Res judicata in dental services contract; declination of material competence for cassation appeals against Court of Law judgments
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice declined its own material competence, ordering the transfer of the case to the Dragășani Court of Law without opening any avenue for appeal. The dispute involved a civil complaint for the return of 250 RON owed for unfulfilled dental services, where the lower court had previously dismissed the claim based on the exception of *res judicata* due to identical parties, object, and cause in a prior litigation; the plaintiff subsequently filed a motion for cassation (contestație în anulare) against two first-instance judgments from 2013. The decisive legal basis was Article 319(1) of the Code of Civil Procedure, which mandates that cassation appeals be filed with the same court that issued the challenged judgment, combined with Article 158 of the Code of Civil Procedure regarding material competence, establishing that the High Court lacked jurisdiction to hear the appeal against decisions rendered by a Court of Law.
Legislator headnote
AI generatedart. 137 alin. (1) C. proc. civ, art. 158 C. proc. civ, art. 319 alin. (1) C. proc. civ; Res judicata in dental services contract; declination of material competence for cassation appeals against Court of Law judgments: Întrucât în conformitate cu prevederile art. 319 alin. (1) C. proc. civ. „contestația se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă", competența materială în soluționarea prezentei cauze aparține Judecătoriei Drăgășani.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 2200 din 17 octombrie 2013, Judecătoria Drăgășani a admis excepția autorității de lucru judecat și a respins cererea reclamantei B.G. în contradictoriu cu pârâtul D.R.S., având ca obiect pretenții.
Analizând excepția autorității lucrului judecat invocată de pârât prin întâmpinare, instanța a reținut că prin cererea înregistrată la data de 21 mai 2012 sub nr. 1811/223/2012 la Judecătoria Drăgășani, reclamanta B.G. a solicitat obligarea pârâtului D.R.S. la restituirea sumei de 250 RON reprezentând contravaloarea unei lucrări dentare pe care pârâtul s-a angajat să o efectueze, însă acesta nu și-a respectat obligația.
Prin sentința civilă nr. 465 din 15 februarie 2013 a Judecătoriei Drăgășani, a fost respinsă ca neîntemeiată cererea de mai sus.
În cauza supusă discuției, prin cererea formulată, reclamanta B.G. a solicitat obligarea pârâtului D.R.S. la restituirea sumei de 250 RON reprezentând contravaloarea lucrării dentare pe care pârâtul s-a angajat că o realizează, însă nu și-a îndeplinit obligația.
Având în vedere situația de fapt reținută mai sus și textele de lege incidente, instanța a constatat că, în speță, sunt întrunite condițiile cerute pentru a se constata existența autorității de lucru judecat și anume: identitate de părți, obiect și cauză.
În concluzie, s-a admis excepția invocată de pârât și pe fond, s-a respins cererea.
Prin cererea înregistrată la data de 13 decembrie 2013 sub nr. 5882/1/2013 pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, revizuenta B.G. a solicitat revizuirea celor două sentințe menționate anterior după care, prin cererea înregistrată la data de 29 mai 2014 sub nr. 2155/1/2014, a solicitat recalificarea căii de atac, din revizuire, în contestație în anulare.
În temeiul dispozițiilor art. 137 alin. (1) C. proc. civ., potrivit cărora instanța se va pronunța cu prioritate asupra excepțiilor de fond sau de procedură, care fac de prisos în tot sau în parte cercetarea fondului pricinii, Înalta Curte, analizând, cu prioritate, excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, invocată din oficiu, în raport de dispozițiile art. 158 C. proc. civ., constată că aceasta este întemeiată, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Delimitarea atribuțiilor instanțelor, se realizează în cadrul celor două forme ale competenței, materială și teritorială.
Competenla materială, privită sub aspectul ei funcțional, stabilește ierarhia pe linie verticală a diferitelor categorii de instanțe - judecătorii, tribunale, curți de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție - care desfășoară activitate de fond, respectiv de control judiciar ordinar sau extraordinar, iar competența teritorială, realizează delimitarea competenței între instanțe de același grad.
În speță, contestatoarea B.G. a formulat contestație în anulare împotriva sentinței civile nr. 465 din 15 februarie 2013 a Judecătoriei Drăgășani și a sentinței civile nr. 2200 din 17 octombrie 2013 a aceleiași instanțe.
Întrucât în conformitate cu prevederile art. 319 alin. (1) C. proc. civ. „contestația se introduce la instanța a cărei hotărâre se atacă", competența materială în soluționarea prezentei cauze aparține Judecătoriei Drăgășani.
Având în vedere aceste considerente, în temeiul prevederilor legale evocate, Înalta Curte va declina competența soluționării contestației în anulare formulată de contestatoarea B.G. împotriva sentinței civile nr. 465 din 15 februarie 2013 a Judecătoriei Drăgășani și a sentinței civile nr. 2200 din 17 octombrie 2013 a aceleiași instanțe, în favoarea Judecătoriei Drăgășani.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Declină competența de soluționare a cauzei având ca obiect contestația în anulare formulată de contestatoarea B.G. împotriva sentinței civile nr. 2200 din 17 octombrie 2013 pronunțată de Judecătoria Drăgășani și a sentinței nr. 465/2013 din 15 februarie 2013 pronunțată de aceeași instanță, în favoarea Judecătoriei Drăgășani.
Fără nicio cale de atac.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 10 iunie 2014.