Construction removal and superficies dispute; appeals dismissed as lacking interest and unfounded due to subsequent amicable settlement
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellants' appeal as lacking interest and the defendant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower appellate court's partial modification of the initial judgment which ordered the defendant company to remove only the specific construction ("carmangerie") located on the land and to pay partial litigation costs, while the removal order for other structures was reversed in the lower instance but maintained in effect regarding the remaining properties. The dispute concerned the legality of a builder's good faith rights and the applicable civil law provisions regarding superficies and property registration conflicts between the landowners and a company in bankruptcy that constructed facilities on the land without a valid title, specifically challenging the trial court's order for total demolition. The Supreme Court held that the appeal was rendered moot because the parties subsequently executed sale contracts transferring the property rights to the landowners, thereby extinguishing their legal interest in the litigation; additionally, the Court ruled that the defendant could not raise a counterclaim for the value of the constructions for the first time in the appeal stage, citing procedural prohibitions on new claims, and applied Article 137 of the Civil Procedure Code to dismiss the claims without further substantive analysis.
Legislator headnote
AI generatedart. 480 C. civ, art. 494 alin. (2) C. civ, art. 284 C. proc. civ, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 494 alin. (3) C. civ, art. 137 C. proc. civ; Construction removal and superficies dispute; appeals dismissed as lacking interest and unfounded due to subsequent amicable settlement: The dispute concerned the legality of a builder's good faith rights and the applicable civil law provisions regarding superficies and property registration conflicts between the landowners and a company in bankruptcy that constructed facilities on the land without a valid title, specifically challenging the trial court's order for total demolition. The Supreme Court held that the appeal was rendered moot because the parties subsequently executed sale contracts transferring the property rights to the landowners, thereby extinguishing their legal interest in the litigation; additionally, the Court ruled that the defendant could not raise a counterclaim for the value of the constructions for the first time in the appeal stage, citing procedural prohibitions on new claims, and applied Article 137 of the Civil Procedure Code to dismiss the claims without further substantive analysis.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedCited in the operative section to dismiss the appellants' appeal due to lack of legal interest.
Full text
Asupra recursurilor de față:
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin sentința nr. 1066/LC din 16 iunie 2004, Tribunalul Satu Mare a admis acțiunea formulată de reclamanții K.A. și K.V. împotriva pârâților SC O.I. SRL Satu Mare - societate în faliment - reprezentată de lichidator SC C.L. SA Satu Mare, SC N.V.E. SRL Satu Mare și SC E.B. SA - Sucursala Satu Mare, și în consecință, a obligat pârâta SC O.I. SRL Satu Mare să ridice construcțiile situate în Botiz, str. Mioriței, amplasate pe parcelele înscrise în CF Botiz identificate conform planului de situație întocmit de inginer C.I., schița nr. 2 a din completarea raportului de expertiză tehnică judiciară, lucrare care se validează de către instanță și care va constitui temei pentru executarea sentinței de îndată ce aceasta va deveni irevocabilă.
A fost obligată pârâta SC O.I. SRL Satu Mare să plătească reclamanților, suma de 9.881.000 RON, cheltuieli de judecată.
Prin Decizia nr. 170/C/2004 din 14 decembrie 2004 Curtea de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis ca fondate apelurile declarate de SC O.I. SRL (fostă S.N.) Satu Mare prin lichidator SC C.L. SA Satu Mare și SC N.V.E. SRL Satu Mare, a admis în parte acțiunea formulată de reclamanții K.A. și K.V., a obligat pârâta SC O.I. SRL Satu Mare - prin lichidator SC C.L. SA Satu Mare să ridice construcția edificată pe imobilul înscris în CF Botiz constând în carmangerie.
A respins ca tardiv declarat apelul declarat de apelanta SC E.B. SA - Sucursala Satu Mare.
A obligat pârâta-apelantă SC O.I. SRL prin lichidator să le plătească reclamanților intimați K.A. și K.V. - 5.800.000 RON cheltuieli de judecată parțiale în primă instanță și compensează celelalte cheltuieli.
