Appeals partly admitted: trafficking convictions upheld, two sentences reduced under witness-protection law, confiscation and damages confirmed

Deliberând asupra recursurilor declarate de inculpații D.N., D.V.M., C. (fost C.Î.) C., N.V.I., D.I. și S.D. împotriva deciziei penale nr. 132/A din 26 aprilie 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 161 din 06 noiembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Călărași, secția penală, au fost respinse cererile formulate de către inculpații D.N., D.V.M., D.I., N.V.I. și S.D., în baza art. 334 C. proc. pen.

A fost respinsă cererea de achitare, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. b1) C. proc. pen. formulată de inculpatul N.V.I., prin apărător.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12 și 14 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. au fost condamnați inculpații D.N. și D.V.M. la câte 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. au fost condamnați aceiași inculpați la câte 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 [text de lege devenit, prin renumerotare, art. 29 alin. (1) lit. c) din aceeași lege], cu aplicarea art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen., au fost condamnați aceiași inculpați la câte 5 ani închisoare, fiecare.

În baza art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen., au fost condamnați aceiași inculpați la câte 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., fiecare.

În baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen., au fost condamnați aceiași inculpați la câte 9 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art. 34 C. pen. inculpații D.N. și D.V.M. vor executa câte 9 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul C.Î.C., la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 [text de lege devenit, prin renumerotare, art. 29 alin. (1) lit. c) din aceeași lege], cu aplicarea art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 4 ani închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art. 34 C. pen. inculpatul C.Î.C. va executa 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul N.V.I. la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art. 34 C. pen., inculpatul N.V.I. va executa 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul D.I., la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art. 34 C. pen., inculpatul D.I. va executa 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul S.D. la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 [text de lege devenit, prin renumerotare, art. 29 alin. (1) lit. c) din aceeași lege], cu aplicarea art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 4 ani închisoare.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și a art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art. 34 C. pen., inculpatul S.D. va executa 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat inculpatul P.F. la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (1)-(4) și alin. (7) C. proc. pen. a fost condamnat același inculpat la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) – art. 34 C. pen., inculpatul P.F. va executa 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și a art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., de la rămânerea definitivă a sentinței și până la terrrrinarea executării pedepselor, pentru toți inculpații.

A fost menținută starea de arest a inculpaților D.N., D.V.M., D.I., C.Î.C., N.V.I. și S.D. și, potrivit art. 88 C. pen. s-a computat prevenția acestora, de la 28 decembrie 2011 la zi pentru fiecare.

S-a luat act că părțile vătămate B.G., L.I.F., M.I., R.M. și V.M. nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 14 C. proc. pen. au fost admise cererile formulate de către părțile civile E.F. și I.E. și au fost obligați inculpații, în solidar, la plata sumei de 40.000 RON către partea civilă E.F. (din care 15.000 RON reprezentând despăgubiri civile și 25.000 RON daune morale) și la plata echivalentului în RON a sumei de 10.000 euro, la cursul de schimb de la data efectivă a plății, cu titlu de daune morale către partea civilă I.E.

În baza art. 118 lit. d) C. pen., a art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și a art. 329 alin. (4) C. pen. s-a dispus confiscarea specială, în folosul statului, de la inculpați, a echivalentului în RON a sumei de 450.000 euro, de la data efectivă a confiscării.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. au fost menținute măsurile asigurătorii instituite prin ordonanțele nr. 30D/P/2009 din 04 ianuarie 2012 emise în prezenta cauză.

Au fost obligați inculpați, în solidar, la plata sumei de 750 RON către stat și fiecare dintre inculpați la câte 1.300 RON către stat cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Biroul Teritorial Călărași din au fost trimiși în judecată inculpații:

D.N., aflat în stare de arest preventiv, cunoscut cu antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de inițiere și constituirea unui grup infracțional organizat, proxenetism, spălare de bani, trafic de minori și trafic de persoane prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12, 14 din Legea nr. 39/2003, art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

D.V.M., aflată în stare de arest preventiv, cunoscută cu antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de inițiere și constituirea unui grup infracțional organizat, proxenetism, spălare de bani, trafic de minori și trafic de persoane prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12, 14 din Legea nr. 39/2003, art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

D.I., aflat în stare de arest preventiv, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane, trafic de minori prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, art. 12 alin. (1) și 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001, art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

C.Î.C., aflat în stare de arest preventiv, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, proxenetism, trafic de minori și trafic de persoane prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

N.V.I., aflat în stare de arest preventiv, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, proxenetism și trafic de minori prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 (2 victime) cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

C.Î.F., aflat în stare de arest preventiv, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, proxenetism și trafic de persoane prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

S.D., aflat în stare de arest preventiv, fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, proxenetism, trafic de minori și spălare de bani prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12, 14 din Legea nr. 39/2003, art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

P.F., fără antecedente penale, pentru comiterea infracțiunilor de aderare și sprijinire la un grup infracțional organizat și proxenetism prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În actul de inculpare s-a reținut că inculpatul D.N. zis „B." din municipiul Călărași, numit de acoliții săi „tată", este unul din capii lumii interlope ce funcționează la nivelul orașului de mai mult timp (ascensiunea sa în comiterea de fapte grave din sfera ilicitului penal începând din anul 2006), fiind susținut în primul rând de soția sa și de membrii familiei acesteia, cunoscuți sub apelativul „Z.", dar și de simpli acoliți care, în timp, pentru a obține protecție, dar și venituri materiale i-au acordat sprijin și i-au executat cu obediență ordinele.

Pe această situația premisă, în timp, începând cu anul 2007, a constituit în jurul său și al soției, inculpata D.V.M., zisă „C.", numită și ea la rândul său „mamă", o grupare infracțională de crimă organizată ce a avut drept unic scop săvârșirea de infracțiuni grave (trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism), rețeaua de infractori inițiată împreună cu soția sa și condusă cu fermitate de cei doi colaborând ca un tot unitar din anul 2007 până la destructurarea acestuia, desfășurând o mare parte a activităților infracționale în afara granițelor țării (Italia, Grecia, Franța - ultima perioadă a anului 2011).

În timp, inculpații D.N. și D.V.M. au inițiat și constituit unul dintre cele mai puternice grupuri de crimă organizată ce funcționează la nivelul municipiului Călărași, „colaborând" în scopul realizării activităților infracționale - respectiv recrutarea de tinere femei prin operațiuni de cumpărare, plasarea acestora în străinătate, pe piețe profitabile - cu alte rețele de infractori specializați în comiterea de infracțiuni de gen din care amintim pe M.S., zis „C.K.", a cărui grupare a fost destrucrurată de autoritățile române și italiene la mijlocul anului 2010, în prezent arestat, împreună cu acoliții săi în Salerno, Italia sau pe cei cunoscuți sub numele de „Clanul P." ce acționează cu precădere pe piața de carne vie din Napoli și Parma, Italia, probatoriile aflate la dosar, respectiv interceptările convorbirilor telefonice demonstrând cu prisosință acest lucru.

Faptul că activitățile infracționale ale inculpaților s-au desfășurat de-a lungul timpului pe raza mai multor țări (Italia, Grecia, în final Franța), precum și aderarea României la Uniunea Europeană și ridicarea monitorizării asupra granițelor țării au făcut extrem de dificilă administrarea probatoriilor, dar și urmărirea și prinderea tuturor membrilor rețelei (care numără 14 persoane), în prezent, pentru cinci dintre aceștia fiind solicitate mandate de arestare preventivă în lipsă, deoarece se sustrag cercetărilor, existând indicii că s-ar afla în țări membre U.E. Infracțiunile ce fac obiectul prezentului dosar penal reprezintă doar un episod al activității infracționale desfășurate în timp de gruparea „B.", care și-a impus, prin metode specifice, autoritatea la nivelul unei părți din comunitate, reușind chiar, prin amenințări cu exercitarea de represalii asupra victimelor, membrilor familiilor acestora, dar și patrimoniilor, să le impună unora dintre acestea anumite conduite pe care să le adopte în fața autorităților judiciare în situațiile în care gruparea ar fi fost deferită justiției.

Urmărirea penală ce face obiectul prezentului dosar s-a declanșat în data de 06 mai 2009 când partea vătămată R.M. a formulat plângere penală la organele de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București, Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Călărași, în care a solicitat efectuarea de cercetări față de un anume „C." (identificat ulterior în persoana inculpatului N.T., parte într-o altă cauză, disjunsă din prezenta) și a grupului din care inculpatul face parte, format din „B.", „V.Z.", „D.B." (inculpații D.N., N.V.I. și S.D.) și un oarecare „B.L, menționând că aceștia au recrutat-o prin inducere în eroare, au cazat-o în apartamentul lui „B." din cartierul „M." din mun. Călărași, transferând-o ulterior într-un alt imobil și au obligat-o, prin exercitarea de amenințări și violențe, să întrețină raporturi sexuale contracost cu mai mulți clienți, banii obținuți în urma exploatării sale, fiind împărțiți în mod egal între membrii grupului.

Plângeri penale similare au depus, în 20 mai 2009 numitul R.G., unchiul unei alte tinere, I.S.E. în care, în principiu, acesta solicita efectuarea de cercetări față de numitul F.N.C. (membru al grupării), pentru fapte de gen, M.I. (25 mai 2009), victimă a grupării „B.", exploatată în Grecia, V.M. (28 iunie 2010), minoră în vârstă de 16 ani, exploatată în cursul anului 2010 de inculpații D.N., D.V.M., S.D. în țară, victima L.I.F. (07 aprilie 2011) în care reclama recrutarea sa prin inducere în eroare, la vârsta de 17 ani, de către D.I., D.N. și D.V.M. și exploatarea ulterioară în Grecia și Italia, E.V. (22 august 2011), mama unei alte tinere, recrutată în minorat, prin inducere în eroare de inculpatul C.Î.C., zis „C.A." și exploatată de grupare în țară și în Grecia și I.E. (19 mai 2009), în care și această victimă reclama faptul că a fost indusă în eroare de inculpații D.I., D.V.M. și D.N., cazată în apartamentul lui „B.", transportată în Grecia împreună cu o altă tânără, I.S.E. și obligată să se prostitueze în folosul grupării de crimă organizată condusă de inculpații D.N. și D.V.M. care aveau, încă de la acel moment, o întreagă rețea de tinere pe care le traficau cu ajutorul unor persoane apropiate, ce le executau cu obediență ordinele.

Ulterior, urmare administrării de probatorii, dar și a folosirii unor mijloace specifice de investigație, organele de poliție s-au sesizat din oficiu, reținând că, în cursul anului 2007, inculpatul D.N. și D.V.M. au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, structurat pe relații ierarhice și personale, care a acționat în timp, coordonat, în scopul comiterii de infracțiuni grave, precum traficul de persoane, traficul de minori, proxenetism și care a recrutat, transportat, transferat, cazat sau primit prin amenințări, violențe sau alte forme de constrângere, fraudă ori înșelăciune, în vederea exploatării sexuale pe numitele N.D.G., C.I.E., P.E.V., M.S.L., D.A.F., M.I.A., A.A., C.M.S., Ș.M. și V.M.N.

În timp, s-a stabilit și componența grupării de crimă organizată, aceasta fiind alcătuită din D.N., D.V.M., conducători, D.I., C.Î.C., zis „C.A.", N.V.I., zis „V.Z.", C.Î.F., zis „S.", S.D., zis „D.B.", F.N.C., zis „F." sau „R.", N.T., zis „C." sau „G.", N.A.N., zis „P.", P.F., zis „F.G.", C.S. (cetățean moldovean), zisă „V.", P.l.E., zis „I." și F.V. (cetățean moldovean,) zis „V." sau „M.", fiecare dintre aceștia cu atribuții bine stabilite în cadrul rețelei.

Din ansamblul probelor administrate în cauză, a rezultat că în anul 2007, inculpații D.N. și D.V.M. au inițiat și constituit grupul de crimă organizată din care, încă din acel an, făceau parte și inculpații C.Î.C. zis „C.A.", N.V.I. zis „V.Z." și fiul celor doi S.D. zis „D.", scopul în vederea căruia grupul a fost constituit fiind comiterea de infracțiuni grave, respectiv traficul de persoane, traficul de minori și proxenetism, pentru a obține beneficii materiale. Probatoriile rețin că, în anul 2007, erau traficate de grupare în țară, minorele N.D.G. (17 ani), P.E.V. (17 ani), B.G. (16 ani) și C.M.S. (majoră).

Încă din acel an, membrii grupării au adoptat ca metodă de recrutare a tinerelor femei inducerea în eroare, folosind cu succes așa-numita metodă „loverboy" deoarece, la fel ca și ceilalți traficanți de carne vie, s-au adaptat noilor realități sociale și au conștientizat că recrutarea prin violențe fizice sau prin răpire le-ar fi creat riscuri majore și ar fi făcut mult mai ușoară tragerea lor la răspundere penală așa încât, folosindu-se de această metodă mai personală, au reușit să le mențină pe victime într-o totală dependență emoțională și afectivă față de ei.

Concret, „loverboy" este un iubit de carieră, care face parte dintr-o rețea ce recrutează fete pentru trafic de persoane, alegându-le ca target din grupuri vulnerabile cărora, treptat, le câștigă încrederea, intrând într-o relație afectuoasă, intimă, de cuplu cu acestea, determinându-le să se prostitueze în timp pentru el, în prealabil însă câștigându-le încrederea. Astfel, după ce tinerele vulnerabile se îndrăgostesc de traficant acesta, uzând de autoritatea emoțională pe care o deține și o exercită permanent, reușește să le determine să se prostitueze, cu pretextul că activitatea nu va fi de lungă durată, ci va ține doar atât cât va fi nevoie ca ei să acumuleze un capital care să le permită să își întemeieze o familie și să trăiască decent, în realitate însă, din bani astfel obținuți beneficiind o întreagă rețea de carne vie din care traficantul face parte.

Această metodă infracțională modernă a fost aplicată cu succes, în special de membrii rețelei aflați în eșalonul II al grupării de crimă organizată condusă de inculpații D.N. și D.V.M., fiind dealtfel și metoda generală cu care victimele au fost recrutate, deoarece le asigura inculpaților, din punct de vedere psihic, confortul că tinerele induse și menținute în eroare îi vor susține în mod necondiționat prin prisma „puternicelor" sentimente de afecțiune pe care le nutreau față de ei, că nu-i vor denunța autorităților și nu vor coopera pe parcursul unei eventuale anchete penale cu acestea pentru a-i trage la răspundere penală pentru infracțiunile comise. Din interceptările convorbirilor telefonice aflate la dosar rezultă că, din punct de vedere subiectiv, inculpații aveau reprezentarea faptelor antisociale pe care le comiteau, întotdeauna luând măsuri ca fetele induse în eroare de către același traficant să nu știe de celelalte astfel de tinere, ferindu-se totodată să discute explicit, de multe ori formulările orale fiind codate, conducătorii grupării, inculpații D.N. și D.V.M. dându-le sfaturi în acest sens, cerându-le să fie prudenți și totodată deosebit de atenți cu tinerele, pentru a le stimula astfel activitatea.

Probatoriile au demonstrat astfel, fără echivoc că prin această metodă au fost recrutate și/sau menținute în eroare majoritatea victimelor traficate de grupare în perioada de referință, respectiv anii 2007-2011.

În ceea ce-l privește pe inculpatul C.Î.C. zis „ C.A.", s-a reținut că, în anul 2007, a recrutat-o prin metoda „loverboy" pe victima C.M.S. zisă „C.H.", pe care a determinat-o să se prostitueze pentru rețeaua de carne vie al cărui membru este, atât în țară cât și în Italia și în Grecia, banii obținuți în urma practicării prostituției intrând în patrimoniul grupării. O altă tânără recrutată prin aceeași metodă de inculpatul C.Î.C. zis „C.A." este și P.E.V., minoră în vârstă de 17 ani la momentul racolării (începutul anului 2007) care, din luna mai 2007, a fost găzduită atât în locuința mamei inculpatului C.Î.C., cât și în apartamentul inculpaților D.N. și D.V.M. și care a fost determinată ca, până la împlinirea vârstei de 18 ani să se prostitueze în țară, pe raza municipiului Călărași, ulterior fiind transportată în afara granițelor țării, menținută în eroare și traficată astfel în Atena, Grecia, unde a locuit într-un apartament închiriat de liderul grupării împreună cu mai multe tinere și s-a prostituat în bordeluri numite „magazine", banii obținuți intrând în totalitate în patrimoniul grupării și împărțiți între membrii acesteia, conform unor reguli dinainte stabilite. O a treia tânără recrutată de către același inculpat, folosind metoda „loverboy" este și E.F., minoră în vârstă de 17 ani la momentul racolării în vederea exploatării sexuale care, deasemenea, a fost indusă în eroare de inculpatul C.Î.C. cu privire la sentimentele sincere de afecțiune pe care le nutrea față de ea și determinată astfel să se prostitueze pentru rețea în țară și în Grecia.

Probatoriile au mai surprins că în perioada de referință, inculpatul C.Î.C., la instigarea inculpatei D.V.M., a mai inițiat demersuri de recrutare și a altor tinere (ce nu au putut fi însă identificate), unele dintre acestea prostituându-se pentru scurt timp în țară, altele realizându-i intențiile infracționale, situație în care au reușit să se îndepărteze de pericolul pe care l-ar fi reprezentat.

Revenind la cele trei „iubite" ale inculpatului C.Î.C., victimele C.M.S., P.E.V. și E.F., din interceptări a rezultat că membrii grupării au luat toate măsurile ca ele să nu afle despre existența celorlalte și că, în Grecia, în perioada în care s-au prostituat, au fost ținute în două apartamente distincte (C.M.S. și P.E.V.), victima E.F. fiind cazată din ordinul lui „B." și al lui „C." într-o garsonieră în Atena, în care anterior locuise Ș.M., o altă femeie traficată de grupare. În cadrul convorbirilor telefonice inculpații D.N. și D.V.M. îi trasau inculpatului C.Î.C., atât în perioadele în care se afla în țară, cât și în perioadele în care se afla în Grecia, ordine precise privitoare la metodele de manipulare emoțională a tinerelor, de supraveghere, de stimulare și de colectare a banilor proveniți din practicarea prostituției.

Un alt membru al grupării care s-a stabilit judiciar că face parte din eșalonul II este C.Î.F. (față de care s-a dispus însă disjungerea), rolul acestuia în cadrul rețelei fiind acela de a recruta, prin metoda „loverboy", tinere fete vulnerabile emoțional pe care, prin inducere în eroare, să le determine să se prostitueze, asigurându-l că banii obținuți astfel vor fi folosiți pentru îndeplinirea unor obiective comune, în realitate însă, aceștia intrând integral în patrimoniul grupării de crimă organizată. Și în ce privește pe acest inculpat se poate reține că toate activitățile ilicit penale pe care le-a desfășurat i-au fost încuviințate, supravegheate, și dirijate de liderii grupării, „C." și „B.", aceștia hotărând, cu privire la momentul la care victimele urmau să ajungă în Grecia, locurile de cazare și programul de lucru al tinerelor, inculpatul dând dovadă de obediență față de cei doi și împărțind cu aceștia (conform probatoriilor) produsul infracțiunilor, respectiv sumele de bani.

Astfel, ca și fratele său, inculpatul C.Î.C., inculpatul C.Î.F., sub pretextul inițierii unor relații stabile bazate pe afecțiune și încredere, specifice căsătoriei, le-a recrutat și exploatat sexual în același timp, pe victimele C.l.E. și M.I., transportate de grupare în Grecia însă cazate în apartamente distincte pentru a nu ști nimic una de cealaltă, dar și pe A.A. pe care, la un moment dat, „a vândut-o" inculpaților D.N. și D.V.M., în baza unei înțelegeri avute cu cei doi.

Inculpații D.N. și D.V.M. i-au coordonat acestui inculpat toate activitățile și l-au relaționat cu toți ceilalți membri ai grupării în realizarea scopului comun, traficarea femeilor și obținerea de beneficii materiale, astfel cum rezultă, cu prisosință, din întreg materialul probator al cauzei (înscrisuri, declarații, redări de convorbiri telefonice).

Despre inculpatul D.I. zis „I.” fratele lui „B." s-a reținut judiciar că, la rândul său, a făcut parte din eșalonul II al grupării, rolul acestuia fiind acela de a recruta tinere vulnerabile, profitând de situațiile financiare precare sau familiale conflictuale în care ele se găseau și astfel, câștigându-le încrederea, să le determine să plece în străinătate, sub pretextul că prin intermediul fratelui său, inculpatul D.N., acestea vor găsi locuri de muncă decente, plătite corespunzător. În cadrul grupului, un alt rol ce i-a fost atribuit de cei doi lideri inculpatului D.I. a fost acela de a primi în nume propriu, sume de bani expediate de femeile traficate de grupare din Italia sau Grecia pe care să le remită în totalitate celor doi, dovadă în acest sens, fiind redările convorbirilor telefonice care se coroborează pe deplin cu înscrisurile financiare primite de la unitățile bancare. Indicii aflate la dosar au mai atestat că, la rândul său, a recrutat și a înlesnit practicarea prostituției unui număr de cel puțin două tinere (O. și „Ș.", ce nu au fost încă identificate) care s-au prostituat pentru grupare în Grecia.

Una dintre tinerele care a fost recrutată prin inducere în eroare de către inculpatul D.I. a fost minora în vârstă de 17 ani L.I.F., pe care acesta a transportat-o în municipiul Călărași la locuința lui „B.", sub pretextul că îi va găsi un loc de muncă decent, scopul dovedit însă fiind acela al exploatării sexuale, iar o altă tânără a fost majoră în vârstă de 27 de ani, I.E. Metoda de recrutare a fost, în ce o privește pe ultima, „loverboy", inculpatul asigurând-o că o iubește și că dorește să o ia în căsătorie (profitând de o relație tensionată pe care victima o avea la acel moment cu soțul său, I.D.), determinând-o astfel să accepte să fie transportată de „B." în Grecia, unde acesta ar fi trebuit să-i asigure un loc de muncă. În realitate însă, în Atena, I.E. a fost cazată succesiv în apartamentele deținute de grupare și obligată prin amenințări de către „B." și de ceilalți membri ai grupării să se prostitueze la fel ca și celelalte tinere.

Și inculpatul S.D. zis „D.B." face parte din eșalonul II al grupării, atribuțiile sale în cadrul rețelei fiind acelea de a recruta tinere femei, sens în care și el a folosit cu succes metoda „loverboy", de a supraveghea și coordona activitatea efectuată de femeile traficate atât în țară, cât și în Grecia, de a colecta direct de la acestea banii obținuți din practicarea prostituției sau de a primi în nume propriu prin transfer bancar astfel de sume de bani.

La fel ca și ceilalți traficanți, acesta a recrutat, prin inducere în eroare în perioada de referință, în același timp, mai multe tinere pe care le-a determinat sau le-a convins să se prostitueze, acestea fiind minora în vârstă de 17 ani, M.S.L. și I.S.E. (majoră), a cărei recrutare a fost făcută inițial de F.N.C., ulterior, tânăra fiind trecută sub autoritatea emoțională a inculpatului S.D., care o asigura zilnic, telefonic, de sentimentele de afecțiune pe care le nutrea față de ea, aceleași sentimente fiindu-i induse și de părinții inculpatului, cei doi lideri ai grupării. Din probe mai rezultă că inculpatul S.D. a avut „o legătură" și cu victima L.I.F., care a fost determinată să continue să se prostitueze pentru grupare sub pretextul că „este iubita lui D.B." și că banii expediați de ea în țară au fost folosiți de „C.B." în interesul său, din aceștia fiindu-i achiziționată o garsonieră.

Deasemenea, activitatea infracțională a inculpatului S.D. a fost documentată și în ce privește traficarea în țară a minorei în vârstă de 17 ani, V.M., pe care inculpatul a găzduit-o în apartamentul său, timp în care tânăra a fost determinată să se prostitueze la Complexul SC A. SRL Călărași, rolul inculpatului fiind și acela de a-i supraveghea activitatea în timpul programului.

Toate activitățile infracționale desfășurate de inculpatul S.D. au fost permanent îndrumate, dirijate și supravegheate de către părinții săi, cei doi inculpați intervenind ori de câte ori considerau că „D.B." nu manifestă suficient interes pentru tinere, ceea ce le putea aduce de servicii.

În acest sens, elocvente sunt foarte multe înregistrări ale convorbirilor telefonice purtate între cei trei inculpați (S.D., D.V.M. și D.N.) din care rezultă interesul deosebit al lui „C." și „B." față de activitățile desfășurate de fiul lor. Aceiași inculpați interveneau ori de câte ori între S.D. și o altă tânără traficată încă din perioada de minorat M.S.L. interveneau disensiuni, cei doi mediind conflictul, întrucât plecarea definitivă a acesteia ar fi adus pierderi însemnate de bani, mai ales că ei erau și cei care se ocupau de plasarea acesteia către clienți. În acest sens, la dosarul cauzei există o serie de convorbiri telefonice interceptate autorizat, care susțin probator această afirmație.

De asemenea, din probatorii a mai rezultat, fără echivoc că, încă din anul 2009, inculpatul S.D. are o iubită stabilă numită „M.", de care este legat prin sentimente de afecțiune adevărate, această tânără nefiind nici un moment determinată să practice prostituția, ceea ce demonstrează încă o dată că, în ce le privește pe celelalte trei „iubite", acestea au fost considerate întotdeauna simple prostituate induse și menținute în eroare cu scopul evident de a fi exploatate și de a se profita material de pe urma lor.

Tot din eșalonul II al grupului de crimă organizată face parte și inculpatul N.V.l. zis „V.Z.", fratele inculpatei D.V.M., rolul acestuia fiind acela de a recruta, la rândul său, prin metoda „loverboy" tinere fete și de a le determina să practice prostituția. Același inculpat a primit, în numele său, sume importante de bani de la femeile traficate în Grecia de grupare și s-a deplasat împreună cu alți inculpați în Atena, unde, succesiv, le-a supravegheat și controlat pe tinere, locuind împreună în cele două apartamente închiriate, împrejurări în care, de fiecare dată, a colectat banii obținuți și i-a predat la întoarcerea în țară celor doi lideri.

Astfel, încă din anul 2005, a recrutat-o pe N.D.G. zisă „Ș.", în vederea exploatării sexuale, probatoriile administrate atestând că tânăra a practicat prostituția în țară începând cu anul 2007, an în care avea vârsta de 17 ani, fiind găzduită în acest scop în locuința mamei inculpatului, ulterior, fiind transportată și ea în Grecia, unde s-a prostituat în bordeluri și a locuit împreună cu celelalte tinere. În anul 2008, inculpatul N.V.I. a recrutat-o, prin inducere în eroare, pe minora M.I.A., care s-a prostituat în folosul său în primele zile ale lunii octombrie 2010 în țară, activitatea fiindu-i înlesnită și de alți membri ai grupării (învinuiții P.F.

și N.A.N.), ulterior acest inculpat transportând-o în Parma, Italia unde, cu ajutorul altor proxeneți ce fac parte din clanul „P.", i-a intermediat și înlesnit practicarea prostituției pe stradă, pentru ca în final să o transfere în Atena, Grecia. Și activitățile acestui inculpat au fost permanent controlate, dirijate și supravegheate de inculpații D.N. și D.V.M., aspecte ce rezultă din probatoriile cauzei (declarații ale victimelor, redările convorbirilor telefonice interceptate autorizat), fiind susținute și de ceilalți membri ai grupării.

Ca și vărul său, inculpatul S.D., inculpatul N.V.I. a avut, în perioada de referință, în țară, o iubită față de care a demonstrat sentimente reale de afecțiune (numită A.E.F.), pe care niciodată nu a traficat-o dar care, așa cum rezultă din interceptările convorbirilor telefonice, avea cunoștință de o parte din activitățile sale infracționale ceea ce demonstrează că, în ce le privește pe celelalte două „iubite" (Ș. devenindu-i soție în toamna anului 2011 la insistențele mamei acesteia și M.I.A.) acestea au fost considerate simple instrumente apte doar să producă bani.

P.F. este un alt membru al grupării care face parte din eșalonul II, acesta fiind finul inculpaților D.N. și D.V.M., un apropiat al celor doi, ocupându-se în principal cu plasarea pe piața internă a femeilor traficate de grupare (M.S.L., M.I.A., D.A.F.), acordându-le sprijin celor doi lideri în obținerea cu celeritate a unor cărți de identitate necesare pentru transportarea fetelor în afara țării (E.F.) și cu primirea, în nume propriu, a unor sume de bani expediate din Grecia prin intermediul lui V.G. (o tânără căreia din anul 2009 îi favorizează practicarea prostituției) de către tinerele exploatate, bani care intrau în patrimoniul celor doi conducători. La rândul său, prin intermediul acestora și având acordul lor, le-a transportat în luna martie 2011 pe V.G. și pe D.A.F. în Atena și a locuit aproximativ două săptămâni cu prima dintre ele, activități desfășurate tot în scopul sprijinirii grupării de crimă organizată. Și activitățile desfășurate de acest învinuit erau permanent monitorizate de conducătorii grupului, între aceștia existând o strânsă legătură și interdependență.

F.N.C. este la rândul său, membru activ al grupării de crimă organizată inițiată și constituită de inculpații D.N. și D.V.M., făcând parte din eșalonul doi al grupării, atribuțiile sale principale constând în supravegherea în afara granițelor țării a activităților desfășurate de femeile traficate de rețeaua de infractori, supraveghere ce se exercita în fapt, la ordinele inculpaților D.N. și D.V.M. și care consta în primirea unora dintre fete și asigurarea transportului acestora de la locurile de cazare la bordel și retur în vederea exercitării unui control permanent asupra lor. În acest sens, autoritățile judiciare elene au documentat activitatea infracțională a inculpatului F.N.C. pe care l-au depistat în timp ce, împreună cu învinuitul F.V., asigura transportul a patru femei traficate de la bordel la locurile de cazare, respectiv a numitelor C.I.E., V.M.N., Ș.M. și C.M., asupra celor doi bărbați fiind găsite sume importante în euro colectate de la tinere, provenite din încasările din ziua respectivă. De asemenea, cu privire la acest inculpat s-a mai reținut din probatorii că i-a înlesnit și favorizat, cu ajutorul inculpatului D.N., practicarea prostituției numitei Ș.M. zisă „A. lui F." și a recrutat-o prin inducere în eroare, în luna martie 2009, pe partea vătămată R.M. pe care, ulterior, a plasat-o inculpaților N.T. și D.N. care au găzduit-o în locuința lui „B." și au determinat-o să se prostitueze în țară, ulterior transportând-o în Grecia și prin aceleași mijloace de constrângere prostituția. Tot în sarcina inculpatului F.N.C. se mai reține că a recrutat-o în vederea practicării prostituției și pe numita l.S.E. pe care, în anul 2009 a „cedat-o" în favoarea și folosul inculpaților D.N., D.V.M. și S.D., aceasta devenind una din „iubitele" lui „D.B.", prostituându-se pentru el și membrii familiei sale în Atena, Grecia. Totodată, fetele traficate de grupare îi sunau periodic pe cei doi inculpați și le aduceau la cunoștință toate nemulțumirile pe care le aveau față de activitatea celor care le supravegheau, discuții relevante fiind înregistrate între aceștia și P.E.V., C.M.S., l.S.E., N.D.G.

Concluzionând, se poate afirma că probatoriile administrate au stabilit fără echivoc că în anul 2007, inculpații D.N. și D.V.M. au inițiat și constituit un grup infracțional organizat care a acționat coordonat, în timp (până la sfârșitul anului 2011 când a fost destracturat), în scopul comiterii de infracțiuni grave, respectiv trafic de persoane, trafic de minori, spălare de bani și proxenetism, grup care a fost structurat pe relații ierarhice și personale, între o parte din membrii acestuia existând legături de rudenie.

Gruparea de crimă organizată a fost structurată pe trei paliere ierarhice, fiecare palier cu roluri și atribuții prestabilite pentru membrii săi. Astfel, palierul I a fost format din inculpații D.N. și D.V.M., aceștia fiind conducătorii grupării și singurii factori de decizie asupra activităților ilicit penale desfășurate în țară și în afara țării de membrii grupării. Această concluzie se desprinde fără echivoc din întreg materialul probator administrat în cauză. Din eșalonul II al grupării s-a stabilit judiciar că fac parte inculpații S.D., C.Î.C., C.Î.F., D.I., N.V.I., P.F., N.A.N. și F.N.C. (ultimii doi inculpați constituind obiect al cercetărilor dintr-o altă cauză, disjunsă din aceasta), aceștia având atribuții, în principal, de recrutare a tinerelor fete, minore sau majore ce proveneau de regulă din medii paupere, erau lipsite de instrucție școlară sau determinate de traficanți să abandoneze cursurile, făceau parte din familii dezorganizate sau erau ieșite de sub autoritatea parentală.

