Petition for review based on non-uniform case law declared inadmissible; appellate dismissal of labor claim upheld.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the petition for review filed by the employee against the Court of Appeal's decision, which had reversed the lower court's judgment in favor of the employer; consequently, the appellate ruling dismissing the employee's claim remains in force. The dispute concerned a labor law action seeking payment of supplementary salary and holiday allowances based on collective bargaining agreements, where the petitioner argued that the appealed decision was contrary to other judgments rendered by the same appellate court in similar cases involving different employees but the same defendant, alleging non-uniform judicial practice. The decisive legal basis was Article 322(7) of the Code of Civil Procedure, under which the court held that the remedy of revision for contradictory judgments is strictly limited to situations involving triple identity (same parties, object, and cause) in distinct cases to cure violations of res judicata, and does not extend to correcting inconsistent interpretations or non-uniform case law across different lawsuits, which falls outside the scope of this specific procedural mechanism.
Legislator headnote
AI generatedart. 256 C. proc. civ, art. 322 pct. 7 C. proc. civ, Art. 322 alin. (1) C. proc. civ; Petition for review based on non-uniform case law declared inadmissible; appellate dismissal of labor claim upheld: Art. 322 alin. (1) C. proc. civ. prevede că se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive la instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Deliberând, în condițiile art. 256 C. proc. civ., asupra cererii de revizuire de față, constată următoarele:
Prin Sentința civilă nr. 3395 din 8 aprilie 2013, Tribunalul Dolj a admis cererea formulată de reclamantul B.A. și a dispus obligarea pârâtei la plata către reclamant a salariului suplimentar pentru anii 2009 - 2010 echivalent cu salariul de bază de încadrare aferent lunii decembrie a anului respectiv, conform art. 30 din CCM la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil pe anii 2006 - 2008, prelungit prin actul adițional, precum și ajutorul material cu ocazia sărbătorilor de Crăciun 2009 - 2010, Paște 2010 și Ziua Feroviarului 2010, echivalent fiecare cu un salariu de bază la nivelul clasei 1 de salarizare, conform art. 71 din contractul colectiv de muncă la nivel de grup de unități din transportul feroviar valabil pe anii 2006 - 2008, prelungit prin act adițional, sume actualizate cu rata inflației de la data nașterii dreptului până la data plății efective, plus dobânda legală aferentă, sumele cuvenite urmând a fi calculate și cu respectarea prevederilor art. 41 alin. (3) lit. a) din contractual colectiv de muncă unic la nivel de ramură transporturi valabil pe anii 2008 - 2010.
Împotriva sentinței tribunalului a formulat recurs pârâta, criticând-o pentru netemeinicie și nelegalitate.
Curtea de Apel Craiova pin Decizia civilă nr. 7556 din 3 septembrie 2013 a admis recursul declarant de pârâtă și a schimbat în tot sentința atacată, în sensul în care a respins acțiunea formulată de reclamant.
Împotriva deciziei curții de apel, în temeiul prevederilor art. 322 pct. 7 C. proc. civ., a formulat prezenta cerere de revizuire reclamantul B.A. care susține că decizia atacată este contrară altor hotărâri, pronunțate în cauze similare de Curtea de Apel Craiova, practica acestei instanțe nefiind unitară, deși pe rol există multe cereri de recurs având același obiect și același pârât.
Astfel, invocă Deciziile civile nr. 6224, nr. 6225, nr. 6226, nr. 6223, toate pronunțate de Curtea de Apel Craiova, la data de 6 iunie 2013.
Înalta Curte, examinând Decizia civilă nr. 7656 din 3 septembrie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția I civilă, din perspectiva condițiilor de admisibilitate a unei cereri de revizuire întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., constată că cererea este inadmisibilă pentru următoarele considerente:
Art. 322 alin. (1) C. proc. civ. prevede că se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase definitive la instanța de apel sau prin neapelare, precum și a unei hotărâri dată de o instanță de recurs, atunci când evocă fondul.
Art. 322 pct. 7 C. proc. civ. reglementează posibilitatea revizuirii dacă există hotărâri potrivnice date de instanțe de același grad sau de grade diferite în una și aceeași pricină, între aceleași persoane, având aceeași calitate.
Revizuirea pentru contrarietate de hotărâri este admisibilă dacă sunt îndeplinite următoarele condiții: existența unor hotărâri judecătorești definitive, care să fie potrivnice, hotărârile judecătorești în cauză să fie pronunțate în dosare diferite, să existe tripla identitate de părți, obiect și cauză, în cel de-al doilea proces să nu se fi invocat excepția autorității de lucru judecat sau, dacă a fost invocată, să nu se fi analizat.
Rațiunea reglementării revizuirii prevăzute de art. 322 pct. 7 C. proc. civ. o constituie necesitatea de a se înlătura încălcarea principiului autorității de lucru judecat, când instanțele au dat soluții contrare în dosare diferite, dar având același obiect, părți și cauză, în atare situație executarea hotărârilor judecătorești fiind imposibilă ca urmare a faptului că fiecare parte se prevalează de hotărârea care îi este favorabilă, iar ieșirea din situația anormală, creată de existența hotărârilor potrivnice, nu se poate realiza decât prin revizuirea ultimei hotărâri, care înfrânge principiul autorității de lucru judecat.
Nu sunt îndeplinite cerințele textului atunci când soluțiile contradictorii sunt pronunțate în cauze diferite, prevederile art. 322 pct. 7 C. proc. civ., neacoperind situațiile rezultate din practica neunitară a instanțelor, a căror reglare este atributul altor mecanisme judiciare.
Or, în speță, revizuentul raportându-se impropriu la art. 322 pct. 7 C. proc. civ., tocmai această practică neunitară o invocă, făcând trimitere la alte hotărâri pronunțate de aceeași instanță prin care a fost dată o altă interpretare acțiunilor formulate de alte persoane și cererilor de recurs formulate de aceeași intimată și având același obiect cu cel de față.
Așa fiind, Înalta Curte, constatând că hotărârea asupra căreia poartă cererea de revizuire nu se înscrie în ipoteza legală prevăzută de art. 322 pct. 7 C. proc. civ., va respinge cererea de revizuire, ca inadmisibilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul B.A. împotriva Deciziei nr. 7656 din data de 3 septembrie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția a I civilă în Dosarul nr. 24504/63/2012.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 2 aprilie 2014.
Procesat de GGC - LM