Sexual trafficking of minors and organized criminal group: classification of fraudulent recruitment and sustained coordination as trafficking offenses under Law No. 678/2001
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Romania dismissed the appeals filed by the three defendants, upholding the Court of Appeal's decision that confirmed their criminal convictions and individualized sentences. The case involved organized human trafficking and sexual exploitation, where the defendants, a brother-sister-in-law trio and a co-defendant, recruited Romanian women and minors by fraudulently promising them legal employment at a pizzeria in Italy; upon arrival, they were housed by the sister, who, along with the others, coerced them into street prostitution through threats, physical violence, and retention of travel documents, while seizing all financial proceeds. The legal basis for the convictions included Article 12 and Article 13 of Law No. 678/2001 for trafficking of adults and minors, and Article 7 of Law No. 39/2003 for the initiation, constitution, and coordination of an organized criminal group. The court rejected the defendants' arguments for recharacterization to mere procuring and their claim that the family structure precluded the "organized group" classification, finding that the coordinated division of labor and sustained criminal activity satisfied the statutory elements, and dismissed procedural complaints regarding the sister's absence as abusive attempts to delay justice since she was represented by counsel and had previously refused extraction via European Arrest Warrant. </think> The Supreme Court of Romania dismissed the appeals filed by the three defendants, upholding the Court of Appeal's decision that confirmed their criminal convictions and individualized sentences. The case involved organized human trafficking and sexual exploitation, where the defendants, a brother-sister-in-law trio and a co-defendant, recruited Romanian women and minors by fraudulently promising them legal employment at a pizzeria in Italy; upon arrival, they were housed by the sister, who, along with the others, coerced them into street prostitution through threats, physical violence, and retention of travel documents, while seizing all financial proceeds. The legal basis for the convictions included Article 12 and Article 13 of Law No. 678/2001 for trafficking of adults and minors, and Article 7 of Law No. 39/2003 for the initiation, constitution, and coordination of an organized criminal group. The court rejected the defendants' arguments for recharacterization to mere procuring and their claim that the family structure precluded the "organized group" classification, finding that the coordinated division of labor and sustained criminal activity satisfied the statutory elements, and dismissed procedural complaints regarding the sister's absence as abusive attempts to delay justice since she was represented by counsel and had previously refused extraction via European Arrest Warrant.
Legislator headnote
AI generatedart. 41 alin. (2) C. pen, art 75 lit. c) C. pen, art 37 lit. a) C. pen, art. 7 din Legea nr. 543/2003, art. 71 C. pen, art. 88 C. pen; Sexual trafficking of minors and organized criminal group: classification of fraudulent recruitment and sustained coordination as trafficking offenses under Law No. 678/2001: The case involved organized human trafficking and sexual exploitation, where the defendants, a brother-sister-in-law trio and a co-defendant, recruited Romanian women and minors by fraudulently promising them legal employment at a pizzeria in Italy; upon arrival, they were housed by the sister, who, along with the others, coerced them into street prostitution through threats, physical violence, and retention of travel documents, while seizing all financial proceeds. The legal basis for the convictions included Article 12 and Article 13 of Law No. 678/2001 for trafficking of adults and minors, and Article 7 of Law No. 39/2003 for the initiation, constitution, and coordination of an organized criminal group. The court rejected the defendants' arguments for recharacterization to mere procuring and their claim that the family structure precluded the "organized group" classification, finding that the coordinated division of labor and sustained criminal activity satisfied the statutory elements, and dismissed procedural complaints regarding the sister's absence as abusive attempts to delay justice since she was represented by counsel and had previously refused extraction via European Arrest Warrant. </think> The Supreme Court of Romania dismissed the appeals filed by the three defendants, upholding the Court of Appeal's decision that confirmed their criminal convictions and individualized sentences. The case involved organized human trafficking and sexual exploitation, where the defendants, a brother-sister-in-law trio and a co-defendant, recruited Romanian women and minors by fraudulently promising them legal employment at a pizzeria in Italy; upon arrival, they were housed by the sister, who, along with the others, coerced them into street prostitution through threats, physical violence, and retention of travel documents, while seizing all financial proceeds. The legal basis for the convictions included Article 12 and Article 13 of Law No. 678/2001 for trafficking of adults and minors, and Article 7 of Law No. 39/2003 for the initiation, constitution, and coordination of an organized criminal group. The court rejected the defendants' arguments for recharacterization to mere procuring and their claim that the family structure precluded the "organized group" classification, finding that the coordinated division of labor and sustained criminal activity satisfied the statutory elements, and dismissed procedural complaints regarding the sister's absence as abusive attempts to delay justice since she was represented by counsel and had previously refused extraction via European Arrest Warrant.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProvisions cited as the basis for dismissing the appeals as unfounded.
Basis for ordering the appellants to pay judicial costs to the state.
Full text
Asupra recursului de față:
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 109 din 13 decembrie 2007. pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 5/63/2006. în baza art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art 75 lit. c) C. pen. și art 37 lit. a) C. pen. a fost condamnat inculpatul G.A.C. la 6 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 7 din Legea nr. 543/2003, a fost revocat beneficiul grațierii condiționate a restului de pedeapsă de 1 an închisoare și de 5 luni închisoare, aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 5143 din 11 noiembrie 2002 a Judecătoriei Craiova rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 768 din 02 iunie 2003 a Curții de Apel Craiova precum și a pedepsei de 3.000.0000 lei amendă penală, aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 4561 din 12 noiembrie 2001a Judecătoriei Craiova, s-au contopit aceste 3 pedepse în pedeapsa cea mai grea. aceea de 1 an închisoare, care a fost alăturată pedepsei de 6 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa de 7 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 4 ani.
S-a aplicat inculpatului art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. și art. 71 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. și art. 350 C. proc. pen. s-a dedus perioada executată de la 15 iunie 2002 la 02 iunie 2003 și perioada arestului preventiv de la 22 noiembrie 2005 la 19 ianuarie 2006.
În baza art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 99 și urm. C. pen., a fost condamnată inculpata G.M. la 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen., după executarea pedepsei principale.
În baza art. 191 C. proc. pen. a fost obligată inculpata G.M. la 500 lei, cheltuieli judiciare către stat, și inculpatul G.A.C. la 683.4 lei cheltuieli judiciare către stat. din care 98.4 lei reprezintă contravaloarea Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A1/13614/2005. iar 85 lei, reprezintă contravaloarea Raportului de expertiză medico-legală psihiatrică nr. 597 din 09 mai 2007.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - -Biroul Teritorial Dolj. nr. 188/P/2005. au fost trimiși în judecată inculpații G.A.C. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) din Legea. Nr. 678/2001. modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005. cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001. modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic, art. 75 lit. c) C. pen. cu aplic, art. 37 lit. a) C. pen.: și G.M. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) lit. a). alin. (2) lit. a) din Legea. 678/2001. modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005. cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001. modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în final cu aplicarea art. 99 și următoarele din C. pen.
Instanța a constatat faptul că starea de fapt reținută în rechizitoriu este corectă și a reținut-o ca atare în considerentele hotărârii, și anume: în perioada mai 2004-ianuarie 2005. inculpatul G.A.C. și inculpata G.M.. sub promisiunea mincinoasă a găsirii unui loc de muncă licit, au racolat și transportat în Italia pe părțile vătămate S.A.F., D.A., T.A.M. și B.G., pe care le-au obligat să se prostitueze în folosul lor.
Inculpatul G.A.C. și inculpata G.M. le-au promis părților vătămate că vor lucra într-o pizzerie. proprietatea numitei A.H., sora inculpatului. stabilită în localitatea Torino-ltalia. In realitate, propunerea inculpaților era mincinoasă, făcută pentru determinarea părților vătămate de a accepta să meargă în Italia, în scopul ascuns, de a fi obligate la practicarea prostituției.
Numita A.H. nu a avut și nu are în proprietate. în administrare o pizzerie sau o astfel de ocupație, aceasta fiind stabilită în localitatea Carmagnola, situată în apropierea orașului Torino din Italia și căsătorită cu un cetățean albanez.
Cu privire la apărarea inculpaților, cum că nu se fac vinovați de săvârșirea faptelor pentru care au fost trimiși în judecată și că de fapt ei nu au fost decât o singură dată în Italia, doar în vizită, neînsoțiți de nici una dintre părțile vătămate, instanța constată că aceasta este neîntemeiată, fiind infirmată de întregul probatoriu administrat în cauză.
Prin Decizia penală nr. 19 din 23 aprilie 2008 Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justișie - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Craiova și de inculpații G.C.A., G.M.
S-a desființat sentința penală nr. 109 din 13 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 5/63/2006 și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare. formându-se Dosarul nr. 53/63/2006.
În rejudecare, prin încheierea de ședință din data de 19 februarie 2009 instanța a dispus conexarea Dosarului nr. 17141/63/2008 la Dosarul nr. 5.3/63/2006. ținând seama de dispozițiile art. 34 lit. b) și d) C. pen. ale căror dispoziții prevăd că există conexitate când două sau mai multe infracțiuni sunt săvârșite în timp ori în loc diferit după o înțelegere prealabilă între infractori, respectiv când între două sau mai multe infracțiuni există legătură și reunirea cauzelor se impune pentru o bună înfăptuire a justiției.
Cum în speță, infracțiunile au fost săvârșite în anumite perioade de timp diferite 2004 -2006 și în diferite locuri din Italia, între aceste infracțiuni existând legătură, iar pentru o bună înfăptuire a justiției s-a impus reunirea cauzelor sub nr. de Dosar nr. 53/63/2006.
Prin sentința penală nr. 47 din 18 noiembrie 2009. pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 53/63/2006. a fost respinsă cererea de încadrare juridică formulată inculpații G.C.A., G.M. și G.A.H. din art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. a) C. pen. în art. 329 C. pen.
A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de Parchet privind infracțiunea de trafic de persoane în aceeași infracțiune dar în formă continuată.
În baza art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.A.C. la 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza ll-a din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 37 lit. a)) C. pen., a mai fost condamnat același inculpat la 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a)) teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate, inculpatul G.C.A. urmând să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen.,pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 7 din Legea nr. 543/2003, a fost revocat beneficiul grațierii condiționate a restului de pedeapsă de 289 zile rămas neexecutat din pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 5 143din 11 noiembrie 2002 a Judecătoriei Craiova rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 768 din 02 iunie 2003 a Curții de Apel Craiova precum și a pedepsei de 3.000.0000 lei aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 4561 din 12 noiembrie 2001a Judecătoriei Craiova și în urma contopirii acestor pedepse în pedeapsa de 289 zile închisoare pe care o va executa alături de pedeapsa aplicată, inculpatul va executa pedeapsa de 12 ani și 289 zile închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
S-a aplicat inculpatului art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. și art. 71 C. pen.
În baza art. 88 C. pen. și art. 350 C. proc. pen., s-a dedus perioada executată de la 15 iunie 2002 la 02 iunie 2003 și perioada arestului preventiv de la 22 noiembrie 2005 la 19 ianuarie 2006.
În baza art. 12 alin. (1) alin. (2) lit. a) cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata G.A.H. la 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza ll-a din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, a fost condamnată aceeași inculpată la 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, a mai fost condamnată aceiași inculpată la 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen. inculpata G.A.H. va execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
S-a aplicat art. 71 și art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 99 și urm. C. pen. a fost condamnată inculpata G.M. la 4 ani închisoare .
A fost aplicat art. 71 și 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 19 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005. s-a dispus confiscarea de la inculpați a sumei de 10.470 euro reprezentând bani dobândiți în urma săvârșirii infracțiunilor.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea vătămată T.A..
Au fost obligați inculpații în solidar, iar pe inculpata minoră în solidar și cu partea responsabilă civihnente la plata sumei de 10.000 lei lei către partea vătămată T.A. reprezentând daune morale .
S-a constatat că celelalte părți vătămate prezente nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligată inculpata G.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente la 600 lei cheltuieli judiciare, pe inculpatul G.A.C. la 7.840 lei cheltuieli judiciare din care 98,4 lei reprezentând c/v expertiză psihiatrică Mina Minovici București și 85 lei expertiză psihiatrică I.M.L. Timișoara și pe inculpata G.A.H. la 700 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că, prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T.- -Biroul Teritorial Dolj, nr. 188/P/2005. au fost trimiși în judecată inculpații G.A.C. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a)) din Legea. nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 75 lit. c) C. pen. cu aplic, art. 37 lit. a) C. pen.; și G.M. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. și ped. de art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) din Legea. nr. 678/2001. modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în final cu aplicarea art. 99 și urm din C. pen.
Împotriva acestei sentințe, au declarai apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. -Serviciul Teritorial Craiova și inculpații G.C.A., G.M., G.A.H.
Apelul parchetului a vizat netemeinicia și nelegalitatea hotărârii primei instanțe, în condițiile în care, deși inculpatul G.A.C. a fost trimis în judecată pentru săvârșirea a două infracțiuni de trafic de persoane, acesta fost condamnat pentru o singură infracțiune, fiind dedusă greșit, totodată, perioada arestului preventiv.
S-a mai criticat încălcarea dispozițiilor procedurale privind necitarea Serviciului de Probațiune de la domiciliul minorului, precum și judecata inculpatului minor care. a avut loc în prima instanță. în absența acestuia, deși. nu exista la dosar nici o dovadă din care să reiasă că acesta se sustrage judecății.
Apelurile inculpaților au vizat netemeinicia și nelegalitatea actelor instanței de fond. în condițiile în care nu se face dovada săvârșirii faptei de către inculpata G.M. și nici de către inculpatul G.A.C. nici în ceea ce privește infracțiunea prev. de art. 12 din Legea nr. 678/2001 cât și în ceea ce privește infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat în vederea săvârșirii infracțiunii.
Prin Decizia penală nr. 1 din 10 ianuarie 2011 Curtea de Apel Craiova a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.- D.I.I.C.O.T. -Serviciul Teritorial Craiova și de inculpații G.C.A.. G.M. și G.A.H.
S-a desființat sentința nr. 47 din 18.noiembrie 2009 pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 5.3/63/2006 și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare. In motivarea deciziei penale s-a reținut că hotărârea instanței de fond este lovită de nulitate datorită încălcării dispozițiilor art. 24 din Legea nr. 678/2001.
În rejudecare, în Dosarul nr. 53/63/2006 al Tribunalului Dolj, s-a dispus reaudierea inculpaților, reaudiere ce a avut loc în prezența apărătorilor aleși, cu excepția inculpatei G.A.H., inculpată care deși a fost legal citată la domiciliul cunoscut din România nu s-a prezentat în instanță, fiind reprezentată de apărătorii aleși av. F.L. și av. N.A.
Cu privire la inculpata minoră G.M. aceasta a fost prezentă în fața instanței la data de 16 iunie 2011, dată la care a fost și audiată și deși i s-a pus în vedere să se prezinte la toate termenele de judecată ce vor fi acordate în prezenta cauză, aceasta nu s-a mai prezentat, fără să motiveze ori să înștiințeze instanța că și-a schimbat domiciliul.
Au fost reaudiate părțile vătămate care s-au aflat pe parcursul cercetării judecătorești în țară, precum și o parte dintre martori, pentru ceilalți martori instanța apreciind că nu se mai impune reaudierea, având în vedere perioada lungă de timp scursă de la data săvârșirii faptelor, iar declarațiilor date cu prilejul primei judecăți au fost relativ amănunțite.
S-a dispus de asemenea introducerea în cauză și citarea Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Dolj.
Analizând actele și lucrările dosarului, prin sentința penală nr. 67 din 10 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 53/63/2006. a fost admisă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de parchet.
A fost respinsă cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de avocații inculpaților.
În baza dispozițiilor art. 334 C. proc. pen. a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor pentru care a fost trimis în judecată inculpatul G.C.A., din două fapte prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată, cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. c) și art. 37 lit. a) C. pen., într-o infracțiune unică în formă continuată, prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. c) și art. 37 lit. a) C. pen.
În baza art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a)) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.A.C. la 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza 11-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 33 lit. a)), 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul G.C.A. să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 7 din Legea nr. 543/2003, a fost revocat beneficiul grațierii condiționate a restului de pedeapsă de 289 zile rămas neexecutat din pedeapsa rezultantă de 1 an închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 5143 din 11 noiembrie 2002 a Judecătoriei Craiova rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 768 din 02 iunie 2003 a Curții de Apel Craiova precum și a pedepsei de 3.000.0000 lei aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 4561 din 12 noiembrie 2001 a Judecătoriei Craiova și în urma contopirii acestor pedepse în pedeapsa de 289 zile închisoare pe care o va executa alături de pedeapsa aplicată, urmează ca inculpatul să execute pedeapsa de 12 ani și 289 zile închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.pe o perioadă de 5 ani.
S-a aplicat inculpatului art. 71 C. pen. și art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 88 C. pen. și art. 350 C. proc. pen., s-a dedus perioada arestului preventiv de la 22 noiembrie 2005 la 19 ianuarie 2006 și respectiv de la 19 iulie 2007 la 23 iulie 2007.
În baza art. 12 alin. (1) alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 41 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata G.A.H. la 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a)) teza a Il-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a Il-a din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, a fost condamnată aceiași inculpată la 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, a fost condamnată aceiași inculpată la 10 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a)) teza a Il-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
În baza art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata G.A.H. să execute pedeapsa cea mai grea de 12 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. pe o perioadă de 5 ani.
S-a aplicat art. 71 și art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 99 și urm. C. pen., a fost condamnată inculpata G.M. la 4 ani închisoare.
S-a aplicat art. 71 și 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 19 alin. (2) din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005. s-a dispus confiscarea de la inculpați a sumei de 10.470 euro reprezentând bani dobândiți în urma săvârșirii infracțiunilor.
A fost admisă acțiunea civilă formulată de partea vătămată T.A.
A fost obligat inculpatul în solidar, iar pe inculpata minoră în solidar și cu partea responsabilă civilmente la plata sumei de 10.000 lei către partea vătămată T.A. reprezentând daune morale.
S-a constatat că celelalte părți vătămate prezente nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
În baza art. 191 C. proc. pen., a fost obligată inculpata G.M. în solidar cu partea responsabilă civilmente la 1.500 lei cheltuieli judiciare, pe inculpatul G.A.C. la 9.000 lei cheltuieli judiciare din care 98,4 lei reprezentând c/v expertiză psihiatrică Mina Minovici București și 85 lei expertiză psihiatrică I.M.L. Timișoara și pe inculpata G.A.H. la 1.500 lei cheltuieli judiciare avansate de stat.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a constatat că prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T. - -Biroul Teritorial Dolj, nr. I88/P/2005, au fost trimiși în judecată inculpații G.A.C. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) din Legea. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplic, art. 75 lit. c) C. pen., cu aplic, art. 37 lit. a) C. pen.; și G.M. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane prev. și ped. de art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a)) din Legea. nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în final cu aplicarea art. 99 și urm din C. pen.