Metoda cea mai frecventă de ademenire a tinerelor a fost contactul direct cu acestea, fetele fiind manipulate emoțional și induse în eroare de traficanți prin promisiuni false legate de o viață mai bună, construirea unor relații de prietenie, iubire sau asigurarea unor locuri de muncă decent plătite în alte state. În general, după recrutare, sub supravegherea celor doi lideri, după împlinirea vârstei de 18 ani (în cazul minorelor), victimele erau transportate în exteriorul țării, cazate colectiv în apartamente închiriate și supuse unui mod de viață restrictiv, prin limitarea sau interzicerea unor drepturi fundamentale (de ex. libertatea de mișcare le era grav încălcată, acestea fiind deseori apostrofate de fiecare dată când părăseau apartamentele neînsoțite), tinerelor inducându-li-se o stare de temere, tulburare psihică și aservire emoțională ca urmare a utilizării amenințărilor, șantajului și chiar a agresiunii fizice.

În legătură cu conducătorii grupării și membrii eșalonului doi, declarații concludente au dat victimele dar și persoane apropiate acestora. Astfel, învinuitul B.M., persoană interpusă, care a ridicat, în nume propriu, de foarte multe ori, sume consistente expediate de femeile traficate în Grecia, pe care le-a remis în totalitate inculpaților D.N. și D.V.M. În continuarea declarației, învinuitul B.M. s-a referit la fiecare membru al grupării în parte și a detaliat aspectele pe care le cunoștea referitoare la activitățile prestate de aceștia, declarația învinuitului fiind extrem de relevantă din punct de vedere probator.

Și învinuitul D.V., un alt interpus, cumnat al inculpatului D.N. zis „B." a declarat în același sens, confirmând în depozițiile date legăturile strânse existente în timp între D.N. și D.V.M. și restul membrilor grupării, rolul, aportul și contribuțiile acestora în cadrul rețelei.

Părțile vătămate audiate în prezenta cauză au confirmat, la rândul lor, că au realizat, în timp că sunt victimele unei rețele de carne vie condusă și controlată de inculpații D.N. și D.V.M., relevantă în acest sens fiind depoziția părții vătămate I.E. care s-a referit la fiecare fată în parte și la modalitatea în care aceasta a fost determinată să se prostitueze.

Din eșalonul III al grupării s-a stabilit că fac parte inculpații N.T., P.I.E., învinuiții C.S. și F.V. (ambii cetățeni moldoveni), atribuțiile lor fiind acelea de a sprijini rețeaua în afara granițelor țării, unde își desfășurau exclusiv activitățile infracționale specifice. Rolul prestabilit de cei doi lideri era acela de a asigura transportul tinerelor fete de la aeroport, primirea și cazarea acestora, plasarea victimelor în case de toleranță „magazine" în care acestea se prostituau ilegal cu nerespectarea dispozițiilor ce reglementează prostituția în Grecia și de a le asigura o așa-zisă protecție prin această supraveghere permanentă, traficanții deținând în mod totalitar controlul asupra lor. Tot membrii eșalonului III purtau permanent legătura cu conducătorii grupării, aducându-le la cunoștință toate deficiențele pe care le constatau în comportamentul fetelor, atenționându-i practic asupra intențiilor pe care le aveau, pentru a preîntâmpina eventualele plecări sau evadări ale acestora. Pentru aportul adus la sprijinirea grupării, membrii eșalonului III primeau de la fiecare fată sume fixe de bani pe care le numeau procente, ce erau negociate strict cu conducătorii grupării și care se ridicau la cota de 2,5 euro pentru flecare client.

Din probatoriile administrate (înscrisuri), rezultă că sumele de bani identificate, pe care gruparea le-a obținut în perioada de referință din activitatea de crimă organizată, sunt în cuantum de 450.000 euro, sumă aflată sub incidența art. 118 lit. c) C. pen., în solidar de la toți membrii grupării, indiferent de destinația finală pe care au avut-o acești bani, ei reprezentând un produs al infracțiunilor.

În realitate însă, suma de 450.000 euro reprezintă o mică parte din produsul infracțiunii, probele administrate dovedind că deseori banii erau colectați și trimiși în țară prin membrii grupării sau chiar prin intermediul femeilor traficate, la revenirile acestora pentru scurte perioade în România. Totodată, nu s-a putut stabili judiciar care sunt sumele de bani produse de tinerele ce se prostituau în țară, întrucât și acestea erau predate în mod direct traficanților, însă au fost substanțiale, din convorbirile telefonice interceptate rezultând că media banilor produși pe noapte de o singură fată s-ar putea ridica la 1000 RON.

Din înscrisurile aflate la dosar a rezultat că în perioada de referință, inculpații D.N., D.V.M. și S.D. nu au obținut venituri materiale provenite din surse licite pe care să le poată justifica din punct de vedere probator, aspect care a rezultat și din depozițiile pe care le-au dat pe parcursul urmăririi penale. Cu toate acestea, inculpații D.N. și D.V.M. au achiziționat în data de 27 septembrie 2010 (contract de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2010) un imobil (clădire și teren intravilan) în mun. Călărași, str. N.T., având valoarea de impozitare de 27.086 RON pentru care au achitat suma de 40.000 RON.

În data de 02 septembrie 2009 inculpații au achiziționat, pe numele unei persoane interpuse, H.D.I., apropiată a membrilor grupării, pe care i-a deservit în calitate de conducător auto, un autoturism second-hand marca M.B. de culoare vișinie, având numărul de înmatriculare CL-xx-xxx, cartea de identitate a vehiculului fiind depistată și ridicată din locuința inculpaților cu prilejul efectuării percheziției domiciliare. În data de 22 ianuarie 2010 inculpatul S.D. a achiziționat, cu suma de 7000 euro, un autoturism B. de la numitul V.J.F. Același inculpat, S.D. a achiziționat, în data de 28 septembrie 2009, un imobil (apartament) în municipiul Călărași, str. F., de la B.N.F., pentru care a plătit suma de 45.000 RON. De asemenea, la data de 22 august 2011 inculpatul S.D. a achiziționat, de Ia A.A., un autoturism marca C.E., cu numărul de înmatriculare B-xx-xxx. Din probe mai rezultă că,

la data de 21 iulie 2008, inculpata D.V.M. a deschis, prin virament, un cont privilegiu la Banca C. în valoare totală de 26.059 RON. La aceeași unitate bancară, inculpata a mai deschis un cont depozit în sumă de 10.000 RON. Tot din înscrisurile aflate la dosar rezultă că în data de 17 februarie 2009, inculpata D.V.M. a achiziționat, de la SC M.T.C. SA Călărași, cu suma totală de 13.539 RON, un imobil (apartament) situat în mun. Călărași , jud. Călărași. La data de 09 septembrie 2010 inculpatul S.D. a achiziționat de la C.D. un autoturism marca B., pentru care a achitat suma de 5400 euro.

Probele au demonstrat că în perioada de referință, nici unul dintre cei trei inculpați nu a obținut venituri licite care să poată fi justificate, iar banii cu care au fost achiziționate bunurile mobile și imobile descrise au provenit din săvârșirea de infracțiuni de crimă organizată și au intrat în patrimoniul acestora prin intermediul unor persoane interpuse, măsură de precauție luată tocmai pentru a li se ascunde atât sursa ilicită, cât și destinatarii finali ai acestor produse ale infracțiunii.

Grupul organizat a săvârșit atât acțiuni specifice traficului de persoane, traficului de minori, cât și acțiuni ce se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunii de proxenetism, demarcația fiind făcută - cum este menționat în decizia nr. XVI din 19 martie 2007 pronunțată în recursul în interesul legii, de existența elementului de înșelăciune (inducere în eroare) la practicarea prostituției sau de starea de minoritate existentă la momentul recrutării tinerelor femei. Cu privire la unele dintre acestea, care au fost recrutate în vederea exploatării sexuale în perioada de minorat și care, au fost determinate, prin aceleași metode de inducere în eroare, să se prostitueze în țară dar și în străinătate chiar și după împlinirea vârstei de 18 ani se conturează prezența unei infracțiuni continue, care s-a consumat în momentul în care s-a comis acțiunea de recrutare în vederea exploatării sexuale și s-a epuizat datorită unei împrejurări externe, independente de cele mai multe ori de voința inculpaților (o parte dintre fete ieșind la un moment dat, voluntar, de sub autoritatea lor), momentul epuizării fiind după ce acestea au împlinit vârsta de 18 ani.

În actul de trimitere în judecată a fost descrisă modalitatea infracțională în care femeile traficate și exploatate de grupare au fost convinse sau determinate să se prostitueze, precum și rolul, contribuția și participația penală a fiecărui membru al grupării la comiterea faptelor.

1. În luna august 2007, numiții B.M. și B.N. au depus plângeri penale în care au învederat că în data de 21 iulie 2007 fiica lor minoră, în vârstă de 16 ani, B.G., a dispărut de la domiciliu, revenind acasă abia în data de 12 august 2007, când le-a relatat că în ziua dispariției a fost luată contra voinței sale de inculpatul C.Î.C. zis „C.A." și condusă în locuința comună a inculpaților D.N. și D.V.M. Aici, a fost amenințată și agresată fizic de către inculpata D.V.M., care a obligat-o să se prostitueze sub supravegherea inculpatului C.Î.C. la restaurantul „P." din vecinătatea mun. Călărași, acesta fiind cel care, uneori încasa banii proveniți din prostituție de la minoră, și-i remitea coinculpaților, soț și soție.

Urmare a sesizărilor penale depuse, a fost înregistrat dosarul penal nr. 72D/P/2007 în care, în 27 mai 2008 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de C.Î.C. și D.N. în temeiul art. 10 lit. d) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001. Prin ordonanța din 12 martie 2012, procurorul șef birou din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Biroul Teritorial Călărași a infirmat, din oficiu, soluția de neîncepere a urmăririi penale, pe care a apreciat-o ca fiind nelegală și netemeinică și a dispus reluarea cercetărilor față de C.Î.C., D.N. și D.V.M. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001, apreciind că soluția infirmată s-a bazat pe un probatoriu incomplet, defectuos administrat, care nu a fost de natură să conducă la stabilirea adevărului judiciar în cauză.

Procedând la efectuarea de cercetări s-a stabilit, fără echivoc, că partea vătămată, minoră la momentul comiterii infracțiunii, face parte dintr-o familie numeroasă, compusă din părinți și alți nouă frați și locuiește în cartierul „M.", într-un bloc învecinat cu cel în care domiciliază inculpații D.N. și D.V.M., dar și inculpatul C.Î.C. Situația materială a familiei părții vătămate era una deosebit de precară, aspect notoriu la nivelul întregii comunități. Pe acest fond, s-a stabilit că primele activități de recrutare a victimei minore în scopul exploatării sexuale au avut loc în vara anului 2006, când aceasta avea vârsta de 16 ani. În acest sens, victima a fost abordată de D.I. zis „M.", fratele inculpatului D.N. și a devenit iubita acestuia, între cei doi dezvoltându-se o relație intimă. Astfel, victima a fost condusă în apartamentul inculpatului D.N. și prezentată acestuia și soției sale, inculpata D.V.M., iar după două luni de relație i s-a solicitat, de către D.I., să se prostitueze, pentru a face rost de bani și a scăpa astfel de sărăcie. Pentru a fi mai convingător, acesta i-a oferit, spre exemplificare, situația numitei C.M., concubina fiului inculpaților D.N. și D.V.M., inculpatul S.D., care locuia în apartamentul acestora și se prostitua pentru ei la P. și în alte locații din oraș, reușind astfel să economisească sume importante de bani cu care urma să-și organizeze o nuntă și să-și achiziționeze un apartament și un autoturism.

Din depoziția victimei a rezultat că a refuzat categoric propunerea făcută și a rupt legătura cu inculpatul D.I., acesta din urmă având o reacție violentă, agresând-o fizic. În luna ianuarie 2007, victima minoră a fost căutată atât la școală, cât și în cartier, de inculpatul C.Î.C. zis „C.A.", care i-a declarat că o iubește, context în care i-a cerut să fie împreună cu el, insistând chiar în clamarea acestor sentimente de afecțiune. Deși a fost refuzat de victimă, acesta nu a renunțat, iar la un moment dat, contra voinței sale, a luat-o cu forța de pe stradă și a dus-o în apartamentul lui „B.", unde inculpata D.V.M. i-a spus că, din acel moment, este femeia lor și va trebui să practice prostituția pentru ei, cu precizarea că îi vor reveni o parte din banii obținuți.

În depoziția dată, partea vătămată a arătat că a refuzat propunerea, motiv pentru care „C. mi-a dat o palmă și m-a scuipat", iar ulterior acestui moment „am fost luată cu forța de pe stradă de C.A., dusă în apartamentul lui B., îmbrăcată cu haine provocatoare de la ei și transportată de acesta la P., unde întrețineam raporturi sexuale contracost, cu diverși bărbați, toți banii obținuți fiindu-le dați lui C. și lui B.". În modalitatea prezentată, partea vătămată a fost obligată să se prostitueze în 5-6 nopți în luna ianuarie 2007, de fiecare dată fiind luată cu forța de „C.A." de pe stradă, deși a declarat că în acea perioadă era precaută și evita ieșirile în oraș sau mersul la școală.

În continuarea depozițiilor date, partea vătămată minoră a arătat că în luna iulie 2007 a fost luată din nou de „C.A." de pe stradă și dusă, contra voinței sale, în imobilul soților D., unde C. i-a cerut să se prostitueze pentru ei, amenințând-o că dacă se va împotrivi, îi va ucide mama, a cărei viață se află în mâinile lor. De această dată, partea vătămată a declarat că nu i s-a mai permis să plece acasă și că a fost astfel nevoită să se prostitueze la P. din data de 21 iulie 2007 până în 12 august 2007, când a reușit să fugă din apartamentul soților D., profitând de faptul că aceștia erau plecați și în locuință erau doar fiica lor minoră și o altă victimă, minoră la acea dată, P.E., care se prostitua de asemenea la P., victimă recrutată prin inducere în eroare în scopul exploatării sexuale de inculpatul C.Î.C.

În legătură cu perioada iulie-august 2007, partea vătămată a declarat că în fiecare seară, împreună cu alte fete, era transportată de C.Î.C. la P., unde racola clienți și se prostitua, banii obținuți fiindu-i dați lui „C.A." care, avea și rolul de a o supraveghea pentru a nu fugi. În depozițiile date, partea vătămată a mai precizat că, în perioada în care a locuit efectiv în apartamentul lui „B." din cartierul „M.", a cunoscut-o pe P.E.V., tot minoră, care era găzduită ca și ea de familia D., iar despre această victimă a declarat că era minoră, se prostitua la P. și că era cunoscută ca fiind „iubita" lui „C.A.", acesta fiind cel care a recrutat-o în scopul arătat.

În același context, a cunoscut-o și pe C.M.S. zisă „C.H.", care se prostitua deasemenea la P. pentru inculpatul C.Î.C., cu care avea o relație intimă. Tot în apartamentul lui „B." locuia în acel moment și numita C.M., majoră, iar despre aceasta a arătat că era „femeia" lui S.D. zis „D.B." și se prostitua de mai mult timp pentru el la P. Partea vătămată a recunoscut-o și pe N.D.G. zisă „Ș.", despre aceasta arătând că, încă din anul 2006, era iubita lui N.V.I. zis „V.Z." și se prostitua pentru acesta la P. În continuarea depozițiilor a mai precizat că, în luna ianuarie 2007, în apartamentul lui „B." mai era cazată o fată căreia i se spunea „P." și care se prostitua pentru el, însă nu a putut oferi mai multe relații care să poată conduce la identificarea acesteia, arătând doar că și aceasta era ținută contra voinței sale și obligată să întrețină raporturi intime, firești și nefirești.

De asemenea, a mai declarat că în anul 2007 a cunoscut-o și pe V.G., aceasta prostituându-se la P. în favoarea lui P.F., apropiat al lui D.N. În finalul depoziției, victima a mai declarat că nu a reușit să fugă din locuință deoarece, în permanență, un membru al familiei sau „C.A." se preocupa ca acest lucru să nu se întâmple, iar la revenirea sa acasă i-a relatat mamei sale cele întâmplate, aceasta sesizând organele de poliție. A mai arătat și că în vara anului 2006 sora sa C.N., majoră la acel moment, a locuit o scurtă perioadă în apartamentul lui „B." și, din câte cunoaște, i s-ar fi propus și ei să plece în afara țării și să se prostitueze.

Întrucât a fost obligată să se prostitueze prin amenințări și violențe, a solicitat tragerea la răspundere penală a inculpaților D.N., D.V.M. și C.Î.C. pentru fapta comisă.

Declarațiile părții vătămate pot servi la aflarea adevărului judiciar, deoarece se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probatoriilor administrate în ansamblul cauzei, acestea conținând încă de la început date care, verificate ulterior, s-a stabilit a fi reale.

S-a demonstrat astfel, fără echivoc că, în perioada reclamată victima, minoră în vârstă de 16 ani, a fost obligată să practice prostituția în folosul soților D., care au folosit metode specifice în vederea recrutării acestei tinere, folosind inițial inducerea în eroare iar ulterior folosind violențele și amenințările pentru a-și realiza scopurile.

În cauză, s-a procedat la audierea numitei B.M., mama victimei minore care a confirmat constant situația de fapt, așa cum a fost expusă mai sus, cu amănunte incriminatoare pentru inculpații menționate. Declarația numitei B.M. a fost confirmată de depoziția numitei C.N., care a declarat că, în vara anului 2006, a locuit o săptămână în apartamentul lui „B.", timp în care „C." și acesta au încercat să o convingă să-i însoțească în Grecia pentru a-și găsi un loc de muncă și că, la refuzul său de a se prostitua în Grecia, a fost agresată fizic de „C." care, a tras-o de păr și a încercat să o lovească, amenințând-o totodată că se va răzbuna, intrând în casă peste familia ei deoarece a investit în plecarea sa în afara țării. În depoziția dată, martora a precizat că în locuința celor doi, în acea perioadă mai stătea o fată numită C.M., despre care a aflat de la soții D. că era soția lui S.D., fiul lor și că se prostitua la P. Martora a recunoscut-o pe C.M.S., în legătură cu care a relatat că o știe din vedere din cartierul „M.", unde toată lumea vorbește că s-ar prostitua de mai mult timp pentru familia lui „B.", porecla acesteia fiind „C.H.". G.l.V. a confirmat depoziția concubinei sale. Și B.N., a declarat în același sens și a solicitat ca, toate persoanele ce au exploatat-o sexual pe fiica sa, să fie trase la răspundere penală.

Victima minoră la momentul recrutării, L.I.F. a arătat în declarațiile pe care le-a dat că a fost găzduită în apartamentul lui B. din luna aprilie 2008 până la sfârșitul lunii mai 2008, când a fost trimisă în Italia împreună cu C.M.S. și obligată să se prostitueze pentru familia lui „B.". în acea perioadă, a arătat victima, în locuința lui „C." și a soțului său, stăteau C.Î.C. zis „C.A." și „iubita" acestuia P.E.V. Sunt infirmate astfel, fără echivoc, susținerile lui C.Î.C. din data de 19 mai 2008, cum că nu ar avea nici o legătură cu „B.", pe care l-ar cunoaște doar din cartier și că el este căsătorit cu C.M.S. cu care locuiește în apartamentul părinților săi. Totodată, depoziția lui L.I.F. confirmă cele prezentate de victima B.G. în legătură cu faptul că în apartamentul lui „B." locuia împreună cu C.Î.C. și „iubita" acestuia P.E.V., a cărei existență nu era cunoscută de C.M.S., o altă fată ce se prostitua pentru C.Î.C. și familia lui „B.".

În cauză, după infirmarea soluției (Dosar nr. 72D/P/2007 al DIICOT - BT Călărași) și începerea urmăririi penale s-a procedat la aducerea la cunoștință învinuiților C.Î.C., D.N. și D.V.M. a învinuirilor, probatoriile cauzei coroborate cu cele administrate în ansamblu, referitoare la întreaga activitate infracțională a grupării, atestând că depozițiile părții vătămate B.G. sunt împrejurări ce s-a demonstrat judiciar a fi veridice. A rezultat că victima minoră B.G. a fost recrutată, folosindu-se mijloace de constrângere și forțată să se prostitueze în municipiul Călărași la Restaurantul P. împreună cu N.D.G. (femeia lui V.Z.), C.M.S. (Femeia lui C.Î.C.), C.M. (femeia lui S.D.) și P.E.V. (o altă „iubită" a lui C.Î.C.), în favoarea inculpaților D.N., D.V.M. și C.Î.C., acesta din urmă fiind cel care o supraveghea în mod direct, sarcină ce-i fusese impusă de cei doi conducători.

2. În data de 25 mai 2009, M.I. a depus plângere penală în care a solicitat efectuarea de cercetări în vederea tragerii la răspundere penală a inculpaților C.Î.F. și C.Î.C., care au recrutat-o prin inducere în eroare în perioada octombrie 2008 - aprilie 2009, iar ulterior au „transportat-o, cazat-o și exploatat-o prin obligarea la practicarea prostituției" în Grecia. Cercetările efectuate în cauză au stabilit că, în toamna anului 2007, partea vătămată M.I. zisă „B.D." sau „I.", l-a cunoscut pe inculpatul C.Î.F. prin intermediul unui prieten comun și din acea perioadă cei doi au inițiat o relație amoroasă.

După ce a uzitat de aceste metode prin care, în realitate a indus-o în eroare, C.Î.F. i-a propus victimei, pe la sfârșitul lunii octombrie 2008, să se deplaseze împreună în Grecia, în Atena, cu scopul de a munci și de a obține astfel banii necesari pentru a-și întemeia o familie, acesta spunându-i că va găsi un loc de muncă într-un „magazin" în care va lucra ca dansatoare. Fără a-i comunica despre hotărârea luată mamei sale, victima a plecat de acasă, a fost preluată de inculpatul C.Î.F. și, împreună cu acesta, s-a deplasat spre Călărași, iar în seara aceleiași zile a ajuns la aeroport, transportul din Călărași fiind efectuat cu un autoturism condus de un bărbat numit „F." (F.N.C.).

Împreună cu cei doi, în vehicul s-a mai aflat un bărbat căruia F. îi spunea „B." și care i-a fost prezentat victimei care fiind unchiul său ce-i va însoți în Atena. În declarațiile date, victima a arătat că, împreună cu „B." și F., a călătorit cu aceeași cursă aeriană până în Atena, Grecia, la sosirea pe aeroport fiind întâmpinată de un bărbat numit „I." (P.I.E.) și de soția acestuia, V. (C.S.), care i-au condus într-un apartament din Atena. Aici, victima a asistat la niște discuții ce au avut loc între „B." și „I.", discuții ce i s-au părut suspecte, deoarece cei doi discutau „nu despre activitatea de dansatoare pe care urma să o prestez, ci despre alte activități care implicau întreținerea de relații sexuale cu bărbați".

La final, partea vătămată a fost condusă de C.Î.F., D.N., „I." și „V." într-un apartament din Atena, în care locuiau mai multe fete în care a rămas și a înnoptat. Declarația victimei se coroborează cu materialul probator administrat. Astfel, verificând listele înaintate de operatorul de transport aerian T., se constată că în data de 03 noiembrie 2008 au călătorit în aceeași cursă aeriană, pe ruta Otopeni — Atena, pasagerii D.N., C.Î.F. și M.I., biletele de călătorie fiind achiziționate de la aceeași agenție de turism, respectiv R.T.T.

În continuarea depoziției, victima a arătat că, în ziua următoare sosirii, F. i-a spus că va trebui să meargă la muncă, într-un „magazin", unde va întreține relații sexuale contra-cost cu diverși clienți, comunicându-i că același lucru îl fac și celelalte fete aflate în apartament, din care le-a recunoscut și numit pe N.D.G., L.I.F., P.E.V. și C.M.S. S-a împotrivit verbal deciziei luate de inculpat și a protestat, însă acesta i-a spus că, dacă va dori să se întoarcă acasă, va trebui să se prostitueze pentru a face rost de banii necesari revenirii în țară.

Pusă în fața acestei situații, lipsită de orice fel de resurse materiale și indusă în eroare de bărbatul pe care-l considera iubitul său, partea vătămată a practicat prostituția în mai multe bordeluri denumite „magazine" în Atena. Cu privire la programul de lucru, a arătat că acesta se desfășura în ture care durau aproximativ 7 ore, însă de multe ori s-a întâmplat să lucreze în două ture consecutive, întrucât așa se stabilea de către „V." și celelalte persoane. Într-o tură întreținea relații sexuale în medie cu 30 de clienți, pentru fiecare raport intim percepându-se, de către o reprezentantă a bordelului, numită „epilepsie", suma de 20 de euro.

La finalul turei, „epilepsia" oprea jumătate din suma totală care reprezenta cota bordelului, restul remițându-l fiecărei fete. Din banii rămași, victima a precizat că plătea un procent de 2,5 euro lui „I." și „V." pentru serviciile de transport și pentru faptul că intermediau relația cu clienții, iar restul erau predați în totalitate lui C.Î.F. sau, în lipsa lui, numitei C.S. care, ulterior, prin sistemul W.U. îi expedia în țară pe numele lui C.Î.C. sau a altor persoane apropiate ale lui „B.", banii urmând a fi distribuiți în România fiecărui membru al grupării în parte.

Astfel, în depoziția dată, victima a arătat că, ulterior a aflat că o parte din bani pe care îi obținea ajungeau la „B.", aceștia reprezentând un comision pe care inculpatul D.N. îl percepea coinculparului C.Î.F. Perioada în care partea vătămată a fost nevoită să se prostitueze astfel cum a fost expus în Grecia, a fost noiembrie 2008 - aprilie 2009, când a reușit să plece și să revină în țară. În acest interval, așa cum declară, victima le-a întâlnit sau a locuit în același apartament, pe N.D.G., care era cunoscută drept iubita lui „V.Z." și care se prostitua pentru acesta încă de la vârsta de 16 ani, pe C.M.S., cunoscută ca fiind femeia lui C.Î.C., se prostitua în bordelurile din Atena, iar banii obținuți îi expedia în România lui „B." și „C.", pe I.L. care a fost adusă în Grecia de „B." și practica prostituția în aceleași bordeluri, pe P.E.V. care era tot femeia lui „C.A." și se prostitua în Atena.

Despre V., victima a declarat că avea cunoștință de faptul că inculpatul C.Î.C. avea o „relație" cu C.M.S. însă, aceasta din urmă nu cunoștea despre existența lui V., fiind astfel menținută în eroare de către inculpat. În aceeași perioadă și în același apartament, s-a mai aflat o fată numită C.M. care, se știa că este iubita lui S.D. și că se prostituează pentru el. Pe la începutul anului 2009, victima a mai declarat că, în Atena, au fost aduse de „B.", I.E. și I.S., prima fiind „iubita" lui M., iar cea de-a doua, „femeia" lui „B.".

Ambele s-au prostituat pentru grupare, cu precizarea că I.E. a reușit la un moment dat să fugă cu un cetățean arab. Într-un alt apartament, victima a relatat că se afla și C.E. (E.), despre care, inițial, C.Î.F. i-a spus că este cumnată, ulterior aflând că, în realitate, aceasta i-ar fi „iubită" și s-ar prostitua pentru el, aspect ce a determinat-o să realizeze că a fost indusă în eroare în privința sentimentelor de afecțiune pe care inculpatul C.Î.F. le-ar nutri pentru ea și să părăsească Grecia. Tot în depozițiile date, victima a arătat că, în Grecia, veneau frecvent C.Î.C., „D.B.", „V.Z." și „C.", aceștia locuind cu fetele în apartamente.

Ulterior, în vara anului 2009, partea vătămată a declarat că s-a împăcat cu inculpatul C.Î.F., care i-a promis că s-a schimbat și că nu mai are nicio legătură cu E., și a acceptat să revină în Grecia, înțelegându-se cu inculpatul ca, de această dată, banii obținuți din practicarea prostituției să fie împărțiți în procente egale. Cu prilejul împăcării, a fost invitată în locuința lui „C.B.", iar aici a cunoscut-o pe M.S.L., despre care a aflat că ar fi „soția" lui „D.B.". În cea de-a doua perioadă petrecută în Grecia, s-a prostituat conform aceluiași program, deosebirea fiind că cel care facilita fetelor deplasările spre bordel, supraveghindu-le implicit era un anume „G." pe care, după prezentarea fotografiei, l-a recunoscut în persoana inculpatului N.T.

În vara anului 2009, în Grecia a fost adusă de C.Î.C. o fată numită E.F., care s-a prostituat pentru acesta în aceeași modalitate și care a locuit într-o garsonieră. Tot atunci, a fost adusă o altă fată, numită A., pe care a recunoscut-o ca fiind A.A., care a practicat prostituția în bordeluri împreună cu celelalte fete și despre care, ulterior, a aflat că ar fi iubita lui F.C.Î.. Pe la începutul anului 2010, în Grecia a fost adusă o altă fată numită S.I., care s-a prostituat, de asemenea, în aceeași modalitate, ulterior aflând despre aceasta că ar fi fost „femeia" lui F., care a vândut-o în contul unei datorii lui „B.", fără ca aceasta să știe, iar în momentul în care a aflat, a fugit în Italia.

În finalul depoziției, partea vătămată a relatat că, din modul direct în care a perceput întreaga situație de fapt, poate afirma fără echivoc că „B." și soția sa erau cei care stabileau și coordonau întreaga activitate infracțională desfășurată de inculpatul C.Î.C., C.Î.F., F.N.C., S.D., N.V.I. și N.T., rolul acestora fiind de a menține o legătură directă cu toate fetele exploatate sexual prin metode din cele mai diverse. Declarația părții vătămate M.I. se coroborează cu întreg materialul probator administrat în cauză, putând fi, prin ea, însăși aptă să conducă la aflarea adevărului judiciar.

Astfel, așa cum am precizat anterior, din verificarea relațiilor comunicate de operatorii de transport aerian, rezultă că victima a călătorit pe relația București - Atena la bordul unor aeronave în care se aflau și inculpații menționați în declarații. Probatoriile testimoniale confirmă afirmațiile acesteia în legătură cu perioada în care a fost exploatată sexual în Grecia și modalitatea în care a fost indusă și menținută în eroare de membrii grupării. Astfel, în depozițiile date, atât L.I.F., cât și I.E. (victime) au arătat că, împreună cu ele, se prostitua în aceeași modalitate și conform aceluiași program impus de membrii grupării și victima M.I. zisă „I." sau „B.D.", „iubita" lui C.Î.F.

Precizările acesteia cu privire la existența unei alte tinere ce s-a prostituat pentru grupare în Grecia, în anul 2010, respectiv a numitei S.I., recrutată și ea prin inducere în eroare de C.Î.F. și „vândută" în contul unei datorii lui „B." sunt reale, acestea fiind confirmate atât de probe testimoniale cât și de înscrisuri. În locuința proprietate ce-i aparținea lui S.D. a fost găsit și ridicat, cu prilejul efectuării percheziției domiciliare, certificatul de naștere al acestei fete, inculpatul neputând să dea nici un fel de explicații în legătură cu acesta.

În cauză, pentru stabilirea adevărului s-a procedat și la audierea martorei M.C., mama părții vătămate, aceasta confirmând că relația fiicei sale cu inculpatul C.Î.F. datează din anul 2008, an în care aceasta i-a comunicat la un moment dat că s-a căsătorit cu „F." și a plecat cu el în Grecia pentru a-și căuta de muncă și, din discuțiile avute cu ea, a înțeles că o duce „foarte rău și că este bătută de inculpat din cauza faptului că nu produce mulți bani", acesta fiind momentul în care a perceput că fiica sa este exploatată sexual de inculpat și obligată să se prostitueze în folosul acestuia. În finalul depoziției, a mai precizat că „în luna ianuarie 2012, F. a venit la mine acasă și mi-a cerut să-mi retrag plângerea de la poliție întrucât o să fie arestat”.

