Inadmissibility of appeal against irrevocable civil fine for non-performance of personal obligation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice admitted the appeal and set aside the appellate decision, ordering the dismissal of the defendant’s appeal as inadmissible, thereby reinstating the first-instance sentence that imposed a civil fine for non-compliance. The case involved a procedural dispute where the appellant challenged a lower court's imposition of a civil fine for failing to fulfill a court-ordered obligation to allow access to company premises, arguing that the fine itself was subject to ordinary appeal. The Supreme Court held that under Article 580(1) of the Code of Civil Procedure, a decision imposing a civil fine for non-performance of an obligation that cannot be performed by another is irrevocable and not subject to appeal, with the only available legal remedy being an objection to enforcement under Article 580(3); consequently, the appellate court erred by reviewing the merits of the fine, rendering the appeal inadmissible.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 580 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of appeal against irrevocable civil fine for non-performance of personal obligation: Împotriva acestei decizii, în termen legal, reclamantul P.F. a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul respingerii apelului pârâtei și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față :
Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Timiș, reclamantele SC M.T. SRL Timișoara și P.F., în contradictoriu cu pârâta V.M.C., a solicitat obligarea acesteia la plata unei amenzi civile de 50 lei/zi de întârziere în favoarea statului, până la îndeplinirea obligației prevăzută în hotărârea judecătoreasă nr. 119/ CC din 20 noiembrie 2007, definitivă și executorie, pronunțată de Tribunalul Timiș.
Prin sentința nr. 264/PI din 13 mai 2008 Tribunalul Timiș a admis cererea reclamanților și a obligat pârâta la plata unei amenzi civile de 50 lei/ zi de întârziere în favoarea statului român, până la îndeplinirea obligației prevăzută în sentința nr. 119/ CC din 20 noiembrie 2007, definitivă și executorie, pronunțată de Tribunalul Timiș.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a avut în vedere sentința nr. 119/CC din 20 noiembrie 2007, prin care Tribunalul Timiș a obligat pârâta, pe calea unei ordonanțe președințiale, să permită accesul reclamantului persoană fizică în incinta societății comerciale, însă aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel pârâta V.M.C., criticând soluția pentru nelegalitate și netemeinicie.
Curtea de Apel Timișoara, secția comercială, prin decizia nr. 16/A/COM din 29 ianuarie 2009 a admis apelul apel pârâtei V.M.C., a schimbat în tot sentința, în sensul că a respins cererea reclamanților SC M.T. SRL Timișoara și P.F., reținând, din probele administrate în dosar, că nu au fost îndeplinite condițiile răspunderii juridice, respectiv vinovăția pârâtei, astfel că, lipsa acesteia exclude răspunderea juridică pentru fapta ilicită.
Împotriva acestei decizii, în termen legal, reclamantul P.F. a declarat recurs întemeiat pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., solicitând admiterea acestuia, modificarea în tot a deciziei atacate, în sensul respingerii apelului pârâtei și menținerea hotărârii instanței de fond ca fiind legală și temeinică.
Critica adusă deciziei atacate, se referă în esență la faptul că în mod greșit a reținut instanța de apel că, hotărârea Tribunalului Timiș era supusă căii de atac a apelului, având în vedere dispozițiile art. 580J (1) C. proc. civ., potrivit cărora, această hotărâre era irevocabilă, astfel că, apelul pârâtei se apreciază ca inadmisibil.
Recursul este fondat, urmând a fi admis, pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 580 alin. (1) C. proc. civ. „dacă obligația de a face nu poate fi îndeplinită prin altă persoană decât debitorul, acesta poate fi constrâns la îndeplinirea ei, prin aplicarea unei amenzii civile. Instanța sesizată de creditor poate obliga pe debitor, prin încheiere irevocabilă, dată cu citarea părților, să plătească, în favoarea statului, o amendă civilă de la 20 lei la 50 lei, stabilită pe zi de întârziere până la executarea obligației prevăzute în titlul executoriu", iar potrivit alin. (3) al aceluiași articol „amenda civilă va putea fi anulată, în tot sau în parte, ori redusă, dacă debitorul execută obligația prevăzută în titlul executoriu sau, după caz, pentru alte motive temeinice, pe cale de contestație la executare".
În raport de aceste dispoziții, se constată că sentința nr. 264/ PI din 13 mai 2008 pronunțată de Tribunal Timiș era irevocabilă, nefiind supusă căii de atac a apelului, singura cale de atac împotriva acesteia era contestația la executare, aspect care însă nu a fost avut în vedere de către pârâtă V.M.C..
Așa fiind, pentru considerentele ce preced și ca urmare a admiterii excepției, în temeiul art. 312 (2) C. proc. civ., înalta Curte va admite recursul, va casa decizia atacată în sensul respingerii apelului pârâtei, ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de reclamantul P.F. împotriva deciziei nr. 16/A/COM din 29 ianuarie 2009 pronunțată de Curtea de Apel Timișoara, secția comercială.
Casează decizia atacată în sensul respingerii apelului declarat de pârâta V.M.C. împotriva sentinței nr. 264/ PI din 13 mai 2008 a Tribunalului Timiș, ca inadmisibil.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 februarie 2010.