În actul de sesizare s-a reținut următoarea situație de fapt:
În perioada mai 2004-ianuarie 2005, inculpatul G.A.C. și învinuita G.M. (minoră la aceea dată), sub promisiunea mincinoasă a găsirii unui loc de muncă licit, au racolat și transportat în Italia pe părțile vătămate S.A.F., D.A., T.A.M. și B.G. pe care le-au obligat să se prostitueze în folosul lor.
Din materialul de urmărire penală a rezultat că inculpatul G.A.C. și învinuita G.M. le-au promis părților vătămate că vor lucra într-o pizzerie, proprietatea numitei A.H., sora inculpatului, stabilită în localitatea Torino-ltalia. în realitate, propunerea inculpatului și a învinuitei era mincinoasă, făcută pentru determinarea părților vătămate de a accepta să meargă în Italia, în scopul ascuns, de a fi obligate la practicarea prostituției.
Numita A.H. nu a avut și nu are în proprietate, în administrare o pizzerie sau o astfel de ocupație, aceasta fiind stabilită în localitatea Carmagnola, situată în apropierea orașului Torino din Italia și căsătorită cu un cetățean albanez.
Discuțiile dintre inculpat, învinuită și părțile vătămate au avut loc și în prezența martorului B.M.S. și a numitului G.I., confimând starea de fapt expusă de părțile vătămate.
De asemenea, martorul de bună-credință O.L. (rezident în Italia), cel care Ie-a transportat în Italia, cu autoturismul, pe părțile vătămate D.A., S.A.F. și T.A.M., însoțite de inculpat și învinuită, a relatat că în autoturism s-a discutat că părțile vătămate merg la muncă în Italia, la o pizzerie ce aparține surorii inculpatului și nu a auzit ca cineva să vorbească despre prostituție.
După ce au ajuns în orașul Torino. părțile vătămate au fost cazate de numita A.H.. într-o garsonieră, despre care a afirmat că îi aparține, iar pașapoartele le-au fost reținute de inculpatul G.A.C..
Părțile vătămate au fost obligate de inculpat și de A.H., să se prostitueze. fiind transportate zilnic în apropierea localității Carmagnola. unde cei doi le indicau locuri fixe, situate pe stradă și le dădeau prezervative, fixându-le și tariful pe care trebuiau să-1 perceapă de la fiecare client. între 20 și 40 euro. Pe timpul cât părțile vătămate se aflau în stradă și practicau prostituția, erau supravegheate de către A.H. și de inculpat, iar la sfârșitul fiecărei zile, toți bani obținuți de fiecare parte vătămată(sume cuprinse între 200 și 400 euro/zi) erau luați de A.H.
Pentru a le determina pe părțile vătămate să se prostitueze în folosul lor. atât inculpatul cât și A.H., le-au amintit că, în caz de refuz, vor apela la persoane din lumea interlopă și le vor omorî familia și copii.
O dovadă în acest sens a reprezentat-o și adresa din 10 iunie 2004 a B.N.I. prin care Structura de Carabinieri din Torino. sesizată de S.A.F. a sesizat Poliția Municipiului Craiova pentru asigurarea protecției mamei și fiicei minore a părții vătămate S.A.F.
Aceeași conduită de amenințare față de părțile vătămate a avut-o inculpatul și după ce au depus plângeri împotriva lui în prezenta cauză penală, părțile vătămate fiind amenințate cu fapte de violență fizică îndreptate atât împotriva lor, cât și a membrilor familiei. Partea vătămată P.A.M. (prietenă a inculpatului G.A.C. în perioada august-noiembrie 2003), la propunerea inculpatului și la insistențele telefonice ale numitei A.H. s-a deplasat în Italia cu acesta în luna noiembrie 2003. P.A.M. a fost găzduită de către A.H. în același imobil în care au fost găzduite ulterior celelalte părți vătămate. Inculpatul G.A.C. a încercat prin violență fizică să întrețină raporturi sexuale cu P.A.M. dar nu a reușit deoarece aceasta s-a refugiat în baie. P.A.M. a auzit discuția dintre inculpat și A.H. în care aceasta din urmă îi reproșa inculpatului că i-a cerut să-i aducă o „curvă" și el i-a adus o „virgină".La insistențele sale, P.A.M. a fost condusă la Gara Torino de către A.H. și a revenit singură în România.Prin conduita lor, G.A.C. și G.A.H. au avut ca scop folosirea numitei P.A.M. la practicarea prostituției în folosul lor.
Fiind audiați, inculpatul G.A.C. și învinuita G.M. nu au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor. învinuita G.M. a declarat că nu cunoaște pe niciuna dintre părțile vătămate, nu Ie-a oferit loc de muncă în Italia, nu Ie-a însoțit pe acestea în momentul transportului și nu Ie-a obligat să se prostitueze în folosul ei și al soțului său. Inculpatul G.A.C. a negat că a săvârșit fapta ce formează obiectul inculpării și a susținut că plângerile părților vătămate sunt făcute la instigarea lui Gogoșanu Iustin, pe fondul unor relații conflictuale pe care le are cu acesta(proces penal aflat pe rol instanțelor de judecată). Probatoriul administrat în cauză demonstrează în mod inevitabil că inculpatul G.A.C. și învinuita G.M. le-au racolat pe părțile vătămate S.A.F., D.A., T.A. F.B.G., prin oferta mincinoasă de a munci licit în Italia și, ulterior. Ie-a transportat în localitateaTorino-Carmagnola, unde, împreună cu A.H. le-au obligat să se prostitueze în folosul lor.
Pe teritoriul Italiei, părțile vătămate au fost găzduite într-un imobil închiriat de numita G.A.H., care a avut participație directă la obligarea acestora la practicarea prostituției și a beneficiat în mod direct de folosul activității infracționale.
În ceea ce privește pe inculpata G.A.H., aflată în Italia din 28 februarie 2002. care s-a sustras urmăririi penale, prin rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei față de aceasta și continuarea cercetărilor penale sub aspectul săvârșiri infracțiunii de trafic de persoane prev. de 12 alin. (1) lit. a) alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005. cu referire la art. 2 pet. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001. modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., fiind format Dosarul penal nr. 29D/P/2006. existând indicii temeinice că a săvârșit infracțiunea sus-menționată.
S-a constatat că prin rechizitoriul D.I.I.C.O.T.- - Biroul Teritorial Dolj, nr. 43D/P/2007, au fost trimiși în judecată inculpații:
- G.A.C. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, prev. și ped. de art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) din Legea. nr. 678/2001. modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005. cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.trafic de minori, prev. și ped. de art. 13 alin. (1), alin. (2) și alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 și constituire a unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în final toate cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și
- G.A.H. pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.,cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen.; trafic de minori prev. și ped.de art. 13 alin. (1), alin. (2), alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 și inițiere, constituire și coordonare a unui grup infracțional organizat, prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
În perioada mai 2004-martie 2006, inculpata inculpata G.A.H. aflată din anul 2002 in Italia - Torino - Carmagniola, unde se află și în prezent, a constituit și coordonat un grup infracțional organizat, care a acționat în scopul exploatării sexuale, în Italia-Torino, a minorilor și persoanelor racolate prin înșelăciune din România.
Grupul infracțional organizat, inițiat și coordonat de inculpata G.A.H. a fost constituit din inculpații G.A.C. și G.M. (minora)-trimiși în judecată, prin rechizitoriul nr. 188D/P/2005 din 27 februarie 2006 și inculpatul Z.F.-trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 29D/P/2006 din 23 februarie 2007, care, sub promisiunea mincinoasă a găsirii unui loc de muncă licit la o pizzerie din Italia - Torino, le-au racolat din România pe părțile vătămate S.A.F., D.A., T.A.M., G.M.M., B.G., P.L.E., S.A.F., R.A.R., B.V.D., B.G., P.A.M. și N.M.M. (minoră), unde inculpata G.A.H., prin violență fizică și psihică Ie-a obligat să se prostitueze „la strada" în regiunea Torino-Carmagnola și Cavallermaggiore din Italia.
Membrii grupului infracțional organizat - inculpații trimiși în judecată - G.A.C., G.M. și Z.F. au avut rolul de a racola și de a convinge părțile vătămate să meargă în Italia, unde urmau să lucreze la o pizzerie aparținând inculpatei G.A.H. situată în localitatea Torino-ltalia, (propunere confirmată telefonic și de inculpata G.A.H.) de a se ocupa de întocmirea actelor de identitate și a pașapoartelor pentru părțile vătămate, de aobține procuri notariale pentru părțile vătămate minore și de a le transporta în Italia, toate cheltuielile fiind suportate de către inculpata G.A.H. Ajunse în italia - Torino - Carmagnola- părțile vătămate au fost preluate de inculpata G.A.H., care Ie-a cazat în imobile închiriate de eași Ie-a obligat. prin violență psihică, constând în amenințări cu moartea, atât cu privire la ele. cât și la membrii familiilor acestora, de regulă, membri minori, din România și prin violență fizică. exercitată împotriva lor de cetățeni albanezi, printre care și B.J. - concubinul inculpatei G.A.H., să se prostitueze .la strada" în folosul ei și al celorlalți membri ai grupului infracțional organizat.
În luna februarie 2004. partea vătămată G.M.M. prin intermediul inculpatei trimisă în judecată G.M. l-a cunoscut pe inculpatul G.A.C. care i-a propus un loc de muncă în Italia. într-o pizzerie. despre care a afirmat că-i aparține surorii lui. inculpata G.A.H. în luna martie 2004. partea vătămată G.M.M. împreună cu inculpatul G.A.C. au ajuns în Italia-Carmagniola. unde au fost așteptați de inculpata G.A.H., care i-a asigurat cazarea părții vătămate. în același imobil în care locuia și ea.
După câteva zile. partea vătămată G.M.M. a fost obligată de inculpata G.A.H., prin amenințări cu fapte de violență, proferate la adresa fiului minor și al mamei părții vătămate, ambii aflați în România, să practice prostituția,.la stradă". în zona localității Carmagniola. Timp de aproximativ două luni. partea vătămată G.M.M. a fost transportată zilnic,,la stradă" de către inculpata G.A.H.. însoțită de concubinul ei albanez, pentru a întreține raporturi sexuale cu clienți, banii obținuți fiind însușiți în totalitate de inculpata G.A.H.
După acest interval de timp. partea vătămată G.M.M. i-a denunțat carabinierilor din localitatea Carmagniola pe inculpata G.A.H. și pe concubinul acesteia, cetățean albanez.
Din probatoriul administrat în cauză a rezultat că părțile vătămate Z.A.F., D.A., T.A.M. și B.G.au fost racolate de către inculpații, trimiși în judecată G.A.C. și G.M., în perioada mai 2004-ianuarie2005, sub promisiunea mincinoasă a oferirii unui loc de muncă licit la pizzeria aparținând inculpatei G.A.H.
Discuțiile dintre inculpații trimiși în judecată G.A.C., G.M. și părțile vătămate Z.A.F., D.A., T.A.M. și B.G. au avut loc în prezenta martorilor B.M.S. și G.I. care au confirmat declarative părților vătămate.
De asemenea, martorul de bună-credință O.L. (rezident în Italia), cel care Ie-a transportat în Italia, cu autoturismul, pe părțile vătămate D.A., S.A.F. și T.A.M. însoțite de inculpații. trimiși în judecată G.A.C. și G.M.. a relatat că în autoturism s-a discutat că părțile vătămate merg la muncă în Italia, la o pizzerie ce aparține surorii inculpatului și nu a auzit ca cineva să vorbească despre prostituție.
După ce au ajuns în orașul Torino. părțile vătămate Z.A.F., D.A., T.A.M. și B.G. au fost cazate de inculpata G.A.H. într-o garsonieră, despre care a afirmat că îi aparține, iar pașapoartele le-au fost reținute de inculpatul G.A.C.
Părțile vătămate Z.A.F., D.A., T.A.M. și B.G. au fost obligate de inculpații G.A.C. și G.A.H., să se prostitueze, fiind transportate zilnic . la stradă" în apropierea localității Carmagnola, unde cei doi le indicau locuri fixe și le dădeau prezervative, fixându-le și tariful pe care trebuiau să-l perceapă de la fiecare client. între 20 și 40 euro pentru raportul sexual. Pe timpul cât părțile vătămate Z.A.F., D.A.. T.A.M. și B.G. se aflau în stradă și practicau prostituția, erau supravegheate de către inculpata G.A.H. și inculpatul trimis în judecată - G.A.C., iar la sfârșitul fiecărei zile, toți banii obținuți de fiecare parte vătămată (sume cuprinse între 200 și 400 euro/zi) erau luați de inculpata G.A.H..
Pentru a le determina pe părțile vătămate Z.A.F., D.A., T.A.M. și B.G. să se prostitueze în folosul lor, atât inculpatul, trimis în judecată G.A.C., cât și inculpata G.A.H., le-au amintit că, în caz de refuz, vor apela la persoane din lumea interlopă și le va omorî familia și copii aflați în România.
O dovadă în acest sens a reprezentat-o și adresa din 10 iunie 2004 a B.N.I. prin care Structura de Carabinieri din Torino, sesizată de S.A.F. a sesizat Poliția Municipiului Craiova pentru asigurarea protecției mamei și fiicei minore a părții vătămate S.A.F..
Aceeași conduită de amenințare față de părțile vătămate a avut-o inculpatul, trimis în judecată G.A.C. și după ce au depus plângeri împotriva lui în prezenta cauză penală, părțile vătămate fiind amenințate cu fapte de violență fizică îndreptate atât împotriva lor, cât și a membrilor familiei.
Ulterior emiterii actului susmenționat de sesizare a instanței de judecată s-a descoperit că inculpatul G.A.C., împreună cu inculpatul Z.F. ca membri ai grupului infracțional organizat, coordonat din Italia, de inculpata G.A.H. și în scopul acestui grup, în perioada august 2005 - martie 2006, sub aceeași promisiune mincinoasă de oferire a unui loc de muncă licit, la pizzeria aparținând inculpatei G.A.H., au racolat din România și transportat în Italia pe părțile vătămate P.L.E., S.A.F. și pe minora N.M.M., cărora le-au asigurat transportul până în Italia - Torino, unde au fost obligate de inculpata G.A.H., inculpatul G.A.C. și de cetățeni albanezi din anturajul lor, să se prostitueze în folosul grupului infracțional organizat.
Părțile vătămate P.L.E. și S.A.F. au declarat că au obținut din practicarea prostituției, la care au fost obligate de inculpații G.A.H., Z.F. și G.A.C., sume de bani cuprinse între 12-13.000 euro, respectiv 40.000 euro, din care au primit de la inculpata G.A.H., doar circa 1.000 euro fiecare, restul fiind însușiți în totalitate de către inculpați.
În luna decembrie 2005, inculpatul Z.F. a cunoscut-o la discoteca din comuna Crușet, sat Văluța, jud. Gorj, pe partea vătămată R.A.R. în luna ianuarie 2006, partea vătămată, elevă în clasa a Xll-a la Liceul Economic din Craiova s-a reîntâlnit cu inculpatul Z.F., stabilind o relație de prietenie.
După obținerea pașaportului turistic, în ziua de 24 ianuarie 2006, în jurul orelor 14,00, organele de politie, sesizate de părinții părții vătămate R.A.R., au depistat-o pe aceasta în cartierul Brazda lui Novac din municipiul Craiova, în momentele premergătoare plecării acesteia în Italia cu un autocar, contravaloarea călătoriei urmând să fie suportată de inculpatul Z.F.
În cursul anului 2005, inculpatul G.A.C., prin aceeași metodă, a racolat-o și transportat-o în Italia și pe partea vătămată B.V.D., unde a fost exploatată sexual „la stradă"de către inculpata G.A.H., care și-a însușit suma de circa 20.000 euro, apreciată de partea vătămată ca obținută de ea din întreținerea de relații sexuale cu clienți.
În luna februarie 2006, partea vătămată minoră N.M.M. a fost racolată de către inculpatul Z.F. sub aceeași promisiune mincinoasă a găsirii unui loc de muncă în Italia într-o pizzerie, proprietatea inculpatei G.A.H., despre care a afirmat ca „îi este vară".
Pentru munca pe care partea vătămată minoră N.M.M. urma să o presteze la pizzerie, inculpatul Z.F. i-a spus ca inculpata G.A.H. îi va plăti un salariu lunar și îi va asigura, gratuit, cazarea și masa
Datorită discernământului în formare și pe fondul conjuncturii familiale și sociale, minora N.M.M. a acceptat propunerea inculpatului Z.F., care împreună cu fratele său vitreg. învinuitul M.M.P., s-a ocupat de obținerea pașaportului de către partea vătămată.
În localitatea Verona din Italia, partea vătămată minoră N.M.M. a fost preluată de inculpata G.A.H., care a cazat-o într-un apartament din zona Torino, obligând-o prin violență fizică și psihică să practice prostituția, „la stradă" până în luna noiembrie 2006.
În această perioadă, minora N.M.M. a fost condusă zilnic „la stradă" în regiunea San Giorgio Canaveze-localitatea Aosta de către inculpata G.A.H. și de concubinul acesteia, cetățeanul albanez, B.J., între orele 09,00-21,00, fiind supravegheată permanent de inculpată, concubinul acesteia sau alte persoane de cetățenie albaneză din anturajul lor.
Pentru faptele descrise la punctul 2 din rechizitoriu, la 23 februarie 2007 prin rechizitoriul nr. 29D/P/2006, al D.I.I.CO.T.- Biroul Teritorial Dolj s-a dispus trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpatului Z.F., pentru infracțiunile prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu referire la art. 2 pet. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 și art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen., în final toate cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.
Prin sentința penală nr. 61 din 14 iunie 2007, pronunțată în Dosarul nr. 4318/63/2007 a Tribunalului Dolj, inculpatul Z.F. a fost condamnat în baza art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, la 4 ani închisoare, în baza art. 13 alin. (1), alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, la 6 ani închisoare și în baza art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 39/2003, la 4 ani închisoare.
Prin rechizitoriul nr. 29D/P/2006 din 23 februarie 2007, s-a dispus și disjungerea cauzei, în vederea continuării urmăririi penale față de inculpata G.A.H. pentru săvârșirea infracțiunilor de,,trafic de persoane", prevăzută de de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,"trafic de minori'", prev. și ped. de art. 13 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001. modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 si "inițiere, constituire și coordonare a unui grup infracțional organizat"prev. și ped. de art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 39/2003, care s-a sustras urmăririi penale, fiind format prezentul Dosar penal nr. 43D/P/2007.