Verificând înscrisurile comunicate de unitățile bancare privind tranzacțiile derulate prin serviciul „W.U." se poate constata că, în perioada de referință, victima M.I. a expediat din Grecia în România, pe numele lui C.Î.F., Z.M.Ș. (persoană interpusă apropiată de membrii grupării care nu a putut fi audiată întrucât nu se află în țară), C.Î.C. și N.V.I., sume importante de bani în euro, care proveneau așa cum s-a demonstrat, din practicarea prostituției în bordelurile clandestine din Atena. Edificatoare din punct de vedere probator sunt și discuțiile telefonice interceptate autorizat care, confirmă că această tânără a fost exploatată sexual prin inducere în eroare de către o grupare de crimă organizată, coordonată de inculpații D.N. și D.V.M. Convorbirile telefonice interceptate demonstrează că victima M.I. a fost exploatată sexual, că banii rezultați din practicarea prostituției în Grecia au fost însușiți în totalitate de membrii grupării de crimă organizată și că a fost indusă în eroare de C.Î.F., scopul fiind acela de a-i crea aparența unei relații serioase, de iubire, care să-i permită ulterior exploatarea tinerei femei.

3. În data de 06 aprilie 2011, L.I.F. a depus plângere penală în care a reclamat că în luna aprilie 2008, pe când avea vârsta de 17 ani, a plecat de acasă datorită situației financiare precare a familiei sale, cu intenția de a-și găsi un loc de muncă decent. Prin intermediul unei cunoștințe numită „F." a ajuns în jud. Călărași, unde aceasta dorea să viziteze niște rude ale soțului său, mai precis în corn. Ș.V., la locuința unei femei în vârstă, unde l-a cunoscut pe inculpatul D.I. zis „l.". Aflând despre intenția sa de a găsi un loc de muncă, „M." s-a oferit să o ajute spunându-i că fratele său care locuiește în mun.

Călărași ar avea nevoie de o femeie care să presteze activități de menajeră, propunându-i astfel să îl însoțească în oraș. Deși inițial a refuzat, la insistențele acestuia, dar și la argumentele lui „F." care, i-a spus că nu mai au nici măcar bani pentru pâine, a acceptat oferta primită considerând că, după o săptămână de lucru în Călărași, va putea să-și continue deplasarea spre București. În plângerea penală depusă, victima a mai precizat că, în mun. Călărași, a fost condusă de „l." în apartamentul fratelui și cumnatei sale, inculpații D.N. și D.V.M. ziși „N.B." și „C.", înțelegerea avută cu aceștia fiind ca, în schimbul sumei de 600 RON lunar să muncească ca menajeră.

În luna mai 2008, după ce a împlinit vârsta de 18 ani, fără a fi întrebată în prealabil dacă dorește să plece în Italia, „C." a anunțat-o că i-a achiziționat un bilet de avion și că, împreună cu o altă fată, numită C.M.S., vor merge la Roma unde vor munci ca menajere. La aeroport au fost conduse de inculpatul C.Î.C. zis „C.A.", prietenul S. iar, a doua zi de la sosire a fost anunțată telefonic de „C." că, va trebui să iasă pe stradă și să practice prostituția, pentru ca aceasta să poată recupera întreaga sumă de bani pe care a cheltuit-o cu plecarea sa.

Astfel, s-a prostituat împreună cu C.M.S. la stradă, în anul 2008, timp de aproape o lună, sumele obținute fiindu-i uneori predate integral lui C.M.S., iar alteori, trimise în țară, pe numele unor persoane indicate telefonic de „C.". La revenirea în România, a locuit aproximativ două săptămâni în apartamentul inculpaților D.N. și D.V.M., perioadă în care, i-a spus lui „C." că dorește să se întoarcă la familia sa, aceasta din urmă devenind extrem de agresivă, lovind-o, amenințând-o și împiedicând-o astfel să plece.

Ulterior, a fost trimisă de „C." în Grecia, împreună cu alte două fete, respectiv cu numitele P.E.V. și C.E. și de această dată ascunzându-i-se scopul deplasării. În Grecia, au fost așteptate de inculpatul D.N. care, după două zile, i-a comunicat că va trebui să se prostitueze, lucru pe care l-a acceptat, neavând curajul să se opună de teamă că și acesta ar putea deveni violent ca și soția sa. Tot în plângere, victima a mai arătat că, până în luna mai 2009, s-a prostituat în bordelurile din Atena, turele și magazinele în care „lucra" fiind stabilite de o anume „V." (învinuita C.S.), o apropiată a soților D. iar, sumele obținute în acea perioadă au fost însușite în totalitate de familia lui „B.".

Faptele reclamate de victimă, minoră la momentul recrutării în vederea exploatării sexuale, recrutare ce a avut loc inițial prin inducere în eroare și care a fost menținută prin violențe și amenințări sunt dovedite de întreg materialul probator administrat în prezenta cauză. Astfel, așa cum a relatat în plângere, victima, minoră în vârstă de 17 ani, a părăsit în luna aprilie 2008 domiciliul părinților și a plecat însoțită de o anume „F.i" (ce nu a fost identificată) pentru a-și găsi un loc de muncă în București, situația financiară a familiei sale fiind precară.

În luarea acestei inițiative, determinant a fost și aspectul că, avea de plată o datorie restantă la o firmă de telefonie mobilă în cuantum de 1700 RON iar, în caz de neplată fusese atenționată că locuința părinților său urma să fie executată silit. Astfel, partea vătămată a relatat că a ajuns în corn. Ș.V. din jud. Călărași unde, prietena sa intenționa să-și viziteze niște rude și în acest context l-a cunoscut pe inculpatul D.I. zis „M." care, a convins-o să accepte să muncească ca menajeră în locuința fratelui său din mun.

Călărași, pe nume „B.". Partea vătămată a mai declarat că, la acel moment, în apartament mai locuia și inculpatul C.Î.C. zis „C.A." împreună cu iubita sa, P.E.V., primul fiindu-i prezentat ca un prieten al lui „B.", despre V. arătând că în fiecare seară pleca de acasă cu un taxi și se întorcea după miezul nopții. În aceleași împrejurări l-a cunoscut și pe inculpatul N.V.I. zis „V.Z." care a venit însoțit în două rânduri de „iubita" sa, „Ș." (N.D.G.). Tot atunci a avut primele suspiciuni legate de preocupările celor două fete, deoarece împreună cu persoanele arătate mai sus a ieșit în oraș, la Restaurantul „P." și le-a văzut pe „V." și „Ș." așteptând pe un hol al localului.

Victima a mai declarat că a fost găzduită neîntrerupt de „B." până la sfârșitul lunii mai 2008 când a împlinit vârsta de 18 ani, perioadă în care, „C." i-a propus de mai multe ori să lucreze ca dansatoare sau damă de companie pentru a câștiga mai mulți bani. A refuzat-o mereu și a rugat-o ca, prin intermediul lui F., să-i intermedieze o convorbire telefonică cu familia, însă aceasta s-a eschivat de fiecare dată. În situația expusă, după ce a împlinit 18 ani, „C." a pus-o în fața faptului împlinit și, fără a-i cere consimțământul, i-a comunicat că i-a achiziționat bilete de avion pentru Italia unde va pleca împreună cu C.M.S. să muncească ca menajeră.

Astfel, victima a fost transportată până la aeroport de inculpatul C.Î.C. cu autoturismul acestuia, iar spre Italia a zburat cu o cursă a companiei B.A. până în Roma unde a locuit împreună cu C.M.S. într-un apartament aproximativ o lună. A doua zi, S. i-a spus că pentru a avea bani, va trebui să se prostitueze la stradă, urmând să racoleze clienți cu care să întrețină contra-cost relații sexuale, victima conformându-se deoarece, „condițiile și nevoile pe care le avea o obligau", fiindu-i practic imposibil să se opună.

În acest sens, a declarat că, zilnic ieșea pe stradă și practica prostituția percepând câte 30 de euro pentru fiecare client, iar banii obținuți în acea perioadă îi dădea fie integral lui C.M.S., fie îi expedia în țară de pe numele său pe numele unor persoane ce-i erau indicate telefonic de „C.", una dintre ele fiind N.F. A perceput astfel că zilnic S. discuta la telefon cu „C.", căreia îi prezenta situația clienților și a încasărilor pentru fiecare dintre ele iar, dacă aceasta era nemulțumită obișnuia să le apostrofeze și să le pretindă „să facă" cât mai mulți bani.

Despre S., victima a relatat că era iubita lui „C.A." însă, ulterior „(...) am dedus că aceasta era înșelată de „C.A." pentru ca toți banii să ajungă la B.". După circa o lună, din cauza agravării situației sociale din Italia, cele două s-au întors în țară, victima L.I.F. locuind două săptămâni în apartamentul lui „B.", la aproximativ o săptămână acesta plecând în Grecia împreună cu C.M.S., motivând că acolo se fac mai mulți bani. La câteva zile de la plecarea celor doi în Grecia, „C." i-a comunicat victimei că va trebui să plece și ea după „B." deoarece acesta i-ar fi comunicat că treaba „merge" foarte bine.

Astfel, partea vătămată declară: „(...) deși nu mi-am dorit să plec din nou, nu am avut curajul să-i spun lui „C.", după prima experiență în care am fost lovită de aceasta și amenințată că-mi va distruge toată familia dacă nu accept să mă prostituez". Astfel, a plecat în Grecia împreună cu P.E.V.a și C.E. zisă „E.", „iubita" fratelui inculpatului C.Î.C., respectiv a lui C.Î.F., acesta fiind cel care, s-a ocupat și de transportul fetelor până la aeroport.

În Grecia, cele trei au fost așteptate la aeroport de inculpatul D.N. și de inculpatul P.I.E. zis „l." sau „I.", conduse și cazate într-un apartament din Atena, închiriat de „B.", acesta fiind momentul în care inculpatul D.N. le-a comunicat că se vor prostitua în Atena în bordeluri numite „magazine". Începând de a doua zi, declară victima, a început să se prostitueze împreună cu celelalte două fete în „magazine", de regulă în ture de câte 12 sau 16 ore (în funcție de numărul de clienți), atât pe timp de zi cât și pe timp de noapte. Tariful perceput de la fiecare client în parte era de câte 15 euro, banii fiind încasați de la aceștia de o femeie, angajată a bordelului, numită „E." care avea rolul de a prezenta prostituata, clientului. La finalul programului (al turei), „E." oprea jumătate din sumă, iar restul îi remitea prestatoarelor de servicii sexuale, media obținută de victima L.I.F. săptămânal, fiind de 2500 euro. În legătură cu acești bani, partea vătămată a declarat că în prima săptămână de la sosirea sa în Grecia i-a dat sumele obținute lui „B.", ulterior expediindu-le în țară prin sisteme de transfer, pe numele unor persoane ce-i erau indicate telefonic de către „C." sau predându-le - conform acelorași solicitări - numitelor C.M.S. și P.E.V. care la rândul lor îi expediau în țară la familia lui „B.". În aceeași depoziție, victima a mai arătat că programul turelor, precum și magazinele (bordelurile) în care urmau să lucreze le era comunicat zilnic de învinuita C.S. zisă „V.", soția lui P.I.E., care acționa astfel în baza unei înțelegeri cu „B." și cu „C.".

În continuare, victima a mai relatat că, periodic, în Grecia obișnuiau să vină inculpații C.Î.C., C.Î.F. și S.D., rolul acestora fiind de a le supraveghea și de a colecta la revenirea în țară sumele de bani obținute de fete în urma practicării prostituției. Deasemenea, permanent era sumată de „C." care o monitoriza și îi cerea socoteală în legătură cu sumele de bani „produse", situația în care, deși nu mai suporta regimul la care era supusă și ar fi dorit oricând să poată pleca, simțind că este atent controlată i-a fost teamă că ar putea fi prinsă de cunoștințele lui „B." din Grecia și supusă unor corecții fizice din partea acestuia și a soției sale.

Tot victima L.I.F. a mai arătat în depozițiile date că „B." avea închiriate în Atena, două apartamente în care locuiau mai multe fete, toate acestea prostituându-se pentru el și pentru persoane apropiate lui care, la rândul lor îi plăteau acestuia un comision.

Astfel, fiindu-i prezentate mai multe fotografii judiciare, victima le-a recunoscut pe C.M.S. (C.H.) care era cunoscută drept „iubita" lui „C.A.", prostituându-se în Italia, Grecia dar și în țară, P.E.V. (V.) care deasemenea se știa că este „iubita" lui „C.A.", dar care locuia separat de C.M.S., măsuri de precauție luate de „B." și „C.A." pentru ca cele două să nu cunoască nimic una de cealaltă (practic acestea fiind induse în eroare în legătură cu pretinsele sentimente de afecțiune pe care „C.A." le-ar avea pentru ele), C.I.E. zisă „E.", „iubita" lui C.Î.F., M.I. zisă „I." sau „B.D.", deasemenea „iubita" lui C.Î.F., I.E. care era cunoscută drept „Iubita" lui „I.B.", l.S.E., zisă „S." care se prostitua pentru „B." și N.D.G. zisă „Ș.", „iubita" lui „V.Z.". Despre victima I.E., L.I.F. a precizat că a ajuns în Grecia în luna mai - iunie 2009, tot prin intermediul lui „B.", era cunoscută drept femeia lui „M.B.", a locuit în apartament o perioadă împreună cu C.M.S., s-a prostituat conform aceluiași program ca și celelalte fete, iar după o perioadă a fugit cu un cetățean arab.

În finalul declarației, partea vătămată a mai relatat că, pe la începutul lunii iunie 2009 a fost ajutată de învinuita C.S. să plece din Grecia, sens în care, aceasta i-a achiziționat un bilet de avion pentru România și a ajutat-o să fugă când nicio fată nu era acasă.

Declarațiile victimei se coroborează cu materialul probator administrat în cauză. Astfel, audiate fiind părțile vătămate I.E. și M.I. au confirmat aspectele declarate de victimă.

În depoziția dată, M.I. a arătat că o cunoaște pe L.I.F. și că aceasta se prostitua împreună cu alte fete pentru familia lui „B.", locuind într-un apartament din Atena, închiriat de traficant. Din câte știe, banii obținuți erau transferați în țară de I. sau, în funcție de indicațiile pe care le primea îi preda celorlalte fete, cu precădere lui C.M.S. care îi expedia în România. I.E., o altă victimă traficată de grupare, a declarat în același sens, arătând că în perioada în care a fost exploatată sexual de către membrii grupării în Grecia, a cunoscut-o pe L.I.F. care se prostitua pentru aceleași persoane și în aceiași modalitate în bordeluri din Atena, numite „magazine". Și D.V. a recunoscut-o pe victimă după fotografiile judiciare ce i-au fost prezentate și a relatat că aceasta a fost găzduită mai mult timp în locuința lui „B.", după care, a fost dusă în afara țării unde s-a prostituat.

Declarațiile inculpaților cu rolul dovedite în recrutarea, cazarea, transportarea și plasarea victimei în scopul exploatării sexuale sunt evident nesincere și sunt infirmate de întreg materialul probator, acestea cuprinzând contraziceri flagrante de conținut chiar și între ele, ceea ce demonstrează încă o dată evidenta nesinceritate a lor. Astfel, chiar și învinuitul D.V., apropiat al grupării a arătat în depozițiile date că partea vătămată L.I.F. a fost adusă în casa lui „B." de „M.", care o recomanda ca fiindu-i iubită și că a locuit o perioadă în apartamentul lui „B." și al soției sale. Ulterior, în data de 14 iunie 2012 și inculpatul D.I. a revenit asupra poziției inițiale, arătând că o cunoaște pe L.I.F. și că a avut cu aceasta o relație amoroasă pe când fata avea vârsta de 17 ani și 11 luni. El a fost cel care i-a prezentat-o fratelui și cumnatei sale, inculpații D.N. și D.V.M., aceasta rămânând în locuința celor doi pentru a munci ca menajeră. Nu a putut preciza ce s-a întâmplat cu ea deoarece, a arătat inculpatul, în timp, relația lor s-a destrămat.

Și această depoziție este evident nesinceră în aspectele esențiale asupra cărora inculpatul a fost întrebat, întrucât, probatoriile au demonstrat cu prisosință că acesta a cunoscut că, după împlinirea vârstei de 18 ani, victima a fost transportată succesiv în Italia și în Grecia, unde a fost determinată să se prostitueze. De asemenea, la dosarul cauzei există transcrise o serie de convorbiri telefonice interceptate autorizat din care rezultă că situația de fapt reținută în legătură cu exploatarea acestei tinere femei este fundamentată probator.

Materialul probator astfel cum a fost expus, atestă fără dubiu că, victima L.I.F. a fost recrutată prin inducere în eroare în scopul exploatării sexuale pe când avea vârsta de 17 ani, de către inculpatul D.I., găzduită până la împlinirea vârstei de 18 ani în locuința coinculpaților D.N. și D.V.M. și exploatată continuu atât în Italia cât și în Grecia, în perioada mai 2008 - iunie 2009. La traficarea și exploatarea victimei, pe lângă mijloacele inițiale de inducere în eroare, soții D., în special D.V.M., au folosit amenințarea și violența fizică și au fost sprijiniți de inculpații C.Î.C. zis „C.A." și C.Î.F., aceștia transportând-o la fiecare plecare la aeroport. Probele mai atestă că cei doi inculpați împreună cu inculpații S.D., N.T., P.l.E. și învinuita C.S. au fost cei care au supravegheat-o pe victimă în Grecia, au transportat-o de la locul de cazare la bordel și au colectat o parte din banii obținuți de aceasta în urma practicării prostituției, toate aceste activități fiind coordonate în mod direct de „B." și soția sa, „C.".

4. În data de 06 mai 2009, R.M. a formulat plângere penală la organele de poliție în care a precizat că, la începutul lunii martie 2009, a fost contactată de un tânăr care s-a recomandat sub numele de C., acesta spunându-i că o place și și-ar dori să se căsătorească cu ea. După ce i-a obținut acordul, a condus-o în mai multe apartamente, într-unui dintre acestea locuind „B." și familia sa, unde a sechestrat-o, lipsit-o de libertate și i-a adus mai mulți bărbați cu care a obligat-o să întrețină raporturi sexuale contra-cost, situație în raport de care a solicitat efectuarea de cercetări. Probatoriile administrate atestă că și această plângere penală este întemeiată, faptele reclamate fiind confirmate de ansamblul probator. Astfel, în urma evaluării tuturor mijloacelor probante s-a stabilit judiciar că partea vătămată majoră R.M. a fost recrutată în primăvara anului 2009 (luna martie) în vederea exploatării sexuale prin inducere în eroare de către inculpații F.N.C. și N.T. zis „C.", primul dintre aceștia fiind cel care a reușit să o contacteze și să o prezinte celui de-al doilea sub pretextul că inculpatul N.T. o plece, o iubește și dorește să-și întemeieze o familie cu ea.

Fiind indusă în eroare cu privire la sentimentele de afecțiune pe care inculpatul N.T. zis „C." sau „G." le-ar nutri pentru ea, victima și-a părăsit familia în data de 15 martie 2009, fiind condusă de inculpatul F.N.C. într-un apartament situat în cartierul „M." din mun. Călărași, la etajul 2, ce-i aparținea inculpatului D.N. zis „B." și în care acesta locuia împreună cu familia sa. În apartamentul sus­menționat, victima a fost găzduită timp de două săptămâni, perioadă în care, prin violențe și amenințări, a fost constrânsă să întrețină raporturi sexuale contra-cost cu mai mulți bărbați, iar ulterior a fost transportată în Grecia, cazată într-un apartament în care locuiau mai multe fete și obligată să practice prostituția în bordeluri din Atena, numite „magazine".

În situația arătată mai sus, victima a fost constrânsă să se prostitueze în Atena până la sfârșitul lunii aprilie 2009 când, a fost adusă în țară de inculpatul N.T. zis „G." care a condus-o la locuința părinților săi din corn. R., jud. Călărași, unde i-a povestit mamei sale cu lux de amănunte ce i s-a întâmplat. La revenirea în țară, în data de 06 mai 2009, partea vătămată R.M. a sesizat organele de poliție din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Călărași și a reclamat faptele comise de gruparea de crimă organizată coordonată de inculpatul D.N. zis „B.", solicitând efectuarea de cercetări și tragerea la răspundere penală.

Anterior însă acestei plângeri, părinții săi i-au reclamat dispariția la organele de poliție arătând că în data de 15 martie 2009 fiica lor a plecat de acasă și nu a mai revenit, din relațiile pe care le-au primit de la cunoscuți, înțelegând că în ziua dispariției a fost văzută într-o mașină A. împreună cu F.N.C. din corn. M. În reclamația depusă părinții și-au manifestat îngrijorarea și totodată neîncrederea arătând că la scurt timp de la plecare au fost sunați de fată care le-a spus că s-a căsătorit la Timișoara, cu un bărbat numit C., cerându-le în mod expres să nu o caute și să nu alarmeze autoritățile, aspecte ce le-au creat suspiciuni.

Într-o declarație dată în 07 aprilie 2009, R.G., mama victimei a arătata că din 01 aprilie 2009 nu a mai putut să o contacteze telefonic pe fiica sa iar tatăl acesteia, R.R. a precizat că anterior dispariției, cu o seară înainte, inculpatul F.N.C. a vizitat-o în fața porții pe fiica sa, având cu ea o discuție privată.

În declarația olograf pe care a scris-o personal, partea vătămată a relatat că în primăvara anului 2009 l-a cunoscut pe un anume C. (ulterior aflând că acesta se numește N.T.) care i-a spus că o iubește și că dorește să fie împreună cu ea, situație în raport cu care a acceptat să plece de acasă pentru a locui împreună cu acest bărbat. Încă din prima seară a fost dusă într-un apartament de bloc din cartierul „M.", unde au fost întâmpinați de o femeie numită „C." (pe care a recunoscut-o ca fiind inculpata D.V.M.) în care se mai aflau S.D., „M.B.", „V.Z.", un bărbat numit „D." și o minoră în vârstă de 17 ani din corn. R., numită „L." (despre care inculpata D.V.M. i-a spus că ar fi „soția" lui D., fiul ei). După prima noapte petrecută în apartamentul lui „B." a fost condusă într-un imobil situat în apropierea sediului „R." din mun. Călărași și obligată prin constrângeri și amenințări de N.T. să întrețină relații sexuale contra-cost cu clienți, sumele de bani rămânând în totalitate în posesia acestuia. Victima a mai declarat că jumătate din banii pe care-i „producea" ca prostituată îi reveneau lui „B.", aspect pe care l-a perceput în mod direct întrucât într-o seară a văzut cum „C." (N.T.) i-a dat acestuia „procentul". Declarația părții vătămate servește la aflarea adevărului însă, posibil, datorită stării de temere în care încă se afla la acel moment, aceasta a omis să relateze aspecte esențiale precum faptul că, la rândul său și ea a fost transportată și exploatată sexual în Atena, sub coordonarea și controlul inculpaților D.N. și D.V.M., aspecte care au rezultat fără echivoc din ansamblul probator. Edificatoare este și precizarea făcută de martoră în sensul că, după momentul dispariției fiicei au fost amenințați de diferite persoane care le-au spus să înceteze cu reclamațiile deoarece e posibil să fie arestați câțiva, iar alții, foarte mulți, rămași în libertate să ne facă rău. În final, martora a mai declarat că, în casa lui „B.", fiica sa a fost bătută violent în zona abdomenului și a coastelor, în prezent încă resimțind aceste dureri iar, din punct de vedere psihic încă nu s-a refăcut, evitând chiar și acum să meargă singură pe stradă chiar și pe distanțe mici deoarece îi este teamă să nu fie luată și dusă în același loc.

Analizând ansamblul probelor administrate, s-a reținut că partea vătămată R.M. a fost exploatată sexual de gruparea de crimă organizată coordonată și condusă de inculpații D.N. și D.V.M. în lunile martie și aprilie 2009 atât în țară cât și în Atena, fiind recrutată prin inducere în eroare de membrii activi din eșaloanele I și II ale grupului și constrânsă ulterior, prin exercitarea de violențe fizice și amenințări să se prostitueze, toți banii obținuți din exploatarea acesteia intrând în patrimoniul grupării și împărțindu-se între membrii arătați mai sus, conform unei înțelegeri prealabile.

5. În data de 15 mai 2009, organele de poliție au consemnat plângerea orală formulată de partea vătămată I.E. din jud. Călărași în care aceasta solicita efectuarea de cercetări împotriva inculpaților D.N., D.V.M. și D.I. care, au recrutat-o în luna februarie 2009, prin inducere în eroare că îi vor găsi un loc de muncă decent, au transportat-o în Grecia unde au cazat-o într-un apartament în care mai locuiau aproximativ 5-6 fete, toate prostituate și au obligat-o, prin constrângeri, să întrețină raporturi sexuale contra-cost în bordeluri din Atena, numita „magazine". În plângere, victima a mai menționat că toți banii pe care i-a obținut (aproximativ 400 euro/zilnic) îi erau luați de un alt membru al grupării numit „C.A." (C.Î.C.) ce se afla la acel moment în Atena, iar un procent de 2,5 euro/client îi erau reținuți de alți doi bărbați numiți „l." și „V." (identificați ulterior ca fiind P.I.E. și F.V.) care îi intermediau plasarea în bordel. Întrucât, la un moment dat nu a mai suportat regimul ce-i era impus, a reușit să fugă însă, la revenirea în țară, a intrat iarăși pentru scurt timp sub autoritatea conducătorilor grupului (D.N. și D.V.M.), fiind amenințată și agresată fizic.

Cercetările efectuate și probatoriile administrate au stabilit fără echivoc că, în perioada februarie 2009-mai 2009, partea vătămată I.E. a fost traficată și exploatată sexual în Atena, Grecia, de către gruparea de crimă organizată condusă de D.N. și D.V.M., aceasta fiind obligată să se prostitueze sub directa coordonare și supraveghere a inculpaților C.Î.C., C.Î.F., S.D., D.N. și D.V.M., fiecare dintre inculpații enumerați obișnuind să vină periodic în Grecia în scopul arătat mai sus. Tot fără echivoc a mai rezultat și că de activitatea de plasare în bordeluri și de asigurarea transportului de la apartamentul în care era cazată până la „magazin", se ocupau inculpații P.I.E., F.N.C., N.T. zis „C.", zis „G.", F.V. și C.S., acestora revenindu-le la rândul lor, pentru „serviciile" prestate câte o sumă fixă ce se ridica la 2,5 euro/client, sumă ce se numea procent și care fusese convenită cu conducătorii grupării.

În declarațiile date pe parcursul urmăririi penale, partea vătămată I.E. a arătat că, pe la jumătatea lunii februarie 2009, datorită unei situații conflictuale generate de neînțelegeri în familie, și-a părăsit soțul, pe martorul I.D., și a plecat în corn. Ș.V., jud. Călărași, pentru a locui cu mama sa o perioadă. Aici, l-a reîntâlnit prin intermediul lui D.A. (sora lui „B.") pe inculpatul D.I. pe care-l cunoștea din copilărie care, aflând despre faptul că intenționează să divorțeze de soțul său, a început să-i facă avansuri, propunându-i să aibă o relație intimă, victima refuzându-l inițial. La scurt timp, a fost condusă de inculpat în locuința mamei lui unde se mai aflau inculpații D.N., D.V.M. și fiul acestora S.D., cei trei inculpați, cu excepția lui S.D. inițiind o serie de discuții prin care au încercat să o determine să accepte „să fie femeia lui I., să aibă o relație și împreună cu el să meargă în Grecia pentru a munci și a face astfel rost de bani, cu care să-și întemeieze o familie". Pusă în fața acestei oferte, victima a fost ezitantă însă, inculpații au recurs și la aducerea mamei sale pentru a o putea convinge de bunele lor intenții, situație în fața căreia, victima a cedat, acceptând oferta.

Spre sfârșitul lunii februarie 2009, victima I.E. împreună cu I.S.E. au fost transportate la aeroport de inculpații F.N.C., D.N. și D.I. și îmbarcate într-o cursă aeriană spre Atena, aflând cu acest prilej că în Grecia va fi însoțită doar de „B.", inculpatul D.I. afirmând că nu a făcut rost de banii necesari deplasării, însă o va vizita cât mai curând. A sfătuit-o în acest context să-l asculte pe „B." și să facă tot ce-i va zice acesta. În continuare, victima a relatat că de la aeroport, toți trei au fost preluați de doi bărbați numiți „I." și „V." (P.I.E. și F.V.) și conduși într-un apartament unde se afla o femeie „V.", soția lui „I.", între „B." și aceștia având loc mai multe discuții legate de activitatea „fetelor" care a fost apreciată de cei doi ca fiind bună, întrucât au de muncă.

Ulterior, „I." i-a transportat într-un alt apartament despre care „B." a afirmat că i-ar aparține unde, se mai aflau un număr de cinci fete și un bărbat numit „C.A.", recunoscut în persoana inculpatului C.Î.C. Acesta a fost momentul în care victima majoră a realizat că a încăput pe mâinile unor traficanți. În continuare, partea vătămată a declarat că, după câteva zile, la rândul ei a fost condusă împreună cu celelalte fete la „magazine" (bordeluri) de către inculpatul P.I.E. și învinuitul F.V., „magazinul" fiind un imobil compus din patru camere, într-una din camere așteptând clienții împreună cu o femeie numită „E.", care avea rolul de a o prezenta eventualului client și de a încasa suma fixă de 20 de euro, care reprezenta contra-valoarea actului sexualin.

La finalul turei, „E." oprea un procent de 50% din banii produși, cealaltă jumătate revenindu-i fiecărei fete în parte, din aceasta trebuind să le plătească lui V.F. și P.I.E., un „comision" de 2,5 euro/client. În ce o privește, banii rămași i-a predat integral la întoarcerea în apartament lui „B.", iar la plecarea acestuia, inculpatului C.Î.C. În situația în care nici unul dintre aceștia nu se aflau în Atena, conform indicațiilor dispuse telefonic de D.V.M., preda banii integral lui C.M.S. sau P.E.V. (după caz) care la rândul lor, îi expediau în România.

În perioada de referință, partea vătămată a arătat că succesiv, în Atena, în apartamentul în care locuia, au venit inculpații C.Î.C., C.Î.F., S.D., D.N. și D.V.M., aceștia supraveghind și verificând activitățile de prostituție și impunându-le „să producem cât mai mulți bani". Declarația victimei este credibilă și se coroborează din punct de vedere probant cu întreg materialul de urmărire penală, dar și cu redările convorbirilor telefonice înregistrate între inculpații D.V.M., D.N., P.I.E. și C.S. din care rezultă că într-adevăr, această învinuită era cea care se asigura ca fiecare femeie să aibă cât mai multe ture pe zi și să presteze în „magazine" considerate a fi profitabile.

Audiată fiind în legătură cu sumele de bani pe care le-a obținut în urma practicării prostituției, aceasta a arătat că se situează în jurul a 25.000 euro, bani încasați în totalitate de „familia și apropiații lui B.". După depunerea plângerii penale, victima a arătat că repetat a fost amenințată telefonic de „B.", sora acesteia numită „M." și cumnatul său „L." care, i-au transmis că dacă „B." va fi arestat, atât ea cât și familia se vor avea de suferit. Într-o declarație ulterioară, partea vătămată I.E. a mai precizat că, a recunoscut-o după fotografia judiciară și pe victima R.M. pe care o cunoaște din lunile martie — aprilie 2009 sub numele de „M.".

Această fată a fost adusă în Atena prin aceiași filieră și cazată într-un apartament, locuind împreună cu ea, și cu următoarele: N.D.G. („Ș."). M.I. („B.D."), I.S., L.I.F., V.M.N. și C.M.S. Despre această fată, a declarat că din câte a aflat de la ea, a ajuns la „B." prin intermediul lui F.N.C. și s-a prostituat pentru clanul „B." în aceeași modalitate ca și celelalte tinere. A declarat că, în mod cert, R.M. nu a dorit să se prostitueze, fiind constrânsă iar alteori i se plângea, spunându-i că nu mai suportă regimul la care este supusă întrucât existau zile în care chiar dacă teoretic își terminau programul în cadrul turelor trebuiau să se întoarcă și să se prostitueze dacă existau solicitări, ajungându-se astfel să întrețină raporturi intime chiar și cu o sută de bărbați.

Practic, partea vătămată a arătat că de fiecare dată erau certate de inculpata D.V.M. dacă numărul clienților pe tură era sub 10 bărbați, aspect pe care îl considerăm credibil în raport de înregistrările convorbirilor telefonice purtate de inculpată cu E.F., căreia îi comunica că este absolut necesar să aibă 10 clienți pe tură pentru ca activitatea de prostituție să meargă bine. Tot în legătură cu această victimă, partea vătămată a arătat că, după ce a reușit să fugă cu cetățeanul străin a ajutat-o și pe aceasta să scape și a cazat-o o perioadă în noua sa locuință, timp în care i-a intermediat o legătură cu un bărbat cu ajutorul căruia, crede că „M." a reușit să ajungă în țară.