Pentru a se pronunța astfel instanța de apel a constatat că prima instanță nu a analizat schița inițială de dezmembrare, în baza căreia s-a operat dezmembrarea imobilului potrivit căreia din coroborarea și cu schițele întocmite de expert C.I. reiese în mod cert faptul că, doar construcția constând în carmangerie nu era aferentă nr. top x, iar celelalte construcții constând în post pază, recepție, WC, construcții duș, căsuță nr. 6 și centrală termică erau situate pe acest nr. top și în consecință, față de faptul că, și în prezent operațiunile din coala de CF unde sunt intabulate cu titlu de proprietate în favoarea SC O.I. SRL - CF Botiz, nu au fost radiate, ele sunt opozabile terților și în consecință, până la efectuarea cuvenitelor mențiuni în coala de carte funciară, nu se poate vorbi de aplicarea prevederilor art. 480 C. civ., în favoarea intimaților, întrucât astfel cum s-a arătat mai sus există două situații de carte funciară din care una îi este favorabilă constructorului și astfel că, nici prevederile art. 494 alin. (2) C. civ. nu pot fi aplicate decât parțial, referitor la construcția ce nu se află pe nr. top x (respectiv pe nr. top x) constând în carmangerie.
Stingerea dreptului de superficie poate avea loc doar când construcția a pierit, a fost desființată de superficiar sau când proprietarul terenului devine și proprietar al construcțiilor, în speță nici una din aceste condiții nu este îndeplinită, mai mult, dreptul de superficie intabulat în CF nu a fost radiat, iar rectificările de carte funciară pot avea loc doar în baza unor hotărâri judecătorești irevocabile conform art. 34 și urm. din Legea nr. 7/1996, deocamdată există două situații de carte funciară, iar prima dezmembrare nu a fost radiată din coala de CF Botiz, iar dreptul de proprietate al apelantei SC O.I. SRL a fost înscris în baza unei hotărâri judecătorești pe baza situației de carte funciară existentă la data pronunțării sentinței, astfel că buna - credință a constructorului reiese din această împrejurare.
Cât privește apelul declarat de SC E.B. SA București, față de data comunicării sentinței apelate - 14 iunie 2004 și data înregistrării apelului - 13 august 2004 - instanța de apel, față de dispozițiile art. 284 C. proc. civ. potrivit cărora termenul de apel este de 15 zile de la comunicarea hotărârii, l-a respins ca tardiv introdus.
Împotriva acestei decizii au declarat recurs atât reclamanții K.A. și K.V., cât și pârâta SC O.I. SRL prin lichidator SC C.L. SA Satu Mare.
Recurenții-reclamanți au invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în temeiul căruia au solicitat admiterea recursului declarat de reclamanți, modificarea hotărârii atacate în sensul respingerii apelurilor declarate în cauză și menținerea în totalitate a Sentinței nr. 1066/2004 pronunțată de Tribunalul Satu Mare.
În dezvoltarea în fapt a recursului, recurenții au susținut în esență următoarele:
- Hotărârea instanței de apel este netemeinică în condițiile în care motivele reținute de către instanță și care au dus la admiterea apelului se bazează pe supoziții de natură a crea aparența de bună credință a constructorului.
- Sentința civilă nr. 2940/1994 a Judecătoriei Satu Mare nu poate să fie luată în considerare atâta timp cât aceasta a fost desființată cu trimitere spre o nouă judecată la Judecătoria Satu Mare, instanță care prin sentința civilă nr. 2497/2001 a dispus sistarea stării de indiviziune potrivit situațiilor de carte funciară din CF Botiz.
- Rezultă, clar, reaua credință a constructorului care folosindu-se de o hotărâre care nu a rămas definitivă și irevocabilă a dorit să creeze o situație juridică a terenului potrivit propriilor interese, situație care prejudiciază reclamanții.
Recurenta-pârâtă SC O.I. SRL prin lichidator SC C.L. SA Satu Mare a invocat motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. în temeiul căruia a solicitat admiterea recursului.
În dezvoltarea în fapt a recursului pârâta a susținut, în esență, următoarele:
- Recurenta-pârâtă a edificat construcțiile prezentate în cererea de chemare în judecată între anii 1992 - 1993 înainte de reconstituirea dreptului de proprietate în favoarea reclamanților, astfel că are calitate de constructor de bună credință.