Disjungerea cauzei și continuarea urmăririi penale s-a dispus totodată, prin rechizitoriul nr. 29D/P/2006 din 23 februarie 2007, pentru faptele descrise la pct. 2 din rechizitoriu și față de inculpatul G.A.C. pentru săvârșirea infracțiunilor de ,,trafic de persoane", prev. și ped. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001. modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu referire la art. 2 pet. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., trafic de minori", prev. șiped. de art. 13 alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 și,.constituire a unui grup infracțional organizat", prev. și ped. de art. 7 alin. (1) si (3) din Legea nr. 39/2003, internat la data emiterii rechizitoriului în Spitalul de Neuropsihiatrie Jebel. jud. Timiș, unde se află în executarea măsurii de siguranță, prev. de art. 114 C. pen.
Ulterior deciziei nr. 84 din 29 ianuarie 2007 a Curții de Apel Craiova, secția penală, în sarcina inculpatei G.A.H. s-au descoperit fapte noi. constând în racolarea și altor părți vătămate și exploatarea sexuală a acestora, prin violență psihică și fizică în Italia, motiv pentru care împotriva inculpatei G.A.H. a fost începută urmărirea penală și pusă în mișcare acțiunea penală și pentru infracțiunile de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr, 79/2005 și inițiere, constituire și coordonare a unui grup infracțional organizat urmată de săvârșirea unei infracțiuni grave, prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003.
Fiind audiat, inculpatul G.A.C., a menționat, în prezența apărătorului ales, că, datorită stării de sănătate, consideră că nu poate da declarații în cauză, poziție exprimată atât cu ocazia audierii în calitate de învinuit, cât și în calitate de inculpat. Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală inculpatul G.A.C. nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lui.
Inculpata G.A.H. nu a fost audiată în cauză deoarece aceasta s-a sustras urmăririi penale.
În drept, faptele inculpatului G.A.C., constând în racolarea sub promisiunea mincinoasă a oferirii unui loc de muncă licit și a o transporta în Italia pe partea vătămată G.M.M., în scopul ascuns al obligării la practicarea prostituției, în înțelegere cu inculpata G.M., de a le racola și transporta în Italia împreună cu inculpatul trimis în judecată Z.F. pe părțile vătămate P.L.E. și S.A.F., de a le exploata sexual „la stradă" împreună cu inculpatul trimis în judecată Z.F. și cu inculpata G.A.H. pe părțile vătămate P.L.E. și S.A.F., de a o racola, transporta și exploata sexual în Italia pe partea vătămată B.V.D., de a-i sprijini financiar pe inculpatul trimis în judecată Z.F. și pe învinuitul M.M.P. pentru întocmirea documentelor (pașaport și procură notarială) pentru partea vătămată minoră N.M.M., de a face demersuri pentru asigurarea și achitarea transportului din România în Italia al părții vătămate minore N.M.M., cu privire la care a cunoscut că aceasta urmează să fie exploatată sexual de inculpata G.A.H. - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, urmată de săvârșirea unei infracțiuni grave, prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001. modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și trafic de minori prev. și ped. de art. 13 alin. (1) alin. (2) și alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, toate cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Pentru infracțiunea de trafic de persoane, săvârșită împotriva părților vătămate S.A.F., D.A.. T.A.M. și B.G., descrisă la punctul I din rechizitoriu, inculpații G.A.C. și G.M. au fost trimiși în judecată, prin rechizitoriul nr. 188D/P/2005 din 27 februarie 2006 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj.
Faptele inculpatei G.A.H., constâns în constituirea și coordonarea din Italia, în perioada martie 2004 - martie 2006, a grupului infracțional organizat, format din inculpații G.A.C., G.M. și Z.F., având ca scop racolarea din România, prin înșelăciune și exploatarea sexuală, prin violență fizică și psihică, în Italia a părților vătămate G.M.M., S.A.F., T.A.M., D.A., B.G., P.L.E.. S.A.F., R.A.R., B.V.D.a și a părții vătămate minore N.M.M. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere, constituire și coordonare a unui grup infracțional organizat, urmată de săvârșirea unei infracțiuni grave, prev. și ped.de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 578/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75lit. c) C. pen. și trafic de minoriprev. și ped. De art. 13 alin. (1) alin. (2) și alin. (3) Teza a II-a din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Tribunalul a constatat că starea de fapt descrisă în actele de sesizare a instanței expusă mai sus este corectă și reală, fiind dovedită cu declarațiile părților vătămate, declarațiile martorilor și documentele privind transportul și trecerea peste graniță a părților vătămate.
S-a apreciat că faptele inculpatului G.A.C. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. 12 alin. (1), (2) lit. a)) din O.U.G. nr. 79/2005, modificată și completată, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., și art. 41 alin. (2) C. pen.
Inculpatul a fost trimis în judecată atât prin rechizitoriul nr. 43D/P/2007 al D.I.I.C.O.T. Biroul teritorial Dolj cât și prin rechizitoriul nr. 188D/P/2005 al D.I.I.C.O.T. Biroul teritorial Dolj, una dintre fapte fiind săvârșite în formă continuată și în urma conexării celor două dosare s-a apreciat că faptele fiind comise asupra mai multor părți vătămate, în aceleași condiții de loc și timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale se constituie într-o infracțiune unică în formă continuată, impunându-se aplicarea dispozițiilor art. 334 C. proc. pen. și schimbarea încadrării juridice.
Celelalte fapte ale inculpatului s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev.de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a din Legea nr. 678/2001, modificată și completată și art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, în sarcina aceluiași inculpat reținându-se și agravanta prev.de art. 37 lit. a) C. pen.și art. 75 lit. c) C. pen.
Faptele inculpatelor G.A.H. și G.M. s-a apreciat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 75 lit. c) și art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 alin. (1), (2), și (3) teza a Il-a din Legea nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. pentru inculpata G.A.H. și respectiv cu aplicarea art. 99 C. pen. pentru inculpata G.M., precum și elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003. S-a apreciat că vinovăția inculpaților a fost pe deplin dovedită cu plângerile părților vătămate coroborate cu declarațiile martorilor audiați în cauză.
Apărările inculpaților în sensul că ei nu au indus în eroare nici o parte vătămată și nu au constrâns pe vreuna dintre ele să se prostitueze în favoarea lor au fost înlăturate în raport de declarațiile părților vătămate care au susținut în mod constant că au fost induse în eroare de către inculpați, tlind transportate și cazate în Italia de către inculpat, tot aceștia fiind cei care le transportau ., la stradă „ unde se prostituau, câștigurile tlind însușite în totalitate, aproape de către cei trei inculpați.
Cererea inculpaților de a se reține în cauză dispozițiile art. 329 C. pen., și nu acelea prevăzute de legea specială privind traficul de persoane a fost apreciată ca nefondată, faptele inculpaților de a racola prin inducere în eroare, prin constrângere fizică și psihică a unor persoane de sex feminin atât majore cât și minore, și de a le transporta într-o țară străină unde de asemenea prin constrângere au fost determinate să practice prostituția „ la stradă,„ în folosul inculpaților, întrunind elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de legea specială. Legea.nr. 678/2001 modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005.
La individualizarea pedepselor s-a avut în vedere gradul de pericol social grav prevăzut de art. 72 C. pen., faptul că inculpații majori au săvârșit faptele cu un minor, vârsta tânără a acestora, cele două inculpate nu sunt cunoscute cu antecedente penale iar inculpata G.A.H., deși legal citată în mod nejustificat nu s-a prezentat la instanță, astfel că instanța a aplicat pedepse în cuantum corespunzător a căror executare se va face cu executarea pedepsei așa încât scopul educativ și preventiv prevăzut de art. 52 C. pen. să fie realizat.
S-a mai arătat că inculpatul G.C.A. a săvârșit faptele în condițiile în care inculpatul fusese condamnat anterior la pedeapsa de 5 luni închisoare prin sentința penală nr. 5143/2002 al Judecătoriei Craiova arestat la 15 iunie 2002, eliberat la 02 iunie 2003 rămânând de executat un număr de 289 zile urmare grațierii acestei pedepse, potrivit Legii nr. 543/2002 respectiv la 3.000.000 lei amendă prin sentința penală nr. 4561/2001 care și aceasta a fost grațiată nerespectând dispozițiile art. 7 din Legea nr. 543/2002, acesta fiind recidivist potrivit art. 37 lit. a) C. pen. așa cum am arătat anterior,
În ce privește latura civilă s-a constatat că numai partea vătămată T.A. s-a constituit parte vătămată cu suma de 10.000 lei.
Față de prevederile art. 998 C.civ, instanța a apreciat că această sumă este justificată ținând seama de modalitatea și împrejurările de care s-au folosit inculpații pentru a o exploata sexual pe partea vătămată - acesteia creându-i o stare de nesiguranță că nu se va mai întoarce în țară și totodată teama că ar putea fi lipsită de mijloace de trai, sunt împrejurări de natură a-i provoca o puternică suferință psihică.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații G.C.A., G.M., G.A.H..
Prin Decizia penală nr. 385/2012 a Curții de Apel Craiova s-au admis apelurile declarate de inculpații G.C.A., G.M., G.A.H. împotriva sentinței penale nr. 67 din 10 noiembrie 2011, pronunțată de Tribunalul Dolj în Dosarul nr. 53/63/2006.
S-a desființat în parte hotărârea în ce privește latura penala si rejudecând:
1. S-a desfăcut pedeapsa rezultanta aplicata inculpatului G.A.C. în pedeapsa rezultanta de 12 ani închisoare aplicata pentru infracțiunile ce formează obiectul cauzei si pedeapsa de 289 de zile.
S-a descontopit pedeapsa rezultanta de 12 ani închisoare în pedepsele componente.
S-au redus pedepsele la care a fost condamnat apelantul inculpat G.A.C. după cum urmează:
- pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificata si completata prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. si art. 37 lit. a) C. pen. de la pedeapsa de 8 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen. pe o perioada de 5 ani la pedeapsa de 6 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza II-a si lit. b) C. pen. pe o perioada de 3 ani;
- pentru infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2) si (3) teza II-a din Legea nr. 678/2001, modificata si completata prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. de la pedeapsa de 12 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza Il-a și lit. b) C. pen. pe o perioada de 5 ani la pedeapsa de 10 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen. pe o perioada de 3 ani;
- pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen., de la pedeapsa de 10 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C.pen la pedeapsa de 7 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza II-a si lit. b) C. pen., pe o perioada de 3 ani.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. si art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus, inculpatul urmând sa execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare si pedeapsa complementara constând în interzicerea exercițiului drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza II-a și lit. b) C. pen., pe o perioada de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
S-au menținut dispozițiile privind revocarea beneficiului grațierii pentru restul de pedeapsa de 289 de zile, rămas neexecutat din pedeapsa rezultanta de I an închisoare aplicata inculpatului prin sentința penala nr. 5143 din 1 noiembrie 2002 a Judecătoriei Craiova rămasa definitiva prin decizia penala nr. 768 din 02 iunie 2003 a Curții de Apel Craiova si pedeapsa de 3.000.0000 lei, aplicata inculpatului prin sentința penala nr. 4561 din 12 noiembrie 2001 a Judecătoriei Craiova si dispoziția privind contopirea acestor pedepse în pedeapsa de 289 zile închisoare, urmând ca inculpatul sa execute pedeapsa de 10 ani si 289 zile închisoare si interzicerea exercițiului drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza II-a si lit. b) C. pen., pe o perioada de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului, pe durata executării pedepsei principale, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a si lit. b C. pen.
2. S-a descontopit pedeapsa rezultanta de 12 ani închisoare, aplicata inculpatei G.A.H., în pedepsele componente.
S-au redus pedepsele la care a fost condamnata apelanta inculpata G.A.H. după cum urmează:
- pentru infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificata si completata prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. de la pedeapsa de 8 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza Il-a și lit. b) C. pen. pe o perioada de 5 ani la pedeapsa de 6 ani închisoare si interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza Il-a și lit. b) C. pen. pe o perioada de 3 ani;
- pentru infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (2) si (3) teza a Il-a din Legea nr. 678/2001, modificata si completata prin O.U.G. nr. 79/2005, de la pedeapsa de 12 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen. pe o perioada de 5 ani la pedeapsa de 10 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza Il-a și lit. b) C. pen. pe o perioada de 3 ani;
- pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003 de la pedeapsa de 10 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a Il-a și lit. b) C. pen. pe o perioada de 5 ani la pedeapsa de 7 ani închisoare si interzicerea drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza Il-a și lit. b) C. pen., pe o perioada de 3 ani.
În baza art. 33 lit. a) - art. 34 lit. b) C. pen. si art. 35 alin. (3) C. pen. s-au contopit pedepsele de mai sus, inculpata urmând sa execute pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare și pedeapsa complementara constând în interzicerea exercițiului drepturilor prev.de art. 64 lit. a) teza ll-a și lit. b) C. pen., pe o perioada de 3 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei principale, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.
3. S-a redus pedeapsa la care a fost condamnata apelanta inculpata G.M. de la 4 ani închisoare la 3 ani închisoare.
În baza art. 81 C. pen., art. 110 C. pen. s-a suspendat condiționat executarea pedepsei de 3 ani închisoare, aplicata inculpatei G.M., pe durata termenului de încercare de 4 ani, compus din cuantumul pedepsei, la care se adaugă un interval de un an.
În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatei, pe durata executării pedepsei, exercițiul drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.
În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 1101 alin. (2) C. pen. și art. 83 C. pen., privind revocarea suspendării condiționate a executării pedepsei în cazul săvârșirii unor noi infracțiuni.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat pe durata termenului de încercare executarea pedepsei accesorii constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a ll-a și lit. b) C. pen.
S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
Pentru a dispune astfel, instanța de apel a reținut următoarele:
Motivul de apel ce vizează trimiterea cauzei spre rejudecare este nefondat, deoarece, cazurile în care se poate dispune trimiterea spre rejudecare, sunt expres și limitativ prevăzute de art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., între acestea nefiind cuprinsă situația în care prima instanță nu administrează în ședință publică, în condiții de oralitate și contradictorialitate, întregul material probator pe care se fundamentează propunerea de trimitere în judecată și nici situația în care motivarea primei instanțe nu răspunde exigențelor legii, aceste nereguli putând fi îndreptate în apel care este o cale de atac ordinară, integral devolutivă.
De altfel, în concluziile formulate oral, avocatul ales al inculpaților, a arătat că nu mai susține acest motiv de apel.
În ceea ce privește criticile ce vizează fondul cauzei, Curtea a constatat că prima instanță a reținut o situație de fapt parțial corectă, cu încadrarea juridică corespunzătoare.
În urma propriului examen, coroborând materialul probator administrat în faza urmăririi penale, în fața primei instanțe și în apel, curtea a reținut la rândul său că, în anul 2004, cei trei inculpați apelanți alături de numitul Z.F.- trimis în judecată prin rechizitoriul nr. 29D/P/2006 din 23 februarie 2007 - au inițiat și constituit un grup infracțional organizat care a avut drept scop comiterea infracțiunilor de trafic de persoane, prev. de art. 12 din Legea nr. 39/2003 și trafic de minori, prev. de art. 13 din Legea nr. 39/2003, infracțiuni considerate grave, conform art. 2 lit. b) pct. 12 din Legea nr. 39/2003.
În executarea acestei rezoluții infracționale, în perioada februarie 2004-ianuarie 2005, inculpații G.A.C. și G.M. le-au racolat prin înșelăciune pe părțile vătămate G.M.M., S.A.F., D.A., T.A.M. și B.G. determinându-le să plece în Italia cu promisiunea mincinoasă că acolo vor lucra la o pizzerie aparținând inculpatei G.A.H.
Aceiași inculpați s-au ocupat de obținerea pașapoartelor și de transportul până în Italia, unde părțile vătămate au fost cazate într-un imobil închiriat de numita G.A.H. și obligate să se prostitueze în favoarea celor trei inculpați.
În cursul anului 2005 inculpatul G.A., prin aceeași metodă, a racolat-o pe partea vătămată B.V.D. și a transportat-o în străinătate unde inculpata G.A.H. a obligat-o să se prostitueze.
În luna august a anului 2005, inculpatul G.A., împreună cu Z.F., le-au racolat prin aceeași metodă pe părțile vătămate S.A.F. și P.L.E. care au fost transportate în Italia de inculpatul G.A. iar acolo au fost cazate în apartamentul închiriat de G.A.H. și obligate prin amenințări dar și exercitarea unor acte de violență, să se prostitueze în folosul inculpaților.
În decembrie 2005 Z.F. și inculpata G.A.H. au racolat-o pe partea vătămată R.A.R. determinând-o prin înșelăciune să plece în Italia (prezentarea unei situații materiale bune pe care ar avea-o Z.F. și de care s-ar bucura și ea, în calitate de prietenă a acestuia) unde urma să fie așteptată de inculpata G.A.H., Z.F., s-a ocupat de procurarea pașaportului turistic și achitarea contravalorii transportului dar, în urma intervenției organelor de poliție partea vătămată a fost împiedicată să plece în străinătate și, în felul acesta, nu s-a ajuns la exploatarea ei sexuală.
În februarie 2006 Z.F. și inculpatul G.A. au racolat-o pe partea vătămată minoră N.M.M. convingând-o să meargă în Italia sub pretextul că va lucra la pizzerie. Taxele necesare pentru întocmirea actelor notariale și eliberarea pașaportului au fost achitate cu sume de bani puse la dispoziție de inculpatul G.A. care s-a ocupat și de transportul minorei în Italia unde aceasta a fost așteptată de inculpata G.A.H. care i-a asigurat cazarea și a constrâns-o să practice prostituția, ocupându-se și de supravegherea minorei la stradă.
În ceea ce o privește pe partea vătămată G.M.M. instanța de apel a reținut că aceasta nu poate fi reținută drept victimă a traficului de persoane deoarece, prin actul de sesizare prin care a fost trimisă în judecată inculpata G.M., respectiv rechizitoriul nr. 188/P/2005 nu a fost avută în vedere fapta comisă în raport de partea vătămată G.M.M. Or, atâta timp cât instanța de fond nu a dispus, în temeiul art. 335 C. proc. pen., extinderea acțiunii penale și cu privire la acest act material, sunt incidete prevederile art. 317 teză I C. proc. pen., conform cărora „Judecata se mărginește la fapta și la persoana arătată în actul de sesizare a instanței (...)."
Referitor la P.A.M., Curtea a constatat că nu poate fi reținută între victimele traficului de persoane întrucât, din materialul probator administrat în cauză rezultă că în perioada în care a mers în Italia era prietena inculpatului G.A. iar în această calitate a mers de bunăvoie în străinătate fără ca vreunul dintre inculpați să fi formulat față de ea promisiunea prin care au fost induse în eroare celelalte persoane vătămate. În Italia, inculpatul G.A. a încercat să întrețină cu P.A.M. raporturi sexuale dar, pentru tentativa la infracțiunea de viol, prev. de art. 20 raportat la art. 197 alin. (1) C. pen., prin rechizitoriu s-a dispus neînceperea urmării penale ca urmare a faptului că nu s-a formulat plângere prealabilă în termen legal. De altfel, prin același rechizitoriu, nr. 188/P/2005, P.A.M. nu este menționată între victimele traficului de persoane iar în dosarul în care s-a întocmit rechizitoriul nr. 43D/P/2007, prin care au fost trimiși în judecată inculpații G.A. și G.A.H., această persoană este enumerată între victimele traficului de persoane doar în citativul rechizitoriului nu și cu ocazia încadrării faptei în drept iar pe de altă parte în respectivul dosar nu sunt probe în plus față de celălalt dosar din care să rezulte că P.A.M. are calitatea de victimă a traficului de persoane.