În finalul depoziției, partea vătămată a declarat că starea sa de sănătate s-a deteriorat datorită exploatării sexuale la care a fost supusă în Grecia iar, în urma unor controale pe car le-a făcut la revenirea în țară i-a fost depistată o formațiune tumorală pe ovalul drept. A solicitat tragerea la răspundere penală a tuturor persoanelor implicate în traficarea și exploatarea sa sexuală. De asemenea, la începutul lunii ianuarie 2012 s-a prezentat la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism unde a declarat că asupra sa și a membrilor familiei (soț, mamă) se fac presiuni pentru a-și retrage acuzațiile din partea membrilor familiei lui „B." rămași în libertate, situație în raport de care, a solicitat protecție din partea autorităților.

Astfel, așa cum s-a analizat, se poate observa că între depozițiile acestei victime și cele ale numitelor L.I.F. și M.I. (traficate aproape în aceleași condiții de timp 2009 - și spațiu geografic — Atena, Grecia) nu există nici un fel de contradicții legate de locul de cazare, de bordelurile în care erau obligate să presteze, de persoanele implicate în activitatea de recrutare, modalitățile folosite specifice grupării care au constat în principal în inducerea în eroare, modalitatea de colectare a sumelor de bani și numele persoanelor care se ocupau cu plasarea în bordeluri, cu transportul, aspecte care conferă o putere probantă deosebită declarației.

Prin ordonanța din 02 februarie 2012 s-a încuviințat autorizat audierea martorului cu identitate protejată D.C. care a declarat că o cunoaște pe I.E. de mai mult timp precizând că în luna februarie 2009, aceasta i-a spus că are o relație intimă cu inculpatul D.I. și intenționează să-și întemeieze o nouă familie cu acesta, sentimentele fiind reciproce. Martorul a arătat că la scurt timp, cei doi au părăsit comuna, iar la începutul verii 2009 a fost adusă la locuința mamei sale, N.I., de D.I. și de „O.", mama sa, din discuțiile purtate cu victima după sosirea acesteia, aflând că a fost mințită, dusă în Grecia de „B." și obligată să se prostitueze în acea țară, scopul fiind acela de a face cât mai mulți bani care ajungeau la familia lui „B.", dar și la „I.".

Tot martora a mai relatat că la un moment dat, nemaiîndurând regimul la care era supusă, victima a fugit, împrejurare în care a mai ajutat și o altă fată aflată în aceeași situație să scape de sub autoritatea traficanților însă, ulterior a fost găsită, adusă în țară, condusă în locuința lui „B." unde, a fost bătută cu bestialitate de inculpata D.V.M. Martora a recunoscut-o în fotografia prezentată pe N.D.G. pe care o știe sub numele de „Ș.", despre aceasta relatând că, este originară din corn. Ș.V., jud. Călărași, însă, de la vârsta de 15 ani a dispărut de acasă „iar lumea din sat a vorbit la acel moment că a fost luată de un bărbat numit «V.Z.» care îi este cumnat lui «B.» și a fost dată și ea la produs".

A recunoscut-o și pe D.A.F., despre ea arătând că, a locuit tot în corn. Ș.V., ambii părinți fiindu-i decedați, are la rândul său o fetiță mică, a fost căsătorită cu un bărbat din Călărași însă, nu a putut oferi relații concrete în legătură cu alte aspecte ce ar putea avea relevanță în cadrul acestui proces penal. Și martora cu identitate protejată F.F. a declarat în același sens, arătând că între inculpatul D.I. și partea vătămată I.E. a existat o relație intimă în luna februarie 2009, cei doi locuind inițial o scurtă perioadă în casa mamei inculpatului din corn.

Ș.V., iar ulterior, în apartamentul lui „B.", fratele acestuia, în mun. Călărași, relație la care familia victimei s-a opus, deoarece era notoriu că cei doi frați se ocupă cu „racolarea de tinere pentru prostituție". La scurt timp, a aflat de la mama părții vătămate că fiica ei, I.E. a plecat în străinătate cu „I.", pentru a face rost de bani „să-și ia o casă", iar, pe la începutul verii, a fost adusă în comună, împrejurare în care a luat la cunoștință că în toată această perioadă a fost forțată să se prostitueze în altă țară.

Martora a mai declarat că a vizitat-o și a constatat că pe corpul său se află urme de violență, victima spunându-i că a fost bătută de „C.B." din cauza faptului că a încercat să fugă din Grecia. Și această martoră a recunoscut-o pe N.D.G. („Ș.") despre cae a arătat că, încă de când era minoră a plecat din sat cu un anume „Z.", rudă cu „B.", fiind dusă de acesta să se prostitueze, ulterior, în 2011, cei doi făcând nuntă.

Concluzionând, se poate afirma că și această parte vătămată a fost traficată și exploatată sexual, fiind determinată să se prostitueze în Atena de gruparea de crimă organizată condusă de inculpații D.N. și D.V.M.

6. În data de 22 august 2011, E.V. a sesizat organele de poliție din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Călărași cu privire la faptul că din anul 2009, de când era minoră și până în prezent, fiica sa, E.F. a intrat în anturajul unui anume „C.A.", C.Î.C., a plecat fără a avea consimțământul părinților, de la domiciliu și a locuit într-un apartament împreună cu acest bărbat care, a transportat-o repetat în străinătate, fapt ce i-a creat suspiciunea că, în realitate fiica sa este exploatată sexual de C.Î.C.

Cercetările efectuate urmare a denunțului înregistrat la organele de poliție au atestat că suspiciunile petentei legate de exploatarea sexuală a fiicei sale sunt întemeiate. Astfel, s-a stabilit judiciar că inculpatul C.Î.C., membru activ al grupării de crimă organizată coordonată și condusă de inculpații D.N. și D.V.M. („B." și „C.") a recrutat-o prin inducere în eroare (creându-i convingerea că o iubește) din anul 200 de când era minoră în vârstă de 17 ani pe partea vătămată E.F., inițiind cu aceasta o relație intimă.

După ce a împlinit vârsta de 18 ani, victima a fost transportată de membrii grupării în Atena, Grecia, sub directa coordonare a inculpaților D.N. și D.V.M. unde a fost cazată într-o garsonieră în care în prealabil locuise Ș.M. (A.), „iubita" unui alt membru al grupării numit F.N.C. și convinsă să se prostitueze în bordelurile din Atena numita „magazine", programul de lucru și turele fiind aceleași ca în cazul celorlalte fete exploatate. Întreaga sumă de bani obținută din exploatarea victimei a intrat în patrimoniul membrilor grupării, aceștia împărțindu-și banii între ei conform unei înțelegeri dinainte stabilite.

Materialul probator administrat a mai stabilit că, prin intermediul lui D.V. zis „D.D.", cumnatul inculpaților D.N. și D.V.M. (soțul lui N.D.) s-a reușit obținerea unei cărți de identitate, astfel încât aceasta să poată fi transportată în Grecia, dat fiind faptul că după plecarea de acasă, părinții au refuzat să-i înmâneze certificatul de naștere și cartea de identitate, de teamă că ar putea fi scoasă din țară. Fiind audiată și reaudiată în cauză, martora E.V. a declarat că în primăvara anului 2009, fiica sa E.F. s-a împrietenit cu inculpatul C.Î.C. zis „C.A.", devenind iubita acestuia.

S-a împotrivit relației deoarece a aflat despre preocupările și mediul în care locuiește inculpatul, fiindu-i adus la cunoștință că acesta este proxenet, aspect ce a îngrijorat-o în mod deosebit, întrucât știa că fiica sa este naivă și ușor manipulabilă. În depozițiile date, martora a relatat un incident petrecut în luna mai 2009 pe când se afla împreună cu inculpatul C.Î.C. și F. într-un părculeț din oraș, împrejurare în care, fiica sa a fost pălmuită de o tânără femeie numită „V." care l-a apostrofat pe „C.A." spunându-i „de acum înainte asta să-ți facă bani", ceea ce i-a întărit încă o dată convingerile legate de preocupările de proxenet ale inculpatului.

După data de 30 iunie 2009, F. a plecat definitiv de acasă iar, pe la jumătatea lunii iulie 2009, martora a relatat că a fost contactată de aceasta în repetate rânduri, cu solicitarea de a-i da cartea și certificatul de naștere, spunându-i că-i sunt necesare. În data de 30 septembrie 2009, martora a declarat că fiica sa însoțită de „C.A." a revenit în țară, ea fiind cea care i-a așteptat la autogara, când a constatat că cei doi au coborât dintr-o cursă de Grecia și nu de Italia așa cum fusese înștiințată. Ulterior acestui moment, cei doi au locuit împreună, martora afirmând că fiica sa a devenit tot mai distantă, transformare produsă ca urmare a manipulărilor repetate ale inculpatului C.Î.C.

În perioada arătată, martora a observat în mai multe rânduri, pe corpul fiicei sale vânătăi și urme de violență, aceasta afirmând că sunt urmările unor accidente casnice. În continuare, a mai precizat că, din toamna anului 2009 până în prezent, fiica sa a alternat perioadele în care s-a aflat în țară cu cele în care s-a aflat în Grecia, de multe ori obișnuind să plece singură, neînsoțită de C.Î.C. Suspiciunile sale legate de activitățile de prostituție pe care le desfășura fiica sa, s-au confirmat când, în vara anului 2010 a urmărit-o pe aceasta și a observat că, împreună cu mai multe fete stătea într-un foișor din fața Restaurantului „P.", având o ținută și o vestimentație vulgară.

În continuarea declarațiilor a arătat că, în luna august 2011, fiica sa a avut o discuție cu unchiul său R., recunoscând în această împrejurare că este trimisă în Grecia de „C.A." să se prostitueze și face acest lucru pentru a-și proteja familia de inculpat care o amenință cu exercitarea de violențe. Din anturajul fiicei sale, martora a declarat că fac parte „D.B.", „V.Z." și „L.", soția lui „D.".

În legătură cu două tranzacții ale unor sume de bani realizate prin sistemul W.U. la 05 martie 2009, respectiv 09 martie 2009, a arătat că de ambele dăți a fost sunată de „C.A." din Grecia, care i-a cerut să ridice sumele expediate și să i le dea în totalitate numitei S.S., fiica inculpatului D.N. Din câte poate martora preciza, fiica sa a întrerupt orice legătură cu inculpatul C.Î.C., încă din toamna anului 2011 și se află de atunci în Grecia. După arestarea unor membri ai grupării, a fost contactată succesiv de S.S. și rudele lui C.Î.C. și i s-a solicitat să se prezinte la organele de poliție și să-și retragă acuzațiile.

În cauză, prin ordonanța din 13 ianuarie 2012 s-a încuviințat autorizat audierea cu identitate protejată a martorului D.M. care, a arătat că din anul 2007 îl cunoaște pe inculpatul C.Î.C. cu care are o relație de amiciție. În perioada 2007-2010 acesta i-a prezentat mai multe fotografii ale unor tinere fete despre care i-a spus că se prostituează pentru el, una dintre ele fiind E.F., despre care i-a spus că a recrutat-o la vârsta de 17 ani, în anul 2008 pe când mergea la școală. Tot martorul a arătat că l-a însoțit pe inculpatul C.Î.C. în câteva rânduri la Banca T. de unde acesta a ridicat sume de bani în valută expediate de F. din Grecia arătând că, alți bani îi erau trimiși lui „C.A." din Grecia, de învinuitul N.A.N. zis „P.", banii fiind colectați de „P." de la fetele care practicau prostituția. La sfârșitul anului 2009, martorul a declarat că F. s-a întors în România și că a locuit împreună cu „C.A." într-un apartament al părinților săi, perioadă în care, „a fost bătută cu brutalitate de C.Î.C., întrucât nu mai dorea să plece să se prostitueze în Grecia". La un moment dat, a aflat de la „C.A." că în vara anului 2011 F., în timp ce se afla în Grecia, a reușit să fugă de la „C.A.", inculplatul retându-i că nu are nici un fel de indicii referitoare la locul în care s-ar afla.

Și martora cu identitate protejată, F.L. a declarat în același sens, arătând că încă de la vârsta de 17 ani, E.F. a avut o relație amoroasă cu C.Î.C., de care era foarte îndrăgostită și cu care a plecat în vara anului 2009 în Grecia unde a stat mai multe luni. Martora a mai relatat că persoane din anturaj o sfătuiau să-l părăsească, întrucât „nu face de e deoarece era cunoscut că are legături cu clanul «B.», aceștia fiind oameni certați cu legea, violenți și periculoși". A mai declarat că, din câte știe, cel puțin o dată a fost bătută de „C.A." „cu țeava aspiratorului", iar în perioada în care s-a aflat sub influența acestui inculpat, i-au fost restricționate legăturile cu familia și cunoștințele. Tot martora a mai arătat că, prietenele F. din acea perioadă erau „C.B.", pe care o vizita împreună cu inculpatul C.Î.C., „S.", fiica lui „B.", „L.", iubita lui „D.B." și o altă fată tânără ce locuia în care lui „B." și care avea o fetiță mică (D.A.F.). D.V. zis „D." a confirmat și el în depozițiile date că a intermediat eliberarea unei cărți de identitate pe numele de E.F. la rugămintea lui C.Î.C. care dorea să o scoată din țară.

Fiind audiată pe parcursul urmăririi penale, partea vătămată E.F. a confirmat situația de fapt așa cum a fost expusă mai sus, declarația ei coroborându-se cu celelalte mijloace probatorii administrate în cauză.

Astfel, a confirmat că a fost recrutată de inculpatul C.Î.C. încă din anul 2008, de când avea 16 ani și determinată să se prostitueze pentru el în țară și în străinătate sub pretextul că activitatea va dura doar atât timp cât va fi necesar ca să-și asigure o bază solidă din punct de vedere financiar care să le permită să-și întemeieze o familie. Acțiunile de determinare ale inculpatului C.Î.C. au fost completate și de cele efectuate de inculpata D.V.M. care, la rândul său a convins-o să se prostitueze pentru a-l ajuta pe „C.A." să scape de datorii și pentru a-și întemeia o familie împreună cu acesta. Întrucât sentimentele de afecțiune pe care le nutrea față de inculpat erau sincere și deoarece la acel moment nu cunoștea activitățile infracționale ale inculpatului și nici faptul că acesta mai avea „femei" care se prostituau pentru el, a acceptat propunerea celor doi și în luna august 2009 s-a îmbarcat singură într-o cursă aeriană cu destinația Atena, unde a fost așteptată la aeroport de inculpații S.D., N.V.I. și P.l.E., care s-au ocupat de primirea și de cazarea sa, conform indicațiilor primite de la inculpații D.N. și D.V.M. În continuare partea vătămată a declarat că, după două luni a fost adusă în țară de inculpatul C.Î.C. și determinată să se prostitueze la „P." împreună cu alte femei traficate de grupare, coordonate de inculpații D.N., D.V.M. și S.D. dintre care le-a amintit pe M.S.L. și D.A.F. Practic, a arătat partea vătămată, din anul 2010 și până în toamna anului 2011 când s-a despărțit de inculpatul C.Î.C. a practicat prostituția atât în țară cât și în străinătate sub coordonarea și supravegherea acelorași persoane.

Întrucât în timp a aflat că inculpatul C.Î.C. mai are și alte „iubite" care se prostituează pentru el, respectiv pe P.E.V. și C.M.S. a încercat să se desprindă de sub autoritatea lui, refuzând să mai practice prostituția însă, a cedat datorită presiunilor, amenințărilor și violențelor fizice exercitate de inculpat asupra sa. În depoziția dată, partea vătămată a declarat că, între inculpatul C.Î.C., „B." și familia acestuia, existau legături foarte strânse, legături care în mare parte priveau practicarea prostituției de către fetele din Grecia sau România, sens în care, aceasta a arătat:

„(...) pot să spun despre «C.A.» că avea o atitudine de supunere față de «B.» și că multe dintre acțiunile lui erau comandate și influențate de «B.» și «C.»". Prezentându-i-se spre recunoaștere fotografiile ce le înfățișează pe mai multe tinere, partea vătămată E.F. a declarat că le cunoaște pe C.M. („iubita" lui „D.B." care a practicat prostituția pentru acesta), N.D.G. („iubita" lui „V.Z." care se prostitua pentru grupare în Atena), l.S.E. („femeia" lui „D.B." care se prostitua în Atena și care o perioadă a locuit împreună cu „B." și cu „C."), L.I.F. („femeia" lui „D.B." care s-a prostituat deasemenea în Italia pentru grupare și pe care a văzut-o prima dată în casa lui „B." și a lui „C." în primele luni ale anului 2009, ulterior aflând că tânăra a fugit de la cei doi), V.M. („femeia" lui „B." și a lui „C.", găzduită de aceștia pentru câteva săptămâni în anul 2010 în apartamentul din „M.", care a practicat în favoarea celor doi prostituția la „P.", împreună cu ea și alte tinere), D.A.F. (o minoră găzduită neîntrerupt din 2009 de „B." și „C." în apartamentul lor care s-a prostituat pentru cei doi atât la „P." cât și în Grecia), M.S.L. („femeia" lui „D.", găzduită de „C." și „B." în perioada minoratului și exploatată sexual de cei doi și de fiul lor, S.D., în țară, iar după împlinirea vârstei de 18 ani în Grecia), C.I.E. zisă „E." („femeia" lui C.Î.F., exploatată de grupare în Grecia), M.I. zisă „B.D." („femeia" lui C.Î.F., exploatată și aceasta de grupare în Grecia, Atena, cu care de altfel a și locuit o perioadă considerabilă de timp), A.A. zisă „S." („femeia" lui C.Î.F., exploatată de grupare în Grecia), M.l.A. („femeia" lui N.V.I., exploatată în țară dar și în Italia și Grecia de către grupare, care a determinat-o să se prostitueze prin intermediul lui „V.Z."), S.I.F. („femeia" lui C.Î.F., exploatată în țară și în Grecia, „vândută" ulterior de C.Î.F. lui „B." în contul unei datorii mai vechi), M.P. și C.N. (tinere traficate față de care se va dispune însă disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor.

Le-a recunoscut deasemenea pe P.E.V. zisă „V." și C.M.S. zisă „C.H." despre care, în timp, a aflat că sunt „femeile" lui „C.A." și se prostituează acolo unde le este impus, de la inculpatul C.Î.C. aflând la un moment dat că, „S. produce bani pentru «C.» și «B.», iar relația lui cu aceasta este doar una aparentă și un pretext pentru ca femeia să producă în continuare bani pentru cei doi".

În finalul depoziției a mai arătat, referitor la învinuitul P.F. că, acesta a recrutat-o în vederea practicării prostituției pe V.G. zisă „G." pe care, ulterior a transferat-o în Grecia și a mai precizat, referindu-se la activitatea infracțională a acestuia că le-a intermediat întreținerea de relații sexuale contracost, atât lui V.G., cât și lui M.S.L. și D.A.F. cărora, frecvent le găsea clienți în oraș.

Verificând înscrisurile financiare remise de unitățile bancare unității noastre de parchet, am constatat că, în perioada de referință, E.F. a derulat mai multe tranzacții internaționale prin serviciul de transfer W.U. expediind din Grecia pe numele inculpatului C.Î.C. sume importante în euro, ce au fost centralizate în procesul-verbal aflat la dosar, tranzacții efectuate în perioada 2009-2011, primele înregistrându-se în datele de 11 februarie 2009 (272 euro), 12 februarie 2009 (322 euro), 11 aprilie 2009 (100 euro), 11 iunie 2009 (100 euro).

Tot E.F. a expediat în țară în 14 decembrie 2009 pe numele învinuitului N.A.N. (P.) suma de 597 euro, iar în 16 februarie 2010 a expediat pe numele inculpatului S.D. suma de 350 euro.

Din materialul probator astfel cum a fost administrat, a rezultat că, membrii grupării (în principal D.V.M. și D.N.) au tras foloase de pe urma practicării prostituției numitei E.F. și în țară, deosebit de elocvente fiind convorbirile interceptate în anul 2010 din care rezultă că inculpata D.V.M. o controla periodic pe aceasta în timp ce se afla la „muncă" și îi solicita relații în legătură cu banii pe care-i obținea. Din interpretarea acestora, rezultă fără echivoc că în luna octombrie 2010, E.F. împreună cu D.A.F., M.S.L. și M.I.A., obișnuiau să practice prostituția cu precădere la P., sub directa coordonare a inculpatei D.V.M.

Analizând materialul probator se poate concluziona că în ce o privește pe această victimă că a fost determinată prin inducere în eroare să se prostitueze pentru inculpatul C.Î.C., însă, în realitate, în perioada 2009-2011 cei care au profitat pe deplin de pe urma practicării prostituției victimei în țară și în străinătate au fost inculpații D.N. și D.V.M. cărora le-a revenit cea mai mare parte din banii produși de partea vătămată E.F.

7. În data de 09 septembrie 2009 organele de poliție din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Călărași s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, membrii grupului de crimă organizată ce face obiectul prezentului dosar penal, au recrutat, transportat, transferat, cazat sau primit prin amenințare, violență sau alte forme de constrângeri precum și prin inducere în eroare, mai multe victime (unele dintre acestea fiind minore la data săvârșirii infracțiunilor), printre care și pe P.E.V. cunoscută sub numele de „V.".

Din cercetările efectuate în cauză, s-a stabilit fără echivoc că, pe la începutul anului 2007, pe când era minoră în vârstă de 17 ani și frecventa încă cursurile școlare, fiind elevă în clasa a X-a la Liceul „D." din mun. Călărași, victima a fost recrutată în scopul exploatării sexuale prin inducere în eroare (metoda loverboy) de inculpatul C.Î.C. zis „C.A.", găzduită succesiv în apartamentul mamei sale C.Î.N., dar și al inculpaților D.N. și D.V.M. din cartierul „M." din mun. Călărași și convinsă să se prostitueze inițial la Complexul „A." (P.), iar ulterior, după împlinirea vârstei de 18 ani, în Grecia, banii obținuți în urma practicării prostituției intrând în totalitate în patrimoniul membrilor grupării și împărțiți între aceștia conform unor reguli dinainte stabilite.

Activitatea de exploatare a victimei s-a încheiat în luna noiembrie a anului 2011, datorită faptului că P.E.V. a ieșit voluntar de sub autoritatea emoțională a inculpatului C.Î.C. care, în pofida eforturilor depuse în „recuperarea" acesteia nu a reușit să stabilească unde se află. În cauză, pentru stabilirea cu exactitate a momentului în care victima P.E.V. zisă „V." a fost recrutată de inculpatul C.Î.C. în scopul sus-arătat, s-a procedat la administrarea de probatorii testimoniale, sens în care, a fost audiat martorul P.M., tatăl acesteia.

În depoziția olograf pe care a scris-o personal a arătat că, pe la sfârșitul lunii mai 2007 s-a adresat organelor de poliție pentru a sesiza dispariția fiicei sale, P.E.V. în vârstă de 17 ani, elevă la Liceul „D." din mun. Călărași, la scurt timp de la data petiției fiind informat de polițiști că aceasta a fost găsită și că locuiește împreună cu C.Î.C., cu care afirmă că are o relație de iubire, dorind să rămână împreună cu acesta. Aceleași aspecte le-a perceput martorul în mod direct și de la fiica sa, care s-a prezentat la sediul organelor de poliție însoțită de un bărbat tânăr, de etnie rromă, care s-a recomandat a fi C.Î.C., împrejurare în care a învederat autorităților că „îl iubește, înțelege să rămână cu el și nu dorește să se mai întoarcă acasă".

De atunci (luna mai 2007 și până la începutul anului 2011), martorul a arătat că a ținut legătura cu „V." mai mult telefonic, aceasta obișnuind să-și contacteze părinții la aproximativ trei săptămâni, de fiecare dată comunicându-le că se află în Italia împreună cu C.Î.N. (mama inculpatului C.Î.C.) și că lucrează într-o patiserie, despre C.Î.C. spunându-le că stă mai mult în țară. În perioada de referință, mai 2007 - ianuarie 2011 (aceasta fiind data la care martorul și-a revăzut fiica ultima oară), au fost vizitați de „V." de puține ori, câteodată aceasta fiind însoțită de C.Î.C. zis „C.A.", de un bărbat tânăr, negricios numit „D." pe care inculpatul C.Î.C.

îl recomanda ca fiindu-i frate (identificat în persoana inculpatului S.D.) și de o anume „C." care se recomanda a fi sora lui C.Î.C. (identificată ca fiind inculpata D.V.M.), vizitele fiind extrem de scurte, de maxim două ore. Deoarece între timp făcuse investigații în cartierul „M." și aflase că aceste persoane în anturajul cărora se afla fiica sa ar fi „periculoase și s-ar ocupa cu proxenetismul", în cursul unei astfel de vizite a întrebat-o pe „V." deschis dacă se prostituează, aceasta, refuzând să răspundă, lăsând privirea în jos și începând să plângă.

În finalul depoziției a solicitat ca toate persoanele implicate în activitatea de inducere în eroare și traficare a fiicei sale să fie trase la răspundere penală, apreciind că, din punctul său de vedere, „V." a fost înșelată de C.Î.C. care a indus-o în eroare spunându-i că o iubește și că dorește să o ia de soție, scopul final al acestuia fiind însă acela de a trage foloase materiale în urma exploatării sexuale a acesteia.

Așa cum am expus mai sus, în activitatea de exploatare sexuală a victimei P.V.E. desfășurată de membrii grupării de crimă organizată conduși și coordonați de inculpații D.N. și D.V.M. se disting două momente, primul fiind în țară, în perioada de minorat, când aceasta a fost indusă în eroare și convinsă astfel să se prostitueze la „P.", fiind găzduită succesiv în apartamentul mamei lui C.Î.C., dar și în apartamentul lui „B." unde a locuit în primăvara - vara anului 2007, iar al doilea, fiind în străinătate, în Italia și Grecia, unde aceasta s-a prostituat pentru aceleași persoane, continuu, cu mici intermitențe când era adusă în țară, în perioada 2008 - 2011, metoda folosită de această dată, fiind menținerea în eroare cu privire la sentimentele de afecțiune pe care inculpatul C.Î.C. le-ar nutri pentru ea. Această concluzie este logică și rezultă din faptul că în perioada de referință, probatoriile au stabilit fără echivoc că inculpatul C.Î.C. avea și alte iubite, care desfășurau activități asemănătoare, respectiv pe C.M.S. și E.F., iar, din convorbirile telefonice a rezultat grija deosebită pe care C.Î.C., D.V.M. și D.N. o aveau pentru ca aceste fete să nu afle despre existența celorlalte.

Astfel, în declarațiile pe care o altă victimă minoră le-a dat în fața autorităților în anul 2007 (dosar penal nr. 72D/P/2007) și pe care și le-a menținut integral în anul 2012, (victimă ce se numește B.G. și care a fost exploatată sexual în anul 2007, fiind obligată să se prostitueze la „P." în favoarea inculpaților C.Î.C., D.V.M. și D.N.), aceasta a relatat că în perioada 21 iulie 2007-12 august 2007 a fost sechestrată în apartamentul lui „B." din cartierul „M." și obligată să se prostitueze noaptea, la „P.".

Atunci, a cunoscut o altă minoră în vârstă de 17 ani, numită „V." pe care a recunoscut-o în fotografiile prezentate ca fiind P.E.V., despre care a arătat că locuia deasemenea în apartamentul lui „B.", era considerată „femeia" lui C.Î.C. care stătea în acel apartament și că, la rândul său se prostitua pentru aceste persoane la „P.", din mun. Călărași. Din discuțiile pe care le-a auzit a înțeles că cei trei inculpați, au plănuit ca, după ce „V." devenea majoră să o scoată în afara țării, în străinătate unde ar fi trebuit să se prostitueze pentru ei.

Și martora D.G., cameristă la Complexul restaurant - hotelier cunoscut sub numele de „P." a declarat în același sens, arătând că din anul 2007 de când s-a angajat la unitatea sus­menționată o cunoaște pe victima P.E.V. care, periodic obișnuia să intre în camerele hotelului cu diverși clienți, martora arătând că, din punctul ei de vedere tânăra era „damă de companie". Aceleași aspecte rezultă și din declarațiile învinuiților N.C., șef complex la Restaurantul P., care, a recunoscut-o fără dubii pe victima P.E.V.

și care, a precizat că, aceasta a început să se prostitueze la P. din anul 2007, de fiecare dată venind însoțită și de alte tinere fete, care deasemenea se prostituau, iar despre ea a auzit vorbindu-se că ar fi femeia lui „B.". Și C.G., ospătar la același complex, a declarat în același sens, arătând că P.E.V. se prostitua din anul 2007 la P., însă cu siguranță nu a putut preciza care este numele persoanei care trage foloase în urma practicării prostituției de către această femeie, din zvon public aflând că ar fi vorba despre „B." și persoane apropiate acestuia.

Deosebit de relevantă din punct de vedere probator este depoziția învinuitului B.M., care, audiat fiind a arătat că, toate activitățile de recrutare a tinerelor femei desfășurate de membrii grupării printre care și C.Î.C. erau cunoscute, acceptate și coordonate de „B." și soția acestuia, deoarece, marea majoritate a sumelor de bani pe care fetele le produceau prin prostituție, ajungeau la ei. Pe victima P.E.V. a recunoscut-o fără dubii, arătând că prima dată a văzut-o în anul 2007 în apartamentul lui „B.", fiind însoțită de C.Î.C., ce-i era iubit.

A mai declarat că, această fată s-a prostituat în mun. Călărași la Restaurantul „P.", perioadă de timp în care a locuit împreună cu „C.A." în apartamentul lui „B.", după care a fost dusă de acesta în Atena, și cazată într-un apartament împreună cu mai multe fete continuând să practice prostituția. A mai arătat că a primit de la „V." mai multe sume de bani, aceasta expediindu-i pe numele lui, din Grecia prin transfer bancar la solicitarea conducătorilor grupării, iar toate sumele astfel primite le-a dat în totalitatea lui „B." și „C." care îl recompensau pentru serviciul executat cu suma de 50 RON.

Declarații relevante în legătură cu activitatea de prostituție pe care P.E.V. o executa în folosul exclusiv al lui C.Î.C., D.V.M., D.N. și al persoanelor apropiate acestora, au dat în cauză și L.I.F., M.I., R.M., I.E., E.F., dar și D.V. zis „D.", toate aceste persoane arătând în depozițiile date că în Grecia, în perioada de referință „V." se prostitua în bordeluri numite magazine, ținea tot timpul legătura telefonic cu inculpații D.V.M. și D.N. și le remitea acestora integral sumele pe care ea și alte fete le obțineau în urma practicării prostituției (după caz).

Verificând tranzacțiile derulate prin serviciul W.U., se poate constata că, în perioada 2008 - noiembrie 2011, P.E.V. a expediat din Grecia în România pe numele lui C.Î.C., sume foarte mari de bani, în valută, tranzacțiile fiind numeroase. Sume importante au fost transmise de aceeași victimă în anii 2010-2011 și pe numele lui D.V., pe numele lui D.I., N.A.N. zis „P.", S.D., B.M. și M.S.L., despre acești bani, putând să afirmăm fără echivoc că au intrat în posesia membrilor grupării de crimă organizată fiind împărțiți între ei, conform înțelegerilor prestabilite, acest aspect rezultând din probatorii. De asemenea, din aceleași înscrisuri financiare mai rezultă că, la rândul său în timp ce se afla în țară a primit sume de bani pe numele său, transmise de fete exploatate de grupare, una dintre acestea, fiind L.I.F. care i-a expediat din Italia în 28 iulie 2008, suma de 2660 euro, aceasta fiind remisă integral inculpatei D.V.M.

Cercetările efectuate în cauză, au stabilit fără echivoc că, în luna iunie 2009, pe când avea vârsta de 17 ani, M.S.L. a fost recrutată de inculpatul S.D. zis „D.B.", prin inducere în eroare (metoda loverboy) și exploatată sexual până la împlinirea vârstei de 18 ani, în țară, în locații diferite, situate în mun. Călărași sau în apropierea acestuia (Complexul hotelier „P.", „C.V.", Restaurantul „I.", Ferma „A.", Ferma „P.", Complex „D."), ulterior fiind transferată în Atena, Grecia unde s-a prostituat în bordeluri cunoscute su numele de „magazine", conform unor reguli stabilite anterior. Probatoriile administrate au mai demonstrat că cei care au tras foloase în urma exploatării sexuale a victimei M.S.L. au fost inculpatul S.D., D.N. și D.V.M.

