Scope of mitigation for full reparation in electronic payment offenses: Inapplicability of Article 741 Penal Code to danger crimes under Law 365/2002

Asupra recursului de față:

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 576 din 1 iunie 2011 a Tribunalului București, secția I penală, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen. în referire la art. 121, art. 122 alin. (1) lit. d) și art. 124 C. pen., s-a dispus încetarea procesului penal față de inculpatul C.C.F., pentru săvârșirea infracțiunilor de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și de fals în declarații în vederea emiterii sau utilizării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic - republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., constatând că a intervenit prescripția răspunderii penale, iar art. 13 teza a II-a C. proc. pen. privind continuarea procesului penal nu mai este aplicabil.

În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic - republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul C.C.F., la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) și alin. (3) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 1 (un) an și 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate mai sus inculpatului, dând spre executare acestuia pedeapsa cea mai grea, și anume pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 861 și art. 862 C. pen., a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 8 (opt) ani.

În temeiul art. 863 alin. (1) C. pen., pe durata termenului de încercare, condamnatul a fost supus următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, trimestrial, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

A constatat că inculpatul nu a fost reținut sau arestat preventiv în cauză.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere în cazul săvârșirii unei infracțiuni.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. a) C. pen., a confiscat instrumentele de plată electronică obținute în mod fraudulos și aflate în custodia părții vătămate SC B. SA (Sucursala Cișmigiu).

S-a luat act că părțile vătămate Ș.B., I. (fostă D.) F. și SC B. SA (citată la sediul Sucursalei Universității din București, sector 1) nu s-au constituit părți civile în procesul penal și a constatat că daunele materiale cauzate au fost integral acoperite.

În temeiul art. 14 și art. 346 C. proc. pen. rap. la art. 998-999 C. civ., a fost respinsă - ca neîntemeiată - acțiunea civilă formulată de partea civilă D. (fostă D.) N. , prin care a solicitat obligarea inculpatului la plata sumei de 40.000 lei, cu titlu de daune morale.

În temeiul art. 348 și art. 445 C. proc. pen., a anulat înscrisurile falsificate în cauză: convențiile, contractele de facilitate de trezorerie, adeverințele de salariu, cererile emitere cărți de plată și cererile acordare facilități de trezorerie.

În temeiul art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat pe inculpat la plata sumei de 1.500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

S-a reținut că prin rechizitoriul nr. 290D/P/2009 din data de 07 martie 2011, întocmit de procuror R.S. din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial București, a fost trimis în judecată - în stare de libertate - inculpatul C.C.F., necunoscut cu antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute și pedepsite de: art. 26 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului București, secția I penală, la data de 07 martie 2011, sub nr. 17136/3/2011.

În actul de sesizare a instanței, a fost expusă următoarea situație de fapt:

La data de 09 aprilie 2004, R.G. s-a adresat cu plângere organelor de poliție, prin care a sesizat faptul că la data de 21 ianuarie 2004 persoane necunoscute i-au sustras documentele de identitate împreună cu două carduri de debit emise de Bancpost și, respectiv, B.R.D.

Anterior sesizării organelor de poliție, R.G. s-a adresat cu cerere și Bancpost - Sucursala Cișmigiu, prin care a solicitat eliberarea unui nou card de debit pentru încasarea drepturilor salariale.

Instituția bancară a dat curs favorabil solicitărilor petentei, astfel că la data de 23 februarie 2004 a procedat la înmânarea către aceasta a cardului de debit Visa Electron. Cardul s-a eliberat către R.G. în calitate de angajată a SC R. SA.

La data de 25 februarie 2004, R.G. a încercat să efectueze o operațiune de retragere în numerar folosind instrumentul de plată electronică cu datele de identificare mai sus menționate, ocazie cu care a constatat că tranzacția solicitată a fost respinsă cu justificarea,,fonduri insuficiente”.

Solicitând instituției bancare să efectueze verificări în vederea elucidării situației, R.G. a luat la cunoștință despre faptul că figurează în evidențele băncii ca angajată a SC L.S.I. SRL, calitate în care a beneficiat de emiterea cardului de plată pentru încasare drepturi salariale și de un overdraft în cuantum de 30.000.000 lei, existând debite neachitate.

Rezultatul final al investigațiilor preliminare efectuate de instituția bancară a stabilit că R.G. se afla în posesia cardului Visa Electron în calitate de angajat al SC R. SA, aceasta neavând vreodată calitatea de angajat în cadrul SC L.S.I. SRL. În raport de susținerile numitei R.G., s-au conturat suspiciuni cu privire la ilegalitatea contractului de overdraft.

R.G. a formulat în scris un refuz de plată pentru sumele datorate în baza contractului de overdraft, menționând că documentele care au stat la baza încheierii unui astfel de contract au fost falsificate.

Din declarația olografă dată de R.G., a rezultat că la data de 26 februarie 2004 aceasta a fost contactată telefonic de inculpatul C.C.F., persoană care s-a prezentat ca fiind patronul SC L.S.I. SRL și care i-a solicitat o întrevedere. Pe parcursul întâlnirii ce a avut loc între R.G. și inculpatul C.C.F., acesta din urmă s-a oferit să alimenteze contul de card cu suma datorată băncii, respectiv 34.000.000 lei, justificând această atitudine prin aceea că fiul său este vinovat de pagubele produse.

Chitanța care a atestat alimentarea contului de card cu suma sus-menționată, emisă de Bancpost la data de 26 februarie 2004, a fost semnată de inculpatul C.C.F.

Refuzul de plată formulat în scris de petenta R.G., cu privire la acoperirea debitului în cuantum de 34.000.000 lei, a determinat instituția bancară să întreprindă o investigație specială prin intermediul D.I.G.F.I., în vederea verificării modului de derulare a convențiilor de eliberare carduri salarii și a contractelor de overdraft încheiate cu SC L.S.I. SRL, SC A.I. SRL și SC E.B.I. SRL.

Din verificările preliminare, s-a stabilit că inculpatul C.C.F., în calitate de reprezentant al SC L.S.I. SRL, SC A.I. SRL și SC E.B.I. SRL, a încheiat cu Bancpost 3 convenții având ca obiect plata salariilor pentru angajații celor 3 persoane juridice, prin intermediul unor cărți de plată în lei, convenții înregistrate din data de 20 august 2003, din data de 11 septembrie 2003 și din data de 06 octombrie 2003.

Convențiile încheiate între Bancpost SA și SC L.S.I. SRL au fost semnate de inculpatul C.C.F., în calitate de director general, și V. (N.) D., în calitate de contabil șef.

Convențiile încheiate între SC B. SA, pe de o parte, și SC A.I. SRL și SC E.B.I. SRL, pe de altă parte, au fost semnate de inculpatul C.C.F., în calitate de director general, și C.E.G., în calitate de director economic.

În conformitate cu clauzele contractuale stipulate în cap. IV din cuprinsul celor 3 convenții, s-a stabilit că SC B. SA va pune la dispoziția celor interesați formularele necesare deschiderii unui cont de card pentru persoane fizice. Formularele urmau să fie completate de solicitanți și puse la dispoziția instituției bancare de inculpatul C.C., în calitate de reprezentant al persoanelor juridice.

În această modalitate, s-au eliberat carduri de plată în vederea încasării de drepturi salariale pentru un număr de 51 persoane, în calitate de angajați în cadrul SC E.B.I. SRL, după cum urmează: A.E., A.I., B.S., B.M., B.D.Ș., B.D., C.N., C.I., C.R., C.I., D.J., D.N., D.D., D.F., D.V., F.L., G.B., G.V., G.G., G.C., G.F., H.P., I.D., M.A., M.I., M.N., M.G., M.C., N.E., P.M., P.M., P.G., R.L., R.A., S.I., S.V., S.A., Ș.B., S.C., S.M.C., T.A., T.M.I., T.M., T.V., U.Ș., V.E.D., V.A.M., V.G., V.R., Z.M. și Z.C.;

- pentru un număr de 48 persoane, în calitate de angajați în cadrul SC A.I. SRL, după cum urmează:

A.I., B.D., B.F.M.l, B.C., B.V., B.C., B.C., C.F., C.C., C.A., C.L., C.I., C.A., D.T., D.E., D.O., D.M., D.R., D.V., , G.M.E., G.V., I.M., I.V., I.D., I.L., I.M., I.F., L.M., M.F., M.T., M.C., M.A., N.N., O.E., P.S., P.C., P.L., Ș.N., S.C., S.G., S.M., S.G., V.M. și V.D.;

- pentru un număr de 46 persoane, în calitate de angajați în cadrul SC L.S.I. SRL, după cum urmează:

B.F., B.S., B.F., C.F., C.B., C.C.F., C.D., C.M., C.F., D.M., D.P., F.M., G.R.I., G.A., I.F., I.N., I.D., I.R., M.V., M.C., M.I., M.M., M.E., M.R., M.G., N.I., N.I., N.D., O.I., P.D., P.A., P.F., P.L., P.M., R.G., S.C., S.E., S.I., S.C., S.F., S.F., S.G., T.P., V.I., V.G., V.L.

Facilitatea oferită de instituția bancară în cazul încheierii unor asemenea convenții era aceea de acordare, la cererea salariatului, a unui credit pentru nevoi temporare, produs bancar cunoscut sub denumirea de,,descoperire de cont”, „overdraft” sau „facilitate de trezorerie”.

În baza acestei facilități, pentru toate persoanele sus-menționate s-au acordat descoperiri de cont a căror valoare era diferențiată în raport de cuantumul drepturilor salariale încasate. Cererile pentru acordarea acestei facilități au fost depuse la Bancpost de inculpatul C.C., împreună cu adeverințele de venit, copii după documentele de identitate și contracte de facilitate de trezorerie.

Semnarea adeverințelor de salariat puse la dispoziția băncii, s-a realizat de către inculpatul C.C.F., în calitate de director general, și N.D., în calitate de contabil șef, în ceea ce privește SC L.S.I. SRL și, respectiv, inculpatul C.C.F., în calitate de director general, și E.G.C., în calitate de director economic, în ceea ce privește SC A.I. SRL și SC E.B.I. SRL.

Din documentele puse la dispoziția organelor de urmărire penală, s-a stabilit că valoarea contractelor de overdraft încheiate cu SC E.B.I. SRL, SC L.S.I. SRL și SC A.I. SRL a fost de 976.200.000 lei, 1.318.400.000 lei și, respectiv, 1.253.700.000 lei.

Valoarea sumelor reprezentând descoperiri de cont acordată pentru fiecare persoană în parte, conform documentelor puse la dispoziție de către instituția bancară, a fost următoarea:

- SC E.B.I. SRL: A.E. 15.200.000, A.I. 24.400.000, B.S. 24.400.000, B.M. 24.400.000, B.D.Ș. 17.000.000, B.D. 17.000.000, C.N. 30.600.000, C.I. 28.100.000, C.R. 28.100.000, C.I. 17.000.000, D.J. 30.600.000, D.N. 32.000.000, D.D. 32.000.000, D.F. 32.000.000, D.V. 30.600.000, F.L. 17.000.000, G.B. 19.800.000, G.V. 30.600.000, G.G. 30.600.000, G.C. 28.100.000, G.F. 17.000.000, H.P. 30.600.000, I.D. 19.800.000, M.A. 19.800.000, M.I. 28.100.000, M.N. 28.100.000, N.G. 28.100.000, M.C. 24.400.000, N.E. 19.800.000, P.M. 24.400.000, P.M. 19.800.000, P.G. 24.400.000, R.L. 30.600.000, R.A. 19.800.000, S.I. 30.600.000, S.V. 28.100.000, S.A. 30.600.000, Ș.B. 19.800.000, S.C. 32.000.000, S.M.C. 24.400.000, T.A. 28.100.000, T.M.I. 32.000.000, T.M. 30.600.000, T.V. 24.400.000, U.Ș. 32.000.000, V.E.D. 24.000.000, V.A.M. 30.600.000, V.G. 30.600.000, V.R. 28.100.000, Z.M. 28.100.000 și Z.C. 19.800.000;

- SC L.S.I. SRL: B.F. 25.200.000, B.S. 17.000.000, B.F. 17.000.000, C.F. 17.000.000, C.B. 31.300.000, C.C.F. 32.600.000, C.D. 32.600.000, C.M. 29.900.000, C.F. 32.000.000, D.M. 30.600.000, D.P. 28.100.000, F.M. 19.800.000, G.R.I. 17.000.000, G.A. 32.600.000, I.F. 31.300.000, I.N. 19.800.000, I.D. 25.200.000, I.R. 19.800.000, M.V. 30.600.000, M.C. 19.800.000, M.I. 25.200.000, M.M. 25.200.000, M.E. 30.600.000, M.R. 25.200.000, M.G. 28.100.000, N.I. 17.000.000, N.I. 17.000.000, N.D. 32.600.000, O.I. 24.400.000, P.D. 19.800.000, P.A. 28.100.000, P.F. 17.000.000, P.L. 19.800.000, P.M. 28.100.000, R.G. 30.600.000, S.C. 19.800.000, S.E. 17.000.000, S.I. 19.800.000, S.C. 17.000.000, S.F. 19.800.000, S.F. 17.000.000, S.G. 24.400.000, T.P. 28.100.000, V.I. 19.800.000, V.G. 19.800.000 și V.L. 17.000.000;

- SC A.I. SRL: A.I. 28.000.000, B.D. 32.000.000, B.F.M.l 28.000.000, B.C. 19.800.000, B.L. 30.600.000, B.V. 19.800.000, B.C. 28.100.000, B.C. 28.000.000, C.F. 32.000.000, C.C. 32.000.000, C.A. 32.000.000, C.L. 34.000.000, C.I. 28.000.000, C.A. 28.100.000, D.T. 30.600.000, D.E. 32.000.000, D.O. 28.000.000, D.M. 30.600.000, D.R. 19.800.000, D.V. 30.600.000, G.E. 32.000.000, G.M.E. 24.000.000, G.V. 30.000.000, I.M. 24.400.000, I.V. 24.000.000, I.D. 30.600.000, I.L. 28.100.000, I.M. 24.400.000, I.F. 30.600.000, L.M. 24.000.000, M.F. 30.000.000, M.T. 24.000.000, M.C. 30.600.000, M.A. 19.800.000, N.N. 24.000.000, O.E. 32.000.000, P.S. 24.400.000, P.C. 28.000.000, P.L. 24.400.000, Ș.N. 30.000.000, S.C. 30.000.000, S.G. 24.400.000, S.M. 30.600.000, S.G. 32.000.000, V.M. 24.000.000 și V.D. 32.000.000.

Potrivit mențiunilor din cuprinsul raportului de inspecție, salariații SC L.S.I. SRL au beneficiat de o suplimentare a 32 overdrafturi cu încă un salariu fără ca documentele de creditare să fie semnate de conducerea băncii. La rândul lor, salariații SC E. SRL au beneficiat de 51 descoperiri de cont în lipsa semnării documentelor de creditare de către conducerea băncii.

Inculpatul C.C.F. a prezentat instituției bancare documente care să ateste calitatea sa de reprezentant al celor trei persoane juridice. Din examinarea acestor documente, s-au stabilit următoarele:

La data de 09 iunie 1992, Judecătoria Sector 6 București a autorizat funcționarea SC L.S.I. SRL, societate constituită de asociații C.D. și C.C.F..