Situația de fapt astfel reținută se probează cu materialul probator administrat în faza urmăririi penale (declarațiile părților vătămate, coroborate cu declarații de martori, formulare de transfer bancar prin serviciul W.U., din care rezultă că inculpata G.A.H. trimitea sume mari de bani în țară inculpaților dar și lui Z.F. - de exemplu pe 03 ianuarie 2006 i-a trimis 600 de euro iar pe 05 ianuarie 2006 i-a trimis 1.150 de euro - filele nr. 241-242, vol. II Dosar urmărire penală nr. 43D/P/2007 -, listing-ul intrărilor și ieșirilor în și din țară a părților vătămate și inculpaților G.A. și Mihaela și numitului Z.F., adrese ale I.J.P.F. Arad, adresa B.N.I. din 14 noiembrie 2005 și care nu a fost înlăturat în urma administrării probelor în instanță.
Relevante pentru modalitatea în care operau inculpații sunt declarațiile date la instanța de fond respectiv în apel de părțile vătămate T.A.M. și B.V.D.
T.A.M. (filele nr. 203/205, dosar tribunal), a menținut cele declarate în faza urmăririi penale în sensul că a fost indusă în eroare de inculpații G.A. și M. care i-au propus să meargă în Italia unde urma să lucreze la o pizzerie pe care o avea sora inculpatului G.A. (inculpata G.A.H.) cei doi ajutând-o să obțină pașaport și ocupându-se de transportul în Italia. Acolo a fost găzduită de inculpata G.A.H. care i-a comunicat că nu există nicio pizzerie și a încercat să o convingă să se prostitueze. In urma refuzului părții vătămate inculpații G.A. și G.A.H., la care se afla pașaportul părții vătămate, au condus-o la o stradă unde i-au cerut să se prostitueze, comunicându-i tariful - 25 de euro -și supraveghind-o până în momentul în care s-a urcat în mașina unui bărbat.
În același sens partea vătămată B.V.D., audiată în apel (fila nr. 27), a declarat că avea o situație financiară grea iar inculpații G.A. și M. au convins-o să meargă în Italia spunându-i că va lucra la o pizzerie. Aceiași inculpați s-au ocupat de transport iar în Italia a fost cazată într-un imobil ce aparținea inculpatei G.A.H. și determinată să se prostitueze în folosul inculpaților care erau în posesia buletinului predat inculpatului G.A. înainte de a pleca din România. A mai declarat partea vătămată că era transportată cu mașina la locul unde se prostitua de G.A. și G.A.H. iar banii obținuți în urma acestei activități erau luați integral de cei doi inculpați.
În ceea ce-i privește pe martorii audiați în cauză, martorul B.M.S. a declarat în faza urmăririi penale că inculpații G.A. și G.M. i-au propus părții vătămate B.G. să meargă în străinătate și să lucreze la o pizzerie, partea vătămată aflând că urma să se prostitueze de la inculpata G.A.H., după ce ajunsese în Torino și fusese cazată în apartamentul închiriat de aceasta. Declarația acestui martor se coroborează cu depoziția dată de partea vătămată în faza urmăririi penale împrejurare în raport de care, declarația din apel în sensul că partea vătămată a aflat din țară că în Italia urma să se prostitueze și a acceptat să plece în aceste condiții este înlăturată ca subiectivă. Aceeași concluzie se impune și față de relația care există între martor și inculpata G.M. (martorul este fratele acestei inculpate) dar și față de motivele invocate în justificarea declarației din faza urmăririi penale - a fost speriat ca urmare a modului în care s-a procedat la audierea sa, fiind luat de poliție de la locul de muncă - și care nu pot fi reținute ca pertinente.
Martorul M.M.P., a menținut cu ocazia audierii de către instanța de apel declarația dată la urmărire penală în sensul că inculpatul G.A. i-a solicitat să facă demersurile necesare pentru ca partea vătămată minor N.M.M. să plece în străinătate, remițându-i și bani în acest scop. Aceeași poziție procesuală au avut-o și martorii A.A. (persoana care transportat-o pe minoră în străinătate, fila nr. 200 dosar apel) și B.L.F. (persoana care a însoțit-o pe partea vătămată atunci când a trecut frontiera - fila nr. 106 dosar urmărire penală). In privința celor doi martori, se impune a se menționa faptul că, deși nu au recunoscut demersurile efectuate pentru ca partea vătămată minoră să treacă frontiera, poziție procesuală determinată de altfel și de faptul că. la rândul lor, au fost cercetați în cauză, declarațiile date la urmărire penală dar și depoziția din apel a martorului B.L.F.in sunt relevante în ceea ce privește modalitatea în care s-a realizat această operațiune - în fața instanței de apel martorul B.L.F.in a recunoscut că. atunci când au trecut frontiera el și partea vătămată s-au mutat într-un microbuz pentru ca imediat după trecerea frontierei să-și continue deplasarea în autovehiculul condus de martorul A.A. Or. dacă partea vătămată ar fi trecut legal frontiera această operațiune nu și-ar găsi justificare.
Martorii R.M. și S.C.M. și-au menținut de asemenea declarațiile de la urmărire penală iar în ceea ce-i privește pe ceilalți martori, care nu au putut fi audiați de instanță, s-a procedat în conformitate cu dispozițiile art. 327 alin. (3) C. proc. pen., declarațiile de la urmărire penală fiind avute în vederea cu ocazia examinării ansamblului materialului probator. Dintre aceste depoziții, elocvente pentru modalitatea în care procedau inculpații sunt declarațiile martorului O.L., care s-a ocupat cu transportul de persoane în străinătate și care a arătat că i-a transportat și pe inculpații G.A. și M., împreună cu alte două sau trei fete, în două rânduri în Italia iar în mașină s-a vorbit de sora inculpatului G.A. și de faptul „că vor munci la o pizzerie în Torino".
Faptele expuse mai sus, cu precizările făcute cu ocazia reținerii situației de fapt, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care s-a dispus condamnarea celor trei inculpați, prima instanță procedând corect atunci când a respins cererile de schimbare a încadrării juridice din infracțiunile de trafic de persoane în infracțiuni de proxenetism întrucât, modalitatea de racolare a părților vătămate majore prin inducere în eroare (înșelăciune) este specifică traficului de persoane și exclude proxenetismul.
În ceea ce privește critica formulată de inculpații apelanți G.C.A. și G.A.H. sub aspectul infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 Curtea a reținut că este nefondată.
Potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003 grupul infracțional organizat este grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă de timp și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
În speță activitatea infracțională desfășurată de inculpați nu a fost rezultatul unei înțelegeri întâmplătoare, spontane ci s-a desfășurat în timp, în mod repetat, respectându-se în principiu aceeași modalitate de săvârșire a faptelor iar cei doi inculpați au avut în mod constant același rol și aceeași contribuție la executarea planului infracțional, fiind îndeplinite astfel cerințele,,grupului infracțional organizat", așa cum este acesta definit de art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003.
În concret, inculpata G.A.H. a avut, în cadrul grupului rolul de lider, de coordonator, ocupându-se în principal de asigurarea cazării părților vătămate în Italia și de supravegherea activității de prostituție pe care acestea au fost determinate să o efectueze.
În ceea ce-l privește pe inculpatul G.A. acesta, ca și inculpata G.M. și Z.F. au avut rolul de a racola părțile vătămate, de a se preocupa de obținerea pașapoartelor turistice și de a le asigura transportul - referitor la inculpata G.M. curtea a constatat că nu a fost trimisă în judecată pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 iar Z.F. a fost trimis în judecată pentru această infracțiune prin rechizitoriul nr. 29D/P/2006.
Cât privește relațiile de rudenie existente între inculpați curtea a constatat că acestea nu constituie un impediment în reținerea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, legiuitorul neînțelegând să excludă existența acestei infracțiuni în cazul în care membrii grupului infracțional sunt rude. Dimpotrivă se poate considera că fapta comisă în acestea circumstanțe este mai gravă deoarece legăturile afective dintre membri asigură o coeziune mai mare a grupului, o unitate a acțiunilor menite să conducă la atingerea scopurilor pluralității constituite.
Apelurile declarate de inculpați au fost apreciate ca fiind fondate sub aspectul individualizării pedepselor la care au fost condamnați ca urmare a constatării comiterii acestor infracțiuni iar în ceea ce o privește pe inculpata G.M. și în ceea ce privește modalitatea de individualizare a executării pedepsei.
Astfel, împrejurarea că activitatea de racolare s-a realizat prin mijloace care au exclus violența iar exploatare persoanelor vătămate s-a realizat în principal prin constrângere psihică (reținerea documentelor, amenințări) coroborate cu faptul că inculpatele G.A.H. și G.M. nu sunt cunoscute cu antecedente penale, infracțiunile pentru care a fost anterior condamnat inculpatul G.A. sunt de altă natură decât cele care formează obiectul cauzei iar starea de minoritate a inculpatei G.M. a împiedicat-o să conștientizeze pe deplin gravitatea acțiunilor sale, îndreptățesc instanța de control să procedeze la o reapreciere a pedepselor stabilite pentru infracțiunile comise de inculpați, infracțiuni care determină, prin prisma limitelor speciale de pedeapsă, o durată mare a pedepsei închisorii, în sensul reducerii acestora.
În ceea ce o privește pe inculpata G.M. față de împrejurarea că niciodată nu a acționat singură în activitatea de recrutare ci împreună cu inculpatul G.A. care, în mod cert, având în vedere starea de minoritate a acesteia a avut asupra ei un ascendent major, ascendent care în prezent, nu mai există curtea a apreciat că scopul pedepsei (prevenirea comiterii unor noi infracțiuni) va putea fi atins și în condițiile în care aceasta nu va fi executată efectiv, în regim de detenție, urmând a se dispune, în baza art. 81 C. pen. și art. 110 C. pen. suspendarea condiționată a executării.
Impotiva acestei decizii au declarat recurs inculpații G.C.A., G.M. și G.A.H..
Prin motivele de recurs formulate în scris inculpații au solicitat schimbarea încadrării juridice, din infracțiunea de trafic de persoane în infracțiunea de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen., greșita încadrare juridică a faptelor fiind datorată în principal interpretării eronate a faptelor și probelor, procurorul învestind instanța de judecată cu infracțiuni de trafic de persoane, respectiv trafic de minori. In opinia inculpaților, aceștia au săvârșit infracțiunea de proxenetism, întrucât activitatea acestora a constat numai în înlesnirea practicării prostituției de către unele victime.
Inculpații au solicitat, în subsidiar, să se constate că în situația infracțiunii de trafic de minori, nu se poate retine forma agravată a art. 12 alin. (2), ci numai art. 13 alin (1) și alin. (3) teza I din același act normativ întrucât victima N.M.M., la data presupusei fapte avea aproape 17 ani, deci mult peste vârsta de 15 ani, care era prevăzută în textul alin. (2) ca pentru forma agravată respectivă.
De asemenea, inculpații au arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 13 alin. (1), (2), (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 modificată prin O.U.G. nr. 79/2005 întrucât nu au recrutat partea vătămată N.M.M., nu au transportat-o, nici nu au transferat-o. nici nu au găzduit-o sau primit-o în scopul exploatării. Numai inculpatului Z.F. i se poate atribui activitatea de recrutare și de exploatare sexuală, reținută de altfel în sentința penală nr. 61 pronunțată în Dosarul nr. 4318/63/2007 a Tribunalului Dolj, și de asemenea participanților A.A. și M.M.P., care i-au procurat actele și care au ajutat-o să ajungă in Italia, fiind transportată efectiv în Italia de P.l.
În ceea ce privește infracțiunea de grup infracțional organizat, prev.de art. 7 alin. (1) și (3) din leg.39/2003, inculpații au susținut că nu sunt întrunite elementele constitutive întrucât nu există nici o dovada care să ducă la concluzia că acest grup era organizat, existând o ierarhie sau o subordonare. între membrii acestui grup existau raporturi de familie, ba mai mult G.A.H. este, ca vârstă, chiar mai mică decât fratele său, inculpatul G.A.C. și ar fi greu de crezut că acesta s-ar fi subordonat surorii mai mici. Inculpații au apreciat că din materialul probator rezultă că activitatea infracțională era conjuncturală, nicidecum organizată, cu reguli ierarhice riguroase.
S-a mai susținut de către inculpații G.A.H. și G.A.C. că pedepsele aplicate sunt mult prea aspre raportat la circumstanțele reale și cele personale.
Inculpata G.A.H. a mai invocat și faptul că instanța de fond nu a fost legal sesizată, faptele cercetate făcând obiectul a 3 rechizitorii nr. 188/P/D/2005 (Dosar nr. 53/63/2006), nr. 29/P/D/2005 și nr. 43/P/D/2007 (Dosar nr. 17141/63/2008), iar nu al unui unic act de sesizare conform art. 263 alin. (4) C. proc. pen. și de asemenea nu a fost citată pentru prezentarea materialului de urmărire penală, deși era cunoscută adresa sa din Italia, iar judecata în fond și apel s-a realizat cu lipsă de procedură cu aceasta. Mai exact, citarea acesteia, s-a făcut în permanență la fostul ei domiciliu din C, jud.D., deși este plecată în Italia din anul 2000, astfel că se impune desființarea hotărârilor și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond.
În ceea ce o privește inculpata G.M., s-a arătat că nici din dispozitivul și nici din considerentele hotărârii nu se poate înțelege pentru ce infracțiune sau infracțiuni a fost condamnată recurenta. Apărarea a susținut că se poate doar bănui că recurenta a fost condamnată pentru infracțiunea de trafic de minori, prevăzută de art. 13, alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001 modificată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 99 C. pen., având ca parte vătămată pe numita N.M.M.. Din actul de sesizare nu rezulta care e contribuția recurentei G.M. la săvârșirea acestei infracțiuni, motiv pentru care s-a solicitat achitarea în temeiul art. 2 pct. 2 lit. a) coroborat cu art. 10 lit. d) C. proc. pen, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori. De asemenea, întrucât recurenta a fost condamnată și pentru infracțiunea de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, prev.de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, s-a solicitat achitarea, conform art. 2, pct. 2, lit. a), raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen.
Înalta Curte, analizând hotărârea din perspectiva motivelor și cazurilor de casare invocate, respectiv pct. 2, 9, 12, 17, 14, 21 apreciază căile de atac declarate ca fiind nefondate pentru următoarele considerente:
Potrivit art 3859 pct 2 C. proc. pen., hotărârea poate ti supusă casării în cazul în care instanța nu a fost legal sesizată înalta Curte, având în vedere dispozițiile art. 263 și 264 C. proc. pen. și analizând conținutul rechizitoriilor conexate, a constatat că acesta respectă, prin formă și conținut, toate cerințele legale cuprinse în textele menționate privind persoana inculpaților, faptele reținute în sarcina acestora. încadrarea juridică, dispoziția de trimitere în judecată, numele persoanelor ce urmează a ti citate în instanță, precum și mențiunea .verificat sub aspectul legalității și temeiniciei" astfel încât, conform art. 300 alin. (1) C. proc. pen., a constatat regularitatea actului de sesizare a instanței.
Potrivit art 3859 pct 9 C. proc. pen., hotărârea poate fi supusă casării în cazul în care nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția sau instanța nu s-a pronunțat cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.
Deși cazul de casare de la pct. 9, referitor la nemotivarea corespunzătoare a hotărârii atacate, nu a fost motivat în termenul prevăzut de lege și nu poate fi luat în discuției din oficiu, astfel cum s-a arătat anterior, totuși instanța va face scurte observații referitoare la conținutul părții expozitive a hotărârii atacata, întrucât partea a înțeles să susțină acest caz în dezbateri.
Analizând structura și conținutul deciziei recurate se constată că aceasta cuprinde considerente proprii în fapt și în drept (pag. 121-131), face trimitere la probele administrate de instanța de fond și cele administrate nemijlocit în apel, analizează caracterizarea în drept a infracțiunilor și răspunde concis apărărilor invocate, astfel încât nu s-a mărginit a trimite la motivarea instanței fondului. De asemenea, sentința cuprinde pe larg aspectele ce au condus la pronunțarea hotărârii de condamnare.
În hotărârea C.E.D.O. pronunțată în Cauza Boldea împotriva României (pag. 29, 30) se arată că art. 6 alin. (1) obliga instanțele să iși motiveze hotărârile, și nu poate fi înțeles în sensul că impune un răspuns amănunțit pentru fiecare argument (Van de Hurk, § 61). Dimensiunea acestei obligații poate să varieze in funcție de natura hotărârii. Mai mult, instanța trebuie sa țină cont mai ales de diversitatea mijloacelor pe care un pledant le poate ridica in instanță .De aceea, problema de a ști dacă o instanță și-a incălcat obligația de motivare ce rezultă din art. 6 din Convenție nu se poate analiza decât in lumina circumstanțelor spetei (Ruiz Torija, § 29). In plus. noțiunea de proces echitabil presupune ca o instanță internă care nu și-a motivat decât pe scurt hotărârea, prin preluarea motivării instanței inferioare sau altfel, să fi analizat in mod real chestiunile esențiale ce i-au fost supuse judecății si să nu se fi mulțumit cu a aproba pur si simplu concluziile unei instanțe inferioare (Helle, § 60).
Revenind la prezenta cauză, trebuie concluzionat în sensul că hotărârile anterioare au evidențiat argumentele ce au condus la aprecierea ca fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor. Analiza coroborată a ansamblului probator administrat de-a lungul procesului penal, în mod corect a condus la reținerea faptului că acesta este apt să răstoarne prezumția de nevinovăție și să facă dovada deplină a angajării răspunderii penale a inculpaților, stabilind fără dubiu, modul de operare și contribuțiile personale în activitatea ilicit penală. Prin sentința penală pronunțată de Tribunalul Dolj și prin Decizia penală nr. 385 din 14 decembrie 2012 a Curții de Apel Craiova s-au stabilit în mod corect și motivat situația de fapt, forma de vinovăție a fiecărui inculpat, dându-se o corectă încadrare juridică faptelor.
În ceea ce privește cazul de casare prevăzut Ia art 3859 pct 12 C. proc. pen. hotărârea poate fi supusă casării în cazul în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii pentru care s-a dispus trimiterea în judecată, iar potrivit art 3859 pct 17 C. proc. pen., hotărârea poate fi supusă casării în cazul în care faptei i s-a dat o greșită încadrare juridică.