Că, în perioada 2009 — 2011 M.S.L. a fost convinsă prin inducere în eroare să practice prostituția de către inculpații S.D., D.N. și D.V.M. care au fost cei care au tras foloasele materiale rezultă fără echivoc din probatoriile testimoniale aflate la dosarul cauzei.

Astfel, martorii B.L.E., D.T., C.A.A., N.G. și A.B. au declarat că din anul 2009 până la sfârșitul anului 2011 (cu unele intermitențe), M.S.L. obișnuia să vină des la „P." unde, acosta clienți și mergea cu ei pe camere, în vederea întreținerii de relații sexuale. B.M. (persoană interpusă, folosită de D.N. și D.V.M. în scopul exclusiv de a primi sume de bani provenind din exploatarea femeilor) a recunoscut-o la rândul său pe M.S.L. și a precizat că, atât ea, cât și celelalte femei a practicat prostituția în țară și în Grecia, banii obținuți din aceste activități revenindu-le inculpaților care au avut rolul de a o recruta, coordona și supraveghea.

Convorbirile telefonice interceptate autorizat, redate integral la dosarul cauzei, atestă că inculpata D.V.M. („C.") a coordonat și supravegheat la rândul său, exploatarea sexuală a victimei M.S.L. în perioada de minorat a acesteia. Și participația penală a inculpatului D.N. zis „B." la traficarea sexuală a victimei M.S.L. este dovedită pe deplin, la dosar existând convorbiri telefonice relevante în acest sens. În acel moment, în Călărași, erau traficate M.S.L., D.A.F. (ambele minore), E.F. și o altă fată neidentificată numită C.G., care, la un moment dat, a fugit din locuința lui „B." și „C.", de asemenea neidentificată.

Verificând înscrisurile financiare înaintate de unitățile bancare se poate constata că, în patrimoniul inculpaților D.N. și D.V.M., au intrat în cursul anului 2011, sume importante de bani expediate din Grecia de către numitele P.E.V. și D.A.F. pe numele lui M.S.L. (concluzie ce rezultă din convorbirile telefonice redate la dosarul cauzei, în care acestea erau îndrumate de „B." sau „C." după caz, să strângă banii de la fete și să-i pună pe numele de M.S.L.). La rândul său, când se afla în Grecia a expediat pe numele S.D. sume importante care proveneau din practicarea prostituției. Și în ce o privește pe M.S.L. se poate afirma fără dubii că, probatoriile au demonstrat că aceasta a fost exploatată sexual încă de la vârsta de 17 ani de inculpații S.D., D.N. și D.V.M. care, au determinat-o prin inducere în eroare să se prostitueze inițial în țară și ulterior în Atena, Grecia, activitatea infracțională fiindu-le înlesnită și sprijinită și de către ceilalți membri ai grupării.

9. În data de 16 martie 2011, organele de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizată - Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Călărași, s-au sesizat din oficiu, că inculpații D.N. și D.V.M. ziși „B." și „C.", inițiatorii și conducătorii unui grup infracțional organizat constituit în vederea comiterii de infracțiuni grave precum traficul de persoane, traficul de minori și proxenetism, au recrutat-o, cazat-o și transportat-o pe minora D.A.F. în vârstă de 16 ani, în scopul exploatării sexuale, sens în care au găzduit-o în apartamentul deținut de aceștia în mun.

Călărași și-au exploatat-o, favorizându-i practicarea prostituției în țară iar, ulterior, după împlinirea vârstei de 18 ani în străinătate, în Grecia. În cauză, pentru stabilirea cu exactitate a momentului la care victima minoră D.A.F. a fost recrutată de cei doi lideri în scopul sus-arătat, s-a procedat la administrarea de probatorii testimoniale, sens în care, a fost audiată martora M.G.I., sora acesteia. În declarația dată pe parcursul urmăririi penale, martora a arătat că, din anul 2007, de când avea 14 ani, A. a rămas în grija sa, întrucât ambii părinți au decedat, și încă de atunci aceasta a început o relație cu martorul B.E. din care a rezultat un copil, respectiv minora B.R.Ș., născută în anul 2008.

În luna noiembrie 2009, sora sa, D.A.F. s-a despărțit, datorită unor neînțelegeri frecvente, de martorul B.E. și a revenit în corn. Ș.V., la domiciliul său, împreună cu minora B.R.Ș., continuându-și însă cursurile școlare, în mun. Călărași la Grupul Școlar „D.M.". Din depoziția martorei rezultă că, în luna ianuarie 2010, pe când avea vârsta de 16 ani, A. nu s-a mai întors de la școală, iar după încercări repetate de a o contacta telefonic, a stabilit o legătură cu aceasta, care i-a comunicat că s-a căsătorit în mun.

Călărași, fără a-i preciza numele bărbatului. În această împrejurare l-a contactat pe tatăl fetiței, care a venit și a luat minora pentru a o crește, ulterior aflând de la acesta că, la scurt timp, la locuința sa au venit mai multe persoane însoțite de A. care au luat minora, martorul arătând că nu s-a putut împotrivi acestui demers datorită stării de temere pe care i-au insuflat-o respectivii. Tot de la acesta, prin luna aprilie 2010 a aflat că A. se prostituează la „P." din mun. Călărași. În continuarea depoziției martora a declarat că, pe la începutul anului 2011, a auzit din sat și de la prietenii din mun.

Călărași că sora sa, A., încă minoră, locuiește în apartamentul inculpatului D.N. zis „B.", motiv pentru care, s-a îngrijorat foarte mult, dat fiind că aceleași persoane i-au comunicat că acest „«B.» face trafic de persoane". Fiind audiat, martorul B.E.C. a confirmat situația de fapt astfel cum a fost expusă, arătând că în luna noiembrie 2009 s-a despărțit de D.A.F., iar aceasta a plecat împreună cu minora B.R.Ș. să locuiască în corn. Ș.V. împreună cu sora sa. De la aceasta, a aflat că, pe la sfârșitul anului 2009 - începutul anului 2010 a dispărut de acasă, ulterior aflând că s-ar prostitua la „P." din mun.

Călărași. De acest lucru, s-a convins personal în luna aprilie 2010 când a urmărit-o pe A. și a constatat că într-adevăr, aceasta, racolează bărbați la intrarea în Restaurantul „P." împreună cu alte tinere fete.

Cercetările efectuate în cauză, au stabilit fără echivoc că, din anul 2010 până la sfârșitul anului 2011, deci încă de când avea vârsta de 17 ani, D.A.F. s-a prostituat pe raza mun. Călărași în diferite locații („P.", Ferma „.", Motelurile „C.V.", „I.", Complexul „D."), ulterior fiind transportată în Atena, Grecia, unde a prestat același tip de activitate, iar cei care i-au coordonat și supravegheat aceste prestații și care au obținut foloase în urma practicării prostituției au fost inculpații D.N. și D.V.M., care au găzduit-o neîntrerupt în apartamentul pe care-l dețin în Cartierul „M." din mun. Călărași. În fapt, cei doi au recrutat victima minoră în luna ianuarie 2010 pe când aceasta avea vârsta de 16 ani prin inducere în eroare, afișând față de ea false sentimente de grijă și protecție, oferindu-se să-i acorde găzduire atât ei cât și fiicei sale, ulterior facilitându-i o legătură amoroasă cu G.I. (apropiat al grupării), scopul fiind însă exploatarea sexuală a victimei și obținerea de beneficii materiale. Că victima s-a prostituat încă de când era minoră sub supravegherea și coordonarea celor doi inculpați rezultă din ansamblul probator administrat în cauză (declarații testimoniale, înscrisuri financiare și procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice).

Fiind audiată partea vătămată E.F. a confirmat că victima D.A.F. a fost exploatată sexual de D.N. și D.V.M. încă din anul 2009, de când era minoră, fiind găzduită în acest sens în locuința celor doi.

În data de 09 ianuarie 2012 prin ordonanță, s-a încuviințat audierea cu identitate protejată a martorului L.A., acesta arătând că, pe la începutul anului 2011, prin intermediul inculpatului D.N. zis „B." a cunoscut-o pe D.A.F., despre care, inculpatul i-a spus că ar locui de mai mult timp în apartamentul său. Deoarece i-a plăcut de aceasta și știa de la apropiați ai lui „B." precum D.V. zis „D." și V.G. zis „V." că inculpații D.N. și D.V.M. intermediază în mod direct bărbaților întreținerea de relații sexuale contracost cu tinere fete, l-a sunat pe „B." pentru a-i facilita o întâlnire intimă cu A., la telefonul acestuia răspunzând însă „C.", soția lui, care a acceptat propunerea. Astfel, prin intermediul acestei inculpate, s-a întâlnit de două ori cu D.A.F., în locurile dinainte stabilite, iar pentru serviciile oferite, a recompensat-o pe aceasta cu suma de 100 RON. Din discuțiile directe pe care le-a avut cu inculpatul N.V.I. zis „V.Z.", a aflat că și acesta, dar și inculpatul S.D. zis „D." îi pot intermedia și facilita întâlniri intime cu femei. Tot de la inculpatul N.V.I. a aflat că inculpații D.N. și D.V.M. ar avea femei în Grecia care se prostituează pentru ei și că la nivelul anului 2011 (perioada de început) acestea ar mai fi rămas decât două, întrucât între timp, celelalte au plecat de la ei.

Situația de fapt reținută se coroborează cu interceptările autorizate ale convorbirilor telefonice purtate de inculpații D.N. și D.V.M. în perioada de referință, din care rezultă fără echivoc rolul acestora în coordonarea și supravegherea activităților de prostituție ale victimei minore D.A.F. (arătăm că aceasta, a împlinit vârsta de 18 ani în data de 23 februarie 2011), discuțiile la care facem referire, fiind anterioare acestei date).

În cursul anului 2011, D.A.F. s-a prostituat în Grecia cu intermitențe, existând scurte perioade în care a fost adusă în țară. A efectuat în nume propriu un transfer de bani prin serviciul W.U., numele destinatarului fiind M.S.L., suma expediată în luna august 2011 fiind de 1923 euro, ceea ce demonstrează că banii „produși" de aceasta erau în parte expediați în țară de P.E.V., I.S.E. și C.M.S. sau colectați de membrii grupării, după caz, ori aduși personal de către aceasta la fiecare revenire.

Tot probatoriile au mai atestat că, inculpații F.N.C. și D.N. au hotărât la un moment dat, ca cele trei femei ale lui „B." (A., S. și „C.H.") să fie transferate pentru o perioadă pe insula Creta deoarece, din informațiile pe care le deținea F. rezultă că acolo ar fi obținut fiecare dintre ele, minim 200 de euro pe zi.

Analizând materialul probator în ansamblul său, se poate conchide fără echivoc că D.A.F. a practicat prostituția în țară pentru „B." și „C." de la vârsta de 16 ani până la împlinirea majoratului când a fost transferată în Grecia tot în folosul și din inițiativa celor doi inculpați. Victima minoră a fost găzduită în apartamentul inculpaților D.N. și D.V.M. și exploatată sexual fiind plasată de aceștia în mod direct potențialilor clienți sau, prin intermediul altor membri ai grupării (ex. P.F.) sau a unor ospătari angajați ai localurilor în care tânăra împreună cu celelalte fete ale grupării se prostituau. Ulterior împlinirii vârstei de 18 ani aceasta a fost transferată împreună cu V.G. în Atena, fiind transportată de P.F., unde și-a continuat activitatea cu sprijinul celorlalți membri ai grupării până spre sfârșitul anului 2011 când, a fost transferată în Franța, în Paris, unde gruparea încerca să-și facă un loc pe piața de carne vie.

10. În data de 09 septembrie 2009, organele de poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpații D.N. și D.V.M. au inițiat și constituit în anul 2007, un grup infracțional organizat care, până în prezent a acționat în mod coordonat în scopul comiterii de infracțiuni grave precum traficul de persoane, traficul de minori și proxenetism, grup format (la momentul sesizării din oficiu, dintr-un număr de 13 persoane), care a recrutat, transportat, transferat, cazat sau primit prin amenințări, violență sau inducere în eroare, în vederea exploatării sexuale, mai multe victime, una dintre acestea fiind C.l.E. zisă „E.".

Cercetările efectuate au stabilit că această victimă a fost recrutată prin inducere în eroare (metoda loverboy) în anul 2008, de inculpatul C.Î.F. zis „S.", acesta fiind fratele inculpatului C.Î.C. și apropiat al celor doi conducători ai grupării, fiind convinsă să se prostitueze în casele de toleranță din Atena numite „magazine", victimei inoculându-se ideea că, banii proveniți din prostituție pe care-i trimitea regulat în țară vor fi folosiți în interesul comun al ei și al „soțului său" C.Î.F. În realitate însă, toată activitatea de exploatare și a acestei victime a fost coordonată de inculpații D.N. și D.V.M., care o supravegheau prin intermediul inculpatului C.Î.F.

și al membrilor din eșalonul III al grupării aflați pe teritoriul Greciei, în patrimoniul cărora au intrat sume importante de bani numite „procente", în limbaj codificat, acestea reprezentând în realitate, jumătate din totalul banilor. Că inculpatul C.Î.F. a folosit pentru recrutarea și exploatarea victimei metoda „loverboy", rezultă și din aceea că, în perioada de referință, s-a stabilit judiciar că, prin aceeași metodă, inculpatul C.Î.F. a mai recrutat și alte tinere fete ce s-au prostituat pentru el în țară și în străinătate, din care au fost identificate M.I. (B.D.), parte vătămată în prezenta cauză, A.A. zisă „S." pe care ulterior i-a „vândut-o" lui „C.B.", și S.I. al cărui certificat de naștere a fost ridicat din apartamentul lui „D.B.", pe care de asemenea la un moment dat, i-a vândut-o lui „B." în contul unei datorii mai vechi pe care o avea la acesta.

În cauză, pentru a se stabili cu exactitate momentul și modalitatea prin care s-a realizat recrutarea victimei s-a procedat la administrarea de probatorii constând în înscrisuri și depoziții testimoniale. Astfel, în 31 ianuarie 2012, C.D., tatăl victimei, a arătat că aproximativ în anul 2007, fiica sa a dispărut de la domiciliu, motiv pentru care, fosta soție, S.(C.)V. a sesizat autoritățile, respectiv organele de poliție care, după efectuarea de cercetări le-au comunicat că aceasta locuiește împreună cu C.Î.F. și că a plecat de la domiciliul familiei voluntar, deoarece s-a îndrăgostit și dorește să se căsătorească cu inculpatul.

Deoarece nu a fost de acord cu opțiunea fiicei sale, o lungă perioadă nu a comunicat cu aceasta, până când la un moment dat, fiica sa l-a sunat și i-a spus că este în Italia împreună cu F., la mama acestuia, afirmația fiind însă nereală întrucât, verificând prefixul a constatat că acesta este alocat Greciei. În anul 2009 a primit de la „E." suma de 70 de euro, la acel moment cunoscând că aceasta se află în Grecia împreună cu inculpatul C.Î.F. În timp, a încercat să o convingă să rămână în România, arătând că aceasta obișnuia să plece și să revină din Grecia, aspect care i-a creat suspiciuni.

Tot suspiciuni i-au fost create și de faptul că în timp ce fiica sa era în Grecia obișnuia să-o vadă pe F. în țară, de regulă cu câte o fată, iar din informațiile pe care le-a cules a rezultat că, împreună cu fratele său „C.A.", face parte dintr-un grup de persoane cu preocupări pe linia proxenetismului. În finalul depoziției a mai arătat că din anul 2010, „E." a rupt legăturile cu F., deoarece, întorcându-se din Grecia l-a găsit pe acesta cu o altă fată, motiv pentru care, a fost agresată fizic, cu brutalitate de inculpat, urmele loviturilor fiind văzute și de martor care i-a cerut fiicei sale să-l reclame la poliție.

Într-o vizită pe care a fâcut-o la o dată pe care nu o poate preciza, martorul a arătat că fiica sa a fost însoțită de o altă tânără pe care i-a prezentat-o ca fiind cumnata sa, „femeia lui C.A." și pe care a recunoscut-o în fotografiile prezentate ca fiind E.F. Depoziția acestui martor se coroborează cu înscrisurile aflate la dosar din care rezultă că în data de 11 ianuarie 2008, numita C.V. a sesizat organele de poliție pentru a reclama dispariția fiicei sale, C.l.E. de la domiciliu, în conținutul petiției, aceasta arătând că, și în urmă cu două luni a mai plecat de acasă și a fost găsită în locuința lui „C.A.F." din cartierul „M.", în final petenta învederând organelor de poliție că „îi este teamă ca fiica sa să nu ajungă într-o rețea de prostituție".

În cauză nu s-a putut proceda la audierea victimei, întrucât din înscrisurile aflate la dosar rezultă că aceasta nu mai locuiește de mult timp la adresa de domiciliu, din informațiile primite rezultând că și-ar fi stabilit reședința într-o altă țară (se pare Spania) unde s-a căsătorit și nici la audierea inculpatului C.Î.F. pentru care s-a solicitat arestarea preventivă în lipsă, deoarece nici acesta nu a fost găsit la domiciliu, existând indicii că se sustrage cercetărilor și se află în Italia.

Și partea vătămată L.I.F. a declarat în același sens, confirmând că „E." era „soția lui F.", se prostitua în Atena și stătea într-un apartament locuit de „femeile" lui „B.". A mai precizat că, la fiecare sosire în Atena a lui C.Î.F. era agresată fizic de acesta, întrucât îi reproșa faptul că ar mai avea și alte iubite în țară. Ambele părți vătămate au arătat că, periodic, în Grecia soseau „C.A.", F. și „D.B.", rolul lor fiind acela de a le „supraveghea" și de a strânge o parte din banii obținuți. Și R.M., o altă victimă exploatată de grupare în aceleași condiții de spațiu și de timp a arătat că, în perioada în care a fost găzduită în apartamentul lui „C." (martie 2009) a asistat la mai multe discuții telefonice purtate de inculpată cu fete aflate în Grecia, pe care le numea: V., A., S., E., Ș. și S. pe care, „pe un ton vulgar și agresiv le întreba, cât ai făcut fâ azi?", victima aflând ulterior dintr-o discuție pe care a avut-o cu inculpatul N.T. că „B." are în Grecia mai multe femei care se prostituează pentru el în mai multe bordeluri. M.I., o altă femeie traficată de grupare, având calitatea tot de „soție" a lui F., „relația" cu acesta fiind concomitentă celei pe care inculpatul o avea cu C.l.E., a declarat că, pe parcursul primei sale șederi în Grecia, inculpatul C.Î.F. îl suna deseori pe „B." pentru a-l consulta în diferite probleme, în acest sens victima arătând de exemplu, „în momentul în care am vrut să plec din Grecia, acesta l-a sunat pe „B." și l-a întrebat dacă mă lasă să plec" (declarația olograf din 25 mai 2009).

În cauză a fost înaintată o cerere de asistență juridică internațională autorităților grecești iar, din înscrisurile comunicate de acestea rezultă că în data de 22 aprilie 2009, organele de poliție elene le-au depistat pe C.l.E., I.M.C., M.N.V. și M.Ș. în timp ce se prostituau contracost în case de toleranță din zona Atenei, acțiunile acestora fiind susținute de inculpatul F.N.C. și învinuitul F.V. Din înscrisurile întocmite rezultă că asupra lui C.l.E. a fost găsită suma de 370 euro provenită din practicarea prostituției. Probatoriile la care m-am referit mai sus sunt relevante, se coroborează cu materialul probator și-l întăresc, demonstrând încă o dată că activitatea tuturor femeilor aflate în Grecia era atent coordonată și supravegheată permanent de membri aflați în eșalonul III al grupării cu care, inculpații D.N. și D.V.M. păstrau permanent legătura.

Verificând tranzacțiile derulate prin sistemul W.U. s-a constatat, că în perioada de referință C.l.E. a trimis din Grecia în România sume importante de bani pe numele lui C.Î.C., pe numele fratelui său, inculpatul C.Î.F., dar și pe numele lui N.A.N. (fratele inculpatei D.V.M.), jumătate din aceste sume intrând în posesia inculpaților D.N. și D.V.M. conform înțelegerilor prealabile pe care le aveau cu inculpatul C.Î.F.

Materialul probator administrat în cauză, atestă fără echivoc că inculpata D.V.M. deținea controlul asupra tuturor activităților ilicite desfășurate în Grecia, coordonându-le și supraveghindu-le și luând măsuri prin diferiți membri ai grupării ca fetele să nu cunoască nimic despre celelalte femei care se considerau „iubite" ale aceluiași bărbat, astfel încât să poată fi manipulate și activitatea să decurgă corespunzător.

Din materialul probator rezultă că și C.l.E. a fost victima grupării de crimă organizată condusă de D.N. și D.V.M., aceștia fiind în realitate cei care îi coordonau toate activitățile infracționale inculpatului C.Î.F., pentru ca prin intermediul acestuia să dețină controlul asupra activităților desfășurate de tinerele femei traficate.

11. În data de 10 iunie 2009, organele de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București - Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Călărași s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, în cursul anului 2009, inculpații C.Î.F. și D.N. au racolat-o, cazat-o, transportat-o și exploatat-o sexual pe numita A.A. zisă „S." în Grecia, Atena. În fapt, în data de 10 iunie 2009, A.L. din mun. Călărași a declarat că în data de 25 februarie 2009, fiica sa A.A., în vârstă de 18 ani, a dispărut de la domiciliu, iar în urma căutărilor întreprinse de către organele de poliție s-a stabilit că locuiește împreună cu inculpatul C.Î.F. și că nu dorește să revină la domiciliu. În declarație, martora a mai precizat că ulterior, prin luna mai 2009, a fost informată că A.A. s-ar afla în Atena, Grecia, unde este cazată într-un apartament și exploatată sexual de „C.A.F." și de către ceilalți membri ai grupului condus de D.N. zis „B.". În data de 25 ianuarie 2012 s-a procedat la reaudierea martorei la parchet împrejurare în care și-a menținut în totalitate depoziția olograf din data de 10 iunie 2009, arătând în continuare că, în luna februarie 2009 A. a dispărut de acasă iar, din verificările pe care le-a făcut împreună cu soțul său în cercul de prieteni ai fetei, au aflat că, încă de la Revelion, A. a intrat în anturajul unui bărbat numit „F.S.", fratele lui „C.A.", cu care era văzută frecvent. De la o prietenă a fiicei sale, numita R., a aflat că „F.S.", „este un tip periculos care are preocupări și în racolarea de tinere fete în vederea practicării prostituției", acesta fiind motivul pentru care a sesizat organele de poliție cu privire la dispariția fetei. Ulterior, din aceeași sursă, martora a aflat că A. a fost dusă în Grecia de C.Î.F. pentru a produce bani, sens în care, a depus o plângere la Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Călărași (luna iunie 2009) iar, în continuare a relatat că până în vara anului 2010 nu a mai știut nimic de aceasta, singurele informații parvenindu-i de la o cumnată ce locuiește în Grecia, care a anunțat-o că în vara anului 2010, A. a sunat-o și i-a cerut să o găzduiască o perioadă de timp, martora presupunând că din acel moment fiica sa a rupt legăturile cu C.Î.F.

Cercetările efectuate în cauză cu privire la activitatea ilicită de recrutare și traficare a numitei A.A. pentru practicarea prostituției au stabilit că cel care a recrutat-o în acest scop a fost inculpatul C.Î.F., acesta fiind cel care, beneficiind de sprijinul și celorlalți membrii ai grupării, a transportat-o în Grecia, unde a cazat-o în apartamentele special închiriate, aceasta locuind cu celelalte fete și practicând prostituția în casele de toleranță numite magazine. Ulterior, la scurt timp de la sosire (aproximativ 2 luni), inculpatul a „vândut-o" unor proxeneți neidentificați care au transportat-o în Italia unde, de asemenea, A. s-a prostituat (de această dată la stradă), reușind să scape prin fugă de sub autoritatea lor și să revină în țară, moment de la care a reluat convorbirile cu inculpatul C.Î.F., care a convins-o că va relua relația, determinând-o astfel să se întoarcă în Grecia și să practice prostituția. În realitate însă, probatoriile au stabilit fără echivoc că, între inculpatul C.Î.F. și inculpații D.V.M. și D.N. au existat o serie de discuții, de negocieri care s-au finalizat prin „cumpărarea" victimei de cei doi soți D., aceasta prostituându-se în Grecia, fără să știe că toți banii pe care-i „producea" intrau în patrimoniul conducătorilor grupării. În cauză au fost administrate probatorii testimoniale care au stabilit existența legăturilor intime dintre C.F. și A.A. zisă „S.", sens în care D.V., apropiat al grupării, cumnat cu „B." a recunoscut-o fără dubiu, arătând că, aceasta este iubita lui „F.S.", cel care a dus-o în străinătate pentru prima dată, în mod similar declarând și B.M. că A.A. a fost traficată de gruparea de crimă organizată ce face obiectul acestui dosar penal și că membrii grupului au tras foloase în urma practicării de către această fată a prostituției în Grecia, rezultă fără echivoc din înregistrările convorbirilor telefonice aflate la dosar. La un moment dat (august 2009) A.A. a devenit „femeia" inculpaților D.V.M. și D.N., fiind vândută de C.Î.F. celor doi inculpați, astfel încât, toți banii pe care i-a obținut din practicarea prostituției în Atena (unde a fost transferată sub supravegherea celor doi) au intrat în patrimoniul liderilor grupării fără ca aceasta să aibă cunoștință de noua situație.

În final, rezultă că toți banii produși în Grecia în perioada de referință de către A.A., precum și de celelalte tinere (S.E., G., C.S., F. etc), intrau în patrimoniul celor doi conducători, aspect ce rezultă cu ușurință din convorbirile telefonice aflate la dosar. Astfel, într-una dintre acestea, inculpata D.V.M. ia legătura atât cu N.T., cât și cu C.M.S., impunându-le să ia banii de la toate fetele, inclusiv de la S. și să-i dea S.E. care urma să vină în țară, în alte discuții, rolul de a strânge banii de la toate femeile și de a-i expedia în țară pe numele lui C.Î.C., C.Î.F., S.D. sau a unor persoane interpuse, revenindu-le lui C.M.S., lui P.E.V. și l.S.E. Tot legat de A.A. arătăm că deseori aceasta era apostrofată de inculpata D.V.M., aceasta fiind nemulțumită de banii „făcuți" de tânără (de ex. 435 euro în două săptămâni era considerată o sumă mică). Și în ce o privește pe A.A. zisă „S." se poate conchide că este una dintre femeile traficate de gruparea de crimă organizată, fiind recrutată în vederea practicării prostituției de către inculpatul C.Î.F., determinată de acesta să se prostitueze în țară și în Italia și ulterior „transferată" către cei doi lideri, D.N. și D.V.M. pentru care tânăra a practicat prostituția în străinătate.

12. În data de 20 mai 2009, R.G. din corn. C., a sesizat organele de poliție învederând că, din luna octombrie 2008, nepoata sa, l.S.E. nu a mai revenit în locuința din satul C., din informațiile pe care le-a cules personal rezultând că aceasta, s-ar afla în Italia unde a fost dusă de un anume „B." și obligată să practice prostituția. Ulterior a aflat că S.E. a fost transferată în România în luna noiembrie 2008, iar după două luni, mai precis pe 15 februarie, din informațiile telefonice pe care le-a primit în mod direct de la aceasta, a înțeles că se află în compania unui anume F.N.C., persoană cunoscută cu preocupări pe linia proxenetismului, motiv pentru care a solicitat luarea măsurilor legale care se impun și identificarea tuturor persoanelor responsabile de traficarea și exploatarea acesteia.

Cercetările efectuate în cauză, urmare a denunțului înregistrat în 20 mai 2009 au stabilit că, l.S.E., majoră în vârstă de 18 ani, a dispărut de la domiciliu începând cu luna octombrie 2008, fără a se putea stabili cu exactitate în ce împrejurări s-a produs acest lucru. Cert este că, din luna februarie 2009, aceasta a intrat în sfera de influență și de autoritate a grupării de crimă organizată condusă de inculpații D.N. și D.V.M. prin intermediul inculpatului F.N.C., fiind transportată împreună cu victima I.E. în Atena (Grecia) și convinsă să se prostitueze în casele de toleranță numite „magazine" în aceleași condiții ca și celelalte tinere femei, fiind manipulată la rândul său emoțional de către cei doi lideri și fiul lor, inculpatul S.D., aceștia inoculându-i convingerea că este „iubita" lui „D.B." și că din banii produși în urma practicării prostituției își va clădi un viitor prosper împreună cu acesta.

Legăturile S.E. cu F.N.C. și faptul că acestea au debutat în data de 14 februarie 2009, rezultă din declarațiile testimoniale aflate la dosar. Astfel, atât R.G. (unchi) cât și R.F. (mamă) au declarat că, după revenirea acesteia acasă din Italia, în data de 24 octombrie 2008, a locuit neîntrerupt împreună cu bunica sa până în data de 14 februarie 2009 când și-a sunat fratele și i-a comunicat că se află împreună cu un bărbat, numit F.N.C. cu care s-a căsătorit, aceiași informație fiindu-i oferită martorului telefonic de inculpatul F.N.C. care i-a comunicat că este împreună cu S.E. în Constanța, s-a însurat cu ea și că dorința acesteia este să nu mai fie căutată de nimeni din familie din acel moment.

Și partea vătămată I.E. a declarat în același sens, arătând că, pe la jumătatea lunii februarie 2009, a locuit trei zile în apartamentul deținut în cartierul „M." de „B.", împreună cu acesta și familia lui, în locuința sus-arătată aflându-se și o altă fată numită S. (l.S.E.) despre care, „C." i-a spus că o va însoți în Grecia la muncă și că este soția unui anume „F.", în continuare arătând că au fost transportate la aeroport de „B.", D.I. și F.N.C., cel ce le-a însoțit în Atena fiind doar inculpatul D.N. zis „B.".

Din materialul probator administrat rezultă însă cu certitudine că în luna mai 2009, l.S.E. era considerată deja „iubita" lui „D.B.", fiind la rândul său convinsă că între ea și acest inculpat există o relație afectivă, relevante în acest sens fiind multiplele convorbiri telefonice redate la dosarul cauzei.

Astfel, fiind audiat, l.l. a declarat că, prin luna februarie 2009 a fost sunat de un bărbat care s-a prezentat sub numele de F.N.C. care i-a comunicat că s-a însurat cu sora lui, l.S.E. Reacția martorului la aflarea veștii a fost una vehementă deoarece acesta îl cunoștea pe inculpatul F.N.C. care-i fusese coleg de armată și avea știință că se ocupă cu racolarea de fete pentru practicarea prostituției și că face parte din grupul lui „B." care are preocupări tot pe linia proxenetismului. A încercat în continuare să mai afle informații despre sora sa, însă inculpatul F.N.C. i-a spus la un moment dat că aceasta l-a părăsit și a fugit cu niște bărbați din Fetești. Continuând demersurile de căutare și îngrijorat fiind că de un an și jumătate nu mai avea nici un fel de informații legate de sora sa, a reușit în vara anului 2010 să aibă o scurtă întâlnire cu aceasta, în mun. Călărași, în parcarea unui magazin comercial, când S.E. a venit însoțită de inculpatul S.D. despre care i-a spus că este soțul ei, inculpatul întărindu-i afirmațiile în sensul arătat. În luna decembrie 2011, martorul a relatat că a fost sunată de sora lui care, i-a comunicat că nu mai are nici o legătură cu familia lui „B." și că a fugit de la aceștia de aproape un an, spunându-i că în prezent locuiește în Grecia împreună cu un bărbat de origine curdă, în finalul depoziției martorul declarând că tot timpul a fost convins de faptul că sora sa a practicat prostituția. Și martorul R.G., reaudiat în 25 ianuarie 2012 la parchet, a declarat în același sens, arătând că după data de 15 februarie 2009, nepoata sa a fost transportată în Grecia unde s-a prostituat împreună cu alte fete aflate în anturajul lui „B.".

În declarațiile date, B.M. a arătat că, în nenumărate rânduri a fost solicitat telefonic de D.N. și D.V.M. să se prezinte la unitățile bancare din Călărași și să ridice sume de bani expediate din Grecia de I.S.E. pe numele său, bani pe care întotdeauna îi preda celor doi în integralitate. Despre acești bani, B.M. a arătat că erau colectați de la fete care practicau prostituția în Atena sub supravegherea celor doi inculpați. În declarațiile pe care le-au făcut pe parcursul urmăririi penale și părțile vătămate M.I., I.E., L.I.F. și R.M. au arătat că, I.E.S. zisă „S.E." se prostitua în casele de tolerantă din Atena împreună cu ele, în folosul inculpaților D.N., D.V.M. și S.D., ele cunoscând faptul că este „iubita" lui F. (I.E.), respectiv „femeia" lui „D.B." (M.I. și R.M.), cealaltă victimă, L.I.F. nefâcând nici o precizare în legătură cu numele bărbatului pentru care aceasta se prostitua. Tinerele au mai arătat că I.S.E. locuia împreună cu ele, se prostitua în aceleași condiții și conform aceluiași program de lucru, iar banii pe care-i obținea îi preda după caz inculpaților C.Î.C., C.Î.F., S.D. când aceștia se aflau în Grecia, sau trimitea personal în țară prin sistemul W.U. sau îi remitea conform indicațiilor telefonice primite din partea lui „C." și „B.", numitelor C.M.S. și P.E.V. care, la rândul lor îi expediau în România.

