Procedural nullity of recourse for lack of valid power of attorney despite substantive dispute over check as collateral security

Deliberând asupra recursului de față, din actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin sentința comercială nr. 744/ C din 26 februarie 2009, pronunțată în Dosarul nr. 237/1285/2009 al Tribunalului Comercial Cluj, s-a respins cererea formulată de către reclamanta SC K.C.D. SRL Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâții SC E.L.G. SA și SC B.SA Cluj Napoca - Agenția Mărăști.

Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a stabilit că cererea reclamantei prin care aceasta a cerut să se constate rolul de garanție al filei cec este nefondată, întemeiat pe dispozițiile Legii nr. 59/1934, dat fiind că cecul este un instrument de credit și nu un mijloc de garanție.

A concluzionat instanța de fond că emiterea de către reclamantă a filei cec în discuție cu scopul de a garanta încheierea unei promisiuni de cesiune, s-a făcut pe propria răspundere a reclamantei, în condițiile în care, în calitate de comerciant, acesta avea cunoștință despre faptul că cec-ul este un instrument de plată și nu are menirea de a garanta asumarea unei obligați.

A mai arătat instanța de fond că introducerea la plată a filei cec este o manevră firească, pe care beneficiarul cecului a făcut-o în conformitate cu dispozițiile legale, iar lipsa disponibilităților bănești în contul trăgătorului a avut drept consecință înscrierea reclamantei în C.I.P., urmare a refuzului la plată.

Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta solicitând schimbarea în întregime a hotărârii atacate, în sensul admiterii cererii de chemare în judecată, așa cum a fost formulată.

În subsidiar, reclamanta a solicitat desființarea hotărârii apelate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, în considerarea dispozițiile art. 297 C. proc. civ.

Prin Decizia comercială nr. 132 din 08 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a fost respins ca nefondat apelul reclamantei.

Calificarea dată de către părți ar interzice creditorului să utilizeze cecul conform destinației sale și a obține plata prin intermediul prezentării cecului la banca debitorului, în condițiile în care Legea nr. 59/1934 permite creditorului să prezinte cecul în vederea încasării sumei înscrise pe acel titlu de credit și nu să-l considere un mijloc de garantare a unei alte plăți.

În mod corect tribunalul a examinat cererea de chemare în judecată din punct de vedere al conflictului dintre voința părților și norme legale cu caracter imperativ, care sunt ignorate de către părțile contractante.

Față de punctul de vedere exprimat de către reclamantă în fața instanței de fond, în mod corect a considerat aceasta din urmă că nu se impune administrarea probei cu interogatorul, atât timp cât susținerile reclamantei vin în contradicție cu dispoziții legale imperative, nefiind necesar ca pârâții să confirme sau dimpotrivă să infirme la interogator care a fost adevărata lor voință la momentul încheierii promisiunii de cesiune.

Împotriva acestei decizii reclamanta a declarat recurs criticând-o pentru aprecierea greșită a probelor a raportului contractual sub condiție dintre părțile în litigiu, iar cecul ca instrument de plată nu a fost corect analizat.

Înalta Curte, din oficiu, la acest termen a invocat nulitatea cererii de recurs în raport de dispozițiile art. 3021 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. și a rămas în pronunțare pe această excepție.

Constatând că cererea de recurs promovată de recurentă formulată prin avocat fără mandat de reprezentare pentru calea de atac exercitată a recursului și nici nu a precizat dacă își însușește recursul formulat de avocat, deși s-a acordat un nou termen în vederea complinirii neregularității ivite, fiind legal citată cu această mențiunea, recurenta nu a complinit neregularitatea procedurală vizând semnarea cererii de recurs.

Cum la termenul acordat recurentul nu s-a prezentat și nici nu a făcut dovada complinirii neregulilor procedurale, Înalta Curte va face aplicarea prevederilor art. 3021 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. și va constata nulitatea cererii de recurs pentru lipsa semnăturii persoanei abilitată legal să-o reprezinte pe recurentă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nulă cererea de recurs declarată de reclamanta SC K.C.D. SRL Cluj împotriva Deciziei nr. 132 din 08 octombrie 2009 a Curții de Apel Cluj, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 302 alin. (1) lit. d) C. proc. civ.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 mai 2010.