Înalta Curte constată că în cursul urmăririi penale s-au administrat următoarele mijloace de probă:
- declarațiile părților vătămate G.M.M. (vol. l, filele 77-79), S.A.F. (vol. l, filele 106-110; voI. 101-116), T.A.M. (vol. l, filele 80-83. 85-92), B.G. (vol. l, filele 93-105): P.L.E. (vol. l filele 149-154:157-162; 205-206), S.A.F. (vol. l, filele 169-176), R.A.R. (vol. l, filele 252-258), B.V.D. (vol. l, filele 146-148), și ale părții vătămate minore N.M.M. (vol. l. filele 177-205);
- înscrisuri, respectiv listing-urile de intrare-ieșire din și în țară al părților vătămate, al inculpatului și al învinuitei; adresa din 10 iunie 2004 a B.N.I.; adresa din 14 noiembrie 2005 a C.C.P.I. - P.N.F. (Dosar nr. 188/D/P/2005), listing-urile de intrare-ieșire din și în țară al părților vătămate și al inculpatului G.A.C.; adresa din 10 iunie 2004 a B.N.I. (vol. l, fila 113); adresa din 14 noiembrie 2005 a C.C.P.l. - P.N.F.; rechizitoriul nr. 188D/P/2005 din 27 februarie 2006 (vol. l, filele 35-42; formulare de transfer bancar prin serviciul W.U. din 15 august 2005, 10 octombrie 2005, 11 octombrie 2005, 31 octombrie 2005, 12 decembrie 2005,21 noiembrie 2005,21 decembrie 2005,05 ianuarie 2006, 03 ianuarie 2006, 09 februarie 2006, 14 februarie 2006, 01 februarie 2006,13 februarie 2006,18 martie 2006, 21 martie 2006, 06 martie 2006, 13 martie 2006, 31 martie 2006, 20 aprilie 2006, 02 iunie 2006, 05 iulie 2006, 21 iulie 2006, 20 iulie 2006, 23 iulie 2006 (vol. II, filele 238- 246, 250-273); listing-ul intrărilor/ieșirilor din/în țară ale părților vătămate, ale inculpaților Z.F. și G.A.C.; documente depuse de învinuitul M.M.P. pentru partea vătămată N.M.M. în vederea eliberării pașaportului (cereri pentru eliberarea pașaportului, chitanțe fiscale, declarația notarială nr. 906 din 28 februarie 2006, copii ale cărții de identitate și certificatului de naștere, hotărâre judecătorească); adresele din 25 ianuarie 2007, și din 22 ianuarie 2007 ale I.J.P.F. Arad; acte efectuate de către Poliția municipiului Craiova-Biroul Investigații Criminale în luna august 2006 pentru identificarea minorei N.M.M. reclamată dispărută de martora V.N. efectuate de către Poliția municipiului Craiova, secția 1 Poliție în luna ianuarie 2006 pentru identificarea părții vătămate R.A.R. la sesizarea familiei; procese-verbale al organelor de poliție și adrese către unitățile bancare;
- raport de expertiză grafică din 26 ianuarie 2007 al I.P.J. Dolj - Serviciul Criminalistic (vol. l, filele 245-251); raport de expertiză psihiatrico-legală din 09 mai 2007-18 mai 2007 al I.M.L. Timișoara (vol. IV, filele 34-45); avizul din 23 mai 2007 al Comisiei de Control și Avizare a actelor medico-legale din cadrul I.M.L. Timișoara (vol. IV. fila 46);
- ordonanța cu titlu provizoriu nr. 29D/P/2006 din 08 februarie 2007, ora 08,00 (vol. IV, filele 65-66); încheierea nr. 4 din 09 februarie 2007 a Tribunalului Dolj (vol. II, filele 67-68); proces-verbal de redare a înregistrărilor audio și planșe fotografice efectuate în baza ordonanței cu titlu provizoriu nr. 29D/P/2006 din 08 februarie 2007, ora 08.00 (vol. II,filele 69-71);
- acte efectuate de autoritățile judiciare italiene (Procuratura Generală a Republicii din Torino, Curtea de Apel din Torino, Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul Superior din Torino, Questura din Torino -Brigada Mobilă, Comandamentul Poliției Municipale Torino), urmare cererii de comisie rogatorie nr. 43D/P/2007, formulată la 21 ianuarie 2008 de D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj (Vol. III):
- declarațiile martorilor V.N., S.C.M., D.C., B.L.F. (vol. II, filele 97-99), B.L.I. (vol. lI, fila 96), R.M.A. (vol. II, filele 102-103), și S.I.; B.S.M., O.L., V.M.F., B.S.M. (vol. l, filele 139-141), B.E.L. (vol. 1, filele 133-134), O.L. (vol. l, filele 135.137);
- declarațiile inculpatului trimis în judecată Z.F. (vol. II, filele 46-57),
- declarațiile inculpatului G.A.C.. în cursul urmăririi penale, fiind audiat, inculpatul G.A.C., a menționat, în prezența apărătorului ales, că, datorită stării de sănătate, a considerat că nu poate da declarații în cauză, poziție exprimată atât cu ocazia audierii în calitate de învinuit, cât și în calitate de inculpat. Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală inculpatul G.A.C. nu a recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lui.
În cursul judecării în fond, după desființarea cu trimitere spre rejudecare prin Decizia penală nr. 1 din 10 ian. 2011 a Curții de Apel Craiova, au fost audiați, în prezența aceluiași apărător ales, ce a asigurat apărarea și în ciclul procesual anterior:
- inculpații: G.C.A. (fila 148), G.M. (fila 150), în ședința publică din 10 iunie 2011, în prezența unuia din apărătorii aleși și a apărătorului desemnat din oficiu;
- părțile vătămate: Ț.A.M. (fila 203), P. (T.) A.M. (fila 205), audiate în ședința din 30 iunie 2011,
- martorii: G.I. (fila 122, dos fond), în ședința publică din 19 mai 2011, care a precizat că menține declarațiile anterioare;
Este de subliniat faptul că părțile vătămate, ca și o parte din martori, au revenit asupra declarațiilor anterioare, fără un motiv plauzibil ori verosimil care să poată justifica schimbarea conținutului declarațiilor. Din coroborarea datelor susținute sau menținute, inclusiv în fața instanțelor de fond ori apel, rezultă că părțile vătămate, majore ori minore, transportate în Italia, erau obligate să se prostitueze în favoarea inculpaților, fiind supuse constant unor constrângeri ddterminate de violențe fizice ori amenințări și lipsite de posibilitatea de a se deplasa liber, dar și de mijloace suficiente de subzistență, sumele de bani obținute fiind strânse de inculpați.
În cursul judecării apelului au fost audiați, în prezența celor doi apărători aleși martorii B.L.F. (fila 106, vol. 11) și R.M. (fila 107, vol. II); A.A., în prezența apărătorului ales al inculpaților (fila 200, vol. II); B.M., în prezența celor doi apărători aleși, dar în lipsa inculpaților, (fila 272, vol. 11, dos apel); M.M.P., în prezența celor doi apărători aleși, dar în lipsa inculpaților (fila 273, vol. II, dos. apel). S-a procedat și la citarea martorilor: V.N., D.C., O.L., V.M. și D.C. care nu au putut fi audiați necunoscându-se domiciliile de la acel moment (fila 124 și urm., 192 vol 1, filele 93, 99, 101, 218 și urm., vol. II, fila 5 și urm., 44, vol. III, dos. apel) și părților vătămate S.A.F., R.A.R., N.M.M., B.G., P.L., R.A.R., V.M.I. s-a constatat că sunt plecate din țară sau sunt mutate tară a se putea determina noile adrese de domiciliu, (fila 124 și urm. vol. I, filele 46, 95. 97, 99, 216, 270. Vol. II, dos. apel).
În cursul judecării recursului s-au depus înscrisuri de către G.A.H. referitoare la situația sa familială și profesională (fila 46 și urm.).
Obiectul judecății. Potrivit jurisprudenței C.E.D.O. (hotărâre din 27 februarie 1980. Deweer c. Belgiei, pag. 46), acuzația în materie penală constituie notificarea oficială ce emană de la o autoritate competentă, în sensul că unei anumite persoane i se impută săvârșirea unei fapte penale. Simpla descriere a unei situații de fapt în succesiunea evenimentelor, nu este suficientă pentru a caracteriza o acuzație în materie penală, precizarea detaliată a bazei factuale (C.E.D.O. M.C. c. Bulgariei), fiind necesar a ti caracterizată în drept de o manieră aptă să descrie consecințele juridice ale conduitei ilicit penale (C.E.D.O., hotărâre 25 martie 1999, Mattoccea c. Italiei, pag. 59). Aceleași exigențe ale acuzației în materie penală reține și jurisprudența instanței supreme în Decret nr. 74/2001, C9, potrivit căreia rechizitoriul trebuie să cuprindă încadrarea juridică a faptei menționate în partea descriptivă și dispoziția de trimitere în judecată.
În actul de sesizare, emis în Dosarul nr. 43/D/P/2007 la data de 15 octombrie 2008. la secțiunea în drept, s-au reținut următoarele:
Faptele inculpatului G.A.C., constând în a o racola, sub promisiunea mincinoasă a oferirii unui loc de muncă licit și a o transporta în Italia, pe partea vătămată G.M.M., în scopul ascuns al obligării la practicarea prostituției, în înțelegere cu inculpata G.M., de a le racola și transporta în Italia împreună cu inculpatul trimis în judecată Z.F. pe părțile vătămate P.L.E. și S.A.F., de a le exploata sexual „la stradă" împreună cu inculpatul trimis în judecată Z.F. și cu inculpata G.A.H. pe părțile vătămate P.L.E. și S.A.F., de a o racola, transporta și exploata sexual în Italia pe partea vătămată B.V.D., de a-i sprijini financiar pe inculpatul trimis în judecată Z.F. și pe învinuitul M.M.P. pentru întocmirea documentelor (pașaport și procură notarială) pentru partea vătămată minoră N.M.M., de a face demersuri pentru asigurarea și achitarea transportului din România în Italia al părții vătămate minore N.M.M., cu privire la care a cunoscut că aceasta urmează să fie exploatată sexual de inculpata G.A.H. - întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, urmată de săvârșirea unei infracțiuni grave, prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu referire Ia art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și trafic de minori prev și ped. de art. 13 alin. (1) alin. (2) și alin. (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, toate cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.
Pentru infracțiunea de trafic de persoane, săvârșită împotriva părților vătămate S.A.F., D.A., T.A.M. și B.G., (descrisă Ia pct. 1 din același rechizitoriu), inculpații G.A.C. și G.M. au fost trimiși în judecată, prin rechizitoriul nr. 188D/P/2005 din 27 februarie 2006 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Dolj.
Faptele inculpatei G.A.H., constând în a constitui și coordona din Italia, în perioada martie 2004 - martie 2006, grupul infracțional organizat, format din inculpații G.A.C., G.M. și Z.F., având ca scop racolarea din România, prin înșelăciune și exploatarea sexuală, prin violență fizică și psihică, în Italia a părților vătămate G.M.M., S.A.F., T.A.M., D.A., B.G., P.L.E., S.A.F., R.A.R., B.V.D. și a părții vătămate minore N.M.M. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere, constituire și coordonare a unui grup infracțional organizat, urmată de săvârșirea unei infracțiuni grave, prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003, trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) lit. a), alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr. 678/2001. modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și trafic de minori prev și ped. de art. 13 alin. (1) alin. (2) și alin. (3) Teza a II-a din Legea nr. 678/2001. modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005, toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.
Agravanta prevăzută de art. 75 lit. c) C. pen. reținută inculpatei G.A.H. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane are ca temei juridic participarea inculpatei G.M., (minoră la data săvârșirii faptelor) trimisă în judecată prin rechizitoriul nr. 188D/P/2005 din 27 februarie 2006, alături de inculpatul G.A.C. pentru racolarea și transportarea în Italia în scopul exploatării sexuale pentru grupul infracțional organizat, a părților vătămate S.A.F., D.A. și B.G. ( rechizitoriu din 15 octombrie 2008, Dosar nr. 43/D/P/2007).
În rechizitoriul din data de 27 feb. 2006, emis în Dosarul nr. 188/D/P/2005, se reținuse că în perioada mai 2004 -ianuarie 2005, inculpatul G.A.C. și învinuita G.M. (minoră la aceea dată), sub promisiunea mincinoasă a găsirii unui loc de muncă licit, au racolat și transportat în Italia pe părțile vătămate S.A.F., D.A., T.A.M. și B.G. pe care le-a obligat să se prostitueze în folosul lor.
Din materialul de urmărire penală rezultă că inculpatul G.A.C. și învinuita G.M. le-au promis părților vătămate că vor lucra într-o pizzerie, proprietatea numitei A.H., sora inculpatului, stabilită în localitatea Torino-Italia. în realitate, propunerea inculpatului și a învinuitei era mincinoasă, făcută pentru determinarea părților vătămate de a accepta să meargă în Italia, în scopul ascuns, de a fi obligate la practicarea prostituției.
Numita G.A.H. nu a avut și nu are în proprietate, în administrare o pizzerie sau o astfel de ocupație, aceasta fiind stabilită în localitatea Carmagnola, situată în apropierea orașului Torino din Italia și căsătorită cu un cetățean albanez.
Discuțiile dintre inculpat, învinuită și părțile vătămate au avut loc și în prezența martorului B.M.S. și a numitului G.I., confirmând starea de fapt expusă de părțile vătămate.
De asemenea, martorul de bună-credință O.L. (rezident în Italia), cel care le-a transportat în Italia, cu autoturismul, pe părțile vătămate D.A., S.A.F. și T.A.M., însoțite de inculpat și învinuită, a relatat că în autoturism s-a discutat că părțile vătămate merg la muncă în Italia, la o pizzerie ce aparține surorii inculpatului și nu a auzit ca cineva să vorbească despre prostituție.
După ce au ajuns în orașul Torino, părțile vătămate au fost cazate de numita A.H., într-o garsonieră, despre care a afirmat că îi aparține, iar pașapoartele le-au fost reținute de inculpatul G.A.C.
Părțile vătămate au fost obligate de inculpat și de A.H., să se prostitueze, fiind transportate zilnic în apropierea localității Carmagnola, unde cei doi le indicau locuri fixe, situate pe stradă și le dădeau prezervative, fixându-le și tariful pe care trebuiau să-l perceapă de la fiecare client, între 20 și 40 euro. Pe timpul cât părțile vătămate se aflau în stradă și practicau prostituția, erau supravegheate de către A.H. și de inculpat, iar la sfârșitul fiecărei zile. toți bani obținuți de flecare parte vătămată(sume cuprinse între 200 și 400 euro/zi) erau luați de A.H.
Pentru a le determina pe părțile vătămate să se prostitueze în folosul lor, atât inculpatul cât și A.H., le-au amintit că. în caz de refuz, vor apela la persoane din lumea interlopă și le va omorî familia și copii.
O dovadă în acest sens o reprezintă și adresa din 10 iunie 2004 a B.N.I. prin care Structura de Carabinieri din Torino, sesizată de S.A.F. a sesizat Poliția Municipiului Craiova pentru asigurarea protecției mamei și fiicei minore a părții vătămate S.A.F.
Aceeași conduită de amenințare față de părțile vătămate a avut-o inculpatul și după ce au depus plângeri împotriva lui în prezenta cauză penală, părțile vătămate fiind amenințate cu fapte de violență fizică îndreptate atât împotriva lor, cât și a membrilor familiei.
Partea vătămată P.A.M. (prietenă a inculpatului G.A.C. în perioada august-noiembrie 2003), la propunerea inculpatului și la insistențele telefonice ale numitei A.H. s-a deplasat în Italia cu acesta în luna noiembrie 2003.
P.A.M. a fost găzduită de către A.H. în același imobil în care au fost găzduite ulterior celelalte părți vătămate. Inculpatul G.A.C. a încercat prin violență fizică să întrețină raporturi sexuale cu P.A.M. dar nu a reușit deoarece aceasta s-a refugiat în baie. P.A.M. a auzit discuția dintre inculpat și A.H., în care aceasta din urmă îi reproșa inculpatului că i-a cerut să-i aducă o „curvă" și el i-a adus o,.virgină".
La insistentele sale, P.A.M. a fost condusă la Gara Torino de către A.H. și a revenit singură în România.
Prin conduita lor, G.A.C. și G.A.H. au avut ca scop folosirea numitei P.A.M. la practicarea prostituției în folosul lor.
În drept, faptele săvârșite de inculpații G.A.C. și G.M. au fost caracterizate în infracțiunea de trafic de persoane prevăzute de art 12 alin. (1) lit. a) și alin. (2) din Legea nr. 678/2001, modificată, cu aplicarea art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art 75 lit. c) și 37 lit. a) C. pen., pentru inculpatul G.A. și cu aplicarea art. 99 C. pen. pentru inculpata G.M., minoră la data săvârșirii faptei.
Se constată că inculpata minoră G.M. nu a fost trimisă în judecată și pentru infracțiunea de grup infracțional organizat, ci numai pentru săvârșirea unei infracțiuni de trafic de persoane și de minori.
Acuzația adusă fiecărui inculpat este amplu descrisă în secțiunea în fapt a rechizitoriului.
Ca urmare, Înalta Curte apreciază ca acuzația în materie penală a fost suficient descrisă și caracterizată în drept pentru a genera premisele exercitării dreptului la apărare.
În ceea ce privește infracțiunile de trafic de persoane sau minori, la data săvârșirii faptelor, potrivit art 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001. constituia infracțiunea de trafic de persoane recrutarea, transportarea, transferarea, cazarea ori primirea unei persoane, prin amenințare, violență sau prin alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune. abuz de autoritate sau profilând de imposibilitatea acelei persoane de a se apăra sau de a-și exprima voința ori prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane.
În scopul exploatării acestei persoane, și se pedepsește cu inchisoare de la 3 ani la 10 ani și interzicerea unor drepturi.
(1) Traficul de persoane săvârșit de două sau mai multe persoane împreună. constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
Potrivit art 13 alin. (1) din același act normativ. 1) Recrutarea, transportarea, transferarea, găzduirea sau primirea unui minor. în scopul exploatării acestuia, constituie infracțiunea de trafic de minori și se pedepsește cu închisoare de la 5 ani la 15 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă fapta prevăzută la alin. (1) este săvârșită prin amenințare, violență sau alte forme de constrângere, prin răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau profitând de imposibilitatea minorului de a se apăra ori de a-și exprima voința sau prin oferirea, darea, acceptarea ori primirea de bani sau de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra minorului, pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani și interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) și (2) sunt săvârșite în condițiile prevăzute la art. 12 alin. (2). pedeapsa este închisoare de la 7 ani la 18 ani și interzicerea unor drepturi, în cazul prevăzut la alin. (1), și închisoare de la 10 ani la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, în cazul prevăzut la alin. (2).