Martora I.I.N. a declarat că în perioada în care s-a prostituat în Atena pentru un apropiat al lui „Z." numit „V." a cunoscut-o printre alte fete și pe I.S.E., aceasta fiind o femeie care „producea" pentru „D.B." fiind coordonată din România de gruparea lui „B." și „Z." aflată în legătură cu V. și I. din Grecia.

Din verificarea tranzacțiilor derulate prin sistemul W.U., se constată că, în perioada de referință, I.S.E. aflată în Grecia, a expediat în țară sume importante de bani pe numele S.D. sau B.M., toți acești bani intrând integral — conform probatoriilor - în patrimoniul inculpaților D.N., D.V.M. și S.D. Din interceptarea unor convorbiri telefonice rezultă că, în Atena, I.S.E. a fost traficată de un grup de crimă organizată, care a tras foloase de pe urma practicării prostituției acestei tinere din luna februarie 2009 până în vara anului 2011 când aceasta s-a desprins de sub autoritatea grupării, indiciile aflate la dosar, atestând că s-a căsătorit în aceeași țară cu un cetățean de origine curdă.

13. Prin procesul-verbal din data de 09 septembrie 2009, organele de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București - Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Călărași, s-au sesizat din oficiu că în cursul anului 2007, inculpații D.N. și D.V.M. au inițiat și constituit un grup infracțional organizat care a acționat în timp în mod coordonat, fiind specializat în comiterea de infracțiuni grave (trafic de persoane, trafic de minori, proxenetism), gruparea în cauză înlesnind și trăgând foloase din practicarea prostituție în țară și străinătate de către mai multe femei, printre care și C.M.S. zisă „C.H.".

Probatoriile administrate în prezenta cauză penală au demonstrat că în anul 2007, prin metoda bine-cunoscută (loverboy), C.M.S. a fost recrutată de inculpatul C.Î.C. zis „C.A." care a convins-o să practice prostituția în folosul său, în țară și în străinătate (Italia, Grecia), inducând-o în eroare cu privire la existența unor sentimente de afecțiune pe care le-ar nutri față de ea. Astfel, inculpatul a menținut-o în eroare până la începutul anului 2011, în sensul că, i-a creat prin mijloace dolosive convingerea că îi este „soție", și că o iubește, în realitate însă, în perioada de referință acesta având relații asemănătoare celor decurgând din căsătorie și cu alte tinere femei (P.E.V. pe care deasemenea a recrutat-o în vederea practicării prostituție în anul 2007, E.F., recrutată la începutul anului 2009 în același scop, care s-au prostituat, induse în eroare pentru el atât în țară cât și în străinătate.

Tot din probele aflate la dosarul cauzei rezultă că, din anul 2007 până la începutul anului 2011, banii proveniți din practicarea prostituției au intrat integral în patrimoniul inculpatului C.C. din aceștia, jumătate revenindu-le inculpaților D.N. și D.V.M. cu titlu de procent datorați ca urmare a faptului că aceștia, în calitate de lideri ai grupării îi înlesneau victimei practicarea prostituției în afara țării. Probatoriile cauzei au mai demonstrat că în perioada de referință victima s-a aflat într-o totală stare de aservire față de inculpat, care îi restricționa libertatea de mișcare și de a lua decizii în nume propriu, la dosar, în sprijinul acestei susțineri existând convorbiri telefonice din care rezultă că, în mod repetat C.Î.C.

îi lua victimei dreptul de a veni în țară, din Grecia, practică de altfel specifică și comună și altor membri ai grupării (ex. C.Î.F. care se purta într-o manieră asemănătoare cu victima C.I.E.). Tot din probe mai rezultă și faptul că, cei doi conducători ai grupului s-au folosit permanent de această victimă, ea fiind cea care, în lipsa din Grecia a celorlalți membri ai grupării colecta banii proveniți din practicarea prostituției de la toate femeile și-i expedia în țară pe numele unor persoane interpuse sau chiar pe numele unor membri activi (după caz) sau care primea personal, bani expediați din Grecia de tinerele femei în situațiile în care se afla în țară.

În cauză, în data de 03 ianuarie 2012 s-a procedat la audierea numitei C.M.S., împrejurare în care aceasta a confirmat că în anul 2007 la cunoscut pe inculpatul C.Î.C. zis „C.A.", convenind să locuiască împreună cu acesta în apartamentul părinților săi, care erau plecați la muncă în Italia. În primăvara anului 2008 a hotărât să plece în Italia, pentru a lucra pe cont propriu, deplasarea făcând-o singură. În acea țară a stat neîntrerupt un an și trei luni, timp în care, s-a prostituat la stradă obișnuind să-i trimită în țară, lui C.Î.C. o parte din banii obținuți în această modalitate fără însă a-i face cunoscută proveniența lor.

În continuarea depozițiilor, a arătat că, la sfârșitul anului 2009, în preajma sărbătorilor de iarnă s-a întors în România unde a locuit scurt timp împreună cu inculpatul C.Î.C. în locuința părinților acestuia, iar după câteva zile, singură a plecat în Grecia, în Atena, unde, timp de o lună a stat într-un hotel, ulterior închiriind un apartament împreună cu o fată numită „D.". Întrucât banii pe care i-a obținut în primele cinci luni în Grecia ca ajutor de vânzător îi erau insuficienți, a hotărât să se prostitueze, sens în care, singură, a identificat mai multe case de toleranță în Atena numite „magazine", a luat legătura cu femeile ce prezentau prostituatele clienților, numite „E." și astfel, a prestat raporturi sexuale cu mai mulți bărbați, această activitate desfășurând-o până la sfârșitul anului 2011.

În continuare, a mai declarat că, periodic îi trimetea bani lui C.Î.C., însă acesta nu cunoștea proveniența lor arătând că, pe la sfârșitul anului 2010, inculpatul a aflat despre preocupările sale de la niște bărbați și i-a cerut să înceteze să se mai prostitueze, nefiind de acord cu această activitate. I-au fost prezentate fotografiile celorlalte fete traficate de grupare și cu lux de amănunte, referindu-se la fiecare în parte a arătat că nu le cunoaște, negând deasemenea că porecla sa este „C.H.". A precizat că nu îi cunoaște nici pe P.l.E., C.S., F.V.

și N.T., arătând că aceștia nu au plasat-o și nu au transportat-o niciodată la bordeluri. Despre D.N. și D.V.M. a arătat că îi știe, precizând că aceștia nu au avut nicio implicare în activitatea sa, recunoscând că în anul 2010 i-a expediat lui „C." suma de 4000 euro în contul unei datorii pe care o avea la cei doi soți, datorie acumulată datorită viciului său de a juca la cazinouri. Tot în acea perioadă, a recunoscut că a avut câteva discuții telefonice cu „C." și „B." legate de returnarea sumei de bani în litigiu.

Declarațiile date în cauză de C.M.S. sunt total nesincere, făcute în scopul de a-i exonera de răspundere penală pe toți membrii grupării și nu pot fi avute în vedere la stabilirea adevărului judiciar întrucât nu se coroborează cu elementele ansamblului probator. Într-o declarație pe care a facut-o în anul 2008, partea vătămată B.G. a declarat că o cunoaște pe C.M.S. de mai mult timp, despre aceasta arătând că, încă din anul 2007 era cunoscută drept „femeia lui C.A." și se prostitua pentru acesta la Complexul „A.", cunoscut sub numele de „P.".

În vara-toamna aceluiași an, partea vătămată a aflat că, prin intermediul lui „B." și al unui cunoscut al acestuia numit „B.", S. a fost dusă de ultimul dintre aceștia în Italia pentru a se prostitua însă, nu a putut oferi mai multe relații în acest sens. Fiind audiată, partea vătămată L.I.F. a declarat în același sens, arătând că, în primăvara anului 2008 a fost trimisă de D.V.M. în Italia împreună cu C.M.S., fiind conduse până la aeroport de inculpatul C.Î.C., iar în Roma s-a prostituat împreună cu aceasta la stradă timp de o lună, banii obținuți trimițându-i în țară, pe numele N.F., sora inculpatei D.V.M., de fiecare dată la indicațiile telefonice ale acestei inculpate.

După circa o lună, cele două femei s-au întors în țară, iar la aproximativ o săptămână, C.M.S. a plecat împreună cu „B." în Grecia, întrucât acesta cunoștea că acolo se fac mai mulți bani, fiind urmată la scurt timp de victima L.I.F. și P.E.V. Această parte vătămată a mai arătat că C.M.S. s-a prostituat în Atena la fel ca și celelalte femei ale grupării, iar uneori când în Grecia nu se aflau membrii din eșalonul II, acesteia îi revenea rolul de a colecta banii de la fete și de a-i expedia în țară. Declarații similare au făcut în cauză, R.M.

și M.I., fete care deasemenea au fost exploatate de către gruparea de crimă organizată dar și martora I.I.N. Martora C.A.A., recepționer la Complexul P. a declarat despre C.M.S. că o recunoaște după fotografia prezentată și că aceasta obișnuia să intre în camerele complexului hotelier cu diferiți clienți.

Verificând înscrisurile financiare remise de unitățile bancare se constată că în cursul anului 2008, C.M.S. a expediat din Italia, sume importante de bani pe numele inculpaților C.Î.C., D.V.M. și numitei N.F. zisă „N.", cumnata inculpatului D.N., persoană interpusă în prezenta cauză, pe numele căreia au fost expediate și alte sume. Din aceeași perioadă, chiar din aceeași zi figurează expedieri de bani pe numele N.F., trimiși de L.I.F., ceea ce demonstrează că afirmațiile acesteia sunt reale cu privire la faptul că împreună cu C.M.S. s-a prostituat în Italia sub coordonarea și controlul inculpatei D.V.M. căreia îi expediau bani în țară uneori pe numele lui N.F. Din aceleași înscrisuri, rezultă că multiple sume au fost transmise din Grecia de C.M.S. pe numele B.M., acestea fiind considerabile, fiecare expediere depășind 2000 euro, dar și pe numele de C.Î.C., D.I., D.V.M. (o singură depunere în cuantum ce 1050 euro expediată din Italia în anul 2008) și S.D. (D.B.). La rândul său, a primit în luna mai 2009 în timp ce se afla în țară, de la N.T. din Grecia, suma de 2909 euro pe care i-a dat-o în integralitatea sa lui „B." (în acest sens existând la dosar convorbiri telefonice relevante din care rezultă că N.T. a colectat din ordinul inculpatului D.N. bani de la toate fetele și i-a expediat în țară la indicațiile inculpatului pe numele lui C.M.S., în prealabil, la rândul său, aceasta fiind sunată și trimisă de „C." să meargă să ridice banii).

Probatoriile aflate la dosar au demonstrat că, începând din anul 2007, C.M.S. a fost traficată de gruparea de criminalitate organizată condusă de inculpații D.N. și D.V.M., fiind recrutată în scopul exploatării sexuale de inculpatul C.Î.C. și convinsă să se prostitueze în țară, în Italia și în Grecia, ulterior, începând cu anul 2011, desprinzându-se emoțional de acest inculpat întrucât i se confirmase existența unor relații asemănătoare între „C.A." și alte femei, continuând însă, să practice prostituția la îndemnul și sub coordonarea inculpaților D.N. și D.V.M.

Faptul că atât „B.", cât și „C.", soția sa o considerau pe „C.H." femeia lor, comunicându-le acest lucru și partenerilor de dialog (la dosar există și alte discuții relevante în acest sens) conduc neîndoielnic la concluzia că de la începutul anului 2011, aceasta a ieșit de sub autoritatea emoțională a lui C.Î.C. și a practicat prostituția sub protecția și pentru cei doi lideri ai grupării. Și în ceea ce o privește pe C.M.S. se poate concluziona (în pofida poziției subiective pe care a adoptat-o pe parcursul urmăririi penale) că este o victimă a inculpatului C.Î.C. care, a recrutat-o prin inducere în eroare și, cu ajutorul celorlalți membri au grupării a determinat-o, menținând-o în eroare, să se prostitueze în folosul său și al celor doi conducători, D.N. și D.V.M. în mod neîntrerupt din anul 2007 până în anul 2011.

14. Prin procesul-verbal din data de 09 septembrie 2009, organele de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București - Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Călărași, s-au sesizat din oficiu că din anul 2007 pe raza mun. Călărași activează un grup infracțional organizat specializat în comiterea de infracțiuni grave, inițiat și condus de inculpații D.N. și D.V.M. din care fac parte alți 11 membri, atribuțiile acestora fiind bine stabilite în cadrul grupării. S-a stabilit deasemenea judiciar că această grupare a înlesnit și a urmărit tragerea de foloase din practicarea prostituției în Grecia de numitele Ș.M. zisă „A. lui F." și V.M.N., despre ambele femei existând probatorii din care rezultă că încă din anul 2009 acestea au ajuns în Grecia unde, având sprijinul inculpatului D.N. s-au prostituat în casele de toleranță numite „magazine" și au locuit într-o garsonieră (Ș.M.), respectiv într-un apartament (V.M.N.) alături de celelalte femei ale grupării.

În cauză, s-a procedat în 13 octombrie 2009 la audierea numitei V.M.N., împrejurare în care aceasta a recunoscut că, din luna martie 2009, a ajuns în Atena, unde a lucrat ca îngrijitoare în locuința unei femei numite M., ulterior găsindu-și de lucru la o cofetărie din Atena, unde a câștigat aproximativ 1000 euro din care obișnuia să trimită lunar acasă câte 250—300 euro. Deși s-au depus diligente (citații, procese-verbale de căutare), în cauză nu s-a realizat audierea numitei Ș.M. deoarece verificările au stabilit că aceasta nu se află la ultima adresă de domiciliu, fiind plecată din țară.

În fapt, s-a stabilit judiciar că inculpatul F.N.C., membru activ al grupării de crimă organizată condusă de „B." a recrutat-o în anul 2008 pe Ș.M. și i-a înlesnit practicarea prostituției trăgând foloase materiale în acest sens, inițial în Italia unde tânăra s-a prostituat la stradă, iar banii pe care-i obținea îi expedia în țară pe numele inculpatului (în acest sens există înscrisuri financiare) sau erau înmânați personal acestuia. Ulterior, datorită legăturilor pe care le avea cu conducătorii grupării D.N. și D.V.M., inculpatul a transferat-o în Grecia, Atena unde aceasta s-a prostituat în aceleași condiții ca și celelalte tinere, practicarea prostituției fiindu-i înlesnită de cei doi lideri în considerarea relațiilor pe care le aveau cu inculpatul F.N.C. căruia i se adresau întotdeauna cu apelativul „finule".

Probatoriile au stabilit că din luna martie 2009 numita V.M.N. se prostituează de asemenea în Grecia, această activitate fiindu-i înlesnită de conducătorii grupării care-i coordonau și supravegheau activitățile ca și în cazul celorlalte fete și în patrimoniul cărora au intrat sume importante de bani proveniți din practicarea prostituției.

Probatoriile administrate în cauză demonstrează că gruparea de crimă organizată a înlesnit și a tras foloase în urma practicării prostituției de către cele două femei, acestea prostituându-se în aceleași case de toleranță ca și celelalte românce, împreună cu acestea, fiind transportate și supravegheate de la locurile de cazare la „magazine" de membri aflați în eșaloanele inferioare ale grupului.

Astfel, pentru lămurirea cauzei sub toate aspectele, dat fiind informațiile pe care le dețineau cu privire la faptul că, periodic, autoritățile elene desfășurau activități specifice pentru depistarea prostituției clandestine care se finalizau cu reținerea pentru 24 de ore a tinerelor, s-au solicitat, pe calea unei cerere de cooperare judiciară internațională, relații cu privire la aceste aspecte. Din răspunsul primit de la autoritățile elene rezultă că, împotriva inculpaților F.N.C., F.V., I.E.C., I.M.C., M.N.V. și M.Ș. a fost întocmit un dosar de cercetare, în sarcina primilor doi reținând-se următoarele capete de acuzare: proxenetism săvârșit ca profesie în scopul câștigului material în complicitate și în mod repetat, încălcarea Legii nr. 2734/1999 și Rezistență. În ce privește pe cele patru femei, s-a stabilit că acestea se prostituau contra-cost în case de toleranță din zona Atenei, asupra acestora fiind depistate sume de bani ce au fost ridicate și confiscate după cum urmează: 280 euro la C.M., 370 euro la C.I.E. și 720 euro la V.M.N.

Autoritățile elene au transmis și copii de pe declarațiile persoanelor în cauză, din depozițiile numitei Ș.M. rezultând că muncește în casa de toleranță aflată pe strada A. din Atena, în ultima lună, la diverse ore, de transportul ei ocupându-se F.V. și F.N.C. cu care a fost prinsă. Și V.M.N. a declarat în același sens, arătând că muncește în casa de toleranță aflată pe strada A. din Atena de circa 10 luni, iar la bordel o duc și o aduc acasă, F.V. și F.N.C., precizând că banii depistați asupra sa (720 euro) provin din munca ei în acea casă.

Probatoriile obținute pe calea cererii de asistență judiciară internațională se coroborează cu cele deja existente la dosarul cauzei și demonstrează că gruparea de crimă organizată a înlesnit și favorizat practicarea prostituției în Grecia, numitelor Ș.M. și V.M.N. prin intermediul celor doi membri aflați în eșaloanele inferioare, cu roluri strict trasate de a le asigura transportul de la locurile de cazare la bordel și înapoi, de a le supraveghea și de a le colecta banii obținuți de acestea în urma practicării prostituției.

Convorbirile telefonice interceptate și redate la dosarul cauzei în integralitate completează din punct de vedere probator situația de fapt, fiind deosebit de relevante pentru stabilirea adevărului judiciar, demonstrând că în perioada de referință, activitatea de prostituție a celor două femei în Grecia a fost înlesnită de gruparea de crimă organizată condusă și coordonată de inculpații D.N. și D.V.M. De altfel, la dosar există înscrisuri din care rezultă că Ș.M. și V.M.N. au expediat în țară, sume importate de bani pe numele lui F.N.C. și B.M., completându-se și în acest sens materialul probator.

15. Prin procesul-verbal din data de 09 septembrie 2009, organele de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București - Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Călărași, s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că gruparea de criminalitate organizată inițiată și constituită în anul 2007 de inculpații D.N. și D.V.M. formată dintr-un număr de 11 mebri au recrutat-o prin aceleași metode de inducere în eroare (metoda loverboy) prin intermediul inculpatului N.V.I. zis „V.Z." și pe numita N.D.G. pe care au determinat-o să practice prostituția în perioada minoratului în țară, iar ulterior împlinirii vârstei de 18 ani în străinătate, în scopul obținerii de câștiguri materiale.

Materialul probator administrat în cauză (declarații testimoniale) a demonstrat că N.D.G. cunoscută sub numele de „Ș." a intrat în anturajul și sub autoritatea inculpatului N.V.I. încă de la vârsta de 15 ani, fiind determinată de acesta să se prostitueze pe raza municipiului Călărași, cu precădere în incinta complexului SC A. SRL Călărași (P.), începând din anul 2007, ulterior, după împlinirea vârstei de 18 ani fiind transportată în Grecia, unde s-a prostituat în casele de toleranță din Atena numite „magazine" împreună cu celelalte femei traficate de grupare, după același program și în aceleași condiții „organizatorice" ca și acestea, banii obținuți intrând în integralitatea lor în patrirnoniul grupării.

În data de 28 decembrie 2012 s-a procedat la audierea sus-numitei, împrejurare în care a arătat că este căsătorită cu N.V.I. cu care are o relație veche, negând totodată că se prostituează în Atena. Atât declarația numitei N.D.G., cât și depozițiile inculpaților sunt nesincere, astfel încât ele nu pot fi avute în vedere la stabilirea adevărului judiciar, necoroborând-se cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probator, în conformitate cu care, începând din anul 2007, de la vârsta de 17 ani, N.D.G. a practicat prostituția în mod continuu în folosul grupării de criminalitate organizată.

Astfel, fiind audiată, N.L., recepționez la SC A. SRL Călărași (complexul P.), a declarat că o recunoaște pe N.D.G. sub numele de „Ș.", arătând că din anul 2007 aceasta a devenit o prezență constantă la P., făcând parte din grupul de femei care „ieșea în evidență printr-o vestimentație indecentă și un limbaj vulgar", deseori obișnuind să acosteze clienți bărbați și să-i însoțească în camerele de hotel. Aceeași situația de faptul a fost confirmată și de martorul A.B., administratorul complexului, acesta declarând că o recunoaște sub numele de „Ș." pe N.D.G., despre care a arătat că este „una dintre cele mai vechi prostituate de la P.", fără însă a putea preciza pentru cine anume întreținea relații sexuale contracost.

Martora sub acoperire D.C. a declarat la rândul său că o cunoaște pe „Ș.", precizând că „această fată a locuit în corn. Ș.V. și despre ea știu că de la vârsta de 15 ani a dispărut de acasă, iar lumea din comună a vorbit la acel moment că a fost luată de un bărbat numit «V.Z.», care îi este cumnat lui «B.» și dată la «produs»". Fiind audiată, martora cu identitate protejată F.F. a declarat în același sens, susținând că o cunoaște atât sub numele de „D." cât și de „Ș.", arătând că, de când era minoră a plecat cu un bărbat numit „V.Z.", rudă cu „B.", „fiind dusă de acesta să se prostitueze", martora mai precizând că, în anul 2011 cei doi s-au căsătorit.

Toate părțile vătămate audiate în cauză (I.E., L.I.F., M.I., R.M.) au dat declarații complete și concludente în legătură cu activitățile pe care N.D.G. le desfășura în Atena, în esență din acestea rezultând că, încă din anul 2008, aceasta a fost transferată de grupare în Grecia, cazată într-un apartament împreună cu alte femei traficate, supravegheată și controlată permanent din țară de D.N. și D.V.M., dar și de N.V.I., plasată în bordeluri prin intermediul membrilor din eșalonul III, C.S. și P.I.E. și supravegheată în mod direct, permanent, dar succesiv de N.V.I., C.Î.C., S.D., C.Î.F., N.T., F.V.

și F.N.C.

Tot din probatoriile aflate la dosar, rezultă că în perioada de referință, aceasta a transferat din Grecia, prin sistemul W.U. sume importante de bani în țară, pe numele inculpaților N.V.I., C.Î.C., S.D., D.I., C.Î.F. (toți membri ai grupului de criminalitate organizată) dar și pe numele unor persoane interpuse apropiate de grupare, precum B.M., F.F. și J.A.E., banii astfel expediați intrând (conform declarațiilor testimoniale) în posesia conducătorilor grupului, D.N. și D.V.M.

În cauză, din exploatarea datelor și informațiilor obținute în urma supravegherii sistemelor de comunicații ale inculpaților, precum și în urma audierii părților vătămate s-a stabilit că, periodic, în zona în care tinerele traficate practicau prostituția, erau organizate acțiuni de către structurile polițienești locale din Atena, care se soldau cu conducerea acestora la sediile organelor de aplicare a legii pentru a fi verificate. Astfel, prin intermediul organismelor de cooperare polițienească s-a stabilit fără echivoc că, N.D.G. (Ș.) a fost arestată de către ofițeri de poliție din cadrul Departamentului de Moravuri - Divizia de Securitate din Atica în datele de 19 noiembrie 2008, 08 martie 2009, 09 septembrie 2009, 16 februarie 2010 și 05 aprilie 2011, fiind depistată la bordelurile situate pe strada A. și strada F., Atena, H., acuzată de Prostituție și alte dispoziții și prezentată în fața Parchetului pentru contravenții din Atena. Se poate astfel concluziona că probele administrate în cauză au demonstrat că, din anul 2007 până în prezent, N.D.G. a fost traficată de gruparea de criminalitate organizată condusă de inculpații D.N. și D.V.M., prin intermediul inculpatului N.V.I. zis „V.Z." care a recrutat-o încă de la vârsta de 15 ani în acest scop.

De altfel, probatoriile au stabilit multiple preocupări infracționale ale inculpatului N.V.I. în sfera infracțiunilor ce aduc atingere unor relații privind conviețuirea socială (ex. proxenetism), toate activitățile specifice desfășurate de acesta fiind controlate și supravegheate de inculpații D.N. și D.V.M. Din acest punct de vedere, este de menționat faptul că activitatea tuturor membrilor grupării aflați în eșalonul II a fost una intensă, de căutare a unor spații teritoriale în care să plaseze tinere cărora să le înlesnească practicarea prostituției pentru a beneficia la rândul lor de câștiguri materiale.

16. În data de 29 iunie 2010 la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Biroul Teritorial Călărași a fost înregistrată plângerea penală formulată de V.M. în care aceasta reclama că în cursul lunii iunie 2010, a fost recrutată prin inducere în eroare de un bărbat numit O.M.L. care i-a promis că o va lua de soție însă, ulterior acesta „a predat-o numiților D.N. și D.V.M. care, împreună cu fiul lor D." au exploatat-o sexual, obligând-o să practice prostituția pe raza mun. Călărași, bani obținuți în această modalitate, fiind încasați în integralitate de „B." și „C.".

Probatoriile administrate în cauză au stabilit fără echivoc că în perioada 02 iunie 2010-27 iunie 2010 minora V.M. în vârstă de 17 ani a fost găzduită succesiv în apartamentul deținut de inculpații D.N. și D.V.M. în mun. Călărași, dar și în apartamentul proprietatea inculpatului S.D. și obligată să practice prostituția în principal la Complexul „P." împreună cu alte tinere, una dintre acestea fiind D.A.F. (minoră și aceasta în vârstă de 17 ani la acea vreme și găzduită deasemenea în scopul exploatării sexuale în apartamentul lui „B."), toți banii obținuți de victimă fiindu-i predați în totalitate celor doi inculpați.

Deoarece părinții acesteia au sesizat organele de poliție cu privire la dispariția de la domiciliu a minorei, cu prilejul unei acțiuni, a fost depistată în zona Complexului „P.", ridicată și predată reprezentanților legali. În cauză, s-a procedat la audierea victimei aceasta declarând cu lux de amănunte împrejurările în care a intrat în spera de influență a inculpaților D.N. și D.V.M. Astfel, partea vătămată a declarat că la începutul lunii iunie 2010, mai precis în data de 02 iunie 2010 a plecat de acasă cu un tânăr numit A., fără a le spune nimic părinților, întrucât acesta a convins-o să o iubește și că o va lua de soție, promițându-i că vor locui împreună cu chirie în satul C.

În acea comună, victima a fost condusă la locuința unui anume „I.", care, după puțin timp l-a contactat telefonic pe un bărbat, stabilind să se întâlnească împreună cu acesta la un bar din localitate. În aceste împrejurări, victima a arătat că după 10—15 minute în local, au intrat un bărbat și o femeie, respectiv inculpatul D.N. și inculpata D.V.M., cărora „I." li s-a adresat cu apelativele de „B." și „C.", inculpatul cerându-i soției sale o să o ia și să urce cu ea în mașină. În mașină, victima a arătat că a fost întrebată de „C." ce vârstă are, aceasta răspunzându-i că 17 ani și dacă știe să facă tot, răspunsul ei fiind „nu", crezând că se referă la anumite activități casnice.

Explicit însă, inculpata i-a precizat că s-a referit la practicarea prostituției, asigurând-o că va fi învățată de celelalte fete în legătură modul în care va trebui să lucreze. La scurt timp, arată victima, a plecat împreună cu cei doi inculpați către mun. Călărași, deplasarea efectuând-o cu un autoturism de culoare vișinie cu număr de înmatriculare CL-xx-xx. în oraș, cei doi au condus-o și cazat-o într-un apartament situat la etajul 2 al unui bloc din zona „M.", unde victima a mai cunoscut două fete, una în vârstă de 19 ani numită D. (este vorba de martora P.D. zisă „B." depistată în locuința inculpaților cu prilejul descinderilor), iar cealaltă în vârstă de 17 ani numită A. care locuia împreună cu fiica sa în vârstă de 1 an, pe nume B.R.Ș.

și pe care victima a recunoscut-o în persoana numitei D.A.F.. La scurt timp, relatează partea vătămată în apartament și-a făcut apariția și un tânăr numit „D.", în vârstă de 19 ani, fiul celor doi, căruia, inculpata i-a comunicat că minora este „nouă" și i-a cerut să vorbească cu „celelalte fete", pentru a nu-i crea probleme, spunându-i totodată că, după ce va împlini vârsta de 18 ani o va duce și pe ea în Grecia pentru a practica prostituția. În continuarea depozițiilor, partea vătămată a relatat că timp de câteva zile a observat cum în fiecare seară, D.A.F. pleca de acasă și se ducea la restaurantul „P." unde practica prostituția, iar la întoarcere, de regulă în jurul orei 03, îi preda toți banii obținuți în noaptea respectivă lui „B." și „C.".

Tot astfel, victima a auzit cum într-o zi, inculpații au fost atenționați telefonic de numitul „A.", cel care o recrutase practic prin inducere în eroare, cu privire la faptul că părinții săi au sesizat autoritățile și a fost dată în urmărire, motiv pentru care, la indicațiile inculpatei D.V.M. și-a sunat mama și i-a comunicat că se află în București, este căsătorită, și o duce bine. Victima a mai relatat că, în perioada în care a locuit acasă la „B." i-a cunoscut pe C.Î.C. zis „C.A." despre care a aflat că „o ducea la P. pentru a practica prostituția pe E.F.", dar și pe „V.Z.", despre acesta aflând deasemenea că avea femei care se prostituau pentru el.

În legătură cu activitățile desfășurate de inculpatul S.D. a mai arătat că acesta se deplasa în fiecare seară la P. și supraveghea activitatea femeilor după care, îi informa întotdeauna în legătură cu cele constatate pe „B." și pe „C.". În finalul depoziției, partea vătămată a mai arătat „aflând despre faptul că poliția organizează diferite acțiuni în zona restaurantului, „C." mi-a atras atenția să nu declar unde locuiesc sau orice altceva în legătură cu ei în caz contrar, D., urmând să dea foc casei în care locuiesc părinții mei", o altă informație aflată de la inculpată fiind aceea că la momentul respectiv are în Grecia, alte 6 fete care se prostituează pentru ea.

Situația de fapt așa cum a fost expusă mai sus, a rezultat și din depoziția părții vătămate E.F. care, audiată fiind, a declarat că o cunoaște pe V.M., arătând că, în anul 2010 (data nu a putut să o precizeze cu exactitate), aceasta a fost găzduită pentru câteva săptămâni în apartamentul lui „B." și al lui „C.", locuind împreună cu aceștia și s-a prostituat în favoarea celor doi, împreună cu ea și alte tinere (D.A.F., M.S.L.) la Restaurantul „P." din mun. Călărași. În completare, a mai precizat că, de transportul lui V.M. și al celorlalte fete de la locuința lui „B." la „P." se ocupa aproape întotdeauna învinuitul S.M., taximetrist, în baza unei înțelegeri pe care acesta o avea cu cei doi lideri.

În ceea ce privește metoda de recrutare și justificările ulterioare care trebuiau a fi date părinților pentru a nu li se crea probleme cu autoritățile, se regăsesc aceleași elemente comune ca și cazul celorlalte fete traficate. Astfel, a rezultat din probatorii că, la un moment dat partea vătămată a fost determinată de inculpata D.V.M. să-și sunt mama și să-i spună că s-a căsătorit în București, deoarece aceasta aflase că părinții victimei au sesizat dispariția ei la organele de poliție, un alt sfat primit de la inculpată, fiind acela de a nu declara nimic legat de numele lor în situația în care ar fi fost depistată de organele de poliție, în caz contrar aceasta amenințând-o cu exercitarea unor represalii, respectiv că va da foc locuinței părinților săi. Toate aceste elemente comune de recrutare și de determinare a victimelor se regăsesc și în depozițiile altor femei traficate (R.M., M.I.A., C.I.E., M.I., B.G. etc), demonstrând că metodele de aservire erau comune și specifice activității infracționale a acestei grupări.