Prin contractul de cesiune autentificat sub nr. 4391 din 13 decembrie 1999, asociatul C.C.F. a cesionat cota sa de 50 părți sociale către C.B.A. și C.M.M. Structura asociaților s-a modificat din nou la data de 20 octombrie 2000, când prin contractul de cesiune, C.B. a cesionat cota sa de părți sociale către C.D..

Prin procura autentificată din 31 mai 2001, C.M.M. și C.D. l-au împuternicit pe C.C.F. să administreze cu puteri depline SC L.S.I. SRL.

De asemenea, prin procura autentificată din 20 mai 2002, C.M.M. și C.D. l-au împuternicit pe C.C.F. să semneze în numele societății orice cereri și declarații, să facă orice operațiune bancară în conturile societății, să angajeze răspunderea societății în relațiile cu terții.

SC A.I. SRL a fost constituită de asociații C.C.F., C.D., C.B.A. și M.M. (mama numitei C.D.) în anul 1993. În baza contractului de cesiune autentificat din 30 noiembrie 1999, M.M. a cesionat către C.B.A. părțile sociale deținute. În conformitate cu mențiunile înregistrate la O.R.C. în data de 02 decembrie 1999, după retragerea din societate a asociatului M.M., persoana juridică a fost administrată de C.C.F., C.D. și C.B.A.

Conform documentelor depuse la dosarul cauzei de martorul Ș.N., acesta, la data de 19 aprilie 2000, a preluat prin contractul de cesiune de la C.C.F., C.D. și C.B.A. părțile sociale aparținând SC A.I. SRL.

La data de 13 aprilie 2003, Ș.N., printr-un contract de cesiune, a cedat către C.E.G. 990 părți sociale și către M.M. un număr de 10 părți sociale aparținând SC A.I. SRL.

Prin procura din 12 mai 2003, C.E.G., în calitate de asociat al SC A.I. SRL, l-a împuternicit pe C.C.F. pentru ca în numele său să ia orice hotărâre va crede de cuviință, să încheie contracte comerciale și de orice altă natură cu persoane fizice și juridice, să efectueze operațiuni bancare la instituțiile unde societatea are conturi deschise și să îndeplinească formalitățile necesare pentru derularea în bune condiții a activității societății comerciale SC A.I. SRL.

În anul 1997, a fost constituită SC E.B.I. SRL de către asociatul unic C.B.A., care avea și calitatea de administrator. Prin procura din data de 31 mai 2001, C.B.A. l-a împuternicit pe C.C.F. să administreze cu puteri depline SC E.B.I. SRL.

Pe parcursul derulării analizei, s-a încercat contactarea inculpatului C.C.F., persoană care în calitate de împuternicit al SC L.S.I. SRL, a semnat convenția de acordare descoperire de cont în numele societății, pentru R.G..

La sediul instituției bancare, s-a prezentat C.E.G., administrator al SC A.I. SRL, care a declarat că, în calitate de director economic, a semnat adeverințe de venit în vederea obținerii a mai multor overdrafturi și s-a angajat - totodată - să acopere sumele cu care au fost creditate conturile salariaților.

La data de 08 martie 2004, la sediul instituției bancare s-a prezentat și inculpatul C.C.F., care a recunoscut în fața funcționarilor bancari faptul că, în calitate de reprezentant al SC L.S.I. SRL, SC A.I. SRL și SC E.B.I. SRL, a completat cereri de emitere cărți de plată pentru un număr de 141 persoane, despre care a precizat în mod mincinos că au calitatea de angajați ai societăților mai sus menționate, a semnat în locul acestor persoane cereri, a ridicat de la Bancpost card-urile și pin-urile aferente și a procedat la efectuarea de operațiuni de alimentare cu justificarea plăți salariale, iar ulterior a emis adeverințe de venit pentru aceleași persoane, în care a făcut mențiuni nereale cu privire la cuantumul veniturilor salariale și a semnat contracte de overdraft în numele acestor persoane, fiind beneficiarul direct al sumelor de bani. Inculpatul a intrat în posesia sumelor de bani reprezentând credite prin efectuarea de operațiuni de retragere în numerar. Se impune precizarea că, din totalul de 145 instrumente de plată electronică, un card a fost emis pentru C.C.

Inculpatul C.C.F. a declarat că se prezenta lunar la bancă pentru alimentarea card-urilor cu salariile angajaților, din care o mare parte erau fictivi, sume de bani care în următoarele zile erau retrase de către acesta, precum și cu sume de bani destinate achitării dobânzilor aferente contractelor de overdraft. De asemenea, inculpatul C.C.F. a menționat că doar o parte din persoanele pentru care a semnat în fals cereri de eliberare cărți de plată și contracte de overdraft aveau calitatea de angajați ai celor trei societăți comerciale, dar acestea nu au cunoscut despre existența unor asemenea carduri și nu au intrat niciodată în posesia lor.

După descoperirea fraudei, C.E.G., la solicitarea inculpatului, a predat Bancpost - Sucursala Cișmigiu un număr de 51 carduri emise pentru salariații SC E. SA carduri emise pentru salariații SC A. SRL și 45 carduri emise pentru salariații SC L. SRL, întocmindu-se în acest sens câte un proces-verbal de predare-primire. Instrumentele de plată electronică predate au rămas în custodia Bancpost.

Cardul emis pentru R.G., în calitate de angajat al SC L.S.I. SRL, se află în custodia Bancpost - Sucursala Ștefan cel Mare, fiind remis acestei instituții la data de 02 decembrie 2004 de către I.G.P.R. - D.C.P., pentru păstrarea în custodie.

Cardurile emise pentru titularii Boșilca Lavinia, D.M. și M.A., în calitate de angajați ai SC A. SRL, nu au fost predate.

După constatarea fraudei, instituția bancară a întreprins măsuri pentru recuperarea sumelor de bani obținute în mod fraudulos, cu titlu de overdraft, de către inculpatul C.C.F.

Astfel, s-au încheiat acte adiționale la convențiile cu cele 3 societăți, în care s-a prevăzut drept clauză obligativitatea administratorilor firmelor de a achita datoriile față de bancă și a depune în termen de 24 ore copii certificate după cărțile de muncă, s-a încheiat contractul de garanție mobiliară din 12 martie 2004 cu SC A.I. SRL, prin care firma a consimțit să garanteze plata debitului înregistrat la acea dată, în sumă totală de 3.548.300.000 lei, dobânzile aferente și alte cheltuieli prin conturile deschise la Sucursala Cișmigiu, contractul de ipotecă din 09 martie 2004 cu SC A.I. SRL asupra bunurilor imobile situate pe un teren intravilan în suprafață de 625 m/2 în Comuna Voluntari, evaluate la suma de 850 milioane lei, contractul de garanție imobiliară din 09 martie 2004 cu SC A.I. SRL asupra unui imobil și teren aferent situat în București, evaluat la 1.202.000.000 lei, precum și contractul de garanție mobiliară din 12 martie 2004 cu SC A.I. SRL asupra unor bunuri mobile de natura mijloacelor fixe.

În concluziile raportului de investigație specială, s-a menționat că pe parcursul investigațiilor au fost acoperite integral overdraft-urile și dobânzile aferente pentru convențiile încheiate cu SC L.S.I. SRL și SC E.B.I. SRL, rămânând de recuperat un debit în cuantum de 566.737.737 lei aferent overdrafturilor acordate în baza convenției încheiată cu SC A.I. SRL.

Din raportul de investigație specială, a mai rezultat că învinuita S. (P.) C.D., salariată în compartimentul marketing al Sucursalei Cișmigiu, a retras la data de 24 septembrie 2003 suma de 30.500.000 lei de pe cardul persoanei fizice Daniel Ignat, persoană care a beneficiat de un overdraft pe baza unei convenții încheiată între bancă cu SC A.I. SRL. Banii au fost retrași prin P.O.S.-ul Sucursalei Cișmigiu, iar chitanța a fost semnată de S. (Fostă P.) D.C.

Din analiza extraselor retrospective, s-a stabilit că, în cursul lunii ianuarie 2004, S. (P.) C.D. a alimentat conturile de card aparținând persoanelor fizice B.L. și M.A. cu sume de bani provenind din efectuarea de retrageri în numerar de pe cardul soțului său P.M.

Pentru deficiențele constatate, echipa de control a considerat că responsabili pentru fraudarea băncii au fost S. (P.) C.D., P.M., care a permis ca S. (P.) C.D. să lucreze pe stația a cărei sesiune de lucru era deschisă pe contul său, S.M., coordonator compartiment credite, care nu a adus la îndeplinire sarcina de a confrunta datele înscrise în adeverințele de venit cu cele din cărțile de muncă ale salariaților SC L.S.I. SRL și SC A.I. SRL, și V.T., care a dispus angajarea numitei S. (P.) C.D. pe o funcție ce necesita studii superioare, în absența dovezii că aceasta a absolvit o instituție de învățământ superior.

La data de 22 iunie 2004, SC B. SA - Sucursala Cișmigiu s-a adresat cu plângere organelor de poliție, prin care a solicitat efectuarea de cercetări penale față de C.C.F. și S. (P.) C.D. sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de înșelăciune și, respectiv, abuz în serviciu.

În plângerea formulată prin reprezentanții săi legali, instituția bancară a menționat că C.C.F. prin prezentarea ca salariați ai societăților patronate de acesta, a unor persoane fictive, a executat acte de inducere în eroare a băncii, în scopul de a obține pentru sine un folos material injust, pricinuind astfel o pagubă.

Totodată, s-a menționat că S. (P.) C.D., angajată ca ofițer de marketing - vânzări, a executat acte de înlesnire a activității infracționale desfășurată de inculpatul C.C.F., constând în:

- acceptarea de solicitări de creditare, în cazul a 3 societăți, fără ca salariații să fie prezenți la semnarea contractelor;

- a majorat - fără aprobarea conducerii sucursalei - plafoanele de creditare overdraft de la un salariu net la 2 salarii nete (convenția încheiată cu SC L.S.I. SRL);

- a acordat 51 de credite overdraft, în valoare de 1.318,4 milioane lei, salariaților SC E.B.I. SRL, fără ca documentele de creditare să fie avizate de persoanele autorizate;

- a verificat cu superficialitate documentele de creditare prezentate de C.C.F., astfel că 11 copii ale documentelor de identitate aveau termenul de valabilitate expirat;

- a extras suma de 30.500.000 lei, fără drept, de pe cardul persoanei fizice I.D., persoană care a obținut un overdraft pe bază de documente false.

SC B. SA a comunicat organelor de urmărire penală, la data de 21 septembrie 2004, faptul că valoarea creditelor overdraft acordate SC E.B.I. SRL (1.318.400.000 lei), SC A.I. SRL (1.284.300.000 lei), SC L.S.I. SRL (1.097.400.000 lei), a fost recuperată în totalitate, motiv pentru care nu se constituie parte civilă în procesul penal.

În vederea identificării întregii activități infracționale, s-a solicitat SC B. SA să pună la dispoziția organelor de urmărire penală copii după întreaga documentație de creditare întocmită în relația comercială cu cele 3 societăți. De asemenea, pentru elucidarea cauzei sub toate aspectele s-a solicitat I.T.M. - București să comunice identitatea persoanelor care au avut raporturi contractuale de muncă cu persoanele juridice reprezentate de C.C. în perioada 01 iunie 2003 - 01 aprilie 2004.

Din comunicarea I.T.M. - București cu privire la situația nominală a salariaților angajați în perioada 01 iunie 2003 - 01 aprilie 2004 în cadrul celor 3 societăți, s-au stabilit următoarele:

- SC L.S.I. SRL a figurat în evidențe cu un număr de 14 salariați, respectiv: C.D., C.F.C., C.B.A., I.F., M.I., F.M.C., I.R.N., B.F.A., S.E., V.G., G.A.C., V.L., M.C.R., B.F.S.;

- SC A.I. SRL a figurat în evidențe cu un număr de 9 salariați, respectiv: B.F.A., M.M., B.C.M., S.E., C.I., T.V., G.V., A.F.D. și C.A.N.;

- SC E.B.I. SRL a figurat în evidențe cu un număr de 2 salariați, respectiv: M.D. și C.M.M.

La data de 04 august 2004, lucrători din cadrul D.G.C.C.O.A. au dispus începerea urmăririi penale față de C.C.F. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26 din Legea nr. 365/2002 și art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, constând în aceea că, în calitate de reprezentant al SC L.S.I. SRL, SC E.B.I. SRL, SC A.I. SRL, în cursul anului 2003, a prezentat evidențe fictive ale salariaților societăților mai sus menționate, în scopul încheierii de convenții cu Bancpost, în urma cărora a intrat în posesia unor carduri pentru plata salariilor utilizate pentru retragerea în numerar a creditelor overdraft, în valoare de 3,7 miliarde lei.

La aceeași dată, s-a început urmărirea penală față de S. (P.) C.D. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 249 alin. (2) din C. pen., cu aplic. art. 258 din C. pen., constând în aceea că, în calitate de lucrător bancar, a acceptat ca C.C.F. să prezinte documente de creditare false, să încheie contracte în lipsa salariaților și a acordat descoperiri de cont în valoare de 1.318.400.000 lei salariaților SC E.B.I. SRL, pe bază de documente întocmite în fals și fără ca documentația de creditare să fie supusă aprobării conducerii băncii.

Prin rezoluția nr. 121/P/2004, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – S.C.C.O.A. din data de 04 august 2004, s-a confirmat începerea urmăririi penale față de C.C.F. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26 din Legea nr. 365/2002 și art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, infirmarea începerii urmăririi penale față de S. (P.) C.D. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 249 alin. (1), (2) din C. pen. și începerea urmăririi penale față de aceasta sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 248 din C. pen. și art. 2481 din C. pen.

În ceea ce o privește pe învinuita S. (P.) D.C.a, s-a reținut că, în calitate de ofițer de marketing-vânzări în cadrul Bancpost SA, a acceptat ca C.C. să prezinte băncii documente de creditare pentru societățile SC L. SA, SC E. SA și SC A. SA fără ca salariații să semneze în fața sa și a acordat 51 descoperiri de cont în valoare de 1.318.400.000 lei salariaților aceleiași societăți, pe bază de documente întocmite în fals și fără a înainta documentația de creditare pentru aprobare conducerii băncii.

Din materialul probator administrat în cauză, a rezultat că inculpatul C.C.F. a luat rezoluția infracțională de a obține foloase materiale injuste. În vederea aducerii la îndeplinire a acestei rezoluții infracționale, a executat în mod repetat activități din sfera ilicitului penal, care întrunesc elementele constitutive ale mai multor infracțiuni. Astfel, cunoscând faptul că salariații persoanelor juridice care dețin cărți de plată pentru încasarea drepturilor salariale pot beneficia de credite până la limita a 1-2 salarii, s-a prezentat la sediul Bancpost - Sucursala Cișmigiu în calitate de reprezentat a 3 societăți comerciale și a solicitat încheierea unor convenții de emitere cărți de plată pentru salariați. Cu ocazia încheierii acestor convenții, a făcut declarații necorespunzătoare în fața funcționarilor bancari, declarații care au servit la emiterea unui număr de 145 instrumente de plată electronică.