- În conformitate cu art. 494 alin. (3) C. civ. împotriva constructorului de bună credință nu se va putea cere ridicarea plantațiilor, clădirilor și lucrărilor dar va avea dreptul sau să înapoieze valoarea materialelor și prețul muncii, sau să plătească o sumă egală cu aceea a creșterii fondului.
- Având în vedere că instanța de fond, iar ulterior instanța de apel, a dispus ca pârâta să-și ridice construcția numită „carmangerie” se justifică solicitarea ca instanța de recurs să oblige proprietarii terenului să achite contravaloarea acestor bunuri imobile, întrucât acestea au fost edificate cu bună credință.
Recurenții-reclamanți, la data de 17 iunie 2009 au depus note scrise, arătând că între recurenții-reclamanți și recurenta-pârâtă s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare din 25 februarie 2009 având ca obiect vânzarea-cumpărarea a zece căsuțe de lemn și bunurile aferente acestora, precum și dreptul de superficie pentru clădirile existente și contractul de vânzare-cumpărare autentificat din 26 februarie 2009 având ca obiect campingul turistic format din zece căsuțe de lemn și bunurile aferente acestora, precum și dreptul de superficie asupra terenului în suprafață de 2.500 mp., înscris în CF Botiz. Ca urmare a încheierii acestor contracte, s-a arătat că reclamanții au devenit proprietari asupra terenurilor fără sarcini, fapt ce rezultă din extrasele CF Botiz și că s-a ajuns la soluționarea pe cale amiabilă a diferendului dedus judecății, situație în care pricina a rămas fără obiect.
Instanța de recurs a invocat din oficiu excepția lipsei de interes în promovarea recursului reclamanților K.A. și K.V.
Sub acest aspect se reține că prin contractele de vânzare-cumpărare din 25 februarie 2009 și din 26 februarie 2009 reclamanții au dobândit proprietatea celor zece căsuțe din lemn, cu bunurile aferente acestora: grup social, centrală termică, bucătărie, carmangerie, poartă orășenească, edificate pe terenul înscris în CF Botiz și dreptul de superficie pentru clădirile existente înscrise în CF în favoarea societății prin Încheierea nr. 380/1995, precum și a campingului turistic căruia în natură îi corespunde un număr de zece căsuțe din lemn cu bunurile aferente acestora: grup social, centrală termică, bucătărie, carmangerie, poartă orășenească situat în localitatea Botiz județul Satu Mare, înscris în CF Botiz la B 2 și a dreptului de superficie asupra terenului în suprafață de 2.500 mp, înscris în CF Botiz.
Ca urmare a încheierii acestor contracte de vânzare cumpărare reclamanții nu mai justifică interes în obligarea pârâtei de a ridica construcțiile ce fac obiectul acestor contracte, a căror proprietate reclamanții au dobândit-o și nici în executarea hotărârii.
Prin încheierea acestor contracte reclamanții și pârâta SC O.I. SRL prin lichidator SC C.L. SA Satu Mare au înțeles să stingă litigiul dintre ele, așa cum rezultă din notele scrise depuse în recurs (fila 98), încât din acest punct de vedere calea de atac a recurenților-reclamanți este lipsită de interes.
Așa fiind, față de cele ce preced, Înalta Curte va respinge recursul declarat de reclamanți ca fiind lipsit de interes și făcând aplicarea prevederilor art. 137 C. proc. civ., criticile pe fond ale recurenților nu vor mai fi analizate.
Recursul pârâtei SC O.I. SRL prin lichidator SC C.L. SA Satu Mare fundamentat pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. nu poate fi primit și se va respinge.
În cauză recurenta-pârâtă nu a formulat o cerere reconvențională, având ca obiect obligarea proprietarilor terenului la achitarea contravalorii construcțiilor, astfel că o astfel de cerere, formulată pentru prima dată în recurs apare ca nelegală în raport de art. 294 C. proc. civ. raportat la art. 316 C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamanții K.A. și K.V. împotriva Deciziei nr. 170/C/2004 din 14 decembrie 2004 a Curții de Apel Oradea, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.
Respinge recursul declarat de pârâta SC O.I. SRL prin lichidator SC C.L. SA Satu Mare împotriva aceleiași decizii, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 mai 2010.