17. Prin procesul-verbal din 16 martie 2011, organele de poliție din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate - Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate Călărași s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că, P.F. zis „F.G. și C.L.C., concubina acestuia obțin foloase materiale de pe urma practicării prostituției de către numita V.G. zisă „G.", cei doi înlesnindu-i acesteia practicarea prostituției prin racolarea și intermedierea relațiilor cu potențiali clienți ai serviciilor sexuale. S-a mai stabilit și că în baza unei înțelegeri prealabile cu liderii grupării de crimă organizată D.N. și D.V.M., învinuitul P.F. a transportat-o pe tânără în Grecia, în localitatea Atena, unde aceasta a practicat prostituția în diferite case de toleranță, numite „magazine".

Cercetările efectuate au demonstrat că învinuitul P.F. a aderat în cursul anului 2009 la gruparea de crimă organizată condusă de inculpații D.N. și D.V.M. (nași săi), sprijinindu-i în acțiunile ilicite întreprinse atât pe aceștia, cât și pe alți membri ai grupării, sens în care, le-a înlesnit practicarea prostituției în România victimelor D.A.F., M.S.L. și M.I.A., cunoscând că acestea sunt exploatate sexual de inculpații D.N., D.V.M., S.D. și N.V.I. Totodată, s-a mai stabilit că din anul 2009, acesta a recrutat-o pe V.G. zisă „G." și i-a înlesnit practicarea prostituției atât în țară, cât și în străinătate, modalitate în care a obținut sume importante de bani.

În acest sens, declarația învinuitului B.M. este edificatoare din acest punct de vedere întrucât, așa cum rezultă din materialul probator aflat la dosarul cauzei, mare parte din anul 2011, V.G. s-a aflat în Grecia, în Atena, unde s-a prostituat în case de toleranță numite „magazine". Și D.V. apropiat a lui „B." cu care se afla în relații de rudenie, fiindu-i cumnat a declarat în același sens, confirmând situația de fapt reținută cu privire la participația penală a învinuitului P.F. la săvârșirea infracțiunilor. Astfel, audiat fiind, a declarat că îl cunoaște pe învinuitul P.F., acesta fiind finul lui „B.", iar despre el, a precizat că a locuit o perioadă într-o garsonieră din Cartierul „M." atât cu soția sa, C.L.C., cât și cu o tânără, V.G., despre care susținea că i-ar fi soție.

În continuarea depozițiilor, învinuitul a mai precizat că, deși cei doi soți P. au divorțat, în fapt, aceștia nu au stat despărțiți niciodată mai mult de o săptămână, neînțelegerile dintre ei de cele mai multe ori plecând de la sumele de bani pe care V.G. le obținea din practicarea prostituției. Fiind audiată, martora N.G. a arătat că, din luna martie 2010 lucrează în calitate de recepționer la SC A. SRL (P.). În această calitate, a observat de-a lungul timpului mai multe tinere care racolau clienți ai restaurantului pentru a întreține relații sexuale cu aceștia astfel încât de câteva ori au fost chemate chiar și organele de poliție pentru alungarea acestora.

Din grupul de tinere fete, le-a recunoscut fără dubiu pe M.S.L., D.A.F. și V.G., despre aceasta arătând că, regulat intra pe cameră cu clienți, activitate pe care a sesizat-o spre sfârșitul anului 2010.

Probatoriile cauzei atestă că, în data de 01 martie 2011 și 02 martie 2011, inculpatul P.F. le-a transferat în Grecia pe V.G. și pe D.A.F., întreaga activitate fiind coordonată și supravegheată din țară de inculpata D.V.M., care a luat măsuri ca cei trei să fie așteptați la aeroport de C.M.S., iar în continuare s-a asigurat că cele două fete traficate sunt plasate în bordeluri profitabile, sens în care la dosar există redate convorbiri telefonice relevante. înscrisurile financiare aflate la dosar relevă că în cursul anului 2011, V.G. a transferat sume importante de bani din Grecia, pe numele P.F. care, evident, nu puteau fi obținute din prestarea unor activități obișnuite ci, proveneau din practicarea prostituției.

Participația penală a învinuitului P.F. la comiterea infracțiunilor și apartenența acestuia la gruparea de crimă organizată inițiată și condusă de nașii săi, inculpații D.N. și D.V.M. rezultă din depoziția numitei E.F. care a declarat că, învinuitul a recrutat-o și i-a înlesnit practicarea prostituției în mod direct numitei V.G., pe care o găzduia în locuința sa și pe care, în anul 2011 a transportat-o în Atena, în același scop. Deasemenea, partea vătămată E.F. a mai declarat că acest învinuit, în mod obișnuit le favoriza practicarea prostituției numitelor M.S.L. și D.A.F., „femeile" lui „D.B.", „C." și „B.", cărora deseori le intermedia practicarea de relații sexuale contracost cu diferiți clienți ocazionali sau permanenți.

18. Prin procesul-verbal din 13 octombrie 2010, organele de poliție s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că în cursul anului 2008, inculpatul N.V.I. a recrutat-o pe minora M.I.A. în vârstă de 16 ani în vederea exploatării sexuale pe care, în data de 08 octombrie 2010 a transportat-o în Italia, localitatea Napoli unde a determinat-o să se prostitueze în folosul său. În fapt, în ceea ce o privește pe M.I.A., se reține, că din anul 2008, de când avea vârsta de 16 ani, a fost recrutată de grupare prin intermediul inculpatului N.V.I. - „V.Z." - în vederea exploatării sexuale, metoda folosită fiind inducerea în eroare, acesta asigurând-o că nutrește sentimente sincere de afecțiune față de ea și convingând-o astfel să se prostitueze pentru a-și asigura un trai mai bun.

În acest timp, mama victimei a aflat despre anturajul în care se afla fiica sa și a reușit să o îndepărteze până în luna octombrie 2010 de influența nefastă a inculpatului, prin plecarea temporară în Italia, însă, la revenirea în țară, la sfârșitul lunii septembrie 2010, aceasta a reintrat sub autoritatea inculpatului care, folosind aceeași metodă a determinat-o să se prostitueze pentru el pe raza mun. Călărași până în data de 08 octombrie 2010 când a transportat-o în Italia și, cu ajutorul altor proxeneți aparținând unui grup infracțional cunoscut sub numele de clanul „P." cu care acesta era în conivență, a plasat-o în Parma și i-a înlesnit practicarea prostituției la stradă, banii obținuți de victimă fiindu-i remiși prin transfer bancare sau prin intermediul membrilor grupării aliate care se aflau în Italia, în vederea supravegherii femeilor și colectării sumelor de bani obținute de către acestea.

Tot din probatoriile aflate la dosar a mai rezultat și că la plecarea de la domiciliu, pentru scurt timp, până când a fost transferată în Italia, victima a fost găzduită în locuința învinuitului N.A.N. și a fost instruită de către membrii grupării, după un plan bine calculat de către aceștia să-și sune mama și să-i comunice că s-a căsătorit cu un bărbat din București, pentru a o determina astfel să-și stopeze demersurile inițiate în fața organelor de poliție. În toată această perioadă. S-a reținut că victima s-a aflat într-o totală stare de aservire față de inculpat care-i controla toate activitățile și-i restricționa legăturile personale, chiar și telefonice pe care dorea să le mențină cu familia, scopul acestuia fiind doar ca fata să producă cât mai mulți bani, și să o țină într-o totală stare de dependență față de el.

Probatoriile administrate în prezenta cauză, atestă situația în fapt așa cum a fost expusă. Astfel, în declarația olograf pe care a scris-o în data de 13 octombrie 2010 la sediul organelor de poliție din cadrul Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Călărași, M.F., mama numitei M.I.A., a arătat că în data de 07 octombrie 2010 fiica sa, a plecat de la domiciliu și nu s-a mai întors, abia a doua zi primind de la aceasta mesaje prin care-i aducea la cunoștință că s-a căsătorit. Îngrijorându-se a încercat să ia legătura cu ea, iar la un moment dat a aflat că este în anturajul unui anume „V.Z." despre care martora a declarat că „se ocupă cu racolarea de tinere pentru a le exploata sexual". Tot în legătură cu acest inculpat, N.V.I., martora a arătat că, de mai mult timp, fiica sa îi spusese că se simte amenințată de el astfel încât pentru a o îndepărta de acest bărbat, a fost nevoită ca în luna februarie 2009 când fata era încă minoră să o ia din Călărași și să o ducă pentru 7-8 luni în Italia pentru a o îndepărta astfel de influența nefastă pe care o exercita asupra minorei. Practic, în depoziția olograf, martora a confirmat că acțiunea de recrutare exercitată de inculpatul N.V.I. în vederea exploatării sexuale a fiicei sale a debutat anterior anului 2009, în 2008, an în care, de mai multe ori aceasta „a dispărut de acasă". În continuare, martora a mai arătat că în data de 27 septembrie 2010, a revenit din Italia împreună cu fiica sa, deoarece acesteia îi expira cartea de identitate, iar din data de 07 octombrie 2010, a dispărut de la domiciliu, fără a-i oferi nici o explicație.

Probatoriile administrate au demonstrat că M.I.A. a fost traficată în cursul lunii octombrie 2010 de inculpatul N.V.I. în țară, aceasta prostituându-se în beneficiul inculpatului în diferite localuri amplasate în municipiul Călărași și transferată, în data de 08 octombrie 2010, de inculpat, care a însoțit-o în timpul transportului, în Roma unde, împreună cu alte femei ce aparțineau altor proxeneți apropiați ai inculpatului N.V.I., s-a prostituat la stradă, banii obținuți fiind expediați în țară pe numele N.V.I. și ale altor persoane interpuse, apropiați ai inculpatului (inculpatul C.Î.C. și numitul F.F. zis F.). Din aceleași probatorii mai rezultă că, în primele luni ale anului 2011, M.I.A. a fost transferată în Grecia, unde există indicii că ar fi desfășurat aceleași tip de activități împreună cu o altă tânără, numită C.N., cunoscută drept femeia lui F. (F.F.).

Tot din probatoriile coroborate ale cauzei, a rezultat că, în data de 07 octombrie 2010 (dată la care martora M.F. deja formulase plângere penală la organele de poliție în legătură cu dispariția de la domiciliu a fiicei sale) între membrii grupării au avut loc o serie de convorbiri telefonice prin care aceștia au pus la cale un „scenariu" menit să stopeze demersurile injustiție ale martorei și pe cale de consecință, clasarea cauzei, acest plan reușindu-le pentru scurt timp. în convorbirile la care ne-am referit mai sus, au fost angrenați succesiv, inculpatul N.V.I., fratele acestuia N.A., inculpata D.V.M. și inculpatul C.Î.C., în esență scenariul unanim care a fost convenit fiind acela ca M.I.A. să anunțe telefonic organele de poliție, dar și reprezentanții legali, că s-a căsătorit în municipiul București și a plecat de acasă din proprie inițiativă și fără a fi determinată de inculpatul N.V.I., un alt plan fiind acela ca, membrii grupării să prezinte la organele de poliție un bărbat numit „S.", apropiat de-al lor (identificat în persoana lui S.I.) care să declare că el este soțul A.

Din cele arătate mai sus, a rezultat că, în mod evident, inculpații D.V.M., N.V.I., C.Î.C. aveau reprezentarea faptului că acțiunile pe care le desfășurau organizat se încadrau în sfera ilicitului penal și, pentru a fi exonerați de răspundere penală, în mod colectiv plănuiau scenarii și strategii în așa fel încât identitatea lor să nu poată fi legată de comiterea respectivelor infracțiuni, un alt plan, în caz contrar fiind acela de a pasa întreaga inițiativă în sarcina victimelor traficate care, oricum în acele momente se aflau sub deplina lor autoritate și le puteau manipula și influența astfel încât, din punct de vedere juridic și probator să nu poată fi reținute nici un fel de infracțiuni în sarcina lor.

În cauză, în data de 07 iunie 2012 s-a procedat la sediul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Biroul Teritorial Călărași, la audierea numitei M.I.A., audiere care a avut loc în prezența apărătorului ales al inculpatului N.V.I. Aceasta a recunoscut că din anul 2008, de la vârsta de 16 ani, a avut o relație intimă cu inculpatul și tot atunci a abandonat cursurile școlare, fără însă a se prostitua pe raza municipiului Călărași. A confirmat că obișnuia să dispară de acasă uneori, chiar și pentru o lună însă, a arătat că plecările de la domiciliu se datorau atitudinii pe care o avea tatăl său față de membrii familiei.

În acest context, a declarat că mama sa a luat-o în luna februarie 2009 în Italia, acesta fiind și momentul în care a stopat relația intimă și legătura pe care o avea cu „V.Z.". În Italia a stat până la sfârșitul lunii septembrie 2010 când a revenit împreună cu mama sa, intenționând să stea în țară doar câteva zile, care îi erau necesare pentru a i se elibera o nouă carte de identitate, dar fiind că urma să împlinească vârsta de 18 ani, iar actul trebuia să fie preschimbat, martora declarând în acest context că la plecarea din Italia, mama sa a achiziționat bilete de călătorie dus-întors.

În România, a reluat legăturile cu inculpatul N.V.I. care a ajutat-o să intre în posesia cărții de identitate mai repede, după care, benevol, a plecat singură în data de 07 octombrie 2010 în Italia, în localitatea Parma, unde a ales să se prostitueze la stradă pentru a se întreține. A negat că inculpatul ar fi avut vreo legătură și că ar fi determinat-o în vreun mod să se prostitueze și a recunoscut că i-a transmis acestuia, dar și lui F.F. (un apropiat al inculpatului) bani, din Italia și Grecia, proveniți din practicarea prostituției, în schimbul unei datorii anterioare pe care o contactase anterior plecării sale la cei doi.

Astfel, probatoriile sunt evidente și demonstrează fără dubiu că aceasta a reintrat sub autoritatea emoțională a inculpatului N.V.I. imediat după revenirea sa în țară, fiind determinată și convinsă de inculpat prin aceleași mijloace să se prostitueze pentru el în Italia. În acest sens, a traficat-o în țară aproximativ o săptămână iar, după ce a intrat în posesia cărții de identitate pe care a ținut-o permanent asupra sa, de teamă că mama victimei să nu o rețină pentru a-i dejuca planurile, a transportat-o în Italia, în localitatea Parma unde, cu ajutorul unor membri ai unui alt grup infracțional a plasat-o pe piața de carne vie, determinând-o să practice prostituția până în luna ianuarie 2011 la stradă, ulterior transferând-o în Grecia în același scop.

Tot astfel a declarat și partea vătămată E.F. care a arătat că o cunoaște de mai mult timp pe M.I.A. căreia i se spune „I.". Știe că această fată a avut o relație intimă cu „V.Z.".

Fișa de cazier judiciar a inculpatului D.N. atestă că acesta nu se află la primul conflict cu legea penală, acesta suferind mai multe condamnări pentru săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului pentru care a intervenit însă reabilitarea. Împotriva inculpatului a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat însă, până în prezent, instanțele nu au pronunțat hotărâri definitive, fiind condamnat de către Tribunalul Călărași la 16 ani închisoare, cauza afiându-se în prezent pe rolul Curții de Apel București.

Din fișa de cazier judiciar a rezultat că inculpata D.V.M. nu are antecedente penale însă în circumstanțierea sa personală se reține că a fost trimisă în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la omor calificat.

Inculpatul P.F. nu are antecedente penale, fiind pusă în mișcare acțiunea penală împotriva sa în două dosare distincte pentru săvârșirea unor infracțiuni de înșelăciune și de uz de fals.

Fișa de cazier judiciar atestă că inculpatul D.I. nu este cunoscut cu antecedente penale.

Inculpatul N.V.I. are antecedente penale în minorat care nu-i atrag însă starea de recidivă, fiind condamnat pentru săvârșirea unei infracțiuni de tâlhărie. Și împotriva acestuia a fost pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, fiind condamnat la 7 ani și 6 luni închisoare cu executare, pedeapsă care nu este însă definitivă.

Fișa de cazier judiciar atestă că inculpatul S.D. nu are antecedente penale, împotriva sa fiind pusă în mișcare acțiunea penală pentru săvârșirea infracțiunii de art. 321 alin. (2) C. pen., pedeapsa pronunțată împotriva acestuia nefiind încă definitivă.

Fișa de cazier judiciar atestă că inculpatul C.Î.C. a suferit multiple condamnări penale pentru săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului (furt și tâlhărie), toate infracțiunile reținute în sarcina sa fiind comise în minorat astfel încât nu pot fi avute în vedere la stabilirea stării de recidivă.

În cauză, au fost instituite măsuri asigurătorii de sechestrare a unor bunuri imobile aparținând inculpaților în conformitate cu dispozițiile art. 163 C. proc. pen., în vederea asigurării îndeplinirii dispozițiilor art. 118 C. pen., adică a confiscării speciale a sumei de 450.000 euro de la inculpați, ce reprezintă produsul infracțiunilor săvârșite de aceștia, proveniența banilor având un caracter ilicit.

În acest sens, prin ordonanțele nr. 30D/P/2009 din 04 ianuarie 2012 s-a dispus instituirea măsurii asigurătorii a sechestrului asupra următoarelor bunuri mobile și imobile:

1 - suma de 5700 RON ce a fost consemnată la Trezorerie pe numele inculpatului N.V.I.;

2 - un lanț bărbătesc ce pare a fi din metal prețios în greutate de 30 gr.;

3 - un inel bărbătesc cu piatră de culoare galbenă ce pare a fi din metal prețios, în greutate de 4 grame;

4 - un inel bărbătesc cu piatră de culoare albă ce pare a fi din metal prețios, în greutate de 3 gr.;

5 - un vehicul marca S. cu numărul de înmatriculare CL-xx-xxx achiziționat conform înscrisurilor aflate la dosar cu suma de 7000 euro.

6 - imobil situat în Călărași, str. N.T., jud. Călărași;

7 - imobil situat în mun. Călărași, str. F., jud. Călărași;

8 - vehicul marca C.

Situația de fapt a fost reținută în baza următoarele mijloace de probă administrate în cauză: declarații inculpați; declarații învinuiți; declarații părți vătămate; declarații martori; procese-verbale de percheziții domiciliare; autorizații percheziții; autorizații de efectuare a interceptărilor convorbirilor telefonice; încheieri de ședință; procese-verbale de aducere la cunoștință a învinuirilor; ordonanțe de extindere și de schimbare a încadrării juridice; fișe de cazier judiciar; comisii rogatorii; procese-verbale de sesizare din oficiu; plângeri părți vătămate; înscrisuri; contracte de vânzare-cumpărare; încheieri de autentificare notarială; relații Primărie; extrase de carte funciară; adrese de la Oficiile de Cadastru; relații companii W.U. și M.G.; hărți ale fluxurilor de numerar; listinguri privind transferurile bancare; relații companii aeriene; procese-verbale de redare a interceptărilor convorbirilor telefonice; liste de îmbarcare pasageri; dovezi de ridicări de numerar din bancă și procese-verbale de prezentare a materialului de urmărire penală.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Călărași la data de 20 iunie 2012, iar la termenul de judecată din 11 septembrie 2012, audiați fiind, inculpații au avut poziții de nerecunoaștere a faptelor pentru care au fost trimiși în judecată.

Este de precizat împrejurarea că, la data de 11 septembrie 2012, nu au fost citate și părțile vătămate, întrucât, atât timp cât inculpații declaraseră că nu doresc să beneficieze de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., s-a apreciat inoportună citarea lor, dat fiind numărul mare de inculpați (7) ce trebuiau interogați într-o singură ședință de judecată. La acel termen au fost audiați inculpații, cu excepția inculpatului S.D. și a inculpatului P.F., totodată dispunându-se și citarea tuturor părților vătămate pentru termenele următoare.

În ședința publică din 05 noiembrie 2012 inculpații au solicitat, fiecare în parte, reaudierea, solicitând să se ia act de recunoașterea tuturor faptelor pentru care au fost trimiși în judecată în vederea aplicării dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., tribunalul admițând aceste cereri și schimbări ale pozițiilor lor procesuale, întrucât, la termenul de judecată menționat, a fost prima zi de înfățișare la care părțile, legal citate, au putut formula cereri și pune concluzii.

Prin urmare, tribunalul a reținut că faptele inculpaților D.N. și D.V.M., care, în perioada 2007-2011 au inițiat, condus și coordonat un grup infracțional organizat care a cuprins un număr total de 14 membri și a fost structurat pe relații ierarhice și personale, aceștia acționând coordonat în scopul comiterii de infracțiuni grave (trafic de minori, trafic de persoane, proxenetism) pentru a obține beneficii materiale în valoare totală de 450.000 euro întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b), pct. 9, 12, 14 din Legea nr. 39/2003 (pentru ambii inculpați), text de lege în baza căruia au fost condamnați.

Faptele acelorași inculpați care, în aceeași perioadă, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, le-au recrutat, le-au înlesnit sau le-au favorizat numitelor C.M.S., V.M.N., Ș.M., A.A., I.S.E., P.E.V., M.I., N.D.G., C.I.E. și E.F. practicarea prostituției, trăgând foloase materiale de pe urma acestora întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (pentru ambii inculpați), text de lege în baza căruia au fost condamnați.

Faptele acelorași inculpați care, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 2007-2010 le-au recrutat prin inducere în eroare sau constrângeri pe minorele V.M., B.G., L.I.F.) și le-au găzduit pe minorele M.S.L. și D.A.F. în scopul exploatării sexuale, toate victimele fiind constrânse sau determinate să se prostitueze în folosul lor întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (pentru ambii inculpați), text de lege în baza căruia au fost condamnați.

Faptele acelorași inculpați care, în anul 2009, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale au recrutat-o, prin inducere în eroare, pe partea vătămată I.E., pe care au găzduit-o și au transportat-o în Atena, unde, prin exercitarea de amenințări au determinat-o să se prostitueze și care au găzduit-o pe partea vătămată R.M., determinând-o să se prostitueze în țară și în străinătate, contra voinței sale întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (pentru ambii inculpați), text de lege în baza căruia au fost condamnați.

Faptele acelorași inculpați care, în perioada 2009-2011 au achiziționat în municipiul Călărași două imobile și un autoturism (care a fost înmatriculat pe numele unui interpus), cu banii proveniți din săvârșirea infracțiunilor de crimă organizată, care au intrat în patrimoniul celor doi prin intermediul unor interpuși, pentru a li se ascunde proveniența, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 (pentru ambii inculpați), text de lege în baza căruia au fost condamnați.

Fapta inculpatului C.Î.C. care, în anul 2007 a participat la constituirea grupului infracțional organizat condus și inițiat de inculpații D.N. și D.V.M., participând alături de ceilalți membri ai grupării în perioada 2007-2011 la acte de trafic de minori, trafic de persoane și proxenetism, beneficiind în mod direct de foloase materiale de pe urma acestor activități întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b), pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Faptele aceluiași inculpat care, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 2007-2009 le-a recrutat prin inducere în eroare pe minorele în vârstă de 17 ani P.E.V. și E.F., pe care le-a determinat să practice prostituția în țară și în Atena, ocupându-se de cazarea și plasarea acestora și care a recrutat-o prin amenințări pe minora în vârstă de 16 ani B.G. pe care, împreună cu liderii grupării, au determinat-o să se prostitueze în țară întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori, prev. de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Faptele aceluiași inculpat care, în perioada 2007-2009, a recrutat-o prin inducere în eroare pe majora C.M.S. pe care, prin mijloace dolosive, a determinat-o să se prostitueze în țară și în străinătate, menținând-o până în prezent în eroare prin aceleași metode și care a primit-o în Grecia și a supravegheat-o pe I.E. în perioada în care aceasta era exploatată sexual de către grupare întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Faptele aceluiași inculpat care, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a îndemnat, înlesnit, traficat și a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către numitele C.I.E., M.I.A., L.I.F., l.S.E., M.I., N.D.G. și R.M. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Faptele inculpatului D.I. care, din anul 2008 a aderat la grupul infracțional organizat inițiat și condus de inculpații D.N. și D.V.M., participând alături de ceilalți membri ai grupării în perioada 2008—2011 la acte de trafic de persoane și trafic de minori, beneficiind în mod direct de pe urma acestor activități, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a), b) pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Fapta aceluiași inculpat care, în anul 2009, împreună cu inculpații D.N. și D.V.M. a indus-o în eroare pe partea vătămată majoră I.E., recrutând-o astfel în vederea exploatării sexuale, victima fiind transportată de „B." în Grecia, cu pretextul că i se va oferi un loc de muncă decent, acolo însă fiind determinată prin amenințări să se prostitueze în folosul membrilor grupării întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane prev. de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001, text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Fapta aceluiași inculpat care, în luna aprilie 2008 a recrutat-o pe minora L.I.F. în vârstă de 17 ani, inducând-o în eroare că-i va găsi un loc de muncă, ulterior transportând-o și cazând-o în scopul exploatării sexuale în apartamentul inculpaților D.N. și D.V.M., aceasta fiind determinată să se prostitueze în Grecia și Italia întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001, text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Faptele inculpatului N.V.I. care, în perioada 2007-2011, a participat la constituirea grupului infracțional organizat condus de inculpații D.N. și D.V.M., participând alături de ceilalți membri ai rețelei la acte de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism, beneficiind în mod direct de pe urma acestor activități întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Faptele inculpatului N.V.I. care, în perioada 2007-2010, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, le-a recrutat prin inducere în eroare pe minorele N.D.G. și M.I.A., pe care le-a determinat să se prostitueze atât în țară, cât și în Grecia și Italia, sens în care le-a transportat și s-a ocupat de plasarea acestora, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Faptele inculpatului N.V.I. care, în perioada 2007-2010, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a traficat, îndemnat, înlesnit și a tras foloase de pe urma practicării prostituției de către numitele M.I., E.F., C.I.E., l.S.E., I.E. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Faptele inculpatului S.D. care, în anul 2008, a aderat la grupul infracțional organizat condus de inculpații D.N. și D.V.M., participând alături de ceilalți membri ai grupării, în perioada 2008-2011, la acte de trafic de persoane, trafic de minori și proxenetism, beneficiind în mod direct de pe urma acestor activități întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12, 14 din Legea nr. 39/2003, text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Faptele aceluiași inculpat care, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale, în perioada 2009-2010, a recrutat-o, prin inducere în eroare, pe minora M.S.L., pe care a găzduit-o succesiv în apartamentul său, dar și al inculpaților D.N. și D.V.M., determinând-o să se prostitueze în țară și în străinătate și care a găzduit-o și primit-o în locuința sa pe minora V.M., în timp ce aceasta era exploatată sexual în țară de inculpații D.N. și D.V.M. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Faptele inculpatului S.D. care, în perioada 2008-2011, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a înlesnit, traficat, îndemnat și tras foloase de pe urma practicării prostituției de către numitele L.I.F., I.E., l.S.E., C.M.S., P.V., C.I.E., E.F. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Fapta inculpatului S.D. care, în aceeași perioadă a achiziționat în municipiul Călărași un imobil și trei autoturisme cu banii proveniți din săvârșirea de infracțiuni de crimă organizată, care au intrat în patrimoniul acestuia în mare parte prin intermediul unor interpuși pentru a li se ascunde proveniența întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002, text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Faptele învinuitului P.F. care, în anul 2009, a aderat la grupul infracțional organizat condus de inculpații D.N. și D.V.M., participând alături de ceilalți membri ai grupării în perioda 2009-2011 la acte de proxenetism și trafic de persoane, beneficiind în mod direct de pe urma acestor activități întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu referire la art. 2 lit. a) și b) pct. 9, 12 din Legea nr. 39/2003, text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Faptele aceluiași învinuit care, în perioada de referință, în mod repetat și în baza aceleiași rezoluții infracționale a înlesnit, traficat, îndemnat și tras foloase de pe urma practicării prostituției de către numitele V.G., M.S.L., D.A.F. și M.I.A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., text de lege în baza căruia a fost condamnat.

Inculpații D.N., D.V.M. și D.I. au solicitat, prin cereri întemeiate pe dispozițiile art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice dată faptelor comise de către aceștia din cele două infracțiuni prevăzute în Legea nr. 678/2001, respectiv art. 12 alin. (1) și (2) (pentru toți cei trei inculpați) și art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001 (pentru inculpatul D.N.) și art. 13 alin. (2) din aceeași lege (pentru inculpatul D.I.) în infracțiunile de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., așa cum au solicitat și inculpații N.V.I. și S.D., din art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în art. 329 alin. (1) C. pen., dar aceste cereri nu au fost admise, pentru următoarele considerente:

Potrivit deciziei nr. XVI din 19 martie 2007 a secțiilor unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, distincția dintre infracțiunea de trafic de persoane prev. de art. 12 și 13 din Legea nr. 678/2001 și cea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. este dată de obiectul juridic generic diferit al celor două incriminări, respectiv valoarea socială diferită, protejată de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor două legi: în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001 aceasta fiind apărarea dreptului la libertatea de voință și acțiune a persoanei, iar în cazul infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 C. pen., apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existență. Drept urmare, s-a apreciat că în cazul în care o persoană, fără a întrebuința constrângeri, îndeamnă sau înlesnește practicarea prostituției ori trage foloase de pe urma practicării prostituției de către persoane majore, comite infracțiunea de proxenetism, prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. În cazul în care o persoană, fără a întrebuința constrângeri, recrutează persoane majore pentru prostituție ori trafichează persoane majore în acest scop, comite infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (2) C. pen.

În speță, s-a apreciat că există probe care atestă faptul constrângerii părților vătămate prin amenințare și acte de violență fizică (comisă de către doar o parte din inculpați, la îndemnul și cu voia capilor grupării, pentru obținerea de profituri materiale) și înșelăciune (prezentarea ca adevărată situația transportării fetelor în Grecia și Italia pentru slujbe decente, după care urmau amenințările și violențele pentru practicarea prostituției și prezentarea ca adevărate a relațiilor sentimentale dintre inculpați - cu excepția inculpatei D.V.M.).

S-a menționat și faptul constrângerii morale și, în special, emoționale exercitate de către inculpați (fără excepție) asupra părților vătămate, ca și faptul constrângerii fizice, predominant în cauză, acestea fiind puse în situația de a nu putea părăsi apartamentul soților D., de pildă, fiind în imposibilitate fizică și violentate la orice încercare de scăpare sau de a nu putea părăsi apartamentele din străinătate - Grecia - întrucât le-au fost luate actele de identitate.

S-a considerat că din probele administrate rezultă, fără dubiu, scopul pentru care gruparea a comis infracțiunile deduse judecății, acela al exploatării sexuale a părților vătămate (și a unei părți din martorii din acte) și obținerii de profit pentru toți inculpații din dosar, cea mai mare parte din venituri ajungând la soții D. Prin urmare, din expunerea faptelor cercetate în actul de inculpare (necontestat de către inculpați) rezultă că cei inculpați menționați — soții D., inculpatul D.I. și inculpații N.V.I. și S.D. se fac vinovați de săvârșirea atât a infracțiunilor prev. de Legea nr. 678/2001, cât și pentru cea prev. de art. 329 alin. (1) și (2) și art. 329 alin. (1) C. pen. deoarece, așa cum prevăd dispozițiile art. 5 din dispozitivul deciziei nr. XVT/2007 a secțiilor unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție: „în cazul în care o persoană acționează asupra altei persoane prin modalitățile arătate la pct. 2 și 3 din dispozitiv, îndemnând, înlesnind sau trăgând foloase ori recrutând sau traficând persoane majore în vederea practicării de bunăvoie a prostituției, iar ulterior acționează asupra acelorași persoane și prin modalitățile arătate în conținutul textului art. 12 din Legea nr. 678/2001, se va reține săvârșirea atât a infracțiunii prev. de art. 329 alin. (1) C. pen. sau art. 329 alin. (2) tezele I și II C. pen., după caz, cât și a infracțiunii prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001, în concurs real".

Prin urmare, sub aspectul art. 334 C. proc. pen., cererile inculpaților menționați au fost respinse.

Cererea inculpatului N.V.I. pentru aplicarea art. 99 și urm. C. pen. și a art. 109 C. pen. a fost respinsă de către prima instanță, în considerarea faptului că probele de la dosar atestă faptul că acest inculpat a acționat în cadrul grupării în toată perioada analizată, el săvârșind, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, acțiuni care prezintă, fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni. Astfel, chiar dacă activitatea sa a început în minorat - deși nu există dovezi clare în acest sens - este trimis în judecată pentru comiterea unor infracțiuni continuate, al căror obiect material s-a derulat în timp, neputându-se delimita, din punctul de vedere al încetării activității infracționale, starea de majorat de cea de minorat, în minorat existând doar acte materiale ce au generat începutul comiterii infracțiunilor continuate, ultimul astfel de act având loc în 2011.