Relevante, dar nu unice, sunt pentru susținerea acuzației penale următoarele declarații ce vor fi prezentate pe larg:
Declarația inculpatului G.C.A., audiat în ședința publică din data de 16 iunie 2011, în prezența apărătorului ales, a declarat următoarele: „Știu pentru ce am fost trimis în judecată, însă nu recunosc săvârșirea infracțiunilor de trafic de persoane și trafic de minori.
Nu am vrut să spun până în prezent nimic despre modul în care s-au desfășurat lucrurile în anul 2004, pentru că nu vroiam ca părinții să afle că soția mea, G.M., s-a prostituat în Italia.
O cunosc pe T.A.M. ca fiind prietena unui bun prieten de al meu, I.G. și mai știu că și aceasta se prostitua în Italia, însă nu am avut niciodată cu ea.
După perioada pe care am petrecut-o în Italia împreună cu soția mea, cu A.F. și D.A., am revenit în țară și am constatat că venise din Japonia și sora soției mele.
În această perioadă m-am întâlnit cu I.G., care aflând despre faptul că eu, soția mea și sora soției vrem să mergem în Italia, unde cele două fele urmau să practice prostituția, Iustin mi-a zis că ar vrea să meargă și el. Eu am fost de acord și am plecat toți 4 în Italia. Am rămas în Italia aproximativ o lună și ceva. In această perioadă, Iustin o ducea și o aducea pe L.a de la stradă și primea de la aceasta 100 euro pe zi pentru serviciile prestate.
Am revenit în țară toți patru, iar după aproximativ 3 săptămâni i-am spus lui Iustin că eu vreau să plec înapoi în Italia cu M., iar el mi-a spus că are o prietenă și că ar vrea să meargă și aceasta în Italia. Am fost de acord să meargă și A.M. cu noi, urmând ca Iustin să vină după ceva timp pentru că nu mai avea loc în mașina care ne transporta. In Italia, A.M. a locuit împreună cu noi, eu sunt cel care o ducea și o aducea de la stradă tot contra sumei de 100 euro pe zi. într-un final Iustin nu a mai ajuns în Italia și știu că se certa la telefon cu A., aceasta reproșându-i că îi trimite bani și el nu vine în Italia. După aproximativ o săptămână, A. s-a supărat și a plecat la un verișor al ei. Nu știu în ce condiții a ajuns A. în țară.
Pe P.A.M. o știu de mai multă vreme. A fost prietena mea înainte să o cunosc pe soția mea M., însă niciodată aceasta nu s-a prostituat în Italia cât timp am fost împreună.
Partea vătămată B.G. era prietena cumnatului meu B.S.
La un moment dat am plecat în Italia cu cumnatul meu, cu B.G., cu I.G. și cu S.M. Știam din țară și stabilisem că cele două fete merg în Italia să se prostitueze. Singura relație pe care am avut-o cu B.G. și S.M. este că le-am permis să stea la noi o săptămână, pentru că doreau să ajungă la Terni, o localitate lângă Roma.
Cele două fete erau duse la stradă de I. și de cumnatul meu S.
Într-o zi cei patru au plecat din apartamentul în care locuiam, mi-au luat și mașina. motiv pentru care am fost nevoit să fac plângere la poliția din Italia. După acest eveniment eu am revenit în țară, unde se afla și soția mea.
Ulterior m-am întâlnit cu I.G., care mi-a reproșat că nu trebuia să fac denunț la poliția italiană pentru că el nu mai putea să mai intre în Italia.
La un moment dat, în timp ce eram prieten cu M., am cunoscut-o pe P.L.E., printr-un prieten din cartier numit F. F. mi-a spus că ar vrea să meargă în Italia cu L. și cu numita S.A.F. și pentru că mie îmi plăcea de L., le-am spus că vreau să merg și eu cu ei. De data aceasta am stat în Italia la un hotel în Torino. unde am rămas aproximativ o lună de zile. În acea perioadă, eu o duceam pe L. la stradă, iar pe A.F. o ducea prietenul meu F. L.E. mi-a plătit în perioada respectivă 100 euro zilnic, ea fiind și cea care plătea camera la hotel.
De la S.A.F. nu am luat niciodată vreo sumă de bani.
Nu o cunosc pe N.M.M.
Pe R.A.R. am cunoscut-o prin intermediul lui I., prietenă cu S.M. Nu știam că R. urma să vină în Italia. într-o zi când m-am întors din oraș am găsit-o în apartament, și fac mențiunea că era o femeie în jur de 30 de ani. Pe R. o ducea Ia stradă I.
În legătură cu B.V.D. lucrurile s-au desfășurat așa cum Ie-a descris soția mea.
Nu le-am forțat în nici un fel nici eu și nici soția mea și nici sora mea A.H. să se prostitueze în folosul nostru. înțelegea dintre mine și fete fiind perfectată din țară, în Italia fiecare știa ce are de făcut și în ce condiții, părțile vătămate acceptând de bună voie condițiile noastre.
Nu-mi explic de ce părțile vătămate atunci când au venit în țară au declarat la poliție că eu, soția și sora mea le-am fi promis locuri de muncă în Italia după care le-am obligat să se prostitueze, însă bănuiesc că totul este o răzbunare din partea numitului I.G. pentru faptul că i-am făcut plângere pentru furtul mașinii la poliția italiană.
Din câte știu eu, niciuna dintre părțile vătămate nu s-au dus din proprie inițiativă la poliție, ci au fost invitate de poliție.
Din câte știu la această dată. mare parte din părțile vătămate sunt plecate prin Italia sau Turcia, unde practică în continuare prostituția.
În ultima vreme am fost plecat în Italia împreună cu soția mea și de această dată eu sunt cel care lucrează la o fabrică de cartoane. Am un contract de muncă legal încheiat, acesta fiind și motivul pentru care nu m-am prezentat la instanță. Până ieri, am locuit la Verona la fratele soției mele, care administrează o discotecă și ajutăm și noi și astfel putem să ne întreținem.
Din câte știu. Z.A.F. mai practicase prostituția prin Turcia, dar și în România cu număr de telefon.
De asemenea, despre B.V.D. mai știu că practicase prostituția.
Singura problemă cu sora mea în toate aceste "aranjamente" a fost aceea că eu neavând acte de ședere legală în Italia, casa în care locuiam și mașina pe care o foloseam au fost luate pe numele sorei mele.
Sora mea nu a primit niciodată vreo sumă de bani de la noi, pentru că niciodată nu i-am spus cu ce ne ocupăm (fila 148 și urm., dosar fond după casare).
Inculpată G.M. audiată în ședința publică din data de 16 iunie 2011. în prezența apărătorului ales. a declarat următoarele: „îmi mențin declarațiile date în cauză atât în fața procurorului cât și în fața judecătorilor în legătură cu faptele pentru care sunt judecată, cu următoarele precizări:
Nu recunosc săvârșirea faptelor pentru care am fost trimisă în judecată, nu am forțat pe nimeni să se prostitueze în favoarea mea sau a soțului meu. O cunoșteam pe D.A. din copilărie și în cursul anului 2003 am fost împreună cu aceasta în Timișoara unde am practicat prostituția. Precizez că la acea dată nu îl cunoșteam pe soțul meu G.A.C.
La revenirea în Craiova l-am cunoscut pe soțul meu, inițial nu i-am spus cu ce m-am ocupat la Timișoara. însă ulterior l-am înștiințat și i-am spus totodată că mi-aș dori să câștig în continuare bani de pe urma acestei activități. însă nu în țară ci în străinătate.
Cam în aceeași perioadă, sora mea B.L. se afla în Japonia și vorbisem cu ea să plecăm împreună în Italia. însă până să vină sora mea din Japonia am plecat în Italia cu D.A. și Z.A.F.
Înainte să plec cu cele două în Italia mai fusesem tot în Italia împreună cu soțul meu. o perioadă de 2 luni. timp în care eu am lucrat tot la stradă, iar la revenirea în țară m-am întâlnit cu D.A., care m-a întrebat ce am făcut în Italia, i-am spus că ceea ce făceam și la Timișoara amândouă și atunci A. m-a întrebat dacă poate să meargă și ea împreună cu o prietenă de-a ei. Nu i-am dat un răspuns de la prima discuție pentru că trebuia să vorbesc cu soțul meu și pentru că am ajuns la concluzia că în Italia ne-ar fi mai ușor cu chiria și cu celelalte cheltuieli, i-am comunicat A. că poate să meargă împreună cu mine și soțul meu în Italia.
Am plecat toți patru în Italia și fiecare și-a plătit contravaloarea transportului la Torino.
Înainte să plecăm din țară ne-am înțeles cu A. și cu A.F. să contribuim împreună Ia cheltuielile cu cazarea și întreținerea și pentru că soțul meu urma să ne ducă și să ne aducă cu mașina de Ia stradă pană unde locuiam, am stabilit că partea fiecăreia dintre cele două pentru acoperirea cheltuielilor să fie de 100 euro pe /zi.
Despre celelalte părți vătămate, nu cunosc nimic și nu le cunosc personal, cu excepția numitei P.A.M. despre care știu că a fost prietena soțului meu înainte să mă cunoască pe mine. iar G.M.M. a stat cu G.I. Și T.A.M. a fost prietena lui I.
Despre B.V.D. știu că are o soră care locuiește la B., am cunoscut-o și eu și ea a fost cea care mi-a spus că a mai fost în Italia, la Roma. unde a practicat prostituția. că a fost împreună cu niște țigani și că ar dori să meargă și ea cu noi dacă se poate. D. m-a rugat să o ajut să-și plătească drumul și să-mi restituie banii când ajunge în Italia. Și D. locuia în aceeași casă cu noi. însă în altă perioadă decât am locuit cu A. și A.F.
Și B.V.D. îmi plătea aceeași sumă. respectiv 100 eură pe zi. Suma de 100 euro nu cuprindea și contravaloarea cotei părți pentru chirie, ci contravaloarea serviciilor pe care ni le făcea soțul meu. respectiv ne transporta cu mașina, ne aducea ceea ce ne trebuie (apă. mâncare) și grija pe care o avea față ne noi. Respectiv ne proteja.
Z.A.F. a locuit împreună cu noi aproximativ 3 săptămâni după care ne-a spus că vrea să se mute la un bărbat mai în vârstă pe care mi-a că îl cunoscuse la stradă. iar D.A. a stat cam o lună și jumătate.
Până să se mute A. în una din zile am fost ridicate de pe stradă de carabinieri care ne-au dus la secție, ne-au luat câte o declarație, ne-au luat amprentele și ne-au dat drumul.
Nici una dintre fete nu a avut pașaportul reținut de mine sau de soțul meu fiecare și-l ținea acasă, iar asupra noastră aveam doar o copie.
La 2 săptămâni după ce a plecat, A.F. m-a sunat și m-a întrebat dacă poate să vină înapoi să stea cu noi. Eu i-am spus că nu pentru că intenționam să ne întoarcem în țară. iar despre A. pot să spun că într-una din zile când soțul meu a venit să ne ia de la stradă. A. nu a mai fost de găsit, iar a doua sau a treia zi m-a sunat să mă întrebe dacă îi pol găsi un avocat pentru că fusese luată de carabinieri de pe stradă într-un centru de imigranți, de unde urma să fie expulzată în România.
Cum nici noi nu intenționam să mai stăm în Italia, i-am spus că nu pot să o ajut. De altfel am și plecat din Italia la două săptămâni după această întâmplare.
Nu îmi explic de ce A.F. și A. au declarat la poliție că au fost forțate de mine și de soțul meu să se prostitueze în Italia, pentru că atunci când am venit chiar m-am întâlnit cu A., am vorbit cu ea și mi-a spus că pleacă la Roma, unde zicea ea că își făcuse un prieten, iar de Z.A.F. am aflat de Ia mama ei că plecase în Turcia, unde mai fusese de altfel și anterior. Pe mama lui Z.A.F. am cunoscut-o înainte să plecăm în Italia, pentru că am fost cu A. la ea acasă.
Cu B.V.D., relația de colaborare dintre noi a încetat în momentul în care aceasta a fost ridicată de carabinieri și expulzată în România."
Se constată că inculpații recunosc parțial săvârșirea faptelor însă încearcă să diminueze consecințele actului infracțional susținâd elemente de natură a diminua contribuția infracțională. Astfel se arată că primeau sume de bani din exercitarea de activități de prostituție de către persoanele vătămate care de cele mai multe ori locuiau cu inculpații, însă aceste activități erau benevole, iar sumele de bani ce le erau remise urmăreau acoperirea unor cheltuieli comune ori de transport.
Partea vătămată Ț.A.M. audiată în ședința publică din data de 30 iunie 2011 (fila 203 și urm., dosar fond după casare). în prezența apărătorului ales al inculpaților, a declarat următoarele:
„Am lucrat ca ospătar la un bar în cartier R. și acolo am avut ocazia să-i cunosc pe G.C.A. și G.M. Cei doi veneau aproape în fiecare seara în bar, astfel că ne-am împrietenit în vreun fel.
Eu am fost o singură dată la ei acasă în vizităm însă ei au venit de mai multe ori la mine, am fost chiar și la bunicii mei, unde am făcut un grătar, bunicii locuind undeva la țară.
După câteva luni, cei doi m-au întrebat dacă n-aș vrea să lucrez în Italia, sora inculpatului având acolo o pizzărie. M-am hotărât fără știrea părinților mei. Cei doi m-au ajutat să-mi fac pașaportul și chiar m-au ajutat cu bani, pentru că eu aveam dar nu suficienți și am plecat eu cei doi și cu o cunoștință de-a lor cu autoturismul în Italia.
În Italia ne-a așteptat sora inculpatului, nu știu să spun unde, și am mers cu mașina ei, cu C.A. și cu M. la ea acasă. Acolo nu mi-au spus nimic în afară de faptul că au o problemă cu pizzeria, că s-a amânat deschiderea și timp de o săptămână nu mi-au zis nimic nici unul dintre inculpați.
După o săptămână, eu am întrebat-o pe A. împreună cu care stăteam (inculpatul C.A. locuia în altă parte cu M.) ce se întâmplă și atunci A. mi-a spus că nu există nici o pizzerie și că eu ar trebui să lucrez pe stradă, adică să mă prostituez. A. a încercat să mă convingă spuuându-mi că nu este un lucru rău să mă prostituez, pentru că și ea și M. fac același lucru de mult timp.
A doua zi după această discuție pe care am avut-o cu A., i-am auzit pe cei trei vorbind în hol. A. spunându-le că nu vreau să ies la stradă. Tot atunci l-am auzit pe inculpatul C.A. înjurând și spunând că va vorbi el cu mine.
Deși îmi era foarte frică, am ieșit din camera în care dormisem și cei trei s-au purtat foarte frumos cu mine, ca și cum eu nu auzisem nimic din discuția lor anterioară.
Pașaportul meu era la inculpați, eu le-am spus că mai bine mă omor decât să ies stradă și să-mi dea pașaportul pentru că eu vreau să plec.
După această discuție am plecat cu mașina condusă de C. undeva pe o stradă, spunându-mi că nu e nici o problemă, aici se prostituează și A. și M. și că nu o să fim departe una de alta ca să se întâmple ceva.
Fac mențiunea că cei trei au refuzat să-mi restituie pașaportul.
Pe M. o lăsaseră mai înainte într-un loc pe stradă, cei doi A. și C., arătându-mi locul unde lucrează M. Cei doi m-au lăsat pe stradă, nu mi-au zis nimic în afara faptului că trebuie să cer 25 euro de la clienți. Eu m-am așezat pe marginea străzii după plecarea inculpaților și am început să plâng, cei doi inculpați s-au întors, și A. chiar mi-a zis: „Ce stai ca vaca acolo, ridică-te în picioare!". Deasupra locului în care mă aflam se afla o cale ferată și chiar mă gândeam să mă sinucid, însă norocul meu a fost că a venit un italian și am plecat cu acesta. Italianul mă întreba ceva de pașaport, oricum nu înțelegeam ce vrea de la mine Cei doi inculpați m-au văzut că vorbesc cu italianul și m-au întrebat ce vrea acesta. Eu le-am spus că nu înțeleg ce zice.
Italianul a plecat, iar eu am urcat în mașina inculpaților, A. certându-mă mereu, iar la un moment dat chiar lovindu-mă cu palma.
La un moment dat, inculpații au plecat, iar am urcat în mașina unui italian care a oprit lângă mine.
Revin și arăt că inculpații au rămas să vadă dacă urc în mașina italianului sau nu, după care au plecat. Menționez că acest italian a fost singura persoană cu care am avut un fel de relație sexuală.
Când acest din urmă italian m-a adus înapoi în locul de unde mă luase, eu mă gândeam dacă primul bărbat care mă întrebase de pașaport o să revină să vadă dacă mai sunt acolo, fiind aproape sigură că înțelesese faptul că eu doream să ajung acasă.
Italianul s-a întors, m-am urcat în mașina lui gândindu-mă fie ce o fi și am mers împreună eu acesta acasă la el, unde locuia împreună eu mama lui.
Am rămas acolo 2-3 zile până am luat legătura cu sora mamei mele care este stabilită în Italia, după care italianul mi-a luat bilet către Roma și am plecat fără pașaport la mătușa mea, care m-a așteptat la Roma.
De la Roma am luat legătura din nou cu A. ca să-mi restituie pașaportul ca să pot pleca din Italia. A. a refuzat și atunci unchiul meu i-a amenințat că se duce la poliție După mai multe insistențe din partea mea, (pentru că inculpații spuneau că nu mai au pașaportul și că i-au dat foc) am primit pașaportul prin poștă, la adresa mătușii mele.
Am mai rămas la mătușa mea la Roma până aproape de Crăciun, mătușa mi-a găsit ceva de lucru, după care am venit în țară.
După mai mult timp au venit la mine două polițiste, care mi-au zis să merg la poliție să dau declarație despre cele întâmplate în Italia, spunându-mi că ce mi s-a întâmplat mie li s-au întâmplat și altor fete.
După ce am dat declarația la poliție, am fost căutată de o persoană din partea M., care mi-a zis să merg până afară că mă așteaptă M. să stăm de vorbă, lucru pe care eu am refuzat să îl fac.
De atunci nu i-am mai văzut pe inculpați decât în instanță și nu am vorbit niciodată cu ei
Mă constitui parte civilă împotriva inculpaților cu suma de 10.000 lei daune morale, pentru traumele psihice pe care le-am suferit din cauza lor în Italia (fila 148 și urm., dosar fond după casare).
Audiată la data de 27 noiembrie 2008, de instanța de fond, aceeași parte vătămată a precizat că a plecat în Italia indusă în eroare de inculpații ce i-au precizat că va lucra în domeniul publice, amenințările proferate de inculpați pentru a o determina să practice prostituția, în condițiile refuzului său expres de a se conforma cererilor inculpaților, faptul că a obținut din activități de prostituție suma de 25 de euro înmânată inculpatei A.