Conform clauzelor contractuale prevăzute în cele trei convenții încheiate între instituția bancară și persoanele juridice prin reprezentant, inculpatul C.C.F. a intrat în posesia unor cereri de emitere carduri pentru încasare drepturi salariale. Ulterior acestui moment, inculpatul C.C.F., având în posesie date de identificare aparținând angajaților celor trei societăți comerciale, date de identificare ale foștilor angajați, precum și copii ale unor documente de identitate aparținând unor persoane necunoscute de acesta, a utilizat aceste date pentru completarea cererilor de emitere carduri.

Semnătura aplicată pe aceste cereri a fost executată de inculpat prin contrafacerea scrierii.

Înscrisurile sub semnătură privată falsificate au fost înmânate învinuitei S. (P.) C.D., funcționar bancar.

Prezentarea de către inculpatul C.C.F. a cererilor de emitere cărți de plată a echivalat în fața instituției bancare cu exprimarea consimțământului persoanelor semnatare la eliberarea de cărți de plată pentru încasare drepturi salariale.

Este evident că persoanele care au avut calitatea de foști angajați ai celor trei societăți comerciale ca și persoanele care nu au avut raporturi de muncă cu persoanele juridice nu au cunoscut faptul că inculpatul C.C.F. le-a folosit - fără drept - datele de stare civilă și a semnat în numele lor solicitări pentru obținerea de carduri pentru încasare drepturi salariale, însă aceeași situație de fapt s-a constatat și în ceea ce privește persoanele care aveau la acea dată calitatea de angajați. Pe baza cererilor prezentate, SC B. SA a remis către inculpat un număr de 145 instrumente de plată electronică împreună cu codurile pin necesare utilizării acestor instrumente.

În continuare, pentru a crea certitudinea că instrumentele de plată electronică sunt utilizate în scopul pentru care au fost emise, respectiv acela de încasare drepturi salariale, inculpatul C.C.F. a executat operațiuni de alimentare a conturilor de card cu sume de bani. La scurt timp după efectuarea operațiunilor de alimentare, inculpatul proceda la retragerea în numerar a sumelor de bani. Toate aceste activități infracționale au fost săvârșite de inculpat în scopul de a confirma instituției bancare faptul că titularii cardurilor de debit au calitatea de angajați și faptul că în această calitate încasează drepturi salariale.

Odată cu finalizarea acestor activități infracționale, care au fost de natură să inducă în eroare instituția bancară, inculpatul C.C.F. a procedat la emiterea de înscrisuri sub semnătură privată falsificate, constând în adeverințe de salariu, în cuprinsul cărora a inserat mențiuni mincinoase, respectiv drepturi salariale inexistente și, respectiv, drepturi salariale care depășeau cu mult valoarea reală, în scopul de a obține facilități de trezorerie cu o valoare maximă în raport de normele de creditare.

Adeverințele de venit eliberate de cele trei persoane juridice aveau aplicată semnătura inculpatului, în calitate de director, și semnăturile numitelor C.E. și N.D., în calitate de directori economici. Adeverințele de venit însoțite de copii ale documentelor de identitate au fost remise de către inculpat învinuitei S. (P.) D.C.. După remiterea înscrisurilor mai sus menționate, inculpatul a primit de la funcționari bancari cereri pentru solicitarea unor credite temporare și contracte de facilitate de trezorerie în scopul completării acestora de către angajații persoanelor juridice.

Înscrisurile sub semnătură privată (contractele de facilitate de trezorerie) au fost falsificate de inculpat prin contrafacerea scrierii, după care au fost predate instituției bancare alături de adeverințele de venit contrafăcute prin plăsmuire, în cuprinsul cărora au fost menționate date neconforme realității, respectiv salarii fictive și salariați fictivi. Din momentul acordării descoperirilor de cont, inculpatul, care se afla în posesia instrumentelor de plată electronică și a codurilor pin, a procedat la efectuarea de operațiuni financiare frauduloase prin utilizarea neautorizată a datelor de identificare aparținând unui număr de 144 persoane. Se impune precizarea că unul dintre carduri a fost emis pe numele inculpatului.

Sumele de bani încasate cash, prin efectuarea de operațiuni financiare frauduloase de inculpat, au fost introduse în circuitul financiar bancar cu justificări fictive, aspect de natură a disimula originea ilicită a fondurilor. Ulterior, aceste fonduri au fost folosite pentru efectuarea de acte de comerț, operațiunile comerciale generând în final fonduri cu aparență licită, deși acestea includeau și fondurile ilicite. Se impune precizarea că subiectul pasiv al infracțiunii de spălare de bani este în primul rând statul, ca titular al obligației de garantare a desfășurării în condiții de normalitate a activităților economico-financiare.

Fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, inculpatul C.C.F. a recunoscut activitatea infracțională desfășurată, confirmând prin declarațiile sale situația de fapt expusă în cuprinsul rechizitoriului. Poziția de nerecunoaștere a vizat doar împrejurarea că documentele de identitate în copie, folosite pentru obținerea de carduri și facilități de trezorerie le-a găsit abandonate pe stradă. Așa cum a rezultat din declarațiile martorilor audiați în cauză, o parte din documente s-au aflat în posesia celor trei persoane juridice, întrucât între aceste persoane și societățile comerciale au existat în trecut relații contractuale.

Din declarația inculpatului, a rezultat că sumele de bani obținute în mod fraudulos au fost folosite pentru efectuarea de plăți către partenerii de afaceri. La solicitarea organelor de urmărire penală de a justifica destinația sumelor de bani obținute în mod fraudulos, inculpatul C.C.F. a depus la dosarul cauzei un nr. de 15 chitanțe prin care s-a alimentat contul deținut de SC A. SA la Bancpost - Sucursala Cișmigiu cu suma totală de 3 miliarde lei în perioada 11 decembrie 2003 - 24 decembrie 2003. Sumele de bani au fost depuse în numerar în contul societății, cu justificarea majorare capital social. Din probele administrate în cauză, a rezultat că aceste sume de bani au fost depuse exclusiv de inculpatul C.C.F., chiar dacă pe unele chitanțe se face referire la C.E.G. și M.M.

Extrasele de cont puse la dispoziția organelor de urmărire penală de către SC B. SA confirmă realitatea documentelor depuse de inculpat, stabilindu-se - totodată - faptul că fondurile ilicite au fost utilizate pentru efectuarea de plăți către furnizori, pentru efectuarea de retrageri în numerar și pentru efectuarea de alimentări pentru conturi de card.

Inculpatul C.C.F. a făcut mențiuni în legătură cu numita C.E.G., precizând că aceasta, deși a semnat o parte din adeverințele de salariu, nu a cunoscut activitățile ilegale derulate.

În legătură cu S. (P.) D.C., inculpatul C.C.F. a declarat că în toată activitatea de solicitare și obținere de cărți de credit nu a avut nicio înțelegere cu învinuita și nu i-a oferit sume de bani sau valori.

Cu ocazia reaudierii, la data de 21 februarie 2011, inculpatul C.C.F. a recunoscut faptul că între acesta și R.G. a avut loc o întrevedere, precum și faptul că a achitat personal suma de 34.000.000 lei, reprezentând contravaloarea descoperitului de cont, cu mențiunea că nu a efectuat operațiuni de retragere în numerar a vreunei sume de bani de pe cardul acestei persoane. În apărarea sa, inculpatul a susținut că s-a încercat efectuarea unor astfel de operațiuni de către învinuita S. (P.) C.D.

De asemenea, inculpatul a revenit asupra depozițiilor anteriore, precizând că pentru obținerea de foloase materiale injuste a utilizat documente de identitate aparținând unor foști angajați ai celor trei societăți comerciale, documente aflate în custodia sa.

În legătură cu instrumentele de plată electronică emise pentru membrii familiei sale, respectiv C.B., C.D. și C.M., inculpatul a precizat că au fost tot timpul în posesia sa și folosite exclusiv de acesta.

Inculpatul C.C.F. a recunoscut faptul că semnătura de la rubrica contabil șef, aplicată pe convenția încheiată între SC L.S. SA și Bancpost îi aparține acestuia și nu a fost executată de N. (V.) D.

Totodată, inculpatul a făcut precizarea că a remis către C.E.G. instrumentele de plată electronică obținute în mod fraudulos, în vederea restituirii acestora către instituția bancară.

Recunoașterea inculpatului se coroborează cu întregul material administrat în cauză, constituit din declarații martori, procese-verbale de restituire a instrumentelor de plată electronică obținute și utilizate în mod fraudulos, ordine de majorare capital social care fac referire la aproape întreaga sumă de bani obținută în mod fraudulos, înscrisuri sub semnătură privată contrasemnate de inculpat, restituirea de către acesta a contravalorii overdraft - urilor obținute în mod fraudulos, copii ale documentelor de identitate depuse la dosarele de creditare. Activitatea infracțională desfășurată de inculpat s-a derulat în perioada august 2003 - martie 2004.

În cauză, au fost audiate un număr de 66 persoane care nu au avut calitatea de angajați ai societăților administrate de inculpat.

Martora R.G., fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a declarat că în luna ianuarie 2004 și-a pierdut documentul de identitate. Ulterior, în calitate de angajată a SC R. SA, a cerut eliberarea unui nou card pentru încasarea salariului, card care i-a fost eliberat de Bancpost - Sucursala Izvor.

După ce a intrat în posesia instrumentului de plată electronic, R.G. a constatat că nu poate efectua operațiuni de retragere în numerar, motiv pentru care a solicitat informații de la instituția bancară și a aflat că pe numele său există deschis și un alt cont de card, în calitate de angajată a SC L.S.I. SRL.

Așa cum a rezultat din declarațiile martorei, care a renunțat la calitatea de parte vătămată în procesul penal, în cursul lunii ianuarie 2004, aceasta a fost contactată de C.C., persoană care i-a transmis că fiul său minor s-a deplasat la bancă și a solicitat eliberarea unui card pe numele martorei în calitate de salariat al SC L.S. SRL. R.G. a precizat că C.C. a încercat să-i ofere o sumă de bani, însă aceasta nu a acceptat.

Martora a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Din declarațiile martorei D.V., a rezultat faptul că, în perioada 2004-2005, a lucrat în cadrul SC A.B.C. SRL și S.R.A. O.N.G.

Martora a precizat că nu a fost angajata societăților SC E. SRL, SC L. SRL și SC A. SRL, precum și faptul că nu a avut calitatea de titular al unui card de credit.

Martora a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martorul Dochia Dănuț Ioan a menționat faptul că, în perioada 2000-2007, a avut calitatea de administrator al SC S.I. SRL, faptul că nu a avut relații comerciale cu societățile patronate de C.C., respectiv SC E. SRL, SC L. SRL și SC A. SRL, faptul că abia în anul 2007 a solicitat și obținut un card pentru încasarea salariului, precum faptul că nu și-a pierdut niciodată documentele de identitate.

Martorul a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martora S.N. a menționat că, în perioada 2004-2005, a lucrat ca antrenor în cadrul unui club sportiv, faptul că în perioada 2004-2007, înainte de căsătorie, avea numele de Cheoseaua, precum și faptul că până în anul 2007 nu a solicitat și nici obținut vreun card de credit.

Martora a negat împrejurarea că ar fi fost angajata a SC E, SRL, SC L. SRL ori SC A. SRL.

Aceeași situație de fapt a fost precizată în cuprinsul declarațiilor și de martora R.A., cu mențiunea că, începând cu anul 2000, a devenit pensionară, iar ulterior acestui an a prestat servicii în baza unor convenții civile la diferite societăți comerciale.

Martorele au menționat că nu înțeleg să participe în procesul penal ca părți civile sau părți vătămate, întrucât nu au suferit vreun prejudiciu material.

Martorul D.P., fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, a declarat că în anul 2000 a înființat SC D. SRL, iar începând cu anul 2001 contabilitatea firmei a fost ținută de E.C., persoană pe care martorul a văzut-o ulterior în compania lui C.C.

Martorul nu a avut relații comerciale sau personale cu C.C.F. până în anul 2008, când a contractat 2 garsoniere de la o societate de construcții în cadrul căreia presta activități și C.C.F.. Martorul a precizat că nu a aplicat pentru obținerea vreunui împrumut pe card și nu a înmânat niciunei persoane copii de pe cartea de identitate, dar este posibil ca o astfel de copie să fi fost înmânată contabilei E.C. Gilda, persoană care îl reprezenta pe martor la diverse instituții ale statului.

Martorul M.E., în cuprinsul declarațiilor date pe parcursul urmăririi penale, a declarat că nu l-a cunoscut niciodată pe inculpatul C.C.F. și nu a lucrat în cadrul societăților patronate de acesta. Martorul a menționat că nu se constituie parte civilă în procesul penal și nu dorește să participe în cadrul acestuia în calitate de parte vătămată, deși datele sale de stare civilă au fost folosite în mod ilegal de inculpat.

Martora O.I., în cuprinsul declarațiilor date pe parcursul urmăririi penale, a precizat că din anul 1997 a lucrat în funcția de economist în cadrul SC L.A.M.N.I. SRL, precum și faptul că nu l-a cunoscut pe inculpatul C.C.F.. Martora a menționat că nu a solicitat și obținut vreun împrumut bancar în calitate de angajat, precum și faptul că nu se constituie parte civilă în procesul penal și nu dorește să participe în cadrul acestuia în calitate de parte vătămată, deși datele sale de stare civilă au fost folosite în mod ilegal de inculpat.

Martora M.G., fiind audiată pe parcursul urmăririi penale ca și martorul N.I.A., în cuprinsul declarațiilor date pe parcursul urmăririi penale, au declarat că nu îl cunosc pe inculpatul C.C.F., faptul că nu au prestat activități în cadrul celor trei societăți patronate de acesta, faptul că nu au aplicat pentru obținerea unui card de credit în calitate de angajați ai SC E. SRL, SC L.S. SRL și SC A. SRL Martorii au menționat că nu se constituie părți civile în procesul penal și nu doresc să participe în cadrul acestuia în calitate de părți vătămate.

Martorul N.G.N., fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, a precizat că nu a avut niciodată calitatea de angajat în cadrul societăților comerciale SC E. SRL, SC L. SRL ori SC A. SRL, precum și faptul că nu a pierdut vreodată documentele de identitate și nici nu le-a înmânat vreodată vreunei persoane fizice.

Aceeași situație de fapt rezultă din declarațiile martorilor V.E.A.M., B.S.E., A.I., C.R.V., B.D., C.I., I.L., Z.C., B.M.C., H.P., N.E., D.G.C., P.M.F., R.G., R.L., T.P.D., G.F., G.C., T.M.C., S.M.C., S.A., V.E.D., I.M.D., L.M., M.M., T.A., S.I., U.Ș., S.V., S.C., Z.M.D., M.V., C.F., H. (I.) N., N.I.A., P.S.L., B.L.L., D.E.C., S.G., D.F., M.C., O.E., P.L., S.G., V.D., M. (S.) M., P.D.A., N.N., B.D.Ș., D.J., O.E., G.V. și I.M. cu precizarea că martorul B.S. și-a pierdut documentul de identitate în cursul anului 2004, fiindu-i restituit la aprox. 2 zile de o persoană care s-a prezentat sub identitatea de P.I., iar martorul B.M.C., la rândul său, și-a pierdut documentul de identitate în cursul lunii ianuarie 2004, iar la data de 28 ianuarie 2004 a solicitat și obținut o nouă carte de identitate.

Martorii au menționat că nu înțeleg să participe în procesul penal ca părți civile sau părți vătămate, întrucât nu au suferit vreun prejudiciu material.