În ceea ce privește situația cererilor de achitare formulate de către inculpatul N.V.I. în baza art. 10 lit. b1) C. proc. pen., tribunalul a dispus respingerea, motivat de gravitatea deosebită a infracțiunilor comise de către acesta, de implicațiile și de consecințele activității infracționale, ce trădează atât persistență în săvârșirea de astfel de fapte, cât și periculozitate sporită, fiind fără echivoc împrejurarea că sumele de bani rezultate din infracțiuni și derularea în timp a acestora nu pot fi încadrate decât în sfera de aplicabilitate a dispozițiilor codului penal, al celui de procedură penală și a dispozițiilor mcriminatoare, în cauză, din legile speciale. Față de consecințele grave și incomensurabile, la acest moment, asupra stării de sănătate a victimelor activității infracționale - părți vătămate, tribunalul a respins și cererile de aplicare a unor amenzi administrative în cauză, avându-se în vedere și modul de acțiune al grupării, configurația structurării acestuia, comportamentul față de părțile vătămate și urmărirea constată, susținută și continuă a scopului constituirii grupării, acela de a obține profit.

Nici solicitarea inculpaților de aplicare a circumstanțelor atenuante nu a fost admisă, motivat de periculozitatea impresionantă a modalității de realizare a activității infracționale de către toți membrii grupării, de poziția lor procesuală, de faptul că au îngreunat cât s-a putut administrarea probelor, s-a încercat zădărnicirea aflării adevărului și s-au făcut presiuni asupra martorilor și părților vătămate pentru ca aceștia să-și schimbe declarațiile sau să le nuanțeze, pentru a se realiza diminuarea răspunderii penale și, implicit, a pedepselor ce se vor pronunța în cauză.

La individualizarea pedepselor, tribunalul a analizat pericolul social concret al întregii activități infracționale a grupării (dispozițiile Legii nr. 39/2003 nu exclud de la răspundere penală membrii unui grup infracțional compus din membri de familie) și, în esență, tribunalul a apreciat că scopul sancționator și reeducarea inculpaților nu se pot realiza decât prin pronunțarea unor pedepse cu închisoarea cu executare în regim de detenție și nu în modalitatea prevăzută în art. 861 și în art. 81-83 C. pen.

Pe latură civilă, tribunalul a admis cererile formulate de către părțile civile, sub aspectul daunelor morale, avându-se în vedere suferințele fizice și psihice îndurate de acestea atât timp cât s-au aflat sub autoritatea membrilor grupării, suferințe determinate de apariția sau agravarea unor boli rezultate din exploatarea lor sexuală, de temerile insuflate de către aceștia la momentul în care victimele au încercat părăsirea vieții de prostituate, de umilințele îndurate ca urmare a statutului lor. Cererea de despăgubiri civile formulată de partea civilă E.F. este fondată și urmează a se admite în baza art. 14 C. proc. pen., motivat de faptul că organele de urmărire penală au dovedit cuantumul depunerilor făcute de aceasta la W.U.

Instanța de fond a dispus, în baza art. 118 lit. d), art. 329 alin. (4) C. pen. și art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, confiscarea în folosul statului a sumelor obținute din comiterea infracțiunilor.

Întrucât, în faza procesuală a urmăririi penale s-au depus la dosar dovezi cu sumele trimise în țară de către părțile vătămate inculpaților, prin sistemul W.U. și M.G.

A fost menținut și sechestrul judiciar instituit asupra bunurilor mobile și imobile, în vederea acoperirii prejudiciilor produse, dat fiind că produsul activității infracționale este impresionant, respectiva garanție procesuală impunându-se cu necesitate.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații D.N., D.V.M., C.Î.C., N.V.I., D.I., S.D. și P.F., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

Inculpații D.N., D.V.M. și D.I. au solicitat, în principal, desființarea sentinței penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, susținând că în mod greșit s-a făcut în cauză aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., deoarece, inițial, ei nu au recunoscut comiterea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată, iar poziția lor procesuală de recunoaștere a fost adoptată după citirea actului de sesizare a instanței de fond, astfel că se impune efectuarea corectă a cercetării judecătorești.

Inculpatul D.I., în susținerea cererii de rejudecare a cauzei de către prima instanță a mai arătat că, în mod nelegal a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., deoarece prin actul de inculpare nu s-a reținut și forma continuată a acestei infracțiuni, iar dacă în calea de atac a apelului s-ar înlătura aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. ar fi privat de dreptul la o cale de atac.

Cei trei inculpați apelanți au mai solicitat, fără a motiva în concret și pe baza materialului probator administrat în cauză în cursul urmăririi penale, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de trafic de persoane și de minori în infracțiunea de proxenetism, infracțiune pentru care inculpatul D.I. a solicitat să se dispună achitarea sa, motivând că nu a comis această faptă, iar în subsidiar apelanții au solicitat reducerea cuantumului pedepselor ce li s-au aplicat prin reținerea în favoarea lor a circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 C. pen.

Inculpații N.V.I. și C.C. au solicitat reindividualizarea pedepselor prin reducerea cuantumului și schimbarea modalității de executare, invocând în acest sens circumstanțele lor personale, iar inculpatul N.V.I. a mai solicitat să se dispună înlăturarea obligării sale la plata despăgubirilor către partea civilă E.F. motivând că aceasta nu a dovedit pretențiile formulate în cauză.

Inculpatul S.D. a solicitat reindividualizarea pedepsei ce i s-a aplicat, motivând că are circumstanțe personale favorabile, a recunoscut faptele reținute în sarcina sa și a colaborat cu organul de urmărire penală, sens în care a formulat și un autodenunț în urma căruia se efectuează cercetări penale în prezent.

Inculpatul S.D. a mai criticat și măsura confiscării sumei de 450.000 euro dispusă de prima instanță, arătând că la stabilirea acesteia nu s-a avut în vedere gradul de participare a fiecărui inculpat în parte și conform actelor depuse la dosar el a făcut dovada obținerii în mod legal a sumei de 6500 euro, sumă dobândită prin expedieri poștale din străinătate.

În cursul soluționării prezentelor apeluri, inculpatul P.F. a învederat instanței că înțelege să-și retragă apelul declarat în cază, sens în care se va face aplicarea dispozițiilor art. 368 C. proc. pen.

Prin decizia penală nr. 132/A din 26 aprilie 2013, Curtea de Apel București, secția a II-a penală, a admis apelul inculpatului D.I. împotriva sentinței penale nr. 161 din 06 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Călărași, secția penală, a desființat, în parte, sentința penală apelată și rejudecând în fond:

A înlăturat aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. privind infracțiunea prev. de art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 și a menținut pedeapsa aplicată inculpatului D.I. pentru această infracțiune.

A menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

A respins, ca nefondate, apelurile inculpaților D.N., D.V.M., C.Î.C., N.V.I. și S.D.

A luat act de retragerea apelului inculpatului P.F.

A menținut starea de arest a inculpaților D.N., D.V.M., D.I., C.Î.C., N.V.I. și S.D., deducând prevenția acestora de la 28 decembrie 2011 la zi.

Pentru a pronunța această decizie, Curtea a reținut, în esență următoarele:

În raport de împrejurarea că, în acord cu poziția procesuală adoptată de inculpați în cursul cercetării judecătorești, instanța de fond a dispus condamnarea acestora prin aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., s-a constatat că în calea de atac ordinară a apelului formulată, în speță, doar de către inculpați nu se poate dispune desființarea sentinței penale atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru a se înlătura aplicarea acestui text de lege, întrucât s-ar crea o situație mai grea pentru apelanți, încălcându-se dispozițiile art. 372 alin. (1) C. proc. pen.

În raport de toate probele administrate în cauză în cursul urmăririi penale și de declarațiile inculpaților că recunosc, în totalitate, faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu au mai solicitat administrarea de probe, în mod legal prima instanță a dispus condamnarea acestora, reținând încadrarea juridică a faptelor comise de inculpați stabilită prin rechizitoriu, mai puțin, în ceea ce privește aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. la infracțiunea prev. de art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 reținută în sarcina inculpatului D.I., deoarece această infracțiune nu a fost săvârșită de inculpat la diferite intervale de timp, ci în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, astfel cum s-a reținut, de altfel și prin actul de inculpare. S-a considerat că nereținerea și aplicarea, în mod greșit, de către prima instanță a dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. nu constituie un caz de nulitate din cele prevăzute de art. 197 alin. (2) C. proc. pen., neimpunându-se rejudecarea cauzei penale și nici schimbarea încadrării juridice a faptei prevăzute de prev. de art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001.

În ceea ce privește criticile aduse de inculpați cu privire la încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina lor, pentru care au și fost condamnați, s-a constatat că nu sunt întemeiate, iar inculpații nu au solicitat administrarea altor mijloace de probă în dovedirea temeiniciei acestor susțineri.

S-a apreciat că pedepsele aplicate inculpaților sunt de natură a realiza scopul pedepsei, așa cum acesta este circumscris în art. 52 C. pen., neimpunându-se reducerea cuantumului și nici schimbarea modalității de executare a acestora.

De asemenea, s-a considerat că instanța de fond a soluționat în mod legal și temeinic latura civilă a cauzei de față, în raport de poziția procesuală adoptată de părțile vătămate, de mijloacele de probă administrate în cauză și de dispozițiile legii civile, în mod legal fiind dispusă măsura confiscării speciale a sumei de bani dovedită ca fiind dobândită de aceștia.

Împotriva hotărârii pronunțate de către instanța de apel au declarat recurs inculpații D.N., D.V.M., C.(fost C.Î.)C., N.V.I., D.I. și S.D.

Inculpatul N.V.I. a declarat că renunță la recursul declarat în cauză.

Recurenta inculpată D.V.M. a invocat, prin motivele de recurs depuse la dosar prin fax la 1 septembrie 2013, cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 14 și 172 C. proc. pen.

Reiterând cererile similare formulate în fața instanțelor anterioare, în baza art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prev. de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 și art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., considerând că instanțele anterioare nu au analizat probatoriile administrate în cauză, ci s-au limitat doar la citirea actului de sesizare.

A susținut că analiza activității infracționale a fost realizată „la comun", instanțele limitându-se la citirea declarațiilor părților vătămate, fără a le corobora cu alte probe din dosar, respectiv procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice, din aceste mijloace de probă rezultând că relația între inculpată și părțile vătămate se circumscria infracțiunii de proxenetism și nu celei prevăzute de art. 12, respectiv art. 13 din Legea nr. 678/2001.

A invocat dispozițiile deciziei nr. XVI/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, în care se stabilesc criteriile de încadrare a activității infracționale în prevederile art. 12, art. 13 din Legea nr. 678/2001 și, respectiv, ale art. 329 C. pen., considerând că activitatea sa infracțională se încadrează în dispozițiile art. 329 C. pen.

În consecință, inculpata D.V.M. a apreciat că prin hotărârile pronunțate în cauză a avut loc o greșită aplicare a legii.

Totodată, recurenta D.V.M. a invocat critica prevăzută de art. 3859 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., susținând faptul că, în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) și art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001.

Aceeași recurentă a susținut și cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., invocat prin motivele de recurs depuse prin fax la 1 septembrie 2013.

A criticat hotărârile pronunțate în cauză întrucât, deși a solicitat aplicarea circumstanțelor personale favorabile, în raport de atitudinea sa constantă, de recunoaștere a faptei, în mod nejustificat, cele două instanțe anterioare nu au reținut incidența acestor texte de lege.

A solicitat aplicarea prevederilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 și redozarea pedepsei stabilite în sarcina sa.

La 19 noiembrie 2013, în cadrul cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., inculpata D.V.M. a formulat o nouă critică a hotărârilor pronunțate în cauză, sub aspectul greșitei sale obligări la plata unor despăgubiri civile către părțile civile E.F. și I.E. A susținut, pe de o parte, că potrivit declarației date de partea civilă E.F., a rezultat că aceasta a fost de acord cu practicarea prostituției, astfel că atribuirea unor despăgubiri civile acestei părți civile înseamnă constatarea legalității activității desfășurate de aceasta, respectiv practicarea prostituției. Pe de altă parte, a considerat că despăgubirile materiale și morale la plata cărora a fost obligată nu au fost dovedite în cauză.

A mai precizat că, în opinia sa, în mod greșit au dispus instanțele de fond și de apel obligarea tuturor inculpaților, în solidar, la plata sumei de 450.000 euro, reprezentând despăgubiri civile, astfel că nu se justifică dispunerea măsurii confiscării speciale a echivalentului în lei a acestei sume, întrucât în cauză nu s-a făcut dovada că părțile civile ar realizat din activitatea de prostituție suma de bani arătată.

Și recurentul inculpat D.N. a invocat, în cadrul motivelor de recurs depuse la 19 noiembrie 2013, cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 14 și 172 C. proc. pen.

Invocând prevederile art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., a formulat aceeași critică privind schimbarea încadrării juridice a faptelor săvârșite din infracțiunile prev. de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 și art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., susținând, în esență, argumente similare cu cele menționate la pct. II.1 de mai sus.

În cadrul acestui caz de casare a criticat și modul de soluționare a laturii civile de către instanțele anterioare, în raport de aspectele precizate anterior, la punctul II.4 de mai sus.

A susținut și cazul de casare prevăzut de art. 385 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., de asemenea invocat prin motivele de recurs depuse la 19 noiembrie 2013 la dosar, solicitând aplicarea dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) teza I C. pen.

Tot la data de 19 noiembrie 2013, prin motivele scrise de recurs, recurentul inculpat D.I. a invocat cazurile de casare prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 14 și 172 C. proc. pen.

În baza art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. a solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunile prev. de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 și art. 13 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., invocând argumente similare cu cele prezentate de recurenții inculpați D.V.M. și D.N.

De asemenea, s-a raliat criticilor privind dezlegarea dată laturii civile a cauzei formulate de recurenta D.V.M., astfel cum au fost descrise anterior, la pct. II.4, apreciind că prin hotărârile pronunțate în cauză a avut loc o greșită aplicare a legii.

Totodată, inculpatul a invocat critica prevăzută de art. 3859 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. referitor la neîntrunirea, în speță, a elementelor constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) și art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001.

Inculpatul D.I. a susținut și cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., criticând hotărârile pronunțate în cauză pentru faptul că instanțele nu au reținut incidența dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) teza I C. pen.

Recurentul inculpat C.(fost C.Î.)C. a invocat, la 28 octombrie 2013, cazurile de casare prev. de art. 3859 pct. 14 și 172 C. proc. pen.

Sub aspectul prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. a considerat că în ceea ce-l privește pot fi aplicate dispozițiile art. 74 lit. a) și c) C. pen., solicitând instanței să dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

A precizat că instanța de apel a făcut confuzie între inculpat și fratele acestuia – C.Î.F., în realitate și a considerat, în mod eronat, că nu se poate dispune redozarea pedepsei aplicate inculpatului C.(fost C.Î.)C., întrucât acesta ar avea antecedente penale deși, în realitate, inculpatul se afla pentru prima dată în fața instanței.

Recurentul inculpat S.D. a formulat motive de recurs la 28 octombre 2013, în temeiul cazurilor de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 14 și 172 C. proc. pen.

Asupra laturii penale, în temeiul cazului de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. a arătat că în faza apelului, instanța nu a aplicat prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002, pedeapsa aplicată inculpatului S.D. fiind situată între alte limite decât cele legale.

Referitor la latura civilă, în baza dispozițiilor art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. a considerat că instanța a făcut o aplicare greșită a legii atunci când l-a obligat pe inculpat la plata unor despăgubiri civile către partea civilă I.E., în raport de împrejurarea că partea civilă I.E. a precizat, în declarația sa, că pretențiile civile în sumă de 10.000 euro sunt solicitate doar în contradictoriu cu inculpații D.V.M., D.N. și D.I. În cadrul aceluiași caz de casare, a susținut că atât instanța de fond, cât și instanța de apel au făcut o aplicare greșită a legii, obligându-i pe toți inculpații, în solidar, la plata sumei de 450.000 euro, reprezentând despăgubiri civile, astfel că, în mod greșit au dispus confiscarea specială de la inculpat, în folosul statului, a echivalentului în lei a acestei sume.

A precizat că, din documentele reprezentând transferuri bancare existente la dosar a rezultat cuantumul sumei exacte de care a beneficiat, anume de 6500 euro.

Cu ocazia judecării cauzei, la 25 noiembrie 2013, recurentul S.D. a renunțat să invoce critica întemeiată pe dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen.

Analizând decizia recurată, atât sub aspectul motivelor de recurs invocate, cât și din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se rețin următoarele:

Potrivit art. 3856 alin. (2) C. proc. pen., instanța de recurs examinează cauza în limitele motivelor de casare prevăzute în art. 3859 din același cod. Astfel, recurenții și instanța se pot referi doar la lipsurile care se încadrează în cazurile de casare prevăzute de lege, neputând fi înlăturate pe această cale decât acele încălcări ale legii ce se circumscriu unuia dintre motivele de recurs limitativ reglementate în art. 3859 C. proc. pen.

În cauză, decizia recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel București la 26 aprilie 2013, ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, situație în care hotărârea menționată este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute în art. 3859 C. proc. pen., astfel cum acest text a fost modificat prin actul normativ menționat.

Verificând îndeplinirea cerințelor formale prevăzute de art. 38510 alin. (1) și (2) C. proc. pen., în raport de împrejurarea că primul termen de judecată a fost acordat în cauză la 16 septembrie 2013, se constată că doar motivele recursului formulat de recurenta inculpată D.V.M., a fost formulat cu respectarea obligațiilor impuse de art. 38510 alin. (2) C. proc. pen.

Nu același lucru se poate susține, însă, despre critica suplimentară formulată de această recurentă în temeiul art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. cu privire la modul de dezlegare a laturii civile a cauzei (astfel cum reiese din completarea motivelor recursului depuse la dosar la 19 noiembrie 2013), în legătură cu care se constată încălcarea condiției formale a depunerii în scris, cu cel puțin 5 zile înaintea primului termen de judecată.

De altfel, în urma verificării menționate, cu referire la recursurile declarate de inculpații D.N., D.I., C.(fost C.Î.)C. și S.D., Înalta Curte reține, de asemenea, neîndeplinirea obligațiilor impuse de art. 38510 alin. (2) C. proc. pen., în raport de împrejurarea că toți acești recurenți au formulat motive scrise de recurs cu nerespectarea termenului imperativ prevăzut de acest text de lege.

I. În legătură cu recursul declarat în cauză de către inculpatul N.V.I., se reține că la termenul de judecată din 25 noiembrie 2013, fiind prezent personal în fața Înaltei Curți și asistat de apărătorul ales, avocat D.L., a învederat instanței că își retrage recursul formulat și a solicitat să se ia act de manifestarea sa de voință.

Așa fiind, având în vedere dispozițiile art. 3854 alin. (2) cu referire la art. 369 C. proc. pen., potrivit cărora, până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat în condițiile arătate în textul de lege menționat, constatând îndeplinite cerințele respective, Înalta Curte urmează a lua act de voința valabil exprimată a recurentului privind retragerea recursului.

II. Asupra criticii formulate în baza art. 385 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen. de către inculpații D.V.M. și D.I., prin care s-a invocat greșita aplicare a legii la stabilirea încadrării juridice a faptelor săvârșite de aceștia, se susține că, în realitate, în cauză se impune schimbarea încadrării juridice din cele două infracțiuni prevăzute în Legea nr. 678/2001, respectiv art. 12 alin. (1) și (2) și art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001 (pentru inculpata D.V.M.), respectiv din art. 13 alin. (2) din aceeași lege (pentru inculpatul D.I.) în infracțiunea de proxenetism prev. de art. 329 alin. (1) și (2) C. pen.

De asemenea, în baza art. 3859 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen., cei doi recurenți inculpați au susținut că în speță, în ceea ce-i privește, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 12 alin. (1) și (2) și art. 13 alin. (1), (2) și (3) din Legea nr. 678/2001.

Un prim aspect ce trebuie menționat este acela că, în fața instanței de fond, în ședința publică din 05 noiembrie 2012, toți inculpații - inclusiv recurenții D.V.M. și D.I.) au solicitat, fiecare în parte, reaudierea, solicitând să se ia act de recunoașterea tuturor faptelor pentru care au fost trimiși în judecată în vederea aplicării dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., tribunalul admițând aceste cereri și schimbări ale pozițiilor lor procesuale întrucât, la termenul de judecată menționat, a fost prima zi de înfățișare la care părțile, legal citate, au putut formula cereri și pune concluzii.

Se reține faptul că această soluție privind judecarea inculpaților în procedura simplificată a recunoașterii vinovăției a fost menținută și de către instanța de apel.

În raport de această împrejurare, precum și de aspectele invocate în cadrul cazurilor de casare menționate - stabilirea eronată de către instanțele anterioare a împrejurărilor de fapt existente în cauză, în sensul că, în realitate, relația între inculpați și părțile vătămate se circumscrie infracțiunii de proxenetism și nu celei prevăzute infracțiunile reținute în sarcina inculpaților recurenți - instanța de recurs apreciază critica formulată ca tinzând la modificarea situației de fapt reținute în speță, nu a normei de incriminare aplicabilă.

În acest context, Înalta Curte apreciază că în mod corect au fost respinse de către instanțele anterioare cererile de schimbare a încadrării juridice dată faptelor săvârșite de inculpați, în raport și de dispozitivul deciziei nr. XVI/2007 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secțiile unite, obligatorie potrivit art. 4142 alin. (3) C. proc. pen., care menționează la pct. 5 aceea că în cazul în care o persoană acționează asupra altei persoane îndemnând, înlesnind, trăgând foloase ori recrutând sau traficând persoane majore în vederea practicării de bunăvoie a prostituției, iar ulterior acționează asupra aceleiași persoane și prin modalitățile arătate în conținutul textului art. 12 din Legea nr. 678/2001, se va reține săvârșirea atât a infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) C. pen. sau art. 329 alin. (2) tezele I și II C. pen., după caz, cât și a infracțiunii prevăzute de art. 12 din Legea nr. 678/2001, în concurs real.

Având în vedere pct. 1 al dispozitivului deciziei anterior menționate, potrivit căruia distincția dintre infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 și, respectiv, art. 13 din Legea nr. 678/2001 și cea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. este dată de obiectul juridic generic diferit al celor două incriminări, care, în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001, este reprezentat de apărarea dreptului la libertatea de voință și acțiune a persoanei, iar în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 C. pen. constă în apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existență, precum și de împrejurarea că în recurs, instanța verifică corecta încadrare juridică a faptei din perspectiva corespondenței elementelor faptice reținute în hotărârea recurată cu norma de incriminare, fără a proceda la verificarea situației de fapt, o astfel de verificare nemaifiind posibilă în calea de atac a recursului, rezultă că soluțiile pronunțate de instanțele anterioare referitoare la aspectele invocate sunt temeinice și legale, sens în care Înalta Curte urmează a respinge atât critica formulată de recurenții inculpați D.V.M. și D.I. în baza cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. privind greșita aplicare a legii la stabilirea încadrării juridice a faptelor săvârșite, cât și pe cea întemeiată pe dispozițiile prevăzute de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen., constatându-se că, pentru aceleași motive anterior arătate, susținerile inculpaților privind lipsa elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care au fost condamnați nu sunt întemeiate.

III. Asupra recursurilor declarate de inculpații D.N., D.I., C.(fost C.Î.)C. și S.D., cu referire la toate eriticile susținute ce se subsumează cazurilor de casare prevăzute de art. 385 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., Înalta Curte constată că, în raport de împrejurarea că motivele scrise de recurs au fost formulate cu neobservarea termenului imperativ prevăzut de acest text de lege, în considerarea prevederilor art. 38510 alin. (21) C. proc. pen. și ale art. 3859 alin. (3) din același cod, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, printre cazurile de casare ce pot fi luate în considerare din oficiu nu se mai enumera cel reglementat de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen.

În consecință, Înalta Curte de Casație și Justiție nu poate proceda la examinarea criticilor recurenților menționați circumscrise acestui caz de casare.

IV. Asupra criticilor formulate de toți recurenții, circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., referitoare la nereținerea de către instanța de fond și de către cea de apel a incidenței dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) teza I C. pen., în raport de împrejurarea că ceea ce se învederează instanței reprezintă o solicitare de reindividualizare a pedepsei aplicate recurenților menționați, în sensul aplicării unei pedepse mai puțin severe și a suspendării sub supraveghere executării pedepsei, Înalta Curte constată că aspectele invocate de recurenți ar fi putut fi examinate doar în cadrul cazului de casare prevăzut de textul anterior al art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Potrivit vechii formulării a acestui text, hotărârile erau supuse casării „în cazul în care s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen., sau în alte limite decât cele prevăzute de lege".

Începând cu data intrării în vigoare a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, incidență în cauză, textul anterior menționat a fost modificat de art. I pct. 15 al legii, în sensul că acest caz de casare a devenit incident doar situației când „s-au aplicat pedepse in alte limite decât cele prevăzute de lege", din conținutul textului fiind înlăturată sintagma referitoare la greșita individualizare a pedepsei aplicate de către instanță.

Având în vedere natura criticilor invocate de către inculpați, anume greșita individualizare a pedepsei aplicate de către instanțe, rezultă cu evidență că acestea nu se mai circumscriu cazului de casare întemeiat pe dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013 și, totodată, niciunui alt caz de casare ce se examinează din oficiu, potrivit art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., reținându-se că în speță nu sunt aplicabile prevederile art. 3856 alin. (3) C. proc. pen.

V. Cât privește critica invocată de recurenții D.V.M. și S.D., întemeiată pe aceleași dispoziții ale art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen. de către referitoare la aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, se rețin următoarele:

Astfel cum rezultă din adresa nr. S/902/2013 din 30 octombrie 2013 emisă de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Călărași și din adresa nr. 65/D/P/2013 din aceeași dată, inculpata D.V.M. a formulat un denunț împotriva numitului B.P., denunț ce a condus la reținerea timp de 24 de ore și arestarea acestuia pe o perioadă de 29 de zile. S-a menționat că persoana denunțată este cercetată, în continuare, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (2) și art. 3 alin. (2) din Legea nr. 143/20000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, din adresa emisă de către Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Călărași nr. 69/D/P/2012 la 23 ianuarie 2013, aflată la dosarul instanței de apel rezultă că inculpatul S.D. a formulat la această instituție un denunț, iar ulterior a facilitat tragerea la răspundere penală a inculpatului D.V., cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii de trafic de droguri de risc prevăzut de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Potrivit prevederilor Legii nr. 682/2002, persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 și 2 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, care a comis o infracțiune gravă, definită în art. 2 lit. h) din aceeași lege, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 19 din lege.

Aceeași lege definește în art. 2 alin. (1) lit. h) și categoriile de infracțiuni considerate grave, între care și infracțiunile privind traficul de droguri.

Se reține că inculpații S.D. și D.V.M. au fost condamnați de instanțele anterioare pentru infracțiunile prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 329 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 [text de lege devenit, prin renumerotare, art. 29 alin. (1) lit. c) din aceeași lege] și art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001. În plus, inculpata D. a mai fost condamnată și pentru infracțiunea pevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Ca urmare, în raport de prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002, în speță se constată îndeplinită atât condiția privind categoriile de infracțiuni grave menționate de art. 2 alin. (1) lit. h) din aceeași lege ce trebuie să fi fost săvârșite de către recurenți, în calitate de martori și/sau denunțători în dosare ale Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism — Serviciul Teritorial Călărași [art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 - text de lege devenit, prin renumerotare, art. 29 alin. (1) lit. c) din aceeași lege - art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001], cât și condiția referitoare la categoriile de infracțiuni grave necesar a fi fost săvârșite de persoanele denunțate, între care se numără și infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 pentru care aceste persoane sunt, în prezent, cercetate.

Având în vedere împrejurarea notificată prin adresele anterior menționate, în sensul că activitatea celor doi inculpați, S.D. și D.V.M. a condus la facilitarea tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate, instanța apreciază că și ultima condiție prevăzută de art. 19 din Legea nr. 682/2012 este îndeplinită.

Fată de considerentele anterior expuse, constată fondată critica analizată în baza art. 385 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., motiv pentru care, în temeiul art. 385 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursul formulat de către inculpații S.D. și D.V.M., va reține incidența dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 în raport cu fiecare infracțiune pentru care aceștia au fost condamnați și va proceda la o reducere a pedepselor proporțională cu reducerea limitelor de pedeapsă.

Astfel, va casa, în parte, decizia penală atacată și sentința pronunțată de către Tribunalul Călărași, secția penală, numai în ceea ce privește aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 față de cei doi inculpați.

În temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații D.N., C.(fost C.Î.)C. și D.I. împotriva deciziei penale nr. 132/A din 26 aprilie 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

În temeiul art. 38517 alin. (4) raportat la art. 383 alin. (2) C. proc. pen., va deduce din pedeapsa aplicată recurenților inculpați N.V.I.D., D.V.M., S.D., D.N., C.(fost C.Î.)C. și D.I. durata reținerii și arestării preventive de la 28 decembrie 2011 la 29 noiembrie 2013.

în baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursurilor formulate de inculpații D.V.M. și S.D. vor rămâne în sarcina statului.

Potrivit art. 192 alin. (2) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursurilor declarate de inculpații N.V.I.D., D.N., C.(fost C.Î.)C. și D.I., inclusiv onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru acești inculpați vor rămâne în sarcina statului, sens în care instanța va face aplicarea Protocolului încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției privind plata onorariilor apărătorilor din oficiu, în considerarea activităților desfășurate, anume studierea dosarului și asigurarea asistenței juridice a inculpaților până la prezentarea apărătorilor aleși.

Sumele reprezentând onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatele părți vătămate se vor suporta din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul N.V.I.D. împotriva deciziei penale nr. 132/A din 26 aprilie 2013 a Curții de Apel București, secția a Il-a penală.

II. Admite recursurile formulate de inculpații D.V.M. și S.D. împotriva aceleiași decizii.

Casează în parte decizia penală mai sus menționată și sentința penală nr. 161 din 06 noiembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Călărași, secția penală, numai în ceea ce privește aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 față de cei doi inculpați și, rejudecând:

1). În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., condamnă pe inculpata D.V.M. la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 320 alin. (7) C. proc. pen., condamnă aceeași inculpată la 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 [text de lege devenit, prin renumerotare, art. 29 alin. (1) lit. c) din aceeași lege], cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., condamnă inculpata la 2 ani și 6 luni închisoare.

În baza art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 3201 și alin. (7) C. proc. pen., condamnă inculpata la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 13 alin. (2) și (3) teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., condamnă aceeași inculpată la 4 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (3) C. pen., contopește pedepsele mai sus menționate și dispune ca inculpata D.V.M. să execute 4 ani și 6 luni închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 71 C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a și b) C. pen.

2). În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., condamnă pe inculpatul S.D. la 2 ani și 6 luni închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 329 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., condamnă același inculpat la 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 23 alin. (1) lit. c) din Legea nr 656/2002 [text de lege devenit, prin renumerotare, art. 29 alin. (1) lit. c) din aceeași lege], cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., condamnă același inculpat la 2 ani închisoare.

În baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 320 alin. (7) C. proc. pen., condamnă același inculpat la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) - art. 34 alin. (1) lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., contopește pedepsele mai sus menționate și dispune ca inculpatul S.D. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Conform art. 71 C. pen. interzice inculpatului exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

Menține celelalte dispoziții ale deciziei și sentinței penale mai sus menționate.

III. Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații D.N., C.(fost C.Î.)C. și D.I. împotriva deciziei penale nr. 132/A din 26 aprilie 2013 a Curții de Apel București, secția a II-a penală.

Deduce din pedeapsa aplicată recurenților inculpați N.V.I., D.V.M., S.D., D.N., C.(fost C.Î.)C. și D.I. durata reținerii și arestării preventive de la 28 decembrie 2011 la 29 noiembrie 2013.

Cheltuielile judiciare determinate de soluționarea recursurilor declarate de inculpații D.V.M. și S.D. rămân în sarcina statului, iar onorariul parțial al avocaților din oficiu desemnați pentru cei doi recurenți, în sumă de câte 100 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentul N.V.I. la plata sumei de 200 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariul parțial al apărătorului desemnat din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenții inculpați D.N., C.(fost C.Î.)C. și D.I. la plata sumei de câte 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariul parțial al apărătorilor desemnați din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatele părți vătămate, în sumă de câte 150 RON, în total 1035 RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică azi, 29 noiembrie 2013.