Partea vătămată P.A.M., audiată în ședința publică din data de 30 iunie 201 (fila 205 și urm., dosar fond după casare), în prezența apărătorului ales al inculpaților, a declarat următoarele: „Locuiam în același cartier și eram prietenă cu G.C.A.
La o lună, două după ce am împlinit 18 ani, am fost invitată de G.C.A. să merg împreună cu el în Italia la sora lui. Precizez că acesta nu mi-a promis niciodată un loc de muncă și nici nu mi-a spus că în Italia urmează să mă prostituez.
Am plecat în Italia numai cu G.C.A. (sora lui se afla deja în Italia cu albanezul ei) și am ieșit din țară prin vama Satu Mare. Drumul până în Italia mi l-a plătit G.C.A.
În prima zi când am ajuns în Italia, am mers în locuința sorei inculpatului împreună. În cursul serii, sora inculpatului și concubinul ei au plecat din locuință, iar pe inculpat l-au cuprins gânduri de "cucerire". A vrut să profite de mine, eu nu am fost de acord și ne-am bătut în parte și eu m-am închis în baie și am așteptat acolo să vină sora inculpatului acasă, crezând că numai inculpatul avea asemenea gânduri.
Când a venit acasă sora inculpatului, am auzit-o pe aceasta reproșându-i lui C. "ești un prost, ți-am spus să te potolești, să nu începi cu ea!". Eu atunci le-am spus să-mi dea pașaportul, pentru că oricum eu am de gând să fug de acolo. Mai arăt că înainte de a pleca din țară, inculpatul mi-a spus să nu îmi iau nici un ban cu mine, pentru că în Italia îmi va asigura el totul, însă eu îmi luasem o sumă de bani la mine, însă era destul de mică. Cei doi mi-au spus să mă potolesc, că văd ei cum îmi rezolvă problema.
În cea de-a treia zi, inculpatul și sora lui mi-au cumpărat un bilet de tren și mi-au dat numărul de telefon al șoferului cu care venisem în Italia, însă când am ajuns în gară mi-am dat seama că biletul de tren era greșit și mă lăsase greșit la un alt peron, însă mi-am dat seama în timp util și am ajuns în trenul care trebuia să ajungă la Bolognia, de unde luam microbuzul spre România.
Pentru că nu aveam bani pentru întoarcerea acasă, le-am spus celor cu microbuzul să-mi oprească pașaportul și o să le plătesc transportul când ajungem în România. Cei de la firma de transport au fost de acord, însă pentru că prezentam urme de lovituri pe față, m-au pus să dau o declarație în care am povestit ce mi s-a întâmplat în cele două zile cât am stat în Italia.
Când am ajuns în țară, mi-am plătit transportul, mi-am luat pașaportul și chiar vroiam să uit ce s-a întâmplat în Italia.
După câtva timp m-am întâlnit cu inculpatul în cartier și m-a amenințat să nu spun despre ceea ce s-a întâmplat în Italia. Nu a specificat ceva anume, însă mi-a spus: "Ai grijă ceea ce vorbești!".
La mult timp după aceasta, au venit polițiștii la mine acasă și mi-au spus să dau o declarație despre ceea ce s-a întâmplat în Italia, iar la poliție am aflat de la polițiști că între timp inculpatul luase și alte fete pe care le dusese în Italia, însă ce s-a întâmplat cu acele fete, eu nu știu, iar polițiștii mi-au spus că ar fi bine să dau și eu o declarație cu cele întâmplate.
Precizez încă odată că inculpatul nu mi-a cerut să ies la stradă să mă prostituez, totul s-a rezumat la faptul că nu am vrut să cedez insistențelor lui de natură sexuală.
Aceeași parte vătămată a fost audiată și în primul ciclu procesual, (fila 19, declarație 29 martie 2006).
Partea vătămată B.G. audiată în ședința din data de 19 martie 2009 a arătat că inculpata Hermina Ie-a explicat și numitei M. că nu vor lucera la un restaurant ci urmează să desfășoare activități de prostituție. Victima a precizat expres că nu este de acord, însă G.C. i-a explicat că astfel vor câștiga bani și va fi bine pentru toată lumea. Victima a precizat că din activitățile de prostituție a obținut totuși 800-1.000 euro înmânați inculpatei H. Aceasta a mai susținut că înculpatul G.C. strângea banii obținutți de M. Aceeași parte vătămată a fost audiată și în primul ciclu procesual, (fila 20, declarație 29 martie 2006).
Partea vătămată D.A., audiată în ședința din 19 martie 2009, în primul ciclu procesual, de către instanța de fond, a declarat că a plecat în Italia împreună cu soții G. și cu victima S.A.F., pentru a lucra la o pizzerie, însă la destinație au fost cazate în apartamentul inculpațiilor și constrânse să se prostitueze, datorită lipsei totale a mijloacelor de subzistență, in această perioadă fiind strict supravegheate. Inculpații i-au reținut pașaportul și au împiedicat-o să se deplaseze liber, i-au controlat telefonul și au proferat amenințări la adresa sa și a familiei. Această activitate a fost desfășurată pe o perioadaă de 2 luni, ce a încetat la momentul descinderii în apartamentului inculpaților a autorităților judiciare italiene.
În același sens victima B.V.D., audiată în ședința din 19 martie 2009, a precizat că soții G. i-au spus că în Italia va lucra în cadrul unui restaurant, însă la destinație a fost constrânsă să se prostitueze. Victima a susținut că acea constrângere a fost determinată de faptul că nu avea mijloace de subzistență, iar pașaportul fusese reținut de încuiați, cu 2 zile înaintea plecării în Italia pe motiv că este necesar pentru rezervarea biletului la autocar.
Se constată din aceste declarații presiunile exercitate asupra persoanelor vătămate sau constrângerea prin luarea pașaportului, lipsirea de bani, exercitarea de violențe, transportarea în locul public destinat racolării clienților pentru activitățile de prostituție și supravegherea victimelor. Multitudinea detaliilor furnizate de părți în primele declarații se justifică prin apropierea în timp de momentul săvârșirii faptelor, când memoria nu era alterată de trecerea timpului sau de nevoia de a uita.
Aceeași parte vătămată a fost audiată în primul ciclu procesual și în ședința din 29 martie 2006 (fila 21).
Partea vătămată S.A.F. a fost audiată în primul ciclu procesual, (fila 22, declarație 29 martie 2006), în prezența apărătorului ales al inculpaților cazie cu care a relatat aspectele susținute și în faza urmăririi penale referitoare la constrângerea sa la susținerea unor activități de prostituție de către inculpații.
Partea vătămată B.V.D. fost reaudiată în apel, în al doilea ciclu procesual, (fila 27, declarație 07 iunie 20012), în prezența apărătorului ales al inculpaților, aceasta precizând că a practicat prostituția pe stradă cea. 2 luni obținând sume cuprinse între 300-500 euro zilnic, banii fiind luați integral de inculpați. Inculpații G.A. și G.A.H. o transportau cu autoturismul în zona în care își desfășura activitatea, iar ulterior "asigurau activitatea trecând cu autoturismul prin zonă". Partea vătămată a susținut că urmare a activității poliției a avut "ocazia" să se întoarcă acasă.
Martorul B.M. audiat în ședința din data de 04 octombrie 2011 (fila 272, 275 vol. II, apel). în prezența apărătorilor aleși ai inculpaților, a declarat următoarele:
„Mențin declarația dată la urmărirea penală, dar cu unele completări în sensul că, în autoturism am auzit când G.I. și M. i-au spus G. că în Italia va avea două opțiuni, fie să lucreze la pițerie, ile să se prostitueze. G. a acceptat cea de a doua variantă, motivat de faptul că munca de la pițerie este o muncă grea.
Deplasarea în Italia s-a făcut cu autoturismul inculpatului G.A.C. iar discuțiile la care am făcut referire mai sus, au avut loc în autoturism după ce plecasem din Craiova cu intenția să ne deplasam în Italia. Ceea ce am vrut să precizez este faptul că G. a știut că merge în Italia să se prostitueze și a fost de acord cu acest lucru.
În localitatea Termi, am plecat împreună cu I. cu G. și cu M. și cunosc faptul că Iustin le ducea pe cele două la stradă pentru a se prostitua.
Faptul că în declarația dată la urmărirea penală am arătat că G. i-a spus M. care se arătase dispusă să practice prostituția că este nebună cum sa facă așa ceva"?, o explic prin aceea că la un moment dat în Austria, I. se certase cu partea vătămata și îi dădu-se și o palmă, motiv pentru care aceasta a făcut respectiv această afirmație. Ulterior s-au împăcat și a fost de acord să practice prostituția în Italia. Faptul că la urmărirea penală nu arătat că părții vătămate i se spuse încă din țară că în Italia există posibilitatea de a se prostitua, o justific prin aceea că am fost speriat ca urmare a modului în care s-a procedat la audierea mea, am fost luat de poliție de la muncă.
Revin și arăt că numele părții vătămate este G. și nu G."
Martorul V.M.F., mama victimei S.A.F. a precizat în audierea din data de 27 noiembrie 2008, în fața instanței de fond, în primul ciclu procesual, că fiica sa i-a precizat că deși ambele fuseseră de acord ca cea din urmă să se deplaseze în Italia pentru a lucra în domeniul alimentației publice, ajunsă în Italia a fost constrânsă, prin amenințări, reținerea pașaportului, și implicit prin lipsirea de posibilitatea de a se întoarce în țară. la realizarea activităților de prostituție. Martora a susținut și exercitarea de amenințări după epuizrea activității infracționale pentru a nu dat declarații împotriva inculpaților.
Martora S.C.M., sora părții vătămate S.M., fiind audiată în apel, în al doilea ciclu procesual, (fila 28. declarație 07 iunie 20012), în prezența apărătorului ales al inculpaților, a precizat numai faptul că cele relatatea anterior au corespuns adevărului, însă timpul ce a trecut a generat uitarea și imposibilitatea reluării relatărilor.
Martorul M.M.P., în prezența celor doi apărători aleși, dar în lipsa inculpaților (fila 273, vol. II, dos. apel), care a susținut că menține declarațiile date anterior, precizând că a însoțit partea vătămată minoră N.M.M. pentru a-și obține pașaportul, la acel moment minora fiind însoțită și de mama sa, iar deplasarea cu autoturismul s-a făcut pe cheltuiala inculpatului G.A.
Au mai fost audiați, în apel, în prezența celor doi apărători aleși, martorii: B.L.F. (fila 106, vol. II), care a declarat că își menține declarațiile date anterior, precizând că la urcarea sa în autoturismul cu care s-a deplasat în Italia a înmânat pașaportul numitului A.A În semn de garanție că plata transportului se va face la destinație; R.M. (fila 107. vol. II). care a susținut că menține declarațiile date anterior; A.A. în prezența apărătorului ales al inculpaților (fila. 200. vol. II). care a arătat că menține declarațiile date anterior însă dată fiind curgerea timpului nu își mai amintește cele petrecute. Se constată că acești martori au omis aspecte relatate anterior sau au precizat că au uitat ori nu cunosc aspecte relevante cauzei.
Părțile vătămate S.A.F., R.A.R., N.M.M., B.G.. P.L., R.A.R., V.M.I. s-a constatat inclusiv în faza apelului, că sunt plecate din țară sau sunt mutate fără a se putea determina noile adrese de domiciliu, (fila 124 și urm. vol. I, filele 46, 95. 97. 99, 216, 270, vol II, dos. apel). Pentru martorii O.L., V.M.F., V.N., R.M.A., D.C., s-a constatat, inclusiv în faza apelului, că sunt plecați din țară sau sunt mutați fără a se putea determina noile adrese de domiciliu, (fila 124 și urm. 192, vol. I, filale 93, 99. 101, 218 și urm. vol. II, dos. apel).
Potrivit art. 75 C. proc. pen., declarațiile părții vătămate, ale părții civile făcute în cursul procesului penal pot servi la aflarea adevărului, numai în măsura în care sunt coroborate cu fapte și împrejurări ce rezultă din ansamblul probelor existente, iar în conformitate cu exigențele impuse de normele procesual penale, nu au o valoare probatorie deosebită, superioară altor probe și nici o valoare dinainte stabilită, potrivit art. 63 alin. (2) C. proc. pen.
Înalta Curte apreciază că declarațiile părților vătămate se coroborează cu datele furnizate de declarațiile martorilor menționați și cu înscrisurile depuse la dosar în cursul urmăririi penale și sunt apte, astfel cum au reținut și instanțele anterioare, să răstoarne prezumția de nevinovăție, făcând dovada deplină a celor reținute în sarcina inculpaților prin actul de sesizare.
În concluzie, din ansamblul declarațiilor menținute rezultă că părțile vătămate, majore ori minore, recrutate prin înșelăciune, ori în contextul unei insuficiențe a mijloacelor de subzistență ori de instrucție, erau transportate în Italia, pe banii inculpaților, erau cazate în domiciliile inculpaților, erau constrânse să desfășoare activități de prostituție, în locuri publice, sub supravergherea inculpaților, banii obținuți fiind remiși integral acestora din urmă. Nu sunt de neglijat nici violențele fizice sau amenințările exercitate de inculpați asupra victimelor traficului de persoane pentru a le constrânge la practicarea prostituției.
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptelor aceasta este corect reținută în infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) cu aplicarea art 41 alin. (2) și infracțiunea de trafic de minori prevăzută de art. 13 alin. (1). (2) și (3) teza a ll-a rap. la art. 2 pct. 2 lit. b) și e) din Legea nr. 673/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Activitatea infracțională desfășurată de cei trei inculpați (patru participanți) se circumscrie atât din punct de vedere obiectiv cât și subiectiv infracțiunii de trafic de persoane sau de minori, infracțiuni pentru care au fost trimiși în judecată și condamnați de către instanțele de fond și apel.
Apărarea a invocat în susținerea motivelor scrise de recurs Decizia nr. 16/2007, prin care Înalta Curte de Casație și Justiție, în secții unite, în aplicarea dispozițiilor incriminatorii ale art. 329 C. pen. și ale art. 12 și 13 din Legea nr. 678/2001 privind prevenirea și combaterea traficului de persoane, a stabilit:
I. Distincția dintre infracțiunea de trafic de persoane prevăzută de art. 12 și, respectiv, art. 13 din Legea nr. 678/2001 și cea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen. este dată de obiectul juridic generic diferit al celor două incriminări, respectiv de valoarea socială diferită, protejată de legiuitor prin textele incriminatorii ale celor două legi: în cazul infracțiunilor prevăzute de Legea nr. 678/2001 aceasta fiind apărarea dreptului la libertatea de voință și acțiune a persoanei, iar în cazul infracțiunii de proxenetism prevăzute de art. 329 C. pen., apărarea bunelor moravuri în relațiile de conviețuire socială și de asigurare licită a mijloacelor de existență.
2. Drept urmare. în cazul în care o persoană, fără a întrebuința constrângeri. îndeamnă sau înlesnește practicarea prostituției ori trage foloase de pe urma practicării prostituției de către persoane majore, săvârșește infracțiunea de proxenetism prevăzută de art. 329 alin. (1) C. pen.
3. În cazul în care o persoană, fără a întrebuința constrângerea, recrutează persoane majore pentru prostituție ori trafichează persoane majore în acest scop, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism, prevăzută de art. 329 alin. (2) tezele I și II C. pen.
4. În situația unor acte de recrutare, transportare, transferare, cazare sau primire a unei persoane, prin amenințare, violență, răpire, fraudă ori înșelăciune, abuz de autoritate sau prin alte forme de constrângere ori profitând de imposibilitatea acelei persoane de a-și exprima voința sau prin oferirea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase pentru obținerea consimțământului persoanei care are autoritate asupra altei persoane, în scopul exploatării acestei persoane, fapta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de persoane, prevăzută de art. 12 din Legea nr. 678/2001.
5. În cazul în care o persoană acționează asupra altei persoane prin modalitățile arătate la pct. 2 și 3, îndemnând, înlesnind sau trăgând foloase ori recrutând sau traficând persoane majore în vederea practicării de bunăvoie a prostituției, iar ulterior acționează asupra aceleiași persoane și prin modalitățile arătate în conținutul textului art. 12 din Legea nr. 678/2001, se va reține săvârșirea atât a infracțiunii prevăzute de art. 329 alin. (1) C. pen. sau art. 329 alin. (2) tezele I și II C. pen., după caz, cât și a infracțiunii prevăzute de art. 12 din Legea nr. 678/2001, în concurs real.
Probele cauzei dovedesc fără echivoc faptul că inculpații au desfășurat ample activități infracționale în domeniul traficului de persoane și de minori, în scopul determinării acestor persoane să practice prostituția în Italia, că activitatea infracțională s-a desfășurat conform unei strategii menite să aducă venituri importante acestora și familiei lor.
Acțiunea ilicită a inculpaților nu s-a rezumat doar la simpla recrutare și constrângere a părților vătămate să practice prostituția, ci recrutarea, transportul, cazarea acestora s-a făcut în scopul exploatării lor, activitate infracțională ce face parte din latura obiectivă a infracțiunii de trafic de persoane sau minori, prevăzută de art. art. 13 alin. (1), (2) și (3) raportat la art. 2 pct. 2 lit. b) și e) din Legea nr. 673/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Înalta Curte reține că inculpații nu numai că au recrutat și obligat victimele să se prostitueze în folosul lor, dar i-au lăsat tară bani, le supravegheau în locurile unde erau obligate să se prostitueze, le-au luat actele de indentitate pentru a nu putea părăsi locul în care fuseseră conduse, activitate ilicită prin care nu numai că Ie-a aservit pe victime, dar le-au încălcat și drepturile și libertățile fundamentale.
Intenția ca element subiectiv al infracțiunii de trafic de persoane presupune atitudinea subiectivă în raport de care se poate reproșa conduita persoanei acuzate. Răspunderea penală intervine deoarece persoana acuzată și-a folosit capacitatea de înțelegere și prevedere a faptelor în scopul unui rezultat fraudulos. Criteriile de evaluare a vinovăției decurg din comportamentul exterior al persoanei acuzate, de natură să clarifice sensul și scopul acțiunilor întreprinse de aceasta. Motivația actului de conduită este reflectată de modul în care persoana a acționat. în acord cu instanța de fond și cea de apel, instanța de recurs consideră că infracțiunea de trafic există pentru că s-au întrebuințat mijloace frauduloase pentru a fi recrutate victimele și menținute în sfera de forță a inculpaților, eforturile acestora din urmă fiind conjugate pentru atingerea scopului comun obținerea de venituri din obligarea victimelor la practicarea prostituției. Criteriile pentru evaluarea intenției în cazul infracțiunii de trafic de persoane au fost observate în mod just de către instanțele de fond și cea de apel, care au reținut corect forma de vinovăție în sarcina fiecărui participant.