Martorii I.D., M.A., B.L.L., G.G. și L.D., fiind audiați pe parcursul urmăririi penale, au declarat faptul că nu au prestat activități în cadrul societăților patronate de inculpatul C.C.F., faptul că nu au solicitat vreunei instituții bancare emiterea de cărți de plată sau acordarea de descoperiri de cont în calitate de angajați ai SC L.S. SRL, SC A. SRL sau SC E.B.I. SRL.

Martorii au menționat că nu au fost prejudiciați prin folosirea cardurilor bancare emise pe numele lor de către alte persoane, motiv pentru care nu se constituie părți civile în procesul penal.

În cauză, au fost audiate și un număr de 29 persoane, care au avut calitatea de angajați ai societăților administrate de inculpatul C.C.F.

Martora G.V. a declarat că, în perioada 2001-2003, a lucrat în funcția de secretar în cadrul SC L.S. SRL și, ulterior, pentru o perioadă scurtă de timp și în cadrul SC E. SRL.

Întrucât reprezentanții celor două societăți, respectiv C.D. și C.C.F., au refuzat în mod constant să completeze cartea de muncă a martorei, s-au derulat anumite conflicte cu aceste persoane și în cele din urmă martora și-a găsit un nou loc de muncă.

Din declarația martorei, a rezultat că anterior angajării în cadrul celor două societăți, a înmânat familiei CIRA documentul său de identitate pentru efectuarea de copii xerox.

Martora a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martorul S.I., fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, a declarat că în perioada 1997-2000, a fost angajat al SC L.S. SRL, iar din anul 2005 până în anul 2009 a lucrat la firma SC E.B.I. SRL. Din declarația martorului, a rezultat că nu a solicitat și obținut vreodată vreun card de credit și a precizat că nu dorește să se constituie parte civilă în procesul penal.

Martorul S.F. a declarat că, în perioada 1997-2000, a prestat activități în cadrul SC L.S.I. SRL, precum și faptul că îl cunoaște pe C.C.F. din această perioadă.

Totodată, martorul a făcut mențiunea că, în anul 2004, a solicitat și obținut un card de credit.

Martorul a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martora Vâlsan Irina a precizat că, în perioada 1996-1998, a prestat activități în cadrul SC L.S.I. SRL, în calitate de contabil, în această perioadă cunoscându-l pe C.C., precum și faptul că nu a solicitat și deținut vreodată vreun card de credit.

La rândul său, martora S.F. a prestat activități, în perioada 1996-1999, în cadrul SC L.S.I. SRL, în calitate de secretară, în aceste împrejurări cunoscându-l pe C.C.F., precum și faptul că nu a solicitat și obținut vreodată vreun card de credit.

Martora a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martora M.F.S., în declarațiile date pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, în cursul anului 2001 și, respectiv, 2002, a lucrat în cadrul SC L.S.I. SRL, cu punct de lucru pe raza localității Venus, în funcția de vânzător, în baza unui contract de colaborare.

Din declarația martorei, a rezultat că pentru încheierea contractului de colaborare a prezentat documente de identitate.

Martora a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martorul M.G.T., fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, în perioada 2002-2003, pe perioada verii, a lucrat la punctul de lucru aparținând SC L.S.I. SRL, de pe raza localității Venus, în baza unui contract încheiat cu societatea.

Martorul a precizat că a înmânat reprezentanților SC L.S.I. SRL, respectiv C.D., documentul său de identitate, precum și faptul că în calitate de angajat al acestei societăți nu a solicitat sau obținut vreun card de credit.

Martorul a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martora B.F.A., în cuprinsul declarațiilor date, a menționat că, în cursul anului 2001, a fost angajata SC L.S.I. SRL, ocazie cu care l-a cunoscut pe C.C. care era administratorul societății.

Martora a precizat că a semnat cu societatea un contract de muncă, iar, în cursul anului 2004, a fost transferată la SC A.I. SRL, administrată de aceeași persoană.

Cu ocazia încheierii contractului de muncă, societatea angajatoare a oprit copiile după documentul de identitate. Martora a precizat că și în prezent are calitatea de vânzător în cadrul SC A.I. SRL, precum și faptul că nu a solicitat și obținut vreodată vreun card de debit/credit în calitate de angajată a celor două societăți.

Martora a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martora G. (C.) FP., în declarațiile date, a menționat că, în cursul anului 2003, a lucrat în baza unui contract de colaborare pe perioada sezonului de vară, la un magazin aparținând SC L.S.I. SRL, situat pe raza localității Neptun, iar societatea era administrată de familia C.

Martora a menționat că nu a solicitat sau obținut în calitate de angajată a celor două societăți împrumuturi prin carduri de credit.

În cursul anului 2005, s-a angajat la SC P. SA, calitate în care a solicitat și obținut un credit bancar.

Martora a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martorul F.M.C., fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, în urma cu câțiva ani în raport de data audierii, a lucrat la un magazin aparținând SC L.S.I. SRL, situat pe raza localității Venus, ocazie cu care a prezentat documente de identitate pentru încheierea unui contract de colaborare.

Martorul a menționat că societatea era administrată de familia C., precum și faptul că, în calitate de angajat al societății mai sus menționate, nu a aplicat pentru obținerea vreunui card de credit/debit.

Martorul a precizat că nu a suferit vreun prejudiciu urmare a activităților ilegale desfășurate de C.C., întrucât acesta din urmă a acoperit contravaloarea creditului obținut ilegal pe numele martorului.

Martora M.C.R. a declarat în fața organelor de urmărire penală că, în perioada 2002-2003, a lucrat la magazinul aparținând SC L.S.I. SRL, situat pe raza localității Venus, în baza unui contract de colaborare.

Înainte de a fi angajată, martora a susținut un interviu în prezența lui C.C.F., iar cu ocazia întocmirii contractului de colaborare a predat copii după cartea de identitate.

Ulterior anului 2003, martora nu a mai avut legături cu familia C.

În calitate de angajat al SC L.S.I. SRL, nu a solicitat sau obținut împrumuturi bancare prin card de credit.

Martora a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martora S. (I.) R.N., în depozițiile date pe parcursul urmăririi penale, a menționat că, în perioada 2002-2003, a fost angajată în cadrul SC L.S.I. SRL, iar, în perioada iulie 2004 - iunie 2005, a lucrat în cadrul SC A.I. SRL.

În aceste împrejurări, i-a cunoscut pe C.C.F. și C.D.

În calitate de angajată a SC L.S.I. SRL și SC A.I. SRL, nu a solicitat și obținut împrumuturi bancare.

Martora a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martorul B.S. a precizat că în urmă cu 6 ani a prestat servicii pentru magazinul aparținând SC L.S.I. SRL, situat pe raza localității Venus, pentru o perioadă de 4 luni, în baza unui contract de colaborare. În aceste împrejurări, a prezentat documentul de identitate.

Nu a obținut credite bancare în calitate de angajat al SC L.S.I. SRL și SC A.I. SRL.

Martorul a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martorul B.F. Sorin, fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, în perioada 2002-2003, a lucrat pentru perioade scurte de timp, respectiv 1-2 luni, la un magazin aparținând SC L.S.I. SRL, situat pe raza localității Venus, în baza unui contract de colaborare. În aceste condiții, a prezentat reprezentantului societății, C.D., toate actele solicitate, inclusiv documentele de identitate.

Martorul a menționat că nu a solicitat și obținut credite bancare.

Martorul a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martora Ganea Ionela Ramona, fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, în cursul anului 2004, a fost angajată în funcția de contabil în cadrul SC L.S.I. SRL, în aceste împrejurări depunând la solicitarea reprezentanților societății copii după actele de stare civilă.

Martora a făcut precizări în sensul că C.C.F. era administratorul societății, iar C.D. avea funcția de director general.

Martora a precizat că nu a solicitat, în calitate de angajată în cadrul SC L.S.I. SRL, obținerea vreunui card de credit/debit, precum și faptul că în luna septembrie 2004 au încetat relațiile contractuale de muncă.

Martora a menționat că nu înțelege să participe în procesul penal ca parte civilă sau parte vătămată, întrucât nu a suferit vreun prejudiciu material.

Martora M.R. Maria, fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, în perioada 1992 – 1999, a lucrat în funcția de șef de magazin în cadrul SC L.S. S.R.L., calitate în care i-a cunoscut pe C.D. și C.C.F. Începând cu anul 1999, datorită restructurării posturilor în cadrul societății, martora a fost indisponibilizată.

În legătură cu solicitarea și obținerea unui împrumut bancar, în calitate de angajat al SC L.S. SRL, martora a precizat că nu a făcut solicitări în acest sens niciunei instituții bancare și nici nu a discutat cu C.C. despre aceste aspecte. M.R. a menționat că nu se constituie parte civilă în procesul penal și nu dorește să participe în cadrul acestuia în calitate de parte vătămată, deși datele sale de stare civilă au fost folosite în mod ilegal de inculpat.

Martora V. (N.) D., fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, în perioada 2001 - 2003, a fost angajată la SC E.B.I. SRL, în funcția de economist, între angajat și societate intervenind un contract de muncă, ocazie cu care martora a pus la dispoziția reprezentantului societății, C.C.F., documentul său de identitate. Totodată, martora a precizat că organele de poliție i-au adus la cunoștință faptul că C.C.F., folosind copia xerox a documentului său de identitate, a solicitat și obținut un card de credit, cu mențiunea că aceasta nu a cunoscut aceste împrejurări și nu a purtat nicio discuție în acest sens cu C.C.F. anterior ori ulterior obținerii creditului. Martora a menționat că nu se constituie parte civilă în procesul penal și nu dorește să participe în cadrul acestuia în calitate de parte vătămată.

Aceeași situație de fapt s-a constatat și în ceea ce îl privește pe martorul N.I., persoană care, în perioada 1999 - 2000, a fost angajat al SC L.S. SRL, în funcția de mecanic, în baza unui contract de muncă.

În aceste condiții, martorul a pus la dispoziția reprezentanților societății documentul său de identitate și a precizat că, până în anul 2000, nu a solicitat sau obținut vreun împrumut bancar, aflând de la organele de poliție despre emiterea unui card de credit pe numele său, la solicitarea lui C.C.F.

N.I. a precizat că nu se constituie parte civilă în procesul penal și nu dorește să participe în cadrul acestuia în calitate de parte vătămată.

La rândul său, martora M.M. a prestat activități în cadrul SC L.S. SRL, în perioada 1997 - 2004, ocazie cu care l-a cunoscut pe C.C.F., care era patronul societății și pe C.D., care avea calitatea de manager.

În cuprinsul declarației date, martora a menționat că nu a solicitat obținerea vreunui împrumut în calitate de angajat al societății mai sus menționate, precum și faptul că în momentul încheierii contractului de muncă cu societatea a furnizat reprezentanților acesteia documente de identitate. Martora a menționat că nu se constituie parte civilă în procesul penal și nu dorește să participe în cadrul acestuia în calitate de parte vătămată.

Aceeași situație de fapt se constată și în ceea ce o privește pe martora V. (M.) I.

Martora H. (P.) D., fiind audiată pe parcursul urmăririi penale a precizat că, în perioada 2003 - 2007, a lucrat în funcția de cofetar - patiser la SC A.I. SRL, în baza unui contract de muncă, ocazie cu care a predat reprezentantului societății C.C.F. documente de identitate pentru completarea mențiunilor din cartea de muncă.

H.D. a menționat că nu a solicitat obținerea vreunui credit în calitate de angajată a societății mai sus menționate, faptul că nu dorește să participe în procesul penal ca parte vătămată, precum și faptul că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

B.C.M., fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, în perioada 2004 - 2005, a lucrat ca și cofetar în cadrul SC A. SRL, societate care era administrată de C.C.F. Între martoră și societate s-a încheiat un contract de muncă. Martora a precizat că nu a avut cunoștință despre faptul că pe numele său s-a emis un card în calitate de angajată a SC A. SRL. Totodată, martora a menționat că nu dorește să participe în procesul penal ca parte vătămată, precum și faptul că nu se constituie parte civilă.

Din declarația martorului A.I., a rezultat că, în vara anului 2001, a lucrat ca vânzător pe terasa aparținând SC L.S. SRL, care a funcționat pe raza localității Venus, precum și faptul că a predat o copie a documentului de identitate pentru încheierea unui contract de muncă.

Activitatea comercială desfășurată pe raza localității Venus de SC L.S. SRL s-a realizat sub stricta îndrumare a numiților C.B. și C.D.

Martorul a făcut precizarea că l-a întâlnit pe inculpatul C.C.F. la sediul SC L.S. SRL, situat pe raza municipiului București.

În cuprinsul declarației date, A.I. a precizat că, în calitate de angajat al SC L.S. SRL, nu a solicitat vreun împrumut bancar, precum și faptul că nu dorește să participe în procesul penal în calitate de parte vătămată și faptul că nu se constituie parte civilă.

Martorul V.M., fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, a declarat faptul că, în vara anului 2001, a prestat activități în cadrul magazinului deschis de SC L.S. SRL pe raza localității Venus, în baza unui contract, precum și faptul că a pus la dispoziția numiților C.B. și C.D. copii după documentul de identitate și certificatul de naștere.

Martorul a făcut precizarea că, în calitate de angajat al SC L.S. SRL, nu a solicitat ori obținut vreun împrumut bancar. V.M. a declarat că nu se constituie parte civilă în procesul penal și nu dorește să participe în cadrul acestuia în calitate de parte vătămată.

Martora P. (P.) C., fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a declarat faptul că, în cursul anului 2000, a îndeplinit funcția de secretară în cadrul SC L.S. SRL, în acest sens între martoră și societate fiind încheiat un contract de muncă pe baza unor copii ale cărții de identitate înmânate patronului societății, C.C.F.

Martora a făcut mențiunea că nu înțelege să participe în procesul penal în calitate de parte vătămată și nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Martora G.A. Cristina, fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, în vara anilor 2002, 2003 și 2004, a lucrat ca și vânzător, în baza unei convenții civile, la o unitate de alimentație publică situată pe raza localității Venus, aparținând SC L.S. SRL SC I. SRL. Convențiile au fost semnate din partea angajatorului de C.D. Martora a precizat că nu a completat și semnat cereri ori contracte de facilitate de trezorerie în calitate de angajat al SC L.S. SRL și, totodată, că nu se constituie parte civilă în procesul penal.

Martorii S.C., V.G. și V.L., fiind audiați pe parcursul urmăririi penale, au declarat că au fost angajați ca și șoferi, respectiv vânzători, în cadrul SC L.S. SRL, în perioada 1998, 2000 și, respectiv, 2001. În legătură cu modalitatea de încasare a drepturilor salariale, martorii au precizat că retribuțiile le-au primit în numerar de la C.C.F. și C.D., nefiind niciodată pusă în discuție problema virării salariilor într-un cont bancar.

Martorii au precizat că nu au completat ori semnat vreo cerere având ca obiect emiterea unor cărți de plată, precum și faptul că nu au pretenții civile.

Martora C.M., fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a declarat faptul că a avut calitatea de asociat în cadrul SC L.S. SRL, precum și faptul că nu a semnat ori completat vreo cerere având ca obiect emiterea unor cărți de plată și nici nu i s-a înmânat de tatăl său vreun instrument de plată electronică.

Martorul V.T., care a îndeplinit funcția de director al Sucursalei SC B. SA Cișmigiu, în perioada 2003 - 2004, fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, a declarat că în urma unor nereguli constatate în ceea ce privește dosarele de credit overdraft întocmite pentru salariații SC L.S. SRL, l-a invitat la sediul sucursalei pe inculpatul C.C.F., persoană care a declarat atât verbal cât și înscris, că a întocmit în fals documentele necesare acordării de credite overdraft pentru persoane pe care le-a prezentat ca fiind salariați ai SC L.S. SRL, cu scopul de a beneficia personal de sumele acordate.

Din depoziția martorului, a rezultat că pe parcursul discuțiilor purtate cu inculpatul C.C.F., acesta din urmă i-a comunicat faptul că o parte din documentele de identitate folosite pentru emiterea de carduri aparțineau unor foști salariați sezonieri ai societății, iar o altă parte a documentelor au fost găsite abandonate în apropierea sediului Administrației Financiare Sector 6.

D.N., fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, începând cu anul 1996 și până la data audierii, a lucrat la SC M. SRL, în funcția de contabil, în paralel încheind și contracte de colaborare cu alte societăți. Aceasta a precizat că în mod cert nu a avut nicio relație de colaborare cu societățile patronate de C.C.F., respectiv SC E. SRL, SC L.S. SRL și SC A. SRL.

Datorită faptului că nu a avut niciodată calitatea de angajat al societăților comerciale mai sus arătate, D.N. a precizat că nu avea cum să solicite un card de credit în această calitate. D.N. a menționat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 40.000 lei, ce reprezintă daune morale aduse prin utilizarea fără drept a identității sale de către o persoană pe care nici măcar nu o cunoaște, în vederea obținerii unui credit și utilizării acestuia pentru rezolvarea unor probleme personale.

I.F., fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, începând cu anul 2005, a lucrat la SC A. SRL, în funcția de cofetar, și, totodată, faptul că nu îl cunoaște pe inculpatul C.C.F., nu a lucrat în cadrul societăților SC E.B. SRL, SC L.S. SRL sau SC A.I. SRL, și nu cunoaște modalitatea în care această persoană a solicitat și obținut un card de credit folosind identitatea sa.

I.F. a precizat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, înțelegând să participe în cadrul acestuia ca și parte vătămată.

Ș.B., fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, a declarat că este pensionar din anul 1990, dată de la care nu a mai prestat nicio activitate în cadrul vreunei instituții, faptul că nu îl cunoaște pe C.C. și nici modalitatea în care acesta a ajuns în posesia datelor sale de identitate, precum și faptul că nu a solicitat niciodată card de credit.

Ș.B. a precizat că înțelege să participe în procesul penal în calitate de parte vătămată, întrucât a fost vătămat prin utilizarea de către alte persoane a identității sale, precum și prin aceea că alte persoane au formulat și semnat cereri și contracte în numele său.

Martora C.G.E., fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, în cursul anului 2000, l-a cunoscut pe inculpatul C.C.F., persoană care i-a propus să țină evidența contabilă pentru SC A. SRL, SC L.S. SRL și SC E. SRL, în acest sens fiind încheiată o convenție civilă de prestări servicii. Potrivit susținerilor numitei C.G.E., în cursul anului 2003, la solicitarea inculpatului C.C., a preluat părțile sociale ale SC A. SRL de la asociatul unic Ș.N., ulterior împuternicindu-l pe inculpat să administreze societatea. În luna septembrie 2003, a semnat alături de C.C.F. două convenții de plată a salariilor angajaților SC A. SRL și SC E. SRL, fără a se deplasa însă la sediul Bancpost, precum și mai multe adeverințe de salariu, unele dintre ele necompletate, altele completate și semnate de C.C.F. Martora a precizat că SC A. SRL, SC L.S. SRL și SC E. SRL, aveau mai mulți salariați - atât cu contracte de muncă pe durată nedeterminată cât și colaboratori - astfel că aceasta, întrucât nu întocmea ștatele de plată, cunoștea foarte puțini salariați după nume. Din depoziția martorei, a rezultat că inculpatul C.C.F. i-a confirmat ilegalitățile comise referitor la eliberarea de carduri către salariați doar ulterior descoperirii acestor nereguli de către conducerea Bancpost.

Procedându-se la reaudierea numitei C.E.G., la data de 28 ianuarie 2011, s-a stabilit că martora a menținut depozițiile anterioare și a precizat că nu a avut nicio înțelegere cu inculpatul C.C.F. de a obține în mod fraudulos sume de bani, precum și faptul că instrumentele de plată electronică predate către Bancpost au fost primite de la inculpat. Totodată, martora a menționat că a prestat servicii de evidență contabilă pentru mai multe societăți comerciale, motiv pentru care avea în posesie copii după documentele de identitate ale reprezentanților societăților comerciale, documente pe care le-a adus la sediul SC A. SRL. Martora a precizat că exista posibilitatea ca inculpatul C.C.F. să efectueze fără știrea sa copii după acestea. În legătură cu persoana care a depus în numerar sume de bani în contul SC A. SA, în cursul lunii decembrie 2003, cu justificarea majorare capital social, martora a precizat că este posibil ca aceste sume să fi fost depuse doar de C.C.F.. În continuarea declarației, martora a menționat că prejudiciul cauzat Bancpost s-a achitat de inculpatul C.C.F., nefiind necesară declanșarea procedurii de executare silită a bunurilor gajate. În aceleași împrejurări, martora a declarat că nu își amintește ca SC A. SA să fi avut probleme financiare în perioada 2003-2004.

Față de C.E.G. s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., și art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (3), 5 din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen., întrucât, din materialul probator administrat în cauză, nu au rezultat date ori indicii temeinice, care să confirme faptul că aceasta a avut cunoștință despre rezoluția infracțională luată de inculpatul C.C. și că a acționat cu intenție pentru înlesnirea activităților infracționale derulate de inculpat ori faptul că avea cunoștință despre plăsmuirea adeverințelor de venit.

Martora V. (N.) D., fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, începând cu anul 2001, a îndeplinit funcția de contabil în cadrul SC E. SRL. În legătură cu adeverințele de salariu și contractele de overdraft, emise pentru SC E. SRL, în vederea emiterii de cărți de plată, aceasta a precizat că niciuna dintre cereri sau adeverințele de venit nu au fost scrise sau semnate de aceasta.

Cu ocazia reaudierii martorei, la data de 28 ianuarie 2011, aceasta a declarat că semnătura de pe convenția încheiată între SC L.S. SRL și Bancpost, având ca obiect emiterea de cărți de plată, de la rubrica contabil șef nu îi aparține. Aceasta a precizat că a avut raporturi de muncă doar cu SC E.B. SRL, în perioada 2001-2004. Potrivit susținerilor martorei, în toată această perioadă, salariile s-au încasat în numerar. De asemenea, martora a declarat că nu a semnat și nici nu i-a fost prezentată spre semnare vreo adeverință de venit pentru angajații SC E. SRL, SC A. SA sau SC L.S. SRL.

Față de V. (N.) D. s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 290 alin. (1) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., și art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (3), (5) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., toate cu aplic. art. 33 lit. a) din C. pen., întrucât, din probele administrate în cauză, a rezultat că aceasta nu a participat în niciun fel la activitățile infracționale desfășurate de inculpat.

Învinuita S. (P.) C.D., fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a declarat că, în perioada 19 iunie 2002 - 16 octombrie 2003, a îndeplinit funcția de ofițer marketing, iar, în perioada 15 octombrie 2003 - 13 mai 2004, a îndeplinit funcția de ofițer credite în cadrul Bancpost - Sucursala Cișmigiu.

Referitor la convențiile pentru plata salariilor, învinuita S. (P.) C.D. a precizat că procedura care se derula presupunea prezentarea de client sau de reprezentantul societății a documentelor constituite din cerere, adeverință venit, 3 exemplare din contractul de facilitate de overdraft.

În acel moment, ofițerul de marketing înregistra nr. și data convenției, suma, după care toate datele se introduceau în sistemul informatic și erau prezentate spre avizare juristului, contabilului șef și directorului sucursalei.

După semnarea convenției dintre Bancpost și cele 3 societăți, o copie a acesteia s-a trimis la Direcția Carduri împreună cu cererile formulate de solicitanți. În momentul depunerii cererilor, acestea erau deja semnate și completate și aveau atașată o copie a actului de identitate.

Potrivit practicii Bancpost, cererile de eliberare de cărți de plată erau aduse de reprezentanții societății și nu de angajați. Cererile cuprindeau doar numele și datele de identificare ale persoanei, fără mențiuni cu privire la funcție și salarii. Atât la încheierea convențiilor cât și la primirea cererilor, învinuita nu a constatat nicio iregularitate, după cum nici ceilalți reprezentanți ai băncii nu au observat.

Potrivit susținerilor învinuitei S. (P.) C.D., după eliberarea cardurilor de plată, C.C.F. a prezentat instituției bancare cereri din partea acelorași salariați, prin care se solicitau descoperiri de cont, cererile fiind însoțite de adeverințe de venit, documente de identitate în copie și 3 exemplare din contractele de overdraft deja semnate.

Învinuita S. (P.) C.D. a menționat că normele care reglementau modalitatea de acordare a creditului overdraft, nu stipulau obligația ca solicitantul să fie prezent la depunerea cererii sau să o completeze în fața lucrătorului desemnat să efectueze operațiunea. În aceste condiții, după primirea documentelor, învinuita a operat majoritatea cererilor de acordare de descoperire de cont în sistem informatic pentru salariații SC A. SA folosind indicativul 14 sau 014. Dosarele se operau în calculator înainte ca cererile de facilitate de trezorerie să fie semnate de conducerea sucursalei, pentru că o întârziere în procesarea acestora ar fi atras nemulțumirea clienților.

Învinuita S. (P.) C.D. a susținut că nu a fost singura persoană care a semnat, verificat și operat în calculator astfel de cereri, acest lucru fiind făcut și de colegul său P.M., care a folosit indicativul 37.

Fiindu-i prezentate în fotocopie cererile formulate de persoanele care figurau angajate la SC A. SA, învinuita S. (P.) C.D. a constatat că documentele poartă atât semnătura sa cât și semnăturile coordonatorilor operațiunii, respectiv L.L. și T.E.

În momentul în care a prelucrat cererile pentru plata salariilor pe bază de carduri, precum și cererile pentru acordare descoperiri de cont, în ceea ce îi privea pe angajații SC A. SA, SC L. SRL și SC E. SRL, învinuita nu a cunoscut faptul că aceste persoane nu erau în realitate salariați.

Învinuita S. (P.) C.D. a susținut că între aceasta și C.C. nu a existat nicio înțelegere privind emiterea de carduri și obținerea de credite overdraft în scopul utilizării în interes personal.

Învinuita S. (P.) C.D. nu a recunoscut fapta reținută în sarcina sa.

De asemenea, învinuita S. (P.) C.D. a negat că ar fi retras sume de bani de pe cardul emis pentru persoana fizică I.D., menționând că l-a însoțit pe inculpatul C.C.F. la casierie și în prezența lui s-au efectuat retragerile, cu toate că acesta nu era posesorul cardului, suma de bani rămânând în posesia acestuia.

În legătură cu afirmația organelor de control, în sensul că a alimentat cardurile pentru titularii B.L. și M.A. cu sume de bani retrase de pe cardul soțului său, învinuita a recunoscut că a acționat în acest mod cu precizarea că a făcut-o în scopul de a-l ajuta pe C.C., urmare a solicitării acestuia.

Examinând materialul probator administrat în cauză în ceea ce o privește pe învinuita S. (P.) C.D., prin raportare la normele metodologice aplicate contractelor de facilitate de trezorerie, s-au stabilit următoarele:

Potrivit normelor metodologice privind efectuarea de operațiuni legate de contul total, aprobate în anul 2000 (care includ toate modificările aduse până la data de 01 martie 2004), persoanele fizice care încasau venituri din salarii și pensii puteau avea calitatea de beneficiari ai unor descoperiri de cont, fiind indicați în cuprinsul normelor la categoria C. Limita de creditare inițială era de un salariu net, certificat cu adeverință de salariu ori tabel nominal. Tabelul nominal putea înlocui adeverințele de venit individuale, necesare obținerii descoperirii de cont aferentă contului total pentru posesorii de card. Limita de creditare pentru categoria C putea fi mărită până la nivelul a trei salarii, dar nu mai mult de 2000 dolari SUA. Analiza solicitărilor se efectua de Direcția Credite Retail, fiind supusă ulterior aprobării președintelui Bancpost SA (conf. notei din 14 iunie 2002). Pentru obținerea descoperirii de cont, salariatul încheia cu banca un contract de descoperire de cont.

În cuprinsul normelor mai sus prezentate, existau dispoziții exprese cu privire la obligativitatea prezentării la sediul băncii a solicitantului doar în ceea ce privea procedura acordării descoperirii de cont pe baza gajării unui depozit.

În ceea ce privește momentul în care se realiza procesarea în sistem a contractelor de facilitate de trezorerie, este relevantă declarația dată de Stegărescu Marioara, la data de 05 noiembrie 2004, în cuprinsul căreia s-a precizat că facilitățile de trezorerie deveneau operaționale odată cu introducerea în sistemul electronic și transmiterea fișierelor către Direcția Carduri a Bancpost, unde erau activate.

Descoperirile de cont erau activate doar electronic, fără ca Sucursala să transmită la Direcția Carduri și materialul scriptic.

Operarea în sistemul electronic a contractelor de descoperire de cont, în acea perioadă, nu era supusă verificării coordonatorului de credite sau conducerii sucursalei, acest lucru întâmplându-se din luna martie 2004.

Față de cele menționate, s-a constatat că apărările formulate de învinuită în sensul că normele care reglementau modalitatea de acordare a creditului overdraft nu prevedeau interdicția încheierii unui asemenea contract în condițiile lipsei solicitantului în fața funcționarului bancar se confirmă.

De asemenea, în raport de conținutul normelor bancare și de uzanțele bancare din acea perioadă, uzanțe confirmate de depoziția martorei S.M., s-au confirmat, de asemenea, apărările formulate de învinuită în sensul că momentul activării descoperirilor de cont era anterior verificării și semnării documentelor de persoanele abilitate. Practica utilizată de instituția bancară în legătură cu aspectele mai sus menționate este confirmată și de martorul M.D., contabil șef la Bancpost - Sucursala Cișmigiu, care fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, a declarat că - pentru a produce efecte - contractele de overdraft trebuiau operate în sistemul informatic de Compartimentul Marketing - Vânzări, la care lucrau P.M. și învinuita S. (P.) C.D.

Această activitate presupunea utilizarea unei parole aleasă de fiecare operator în parte.

Luând în considerare materialul probator administrat în cauză, s-a constatat că lipsa unor reglementări privind procedura de activare a descoperirilor de cont și lipsa supunerii unei astfel de proceduri verificării conducerii sucursalei au permis alimentarea conturilor de card anterior aprobării acestora de persoanele abilitate.

Convenția încheiată între SC L. SRL și Bancpost și semnată de persoanele abilitate prevedea posibilitatea majorării facilităților de trezorerie până la plafonul maxim de 1.000 euro. Normele bancare acordau dreptul la o majorare a acestui tip de credit până la 2.000 euro.

Normele bancare nu conțineau reglementări cu privire la modul de desfășurare a acestei proceduri. Îndeplinirea unor atribuții de serviciu în mod defectuos presupune încălcarea cu intenție a unei obligații impusă prin dispoziții legale. În lipsa unor dispoziții legale care să impună limite ori cerințe în legătură cu modul de exercitare a atribuțiunilor de serviciu nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 248 din C. pen.