În ceea ce o privește pe victima N.M.M. se reține că aceasta este născută în 1989, iar la data săvârșirii faptelor respectiv în decembrie 2005, la momentul inițial al racolării sale avea 16 ani împliniți. Inculpații au cunoscut cu certitudine vârsta acesteia, respectiv faptul că este minoră, întrucât au și procedat la efectuarea de demersuri pentru obținerea pașaportului și procurii notariale necesare trecerii frontierei, acte în care sunt trecute datele de stare civilă. Față de activitatea infracțională desfășurată în raport cu aceasta s-a reținut corect încadrarea juridică în art 13 alin. (1), (2) și (3) teza a ll-a din Legea nr. 678/2001. în privința părții vătămate minore N.M.M., Înalta Curte reține că atât participantul Z.F. cât și inculpatul G.A. au racolat-o pe aceasta, și au convins-o să meargă în Italia sub pretextul că va lucra la o pizzerie. Taxele necesare pentru întocmirea actelor notariale și eliberarea pașaportului au fost achitate cu sume de bani puse la dispoziție de inculpatul G.A. care s-a ocupat și de transportul minorei în Italia unde aceasta a fost așteptată de inculpata G.A.H. care i-a asigurat cazarea și a constrâns-o să practice prostituția, ocupându-se și de supravegherea minorei în activitatea desfășurată.
Martorul M.M.P., a menținut, cu ocazia audierii de către instanța de apel, declarația dată la urmărire penală în sensul că inculpatul G.A. i-a solicitat să facă demersurile necesare pentru ca partea vătămată minoră N.M.M. să plece în străinătate, remițându-i și bani în acest scop. Aceeași poziție procesuală au avut-o și martorii A.A. (persoana care transportat-o pe minoră în străinătate, fila nr. 200 dosar apel) și B.L.F. (persoana care a însoțit-o pe partea vătămată atunci când a trecut frontiera - fila nr. 106 dosar urmărire penală). Martorul B.L.F.in a recunoscut că, atunci când au trecut frontiera el și partea vătămată s-au mutat într-un microbuz pentru ca imediat după trecerea frontierei să-și continue deplasarea în autovehiculul condus de martorul A.A.
Așa fiind, Înalta Curte va aprecia ca nefondate criticile referitoare la reținerea în sarcina inculpaților a infracțiunii de trafic de persoane sau minori.
În ceea ce privește infracțiunea de inițiere, constituire și coordonare a unui grup infracțional organizat, reținuă în sarcina inculpaților G.A.C. și G.A.H., în Dosarul nr. 43/D/P/2007, potrivit art 7 din Legea nr. 39/2003, alin. (1) inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.
(3) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au fost urmate de săvârșirea unei infracțiuni grave, se aplică regulile de la concursul de infracțiuni.
În actul de sesizare s-a reținut că la crearea și constituirea grupului au participat inculpații din prezenta cauză, inclusiv participantul Z.F. trimis în judecată separat, printr-un rechizitoriu distinct (nr. 29/D/P/2006), acesta din urmă fiind condamnat definitiv pentru infracțiunile de trafic de persoane (4, respectiv 6 ani închisoare) sau aderare la grupul infracțional organizat (4 ani închisoare).
Prin grup infracțional organizat, în accepțiunea art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, cum sunt infracțiunile privind traficul de persoane la care se referă art. 2 lit. b) pct. 12 din aceeași Lege, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.
În raport cu dispozițiile legale menționate, există un grup infracțional organizat, dacă inculpații au acționat pentru o perioadă de timp și în mod coordonat, fiecare dintre aceștia îndeplinind roluri determinate în executarea planului infracțional, în scopul comiterii infracțiunii de trafic de persoane prevăzută în art. 12 din Legea nr. 678/2001, pentru a obține un beneficiu financiar ori alt beneficiu material, iar inițierea și constituirea unui astfel de grup se încadrează în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003. Grupul infracțional organizat reprezintă o formă a pluralității constituite caracterizată prin asocierea mai multor persoane în vederea comiterii de infracțiuni prin care se urmărește obținerea direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material prin săvârșirea unei infracțiuni grave. Diferența dintre formele pluralității constituite, complot, asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni și grup infracțional organizat, decurge din două elemente: natura infracțiunilor pentru a căror săvârșire se organizează grupul și scopul comiterii infracțiunilor. Grupul infracțional organizat are ca elemente distinctive organizarea membrilor grupării în vederea săvârșirii unei infracțiuni grave și scopul obținerii unui beneficiu financiar ori alt beneficiu material. Cele două condiții trebuie întrunite cumulativ. Lipsa oricăreia dintre condițiile enumerate anterior face ca în cauză să fie întrunite elementele constitutive ale asocierii în vederea săvârșirii de infracțiuni sau complotului, diferența între cele două fiind de această dată doar natura infracțiunilor planificate, infracțiuni contra siguranței statului, în cazul complotului, orice fel de alte infracțiuni în cazul asocierii.
Apărarea a afirmat că grupul nu poate fi format din persoane ce aparțin aceleiași familii. Contrar susținerilor apărării, se constată că legea are în vedere doar condiția referitoare la numărul membrilor grupării, trei sau mai multe persoane, precum și condiția referitoare la existența unei structuri, împărțirea sarcinilor cu privire la fapta comisă sau care urmează a fi comisă.
Legea nu face nicio distincție referitoare la legăturile de familie. Infracțiunea există atunci când sunt îndeplinite condițiile de referitoare la conținutul constitutiv, latura subiectivă și cea obiectivă, fără ca subiecții activi să fie circumstanțiați. In ceea ce privește faptul că legăturile de familie exclud grupul infracțional organizat, instanța reține că existența legăturilor de familie este un element de fapt care nu afectează condițiile prevăzute de lege. împărțirea rolurilor între inculpații din prezenta cauză excede modului în care se manifestă legăturile de familie. în speță activitatea infracțională desfășurată de inculpați nu a fost rezultatul unei înțelegeri întâmplătoare, spontane ci s-a desfășurat în timp, în mod repetat, respectându-se în principiu aceeași modalitate de săvârșire a faptelor, iar inculpații au avut în mod constant același rol și aceeași contribuție la executarea planului infracțional, fiind îndeplinite astfel cerințele „grupului infracțional organizat", așa cum este acesta definit de art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003.
În concret, inculpata G.A.H. a avut. în cadrul grupului rolul de lider, de coordonator, ocupându-se în principal de asigurarea cazării părților vătămate în Italia și de supravegherea activității de prostituție pe care acestea au fost determinate să o efectueze.
În ceea ce-l privește pe inculpatul G.A. acesta, ca și inculpata G.M. și Z.F., au avut rolul de a racola părțile vătămate, de a se preocupa de obținerea pașapoartelor turistice și de a le asigura transportul.
4. Cu privire Ia cazul de casare prevăzut de art 3859 pct. 14 C. proc. pen. referitor Ia individualizarea judiciară a pedepselor se constată că au fost avute în vedere criteriile enumerate de art. 72 C. pen. care prevede că la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale ale codului, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptelor săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Înalta Curte reține următoarele aspecte relevante pentru individualizarea judiciară a pedepselor:
- gradul de pericol social al faptelor cercetate este relativ ridicat, aspect dedus din modalitatea concretă de săvârșire, respectiv în participația penală, și din urmarea produsă constând, numărul, vârsta și efectele actului infracțional asupra părților vătămate. Inculpații relevă un grad sporit de pericol social dedus și din faptul că supuneau părțile vătămate unor condițiile inumane, lipsindu-le de minimul necesar subzistenței, profitând de starea de nevoie sau lipsa de instrucție a acestora.
- perseverența infracțională dedusă din durata activității ilicite și din pluralitatea actelor de executare relevă și un grad sporit de periculozitate a faptelor și făptuitorilor;
- contribuția fiecărui inculpat în cadrul activității ilicit penale;
- circumstanțele personale cu accent pe lipsa antecedentelor penale, situația familială, ori pregătirea profesională, nu sunt suficiente și eficiente pe aspectul individualizării judiciare și nu pot conduce la necesitatea reducerii suplimentare a cuantumului pedepselor, deoarece acestea nu subliniază decât elemente de normalitate și în plus nici nu pot fi privite izolat ci vor fi evaluate numai împreună cu celelalte criterii amintite.
- conduita în cursul procesului penal este concretizată într-o atitudine de negare a săvârșirii faptelor sau a unor împrejurări esențiale de natură a denatura sau diminua contribuția infracțională.
În acest context, pedepsele principale, astfel cum au fost reduse în apel, sunt apte să atingă scopul preventiv și educativ al sancțiunii și nu se impune reindividualizarea judiciară a acestora.
Ca urmare, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) și 192 C. proc. pen., înalta Curte va respinge, ca nefondate recursurile declarate și va obliga inculpații la plata sumelor reprezentând cheltuieli judiciare către stat, incluzând și onorariile parțiale ori integrale ale apărătorilor desemnați din oficiu.
În ceea ce privește motivul de recurs referitor la soluționarea cauzei în lipsa inculpatei G.A.H. când prezența acestuia era obligatorie, ca urmare a lipsei de procedură, în fond și apel cu inculpata aflată în Italia, Înalta Curte apreciază că acesta poate fi cenzurat în contextual cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 5 și pct. 21 C. proc. pen.
Înalta Curte constată că inculpații au fost asistați de apărători aleși în fața celor trei instanțe, fond, apel. recurs. In mod repetat în fața instanței de fond și de apel s-a invocat lipsa de procedură cu această inculpată ce ar fi fost citată la ultimul domiciliu cunoscut din țară, iar nu la reședința din Italia.
Este de subliniat faptul că inclusiv în declarația de recurs a fost precizat pentru toți inculpații un unic domiciliu, respective acela din Municipiul C. (fila 3). In ședința publică din data de 22 mai 2013. apărătorul ales a precizat că inculpatea G.A.H. are cunoștință de termenul de judecată, apărătorul luând legătura telefonic cu aceasta.
Inculpații au fost trimiși în judecată în stare de libertate, iar inculpata G.A.H.. în lipsă. în actul de sesisizare (rechizitoriul din 15 oct. 2008. Dosar nr. 43/D/P/2007) s-au precizat următoarele: prin referatul nr. 43D/P/2007 din 13 mai 2008. s-a propus. în temeiul dispozițiilor art. 136, 146 și 148 alin. (1) lit. a). b) e) și f). art. 150 alin. (1) C. proc. pen. arestarea preventivă, în lipsă. pe o perioadă de 30 de zile, a inculpatei G.A.H., pentru infracțiunile de trafic de persoane, prev. de art. 12 alin. (1) lit. a). alin. (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001. modificate și completată prin O.U.G. nr. 79/2005. cu referire la art. 2 pct. 2 lit. c) din Legea nr 678/2001. modificată și completată prin O.U.G. nr. 79/2005. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen., trafic de minori prev. și ped. de art. 13 alin. (3) teza 2 din Legea nr. 678/2001, modificată și completată prin O.U.G. nr 79/2005 și inițiere, constituire și coordonare a unui grup infracțional organizat prev. și ped. de art. 7 alin. (1) și (3) din Legea nr. 39/2003.
Prin încheierea nr. 5 din 13 mai 2008, pronunțată în Dosarul nr. 8805/63/2008 al Tribunalului Dolj, secția pentru minori și familie, s-a admis propunerea formulată de D.l.I.C.O.T. -Biroul Teritorial Dolj și s-a dispus arestarea preventivă. în lipsă, a inculpatei G.A.H., fiind emis mandatul de arestare preventivă nr. 1 din 13 mai 2008.
Investigațiile efectuate de l.P.J. Dolj - Serviciul de Investigații Criminale pentru executarea mandatului de arestare preventivă nr. 1 din 13 mai 2008, emis în lipsă pentru inculpata G.A.H. au concluzionat că inculpata nu se află în România, aspect confirmat și de Procuratura Generală de pe lângă Curtea de Apel Torino, respectiv Procuratura Republicii de pe lângă Tribunalul superior din Torino-comisia rogatorie nr. 033 mai 05-1534/CD Roma, precum și din, prin care s-a comunicat că,,evaluările făcute de Chestura din Torino - Brigada Mobilă la solicitarea Poliției Municipale din Carmagnola - Torino, au stabilit că G.A.H., este rezidentă și este efectiv prezentă la adresa din strada V. și lucrează în calitate de barman la Queen Caff'e aflat de asemenea în C.".
În vederea executării mandatului de arestare preventivă și pentru aducerea inculpatei G.A.H. în fața autorităților judiciare române, în scopul efectuării urmăririi penale, în temeiul art. 661, art. 81 alin. (1) lit. a), art. 82 alin. (1) și art. 83 alin. (1), toate din Legea nr. 302 din 28 iunie 2004, modificată și completată prin Legea nr. 224/2006, s-a propus emiterea unui mandat european de arestare de către Tribunalul Dolj, secția pentru minori și familie, instanță care a emis în cursul urmăririi penale mandatul de arestare preventivă nr. 1 din 13 mai 2008 pentru inculpata G.A.H.
Prin încheierea din 23 mai 2008, pronunțată de Tribunalul Dolj, secția pentru minori și familie, în Dosarul nr. 9648/63/2008, s-a admis propunerea formulată și s-a dispus emiterea mandatului european de arestare, privind pe inculpata G.A.H. și a fost emis mandatul european de arestare nr. 2 din 23 mai 2008. care a fost trimis spre executare autorității judiciare competente din Italia.
Prin adresa Centrului de Cooperare Penală Internațională s-a comunicat către Interpol București, precum și de către reprezentantul României la Eurojust, că pe 10 iulie 2008, Curtea de Apel din Torino a respins predarea inculpatei G.A.H. în baza mandatului european de arestare, pentru faptul motivat că mare parte din activitatea infracțională sa desfășurat în Italia (f 46. dos recurs).
Rechizitoriul nr. 43D/P/2007 a fost emis în această cauză la 15 octombrie 2008 astfel încât inculpata a avut astfel cunoștință despre desfășurarea cercetării împotriva sa, insă a ales să nu se prezinte datorită mandatului de arestare emis pe numele său ce ar fi putut fi pus în executare. în faza judecății în fond, apel, recurs a beneficiat de apărător ales.
În fața instanței italiene persoana solicitată a compărut arestată din data de 4 iunie 2008.
Se constată că pentru această inculpată lipsa de la judecată este exclusiv consecința sustragerii de la soluționarea acțiunilor penale ce fac obiectul prezentei cauze, pentru ca ulterior să valorifice această conduita ca o cauză de tergiversare a judecății sau de casare. Exercitarea abuzivă a drepturilor procesuale nu poate constitui premisa constatării unor nulități ce afectează actele procesuale ori procedurale. Ca urmare lipsa de la judecată a inculpatei în contextul în care se sustrăgea judecății prezentei cauze nu poate constitui un beneficiu tocmai pentru aceasta, exercițiul abuziv al dreptului procesual conducând la neproteguirea dreptului invocat. în acest context trebuie precizat pe toată perioada cercetării judecătorești, în fond și în căile de atac, în ambele stadii procesuale au beneficiat de asistență juridică prin apărători aleși. Conform art. 291 C. proc. pen., în vigoare începând cu 25 noiembrie 2010, înfățișarea părții în instanță, în persoană sau prin avocat ales acoperă orice nelegalitate survenită în procedura de citare. Totodată, contrar celor afirmate de apărare, art. 291 alin. (2) C. proc. pen. prevede că neprezentarea părților legal citate, cum este și cazul în speță, nu împiedică judecarea cauzei.
În ceea ce privește exercitarea dreptului la apărare datele înserate anterior în secțiunea referitoare la probatoriile administrate au relevant faptul că inculpații au beneficiat, în tot cursul judecății, de apărare prin apărători aleși, care, au valorificat, în cadrul propriei strategii, drepturile și interesele părților. Părțile au beneficiat de timpul necesar și înlesnirile pregătirii apărării. Avocații aleși sau din oficiu ce au fost desemnați în cauză, dar și inculpații prezenți la administrarea probelor și-au putut organiza judicios apărarea putând combate, în condiții de contradictorialitate și oralitate, datele ce susțineau acuzarea.
S-a constatat de-a lungul judecății și situația în care exercițiul drepturilor procesuale ale avocaților sau inculpaților a tins la tergiversarea soluționării cauzei. Prin încheierile din 7 iunie 2012, s-a constatat lipsa apărătorului ales al inculpaților, în apel. Prin încheierea din 5 iulie 2012 s-a constatat lipsa nejustificată a apărătorilor aleși și inculpaților în condițiile prezentării a 2 martori (fila 108, vol. II, dosar apel). La acest termen instanța a procedat la audierea martorilor în prezența apărătorilor desemnați din oficiu (filele 106, 107). Prin încheierea din data de 26 aprilie 2012 s-a constatat lipsa celor doi avocați aleși, dar și lipsa inculpaților (fila 120, vol. 1, dos apel), fără asigurarea substituirii, cu consecința amânării cauzei, apărătorii aleși au mai lipsit și în ședința din 7 aprilie 201 1, din 19 mai 2011, 30 iunie 2011, 8 sept. 2011.
Apărarea a solicitat în cursul judecății în fond sau apel multiple amânări pentru prezentarea inculpaților în vederea audierii (apel - încheierea din 15 noiembrie 2012, 6 decembrie 2012, filele 15, 63, vol. III).
În fond apărarea a fost asigurată de apărătorii aleși N.A. și F.L.
În apel. cauza a fost înregistrată la data de 20 noiembrie 2011, la termenul de judecată din data de 9 februarie 20012, a solicitat amânarea cauzei pentru pregătirea apărării apărătorul ales N.A., pentru ca la următorul termen să depună delegația și apărătorul ales F.L. și ambii apărători să solicite o nouă amânare pentru pregătirea apărării.
În faza recursului, dosarul a fost înregistrat la data de 17 ianuarie 2013 și a avut termene la datele de 22 mai 2013, 5 iunie 2013. Ca urmare, inculpații și avocații acestora au beneficiat de un interval suficient pentru organizarea eficientă a apărării și susținerea concluziilor în dezbateri, inclusiv în calea de atac a recursului.
Reținând aceste considerente, Înalta Curte urmează să respingă ca nefondate recursurile declarate de inculpații G.C.A., G.M. și G.A.H. împotriva Deciziei penale nr. 385 din 14 decembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenții-inculpați la plata sumei de câte 440 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 150 lei. reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați până la prezentarea apărătorului ales și sumele de câte 90 lei reprezentând onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatele părți vătămate S.A.F., D.A., B.G., P.A.M., G.M.M., P.L.E., S.A.F., N.M.M., R.A.R. și B.V.D., se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații G.C.A., G.M. și G.A.H. împotriva Deciziei penale nr. 385 din 14 decembrie 2012 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.
Obligă recurenți inculpați la plata sumei de câte 440 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 150 lei, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții inculpați până la prezentarea apărătorului ales și sumele de câte 90 lei reprezentând onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimatele părți vătămate S.A.F., D.A., B.G., P.A.M., G.M.M., P.L.E., S.A.F., N.M.M., R.A.R. și B.V.D., se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 05 iunie 2013.