Din declarația martorei S.M., administrator credite Bancpost, a rezultat că, în cursul lunii noiembrie 2003, a primit spre semnare și avizare contracte de overdraft pentru firmele patronate de C.C.F., ocazie cu care martora a sesizat că valoarea salariilor menționate în cuprinsul adeverințelor de venit era „exagerată”.

În aceste condiții, a solicitat inculpatului C.C.F. să prezinte cărțile de muncă ale angajaților, precum și dispozițiile de plată către buget și asigurări sociale. Contractele nu au fost semnate întrucât, urmărindu-se fișierele de salariu, s-a stabilit că în lunile decembrie 2003 și ianuarie 2004 alimentarea cărților de plată se făcea cu sume mici de bani, de natură să acopere doar dobânda pentru creditele overdraft.

Această declarație a confirmat împrejurarea că învinuita S. (P.) C.D. a prezentat spre semnare și avizare contractele overdraft, precum și faptul că acestea erau în derulare.

Martora Alămâie Ielița, coordonator operațiuni bancare lei și valută, fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a făcut mențiuni cu privire la modalitatea de întocmire a contractelor de overdraft, precizând că ofițerul de marketing întocmea contractul de facilitate de trezorerie la cererea salariatului ori agentului economic cu care s-a încheiat convenția, după care primea de la salariat adeverința de venit și copia după documentul de identitate, ulterior urmând să înscrie în contract suma stabilită prin calcul ca facilitate, să semneze cele trei exemplare de contract alături de solicitant și - eventual - girant, și să prezinte dosarele pentru verificare și aprobare. Contractele își produceau efectele după semnarea acestora de persoane autorizate din cadrul băncii și nu puteau fi operate în sistemul informatic decât după aprobare. Susținerile martorei nu au fost confirmate de normele bancare în vigoare pentru perioada august - octombrie 2003.

Cu privire la operațiunea de efectuare a unei retrageri în numerar, în cuantum de 30.500.000 lei, din contul de card al titularului I.D., din actele de urmărire penală efectuate în cauză, a rezultat că această operațiune s-a efectuat la POS Bancpost - Sucursala Cișmigiu, chitanța fiind semnată de învinuita S. (P.) C.D.

Recunoașterea învinuitei în sensul că semnătura de pe chitanța POS îi aparține a fost confirmată și de depozițiile martorei Ș.G., casier Bancpost, persoană care în cuprinsul declarațiilor date a menționat că recunoaște semnătura aplicată pe chitanța emisă pe numele I.D. ca aparținând învinuitei S. (P.) C.D.

Luând în considerare materialul probator administrat, s-a constatat că, în cauză, deși există indicii că operațiunea financiară frauduloasă de retragere în numerar a sumei de 30.500.000 lei a fost executată de învinuita S. (P.) C.D. prin utilizarea codului pin, s-a conturat în același timp dubii cu privire la persoana care a executat această operațiune.

La emiterea acestei concluzii, s-a avut în vedere poziția de nerecunoaștere adoptată de învinuită, împrejurarea că I.D. figura ca și client al Bancpost în calitate de angajat al SC A. SA, faptul că SC A. SA a alimentat acest cont de card din contul pe care societatea îl avea deschis la Bancpost, precum și faptul că, ulterior descoperirii fraudei, instrumentul de plată electronic emis pentru titularul I.D. a fost predat băncii de C.E.G.

De asemenea, s-au avut în vedere și depozițiile martorului D.N., persoană care a confirmat că - la data efectuării operațiunii - practica Bancpost SA permitea ca operațiunile în numerar să fie efectuate și de altă persoană decât titularul cardului, fiind prezumat consimțământul titularului în cazul în care solicitantul operațiunii cunoștea codul pin.

Toate aceste argumente au fost de natură să creeze dubii cu privire la efectuarea operațiunii financiare frauduloase de către învinuita S. (P.) C.D., astfel că, în cauză, este incident principiul „in dubio pro reo”.

Din actele de urmărire penală efectuate în cauză, au mai rezultat date în sensul că învinuita S. (P.) C.D., la data de 05 ianuarie 2004, a executat operațiuni de alimentare a conturilor de card emise pentru titularii B.L. și M.A., în cuantum de 6.000.000 lei.

Efectuarea acestei operațiuni a creat suspiciunea că învinuita S. (P.) C.D. a fost persoana care a utilizat fără drept datele de identificare ale titularilor instrumentelor de plată electronică, în vederea obținerii de fonduri ilicite. Astfel, din chitanțele depuse la dosarul cauzei, a rezultat că de pe cardul emis pentru B.L. la data de 29 octombrie 2003 s-a retras suma de 30.000.000 lei, iar de pe cardul emis pentru M.A. s-a retras la data de 29 octombrie 2003 suma de 19.000.000 lei. Persoana care a executat semnătura de pe chitanță nu a fost identificată.

Examinând materialul probator administrat în cauză, din care a rezultat faptul că pentru cele două persoane fizice au fost emise instrumente de plată electronică și s-au acordat overdraft-uri în calitate de angajați ai societăților administrate de inculpatul C.C.F., faptul că aceste instrumente de plată împreună cu codurile pin aferente au fost predate inculpatului în calitate de reprezentant al persoanelor juridice, faptul că prejudiciul creat prin efectuarea de operațiuni de retragere în numerar ale descoperirilor de cont obținute în mod fraudulos, în valoare totală de 49.000.000 lei, a fost acoperit de inculpat, s-a constatat că nu există probe certe care să confirme că autorul infracțiunii prev. de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 este învinuita S. (P.) C.D.

Aceste argumente coroborate cu împrejurarea că instrumentele de plată electronică nu au fost găsite în posesia învinuitei, cu împrejurarea că inculpatul C.C.F. nu a putut prezenta mijloace materiale de probă, care să ateste faptul că a recuperat de la învinuită suma de 49.000.000 lei, reprezentând valoarea prejudiciului achitat pentru descoperirile de cont acordate numiților Boșilcă Lavinia și M.A., cu împrejurarea că semnăturile aplicate pe chitanțele nu aparțin învinuitei, întăresc concluzia mai sus menționată.

În cauză, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală față de învinuita S. (P.) C.D. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 248 din C. pen. rap. la art. 2481 din C. pen., întrucât, în cauză, nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, și neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., întrucât din materialul administrat în cauză nu au rezultat probe certe în sensul că faptele au fost săvârșite de aceasta.

Fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, P.M.R. a menționat faptul că nu a participat la operarea în sistemul informatic a contractelor persoanelor ce figurau ca angajați ai SC L.S. SRL, precizând că aceste operațiuni au fost executate exclusiv de învinuita S. (P.) C.D., persoană care fie cunoștea parola sa de acces, fie a utilizat calculatorul deja pornit de acesta.

Față de P.M.R. s-a dispus neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (3), (5) din C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) din C. pen., întrucât, din probele administrate în cauză, a rezultat că acesta nu a executat acte de înlesnire a activităților infracționale desfășurate de inculpat.

SC B. SA a comunicat organelor de urmărire penală, la data de 21 septembrie 2004, faptul că nu se constituie parte civilă în procesul penal, întrucât valoarea creditelor overdraft acordate SC E.B.I. SRL (1.318.400.000 lei), SC A.I. SRL (1.284.300.000 lei) și SC L.S.I. SRL (1.097.400.000 lei), a fost recuperată în totalitate.

D.N. a menționat că se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 40.000 lei, ce reprezintă daune morale aduse prin utilizarea fără drept a identității sale de către o persoană pe care nici măcar nu o cunoaște, în vederea obținerii unui credit și utilizării acestuia pentru rezolvarea unor probleme personale.

I.F., fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, a precizat că nu se constituie parte civilă în procesul penal, înțelegând să participe în cadrul acestuia ca și parte vătămată.

Ș.B., fiind audiat pe parcursul urmăririi penale, a precizat că înțelege să participe în procesul penal în calitate de parte vătămată, întrucât a fost vătămat prin utilizarea de către alte persoane a identității sale, precum și prin aceea că alte persoane au formulat și semnat cereri și contracte în numele său.

În faza de urmărire penală, au fost administrate următoarele mijloace de probă (ce alcătuiesc cele 11 volume ale dosarului de urmărire penală, după cum urmează: vol. I - 278 file; vol. II - 192 file + 1 C.D.; vol. III - 215 file; vol. IV - 72 file; vol. V - 295 file; vol. VI - 286 file; vol. VII - 437 file; vol. VIII - 184 file; vol. IX - 166 file; vol. X - 207 file; vol. XI - 310 file): plângerea părții vătămate SC B. SA; raportul de investigație specială; convențiile și contractele de overdraft; adeverințele de venit; chitanțele de alimentare cont SC A.I. SRL; cererile de acordare descoperiri de cont; extrasele de cont - instrumente de plată electronică; extrasele de cont SC A.I. SRL; declarațiile martorilor; declarațiile părții civile D.N.; declarațiile părților vătămate I.F. și Ș.B.; declarațiile învinuitei S. (P.) C.D.; declarațiile inculpatului C.C.F.

Inculpatului C.C.F. i-a fost prezentat materialul de urmărire penală de către procuror, la data de 21 februarie 2011, în prezența apărătorului ales, avocat Ș.M.

Pentru al treilea termen de judecată, din data de 20 mai 2011 (filele 26-27), inculpatul C.C.F. a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, un înscris intitulat „concluzii - note scrise”, în două exemplare (filele 16, 20), prin care și-a precizat poziția procesuală în sensul că dorește să beneficieze de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. și ale art. 74/1 C. pen., ambele introduse prin Legea nr. 202/2010, la care a atașat înscrisuri în circumstanțiere, în xerocopie, purtând mențiunea „conform cu originalul” (filele 21-25).

La același termen de judecată, instanța a reamintit apărătorului ales că, potrivit art. 3201 alin. (1) C. proc. pen., manifestarea de voință a inculpatului C.C.F. trebuie să îmbrace una dintre cele două forme expres prevăzute de lege - respectiv să fie făcută personal în fața instanței sau prin înscris autentic - cerință neîndeplinită la acea dată, deoarece înscrisul depus la dosar prin Serviciul Registratură nu este autentic.

Tot la acel termen de judecată, partea civilă D. (fostă D.) N. a arătat că își menține constituirea de parte civilă în cuantumul indicat în faza de urmărire penală, despăgubirile solicitate reprezentând daune morale.

Pe latură civilă, este de notat că - prezente fiind la primul și la al doilea termen de judecată, din datele de 25 martie 2011 și 22 aprilie 2011 (filele 10, 14-15) - părțile vătămate Ș.B. și I. (fostă D.) F. nu au formulat acțiuni civile în procesul penal, iar partea vătămată SC B. SA - legal citată (filele 17, 28) pentru al treilea și pentru ultimul termen de judecată, din data de 17 iunie 2011 - nu s-a prezentat în fața instanței și nu a formulat acțiune civilă în procesul penal.

Pentru ultimul termen de judecată, inculpatul C.C.F. a depus la dosar, prin Serviciul Registratură, o declarație dată de inculpat în fața notarului public R.H., autentificată din 06 iunie 2011, prin care - în esență - a arătat că dorește să beneficieze de aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., mai precis că pledează vinovat și că nu solicită probe decât în circumstanțiere (filele 29, 30).

La același termen de judecată, apărătorul ales al inculpatului C.C.F. a depus la dosar un înscris intitulat „concluzii - note scrise”, identic în conținut cu precedentele înscrisuri formulate în apărare (fila 44).

Tot la acel termen de judecată, instanța, văzând dispozițiile art. 121, art. 122 alin. (1) lit. d) și art. 124 C. pen., în ceea ce privește infracțiunile prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv prev. de art. 26 din Legea nr. 365/2002, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., reținute în sarcina inculpatului prin rechizitoriu, a pus în discuție încetarea procesului penal, întrucât s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale, raportat la momentul la care se reține că au fost săvârșite faptele.

De asemenea, a învederat că, în privința acestor două infracțiuni, nu mai sunt aplicabile dispozițiile art. 13 C. proc. pen. privind continuarea procesului penal, de vreme ce, anterior, inculpatul și-a exprimat poziția prin solicitarea de a i se aplica dispozițiile art. 3201 C. proc. pen.

În continuare, admițând cererea formulată de inculpat, privind aplicarea procedurii de la art. 3201 C. proc. pen. (fără ca procurorul și părțile prezente să se opună), instanța a acordat cuvântul în dezbateri, concluziile formulate fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată.

Tot aici, s-a impus a menționa că, vizavi de solicitarea inculpatului de aplicare a dispozițiilor art. 741 C. pen., instanța a învederat că acest text de lege a fost declarat neconstituțional prin Decizia Curții Constituționale cu nr. 573 din 03 mai 2011 (publicată în M. Of. din data de 25 mai 2011).

După rămânerea cauzei în pronunțare, inculpatul C.C.F. a depus la dosar, prin apărător ales, concluzii scrise, însoțite de adeverința nr. 101/27 iunie 2011 ce i-a fost eliberată de SC A.P.P. SRL (filele 45-48, 49).

Analizând materialul probator administrat în cauză, Tribunalul a reținut în fapt, respectiv în drept cele ce urmează:

Pornindu-se de la sesizarea numitei R.G., sesizare adresată atât organelor de poliție, cât și conducerii SC B. SA - Sucursala Cișmigiu, legată de împrejurarea că la data de 25 februarie 2004 - încercând să efectueze o operațiune de retragere de numerar cu cardul de debit Visa Electron - ce-i fusese eliberat la data de 23 februarie 2004 - a constatat că tranzacția nu poate fi efectuată pe motiv de „fonduri insuficiente”, s-a descoperit că inculpatul C.C.F. a săvârșit o serie de acțiuni - în lanț - care se circumscriu mai multor fapte prevăzute de legea penală, în maniera redată mai jos.

Astfel, inculpatul C.C.F., în calitate de reprezentant al SC L.S.I. SRL, SC A.I. SRL și SC E.B.I. SRL, a încheiat cu Bancpost 3 convenții având ca obiect plata salariilor pentru angajații celor 3 persoane juridice, prin intermediul unor cărți de plată în lei, convenții din data de 20 august 2003, din data de 11 septembrie 2003 și nr. 58.5 din data de 06 octombrie 2003.

Convențiile încheiate între Bancpost SA și SC L.S.I. SRL au fost semnate de inculpatul C.C.F., în calitate de director general, și V. (N.) D., în calitate de contabil șef.

Convențiile încheiate între Bancpost SA, pe de o parte, și SC A.I. SRL și SC E.B.I. SRL, pe de altă parte, au fost semnate de inculpatul C.C.F., în calitate de director general, și C.E.G., în calitate de director economic.

În conformitate cu clauzele contractuale stipulate în cap. IV din cuprinsul celor 3 convenții, s-a stabilit că SC B. SA va pune la dispoziția celor interesați formularele necesare deschiderii unui cont de card pentru persoane fizice. Formularele au fost completate de solicitanți și puse la dispoziția instituției bancare de inculpatul C.C., în calitate de reprezentant al persoanelor juridice.

În această modalitate, s-au eliberat carduri de plată în vederea încasării de drepturi salariale

- pentru un număr de 51 persoane, în calitate de angajați în cadrul SC E.B.I. SRL, după cum urmează:

A.E., A.I., B.S., B.M., B.D.Ș., B.D., C.N., C.I., C.R., C.I., D.J., D.N., D.D., D.F., D.V., F.L., G.B., G.V., G.G., G.C., G.F., H.P., I.D., M.A., M.I., M.N., M.G., M.C., N.E., P.M., P.M., P.G., R.L., R.A., S.I., S.V., S.A., Ș.B., S.C., S.M.C., T.A., T.M.I., T.M., T.V., U.Ș., V.E.D., V.A.M., V.G., V.R., Z.M. și Z.C.;

- pentru un număr de 48 persoane, în calitate de angajați în cadrul SC A.I. SRL, după cum urmează:

A.I., B.D., B.F.M.l, B.C., B.V., B.C., B.C., C.F., C.C., C.A., C.L., C.I., C.A., D.T., D.E., D.O., D.M., D.R., D.V., G.E., G.M.E., G.V., I.M., I.V., I.D., I.L., I.M., I.F., L.M., M.F., M.T., M.C., M.A., N.N., O.E., P.S., P.C., P.L., Ș.N., S.C., S.G., S.M., S.G., V.M. și V.D.;

- pentru un număr de 46 persoane, în calitate de angajați în cadrul SC L.S.I. SRL, după cum urmează:

B.F., B.S., B.F., C.F., C.B., C.C.F., C.D., C.M., C.F., D.M., D.P., F.M., G.R.I., G.A., I.F., I.N., I.D., I.R., M.V., M.C., M.I., M.M., M.E., M.R., M.G., N.I., N.I., N.D., O.I., P.D., P.A., P.F., P.L., P.M., R.G., S.C., S.E., S.I., S.C., S.F., S.F., S.G., T.P., V.I., V.G., V.L..

Facilitatea oferită de instituția bancară în cazul încheierii unor asemenea convenții era aceea de acordare, la cererea salariatului, a unui credit pentru nevoi temporare, produs bancar cunoscut sub denumirea de,,descoperire de cont”, „overdraft” sau „facilitate de trezorerie”.

În baza acestei facilități, pentru toate persoanele sus-menționate s-au acordat descoperiri de cont a căror valoare era diferențiată în raport de cuantumul drepturilor salariale încasate. Cererile pentru acordarea acestei facilități au fost depuse la Bancpost de inculpatul C.C., împreună cu adeverințele de venit, copii după documentele de identitate și contracte de facilitate de trezorerie.

Semnarea adeverințelor de salariat puse la dispoziția băncii, s-a realizat de către inculpatul C.C.F., în calitate de director general și N.D., în calitate de contabil șef, în ceea ce privește SC L.S.I. SRL și, respectiv, inculpatul C.C.F., în calitate de director general, și E.G.C., în calitate de director economic, în ceea ce privește SC A.I. SRL și SC E.B.I. SRL.

Din documentele puse la dispoziția organelor de urmărire penală, s-a stabilit că valoarea contractelor de overdraft încheiate cu SC E.B.I. SRL, SC L.S.I. SRL și SC A.I. SRL a fost de 976.200.000 lei, 1.318.400.000 lei și, respectiv, 1.253.700.000 lei.

Valoarea sumelor reprezentând descoperiri de cont acordată pentru fiecare persoană în parte, conform documentelor puse la dispoziție de către instituția bancară, a fost următoarea:

- SC E.B.I. SRL: A.E. 15.200.000, A.I. 24.400.000, B.S. 24.400.000, B.M. 24.400.000, B.D.Ș. 17.000.000, B.D. 17.000.000, C.N. 30.600.000, C.I. 28.100.000, C.R. 28.100.000, C.I. 17.000.000, D.J. 30.600.000, D.N. 32.000.000, D.D. 32.000.000, D.F. 32.000.000, D.V. 30.600.000, F.L. 17.000.000, G.B. 19.800.000, G.V. 30.600.000, G.G. 30.600.000, G.C. 28.100.000, G.F. 17.000.000, H.P. 30.600.000, I.D. 19.800.000, M.A. 19.800.000, M.I. 28.100.000, M.N. 28.100.000, N.G. 28.100.000, M.C. 24.400.000, N.E. 19.800.000, P.M. 24.400.000, P.M. 19.800.000, P.G. 24.400.000, R.L. 30.600.000, R.A. 19.800.000, S.I. 30.600.000, S.V. 28.100.000, S.A. 30.600.000, Ș.B. 19.800.000, S.C. 32.000.000, S.M.C. 24.400.000, T.A. 28.100.000, T.M.I. 32.000.000, T.M. 30.600.000, T.V. 24.400.000, U.Ș. 32.000.000, V.E.D. 24.000.000, V.A.M. 30.600.000, V.G. 30.600.000, V.R. 28.100.000, Z.M. 28.100.000 și Z.C. 19.800.000;

- SC L.S.I. SRL: B.F. 25.200.000, B.S. 17.000.000, B.F. 17.000.000, C.F. 17.000.000, C.B. 31.300.000, C.C.F. 32.600.000, C.D. 32.600.000, C.M. 29.900.000, C.F. 32.000.000, D.M. 30.600.000, D.P. 28.100.000, F.M. 19.800.000, G.R.I. 17.000.000, G.A. 32.600.000, I.F. 31.300.000, I.N. 19.800.000, I.D. 25.200.000, I.R. 19.800.000, M.V. 30.600.000, M.C. 19.800.000, M.I. 25.200.000, M.M. 25.200.000, M.E. 30.600.000, M.R. 25.200.000, M.G. 28.100.000, N.I. 17.000.000, N.I. 17.000.000, N.D. 32.600.000, O.I. 24.400.000, P.D. 19.800.000, P.A. 28.100.000, P.F. 17.000.000, P.L. 19.800.000, P.M. 28.100.000, R.G. 30.600.000, S.C. 19.800.000, S.E. 17.000.000, S.I. 19.800.000, S.C. 17.000.000, S.F. 19.800.000, S.F. 17.000.000, S.G. 24.400.000, T.P. 28.100.000, V.I. 19.800.000, V.G. 19.800.000 și V.L. 17.000.000;

- SC A.I. SRL: A.I. 28.000.000, B.D. 32.000.000, B.F.M.l 28.000.000, B.C. 19.800.000, B.L. 30.600.000, B.V. 19.800.000, B.C. 28.100.000, B.C. 28.000.000, C.F. 32.000.000, C.C. 32.000.000, C.A. 32.000.000, C.L. 34.000.000, C.I. 28.000.000, C.A. 28.100.000, D.T. 30.600.000, D.E. 32.000.000, D.O. 28.000.000, D.M. 30.600.000, D.R. 19.800.000, D.V. 30.600.000, G.E. 32.000.000, G.M.E. 24.000.000, G.V. 30.000.000, I.M. 24.400.000, I.V. 24.000.000, I.D. 30.600.000, I.L. 28.100.000, I.M. 24.400.000, I.F. 30.600.000, L.M. 24.000.000, M.F. 30.000.000, M.T. 24.000.000, M.C. 30.600.000, M.A. 19.800.000, N.N. 24.000.000, O.E. 32.000.000, P.S. 24.400.000, P.C. 28.000.000, P.L. 24.400.000, Ș.N. 30.000.000, S.C. 30.000.000, S.G. 24.400.000, S.M. 30.600.000, S.G. 32.000.000, V.M. 24.000.000 și V.D. 32.000.000.

Potrivit mențiunilor din cuprinsul raportului de inspecție, salariații SC L.S.I. SRL au beneficiat de o suplimentare a 32 overdrafturi cu încă un salariu fără ca documentele de creditare să fie semnate de conducerea băncii. La rândul lor, salariații SC E. SRL au beneficiat de 51 descoperiri de cont în lipsa semnării documentelor de creditare de către conducerea băncii.

Inculpatul C.C.F. a prezentat SC B. SA - Sucursala Cișmigiu documente care să ateste calitatea sa de reprezentant al celor trei persoane juridice, dar și alte înscrisuri - menite să conducă la soluționarea favorabilă a solicitărilor formulate în fața aceleiași instituții bancare.

Investigațiile întreprinse în cauză au demonstrat - în esență - că inculpatul C.C.F. avea împuternicirile necesare pentru a acționa în numele SC E.B.I. SRL, SC L.S. SRL SC I. SRL și SC A.I. SRL, dar acesta a completat cererile de emitere cărți de plată pentru un număr de 141 de persoane, declarând în mod mincinos că au calitatea de angajați ai celor trei firme, după care a semnat în locul respectivelor persoane cereri, a ridicat de la SC B. SA - Sucursala Cișmigiu card-urile și pin-urile corespunzătoare, procedând apoi la efectuarea de operațiuni de alimentare cu justificarea „plăți salariale”.

Ulterior, inculpatul a emis adeverințe de venit pentru cele 141 de persoane, în care a consemnat în mod nereal cuantumul veniturilor salariale și a semnat contracte de overdraft în numele acelorași persoane, iar beneficiarul sumelor de bani a fost în mod direct și fără dubiu chiar el (deși doar unul dintre card-uri fusese eliberat pe numele său, din totalul de 145 de instrumente de plată electronică) - atunci când a efectuat operațiuni de retragere în numerar.

Pentru a menține aparența de legalitate asupra circuitelor financiare în derulare și pentru a evita eventuale suspiciuni, inculpatul C.C.F. alimenta lunar card-urile cu salariile așa-zișilor angajați (în realitate doar câțiva erau angajați ai celor trei firme, o parte le fuseseră angajați anterior, iar restul nici măcar nu cunoșteau despre existența așa-zișilor angajatori), dar banii erau retrași la scurt timp, având însă grijă să acopere dobânzile pe care le presupuneau contractele de overdraft. De reținut este și că nu aveau cunoștință despre manoperele ilicite întreprinse de inculpat nici cele câteva persoane care dețineau calitatea de angajați la societățile comerciale în discuție.

Prejudiciul total cauzat prin retragerile frauduloase în numerar - în cuantum de 3,7 miliarde lei - a fost integral acoperit până la sesizarea instanței de judecată cu rechizitoriu.

Mijloacele de probă care reflectă, coroborat, potrivit art. 62 și urm. din C. proc. pen., aspectele reținute au fost reprezentate de cele administrate în faza de urmărire penală, în baza cărora inculpatul a dorit să fie judecat prin aplicarea procedurii „Judecata în cazul recunoașterii vinovăției”.

Astfel, s-a reținut - în acord cu art. 320/1 alin. (4) C. proc. pen. - că, din probele administrate, rezultă că faptele inculpatului au fost stabilite și sunt suficiente date cu privire la persoana sa pentru a permite stabilirea unor pedepse. Esențiale pentru formarea convingerii instanței au fost: plângerea părții vătămate SC B. SA; raportul de investigație specială; convențiile și contractele de overdraft; adeverințele de venit; chitanțele de alimentare cont SC A.I. SRL; cererile de acordare descoperiri de cont; extrasele de cont - instrumente de plată electronică; extrasele de cont SC A.I. SRL; declarațiile martorilor; declarațiile părții civile D.N.; declarațiile părților vătămate I.F. și Ș.B.; declarațiile învinuitei S. (P.) C.D.; declarațiile inculpatului C.C.F.

Faptele inculpatului C.C.F. care, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a făcut declarații necorespunzătoare adevărului în fața SC B. SA - Sucursala Cișmigiu, declarații care au servit la emiterea și utilizarea unui număr de 145 de instrumente electronice de plată (în perioada august - octombrie 2003), a efectuat operațiuni de retragere în numerar prin utilizarea neautorizată de date de identificare (în perioada august 2003 - martie 2004), a indus în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase și utilizarea de mijloace frauduloase a instituției bancare indicate cu ocazia încheierii unor contracte în scopul de a obține pentru sine un folos material injust, cauzând un prejudiciu în cuantum de 3,7 miliarde lei (în perioada august - octombrie 2003), a falsificat prin contrafacerea scrierii și plăsmuire înscrisuri sub semnătură privată (în perioada august - octombrie 2003) și a deținut fonduri bănești cunoscând că provin din săvârșirea unei infracțiuni, a introdus aceste fonduri ilicite în circuitul financiar bancar cu justificări fictive (în perioada septembrie - decembrie 2003), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. și ped. de: art. 26 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic (fals în declarații în vederea emiterii sau utilizării instrumentelor de plată electronică), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 (efectuarea de operațiuni financiare în mod fraudulos), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 290 alin. (1) C. pen. (fals în înscrisuri sub semnătură privată), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 215 alin. (1), (2), (3), (5) C. pen. (înșelăciune cu consecințe deosebit de grave), cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor (spălare a banilor), toate cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele prevăzute de legea penală au fost săvârșite de inculpat cu vinovăție și prezintă - fiecare în parte - gradul de pericol social al unei infracțiuni, motiv pentru care instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii în raport de fiecare dintre ele, cu excepția celor care intră sub imperiul normelor de drept penal și de drept procesual penal care impun cu stringență o altă soluție, și anume încetarea procesului penal.

Referitor la soluția din urmă, instanța a constatat că ea vizează infracțiunile de fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (comisă în perioada august - octombrie 2003 și pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani/amendă), și de fals în declarații în vederea emiterii sau utilizării instrumentelor de plată electronică prev. de art. 26 din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic - republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (comisă în perioada august - octombrie 2003 și pedepsită cu închisoare de la 3 luni la 2 ani/amendă), astfel că - în privința ambelor - termenul de prescripție (specială) a răspunderii penale - stabilit de art. 122 alin. (1) lit. d) și art. 124 C. pen. la 7 ani și 6 luni - s-a împlinit în luna aprilie 2011.

Cât privește forma de vinovăție, instanța a identificat intenția directă, așa cum este ea descrisă de art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen., și anume, infractorul a prevăzut rezultatul faptelor sale, urmărind producerea lui prin săvârșirea lor.

La stabilirea și aplicarea pedepselor, instanța a ținut seama de criteriile generale de individualizare a pedepselor, stipulate în art. 72 C. pen., și anume: dispozițiile părții generale a Codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială/legea specială, gradul de pericol social al faptelor săvârșite, persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Așadar, limitele de pedeapsă fixate de legiuitor (reduse cu o treime) au fost (în ordinea consemnării infracțiunilor pentru care se va dispune condamnarea): închisoare de la 8 luni la 8 ani; închisoare de la 6 ani și 8 luni la 13 ani și 4 luni (la care se adaugă interzicerea unor drepturi); închisoare de la 2 ani la 8 ani; faptele comise au un pericol social ridicat (sunt îndreptate contra normelor care ocrotesc comerțul electronic, respectiv patrimoniul persoanei, contra normelor care sancționează tranzacțiile economice ilegale); inculpatul este în vârstă de 60 de ani, are studii universitare, nu este cunoscut cu antecedente penale; sumele de bani retrase în numerar și dobânzile aferente lor au fost recuperate în totalitate.

Prin urmare, a reținut în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante judiciare prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) și b) C. pen., reducând pedepsele principale la 6 luni închisoare, la 3 ani închisoare, respectiv la 1 an și 6 luni închisoare, și înlăturând pedeapsa complementară în cazul infracțiunii de înșelăciune.

La stabilirea pedepselor accesorii, instanța a ținut cont de strânsa legătură ce trebuie să existe între infracțiunile săvârșite și interzicerea unui drept, potrivit C.A.D.O.L.F. și hotărârilor C.E.D.O. Natura, modalitatea săvârșirii faptelor și circumstanțele personale relevă existența unei nedemnități numai în exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a)) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice/în funcții elective publice, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat și dreptul de a ocupa o funcție/ exercita o profesie/desfășura o activitate de natura celei folosite în cauză).

Cât privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante pe care o va pronunța, de 3 ani închisoare, instanța a apreciat că sunt întrunite condițiile prev. de art. 86/1 C. pen., pronunțarea condamnării constituind un avertisment pentru inculpat, iar o supraveghere specializată fiind suficientă pentru reeducarea sa.

Pe latură civilă, instanța a reținut că partea civilă D. (fostă D.) N. nu a făcut dovada daunelor morale solicitate, de 40.000 lei.

II. Împotiva acestei sentințe penale a declarat apel, în termen legal, inculpatul C.C.F., criticând-o pentru netemeinicie, solicitând admiterea apelului, desființarea hotărârii primei instanțe și rejudecând, în fond, reindividualizarea pedepsei, din perspectiva reducerii termenului de încercare.

În motivarea orală a apelului inculpatul, prin apărătorul ales, a arătat că se impune reducerea termenului de încercare, stabilit de instanța fondului pe durata maximă, datorită vârstei sale înaintate.

Analizând sentința apelată prin prisma criticilor formulate, dar și sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, în limitele prevăzute de art. 371 alin. (1) C. proc. pen., Curtea a constatat următoarele:

Instanța fondului a reținut corect situația de fapt rezultată din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale și recunoscută de inculpat în condițiile art. 3201 C. proc. pen., din care a rezultat că în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a făcut declarații necorespunzătoare adevărului în fața SC B. SA-Sucursala Cișmigiu, declarații care au servit la emiterea și utilizarea unui număr de 145 de instrumente electronice de plată (în perioada august - octombrie 2003), a efectuat operațiuni de retragere în numerar prin utilizarea neautorizată de date de identificare (în perioada august 2003 - martie 2004), a indus în eroare prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase și utilizarea de mijloace frauduloase a instituției bancare indicate cu ocazia încheierii unor contracte în scopul de a obține pentru sine un folos material injust, cauzând un prejudiciu în cuantum de 3,7 miliarde lei (ROL) (în perioada august - octombrie 2003), a falsificat prin contrafacerea scrierii și plăsmuire înscrisuri sub semnătură privată (în perioada august - octombrie 2003) și a deținut fonduri bănești cunoscând că provin din săvârșirea unei infracțiuni, a introdus aceste fonduri ilicite în circuitul financiar bancar cu justificări fictive (în perioada septembrie - decembrie 2003).

Situația de fapt, mai sus descrisă, a rezultat din plângerea părții vătămate SC B. SA, raportul de investigație specială, convențiile și contractele de overdraft (descoperire de cont), adeverințele de venit, chitanțele de alimentare cont SC A.I. SRL, cererile de acordare descoperiri de cont, extrasele de cont-instrumente de plată electronică, extrasele de cont SC A.I. SRL, declarațiile martorilor, declarațiile părții civile D.N., declarațiile părților vătămate I.F. și Ș.B., declarațiile învinuitei S. (P.) C.D., toate coroborate cu declarațiile de recunoaștere completă date de inculpat.

Prin notele scrise depuse la dosarul de fond (fila 16) inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. și art. 741 C. pen. (din eroare a indicat art. 761 C. pen.), arătând că a achitat prejudiciul încă din faza de urmărire penală, iar textul vizat a fost în vigoare la momentul sesizăriii instanței, declararea neconstituționalității textului survenind ulterior (25 mai 2011).

Potrivit art. 741 C. pen. “În cazul săvârșirii infracțiunilor de gestiune frauduloasă, înșelăciune, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată și neglijență în serviciu, prevăzute în prezentul cod, ori a unor infracțiuni economice prevăzute în legi speciale, prin care s-a pricinuit o pagubă, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la soluționarea cauzei în primă instanță, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate”.

Curtea a observat că dispoziția invocată își găsește pe deplin aplicarea, în condițiile în care inculpatul a acoperit integral prejudiciul încă din faza de urmărire penală, infracțiunile pentru care a fost condamnat intră în sfera noțiunii de “infracțiuni economice”, iar la momentul sesizării instanței (7 martie .2011) textul era în vigoare, fiind astfel incidente dispozițiile referitoare la aplicarea legii penale mai favorabile.

Urmează astfel să dispună condamnarea inculpatului pentru infracțiunile reținute în sarcina sa, cu excepția celei pentru care a intervenit prescripția specială a răspunderii penale, apreciind însă că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea cea mai gravă se impune a fi menținută chiar și în aceste condiții, fiind situată între limitele reduse ca urmare a aplicării succesive a dispozițiilor art. 741 C. pen., art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen.

Reținând cauza de reducere a pedepsei urmare a acoperirii integrale a prejudiciului (art. 741 C. pen. cu aplic. art. 13 C. pen.), Curtea a înlăturat reținerea art. 74 alin. (1) lit. b) C. pen., cauza de reducere a pedepsei constituind o dispoziție specială în raport cu circumstanța atenuantă ce are același conținut.

De asemenea, Curtea a constatat că inculpatul este în vârstă de 60 ani, persoană cu studii superioare, integrat în societate, astfel că nu se justifică stabilirea termenului de încercare la durata maximă, apelul inculpatului fiind fondat și pe acest aspect.

Pentru aceste considerente, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. a admis apelul declarat de inculpatul C.C.F. împotriva sentinței penale nr. 576 din data de 1 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală.

A desființat, în parte, sentința penală apelată și rejudecând în fond:

A descontopit pedeapsa rezultantă și a repus în individualitatea lor pedepsele componente.

În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic - republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 74/1 C. pen., art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. art. 13 C. pen., a condamnat pe inculpatul C.C.F. la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos.

A făcut aplic. art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 741 C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) și alin. (3) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 13 C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

A făcut aplic. art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), art. 741 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 13 C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

A făcut aplic. art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., inculpatul C.C.F. a executat pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare.

Face aplic. art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 861 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 6 (șase) ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen.

A menținut celelalte dispoziții.

Așa fiind, prin Decizia penală nr. 7 din data de 27 ianuarie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală, s-a admis apelul declarat de inculpatul C.C.F. împotriva sentinței penale nr. 576 din data de 1 iunie 2011 pronunțată de Tribunalul București, secția I penală.

S-a desființat, în parte, sentința penală apelată și rejudecând în fond:

S-a descontopit pedeapsa rezultantă și a repus în individualitatea lor pedepsele componente.

În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 privind comerțul electronic - republicată, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 741 C. pen., art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. art. 13 C. pen., a condamnat pe inculpatul C.C.F. la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos.

S-a făcut aplic. art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 741 C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) și alin. (3) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 13 C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

S-a făcut aplic. art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 23 lit. c)) din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, cu aplic. art. 74 alin. (1) lit. a), art. 741 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 13 C. pen., a condamnat pe același inculpat la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

S-a făcut aplic. art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., inculpatul C.C.F. a executat pedeapsa cea mai grea, de 3 (trei) ani închisoare.

S-a făcut aplic. art. 71 și art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. c) C. pen., pedeapsă accesorie, pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 861 C. pen. a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe un termen de încercare de 6 (șase) ani, stabilit în condițiile art. 862 C. pen.

Au fost menținute celelalte dispoziții.

În temeiul art. 191 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina statului.

Onorariul parțial, cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, în cuantum de 50 lei, s-a avansat din fondul Ministerului Justiției.

III. Împotriva acestei decizii penale au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și inculpatul C.C.F..

În recursul declarat de procuror, decizia atacată a fost criticată prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate, arătând că în mod greșit au fost reținute disp. art. 741 C. pen. ca lege mai favorabilă pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, întrucât în cauză nu se puteau reține circumstanțe atenuante.

În recursul declarat de inculpatul C.C.F. a fost criticată decizia recurată prin prisma cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. și a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei recurate și reducerea termenul de încercare stabilit de instanță, apreciind că acesta este foarte mare în raport cu vârsta și afecțiunile medicale de care suferă inculpatul.

Examinând din oficiu recursul declarat de inculpatul C.C.F., Înalta Curte are în vedere că acesta a fost prezent personal la dezbaterile în fond în fața instanței de apel, respectiv la data de 27 ianuarie 2012; iar pe de altă parte recursul a fost formulat la data de 15 februarie 2012, în condițiile în care termenul de recurs de 10 zile pentru partea care a fost prezentă la dezbateri prin conformare la disp. art. 3853 alin. (2) C. proc. pen. combinat cu art. 363 alin. (3) teza I C. proc. pen., curgea de la pronunțare și anume aceeași dată de 27 ianuarie 2012.

Întrucât în consecință recursul putea fi declarat în ultima zi la data de 7 februarie 2012, rezultă fără echivoc pe calea unui silogism logico juridic și formal că recursul de față declarat de inculpatul C.C.F. se privește ca tardiv și urmează a fi respins ca atare în baza disp. art. 38515 pct. 1 lit. a) teza a II-a C. proc. pen.

Pe de altă parte, este nefondată și va fi respinsă ca atare și cererea aceluiași inculpat C.C.F. de repunere în termenul de declarare a recursului, având în vedere neîntrunirea cumulativă a celor două condiții avute în vedere de legiuitor în materie prin disp. art. 3853 alin. (2) teza a II-a C. proc. pen., combinat cu art. 364 alin. (1) C. proc. pen.

Astfel, deși recurentul inculpat nominalizat a depus certificatul medical din 20 ianuarie 2012 emis de medicul de familie dr. B.M. (fila 32 dosar Înalta Curte de Casație și Justiție) prin care se atestă că „suferă de colică renală febrilă, litiază renală. Tratament conform rețetei și repaus la pat în perioada 31 ianuarie - 10 februarie 2012”, totuși prin prisma diagnosticului indicat nu rezultă elemente care să justifice că deși „în repaus la pat” întârzierea declarării căii de atac a recursului a fost determinată de o cauză temeinică de împiedicare, întrucât în perioada de timp menționată, acesta putea să depună declarația de recurs în formă olografă sau să o transmită prin mijloacele moderne de comunicație (fax telex, poștă sau în contul de e-mail public al instanței de apel afișat pe site-ul acesteia).

Concomitent, caracterul nepertinent al aceleiași cereri este dovedit „a fortiori” prin aceea că petiționarul inculpat nominalizat a beneficiat de serviciile unui apărător ales și putea să îi solicite acestuia să declare în numele său recursul în temeiul reprezentării convenționale derivate din contractul de mandat special încheiat.

Cu referire la motivul de critică din recursul declarat de procuror, Înalta Curte are în vedere că reținerea de către instanța de apel a circumstanței atenuante legale prevăzute de art. 741 C. pen. cu aplic. art. 13 C. pen. și pentru infracțiunea prev. de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., alături de cele prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) din același cod și art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002 este nelegală.

Astfel, potrivit art. 741 alin. (1) C. pen.:„în cazul săvârșirii infracțiunilor de gestiune frauduloasă, înșelăciune, delapidare, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu în formă calificată și neglijență în serviciu, prevăzute în prezentul cod, ori a unor infracțiuni economice prevăzute în legi speciale, prin care s-a pricinuit o pagubă, dacă în cursul urmăririi penale sau al judecății, până la soluționarea cauzei în primă instanță, învinuitul sau inculpatul acoperă integral prejudiciul cauzat, limitele pedepsei prevăzute de lege pentru fapta săvârșită se reduc la jumătate.”

Astfel se reține că, dacă reținerea circumstanței atenuante legale prevăzută de art. 741 alin. (1) C. pen. este justificată pentru infracțiunile de prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4), și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) din același cod și art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, fiind îndeplinite condițiile regăsite în alin. (1) al art. 741, în ceea ce privește includerea printre infracțiunile enumerate și acoperirea prejudiciului, nu același lucru se poate spune și despre cealaltă infracțiune reținută în sarcina inculpatului mai sus nominalizat.

Astfel, pentru infracțiunea prevăzută de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 republicată, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute în alin. (1) al art. 741 în sensul că nu este o infracțiune economică prevăzută într-o lege specială, dat fiind caracterul acesteia de infracțiune privind regimul comerțului electronic, și, în plus, nu este îndeplinită a doua condiție, respectiv aceea a pricinuirii unei pagube.

În acest sens, infracțiunea prev. de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002 republicată, are ca obiect juridic special relațiile sociale referitoare la încrederea publică în siguranța și fiabilitatea instrumentelor de plată electronică, la viabilitatea și autenticitatea datelor informatice, a procesului de prelucrare, stocare și tranzacționare automată a datelor și valorilor fiind, prin urmare, o infracțiune de pericol și nu una de rezultat, cu consecința producerii unei pagube.

Având în vedere pertinența motivului de critică din recursul declarat de procuror, Înalta Curte constată că recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București se privește ca fondat și urmează să îl admită în baza disp. art. 38515 pct. 2 lit. d) teza I C. proc. pen.

În consecință, urmează a se dispune casarea în parte a deciziei recurată numai cu privire la reținerea dispozițiilor art. 741 C. pen. referitor la infracțiunea prev. de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, pe care le va înlătura și rejudecând:

Urmează să se descontopească pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului C.C.F. în pedepsele componente de 3 ani închisoare, 3 luni închisoare și 6 luni închisoare, pe care le va repune în individualitatea lor.

Urmează ca în temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d) C. pen., art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 13 C. pen., să se dispună condamnarea inculpatului C.C.F. la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos.

Urmează ca în temeiul art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 741 C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) și alin. (3) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 13 C. pen., să se dispună condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Urmează ca în temeiul art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 741 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 13 C. pen., să se dispună condamnarea aceluiași inculpat la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

Urmează ca în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., să se contopească pedepsele aplicate inculpatului C.C.F., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

Urmează ca în temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, să se dispună suspendarea executării pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), c) C. pen.

Între aceste limite, urmează a se menține restul dispozițiilor deciziei recurate.

Urmează ca sumele de bani cu titlu de cheltuieli judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de procuror să rămână în sarcina statului.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București împotriva Deciziei penale nr. 17 din 27 ianuarie 2012 a Curții de Apel București, secția I-a penală.

Casează în parte decizia recurată numai cu privire la reținerea dispozițiilor art. 741 C. pen. referitor la infracțiunea prev. de art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, pe care le înlătură și rejudecând:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatului C.C.F. în pedepsele componente de 3 ani închisoare, 3 luni închisoare și 6 luni închisoare, pe care le repune în individualitatea lor.

În temeiul art. 27 alin. (2) din Legea nr. 365/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 alin. (1) lit. d C. pen., art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 13 C. pen., condamnă pe inculpatul C.C.F. la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de efectuare de operațiuni financiare în mod fraudulos.

În temeiul art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 741 C. pen., art. 76 alin. (1) lit. a) și alin. (3) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 13 C. pen., condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

În temeiul art. 23 lit. c) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a), art. 741 C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen. și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., art. 13 C. pen., condamnă pe același inculpat la pedeapsa de 6 (șase) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen., contopește pedepsele aplicate inculpatului C.C.F., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, suspendă executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b), c) C. pen.

Menține restul dispozițiilor deciziei.

Respinge cererea de repunere în termenul de declarare a recursului formulată de inculpatul C.C.F.

Respinge, ca tardiv recursul formulat de inculpatul C.C.F. împotriva aceleiași decizii.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 300 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 19 decembrie 2012.