Abuse-of-office conviction for falsifying vehicle documents upheld; suspended prison term stands

Asupra recursului penal de față, în baza actelor dosarului constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 1418 din 25 octombrie 2011 pronunțată de Tribunalul Mureș, secția penală, s-au dispus următoarele:

I. În baza art. 3201 alin. (1)-alin. (7) C. proc. pen., inculpatul C.C. a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă continuată, prevăzută de art. 246 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu reținerea art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen. și aplicarea art. 76 lit. e) C. pen.

II. În baza art. 3201 alin. (1)-alin. (7) C. proc. pen., inculpatul C.C. a fost condamnat la pedeapsa de 3 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 289 C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu reținerea art. 74 alin. (1) lit a) C. pen. și aplicarea art. 76 lit. e) C. pen.

III. În baza art. 3201 alin. (1)-alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004, a fost condamnat inculpatul C.C. la pedeapsa de 1 an și 6 închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu reținerea art. 74 alin. (1) lit a C. pen. și aplicarea art. 76 lit. d) C. pen.

IV. În baza art. 33 lit. a) C. pen. coroborat cu art. 34 alin. (1) lit. b) C. pen. au fost contopite cele trei pedepse principale aplicate inculpatului, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 1 an și 6 luni închisoare, care a fost sporită cu 4 luni, pedeapsa rezultantă finală fiind de 1 an și 10 luni închisoare.

V. În baza art. 88 C. pen. coroborat cu art. 357 alin. (2) lit. a) C. proc. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii de 24 de ore din 9 septembrie 2010, orele 19:20 și a arestării preventive din 10 septembrie 2010 pana la data de 7 noiembrie 2010.

VI. În baza art. 81 alin. (1) și alin. (2) C. pen. coroborat cu art. 82 alin. (1) C. pen., s-a suspendat condiționat executarea pedepsei pe durata termenului de încercare de 3 ani și 10 luni, redus cu durata reținerii și a arestării preventive, termen compus din durata pedepsei rezultante (1 an și 10 luni) la care s-a adăugat un interval de timp de 2 ani.

În baza art. 359 C. proc. pen., a fost atrasă atenția inculpatului asupra prevederilor art. 83 C. pen. privind cauzele de revocare a suspendării condiționate a executării pedepsei.

VII. Potrivit dispozițiilor art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului, pe durata prevăzută de acest articol, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a fost suspendat executarea pedepsei accesorii pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei.

VIII. În baza prevederilor art. 191 alin. (1) și alin. (4) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul la plata sumei de 5.240 RON, reprezentând o parte din cheltuielile judiciare avansate de stat în cauză, (5.000 RON pentru faza de urmărire penală și 240 RON în faza de judecată).

Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:

În actul de inculpare s-a arătat, în esență, faptul că, începând din anul 2008, inculpații C.S.R., M.S., D.D.L., B.O.R., L.W.M., S.B.S., M.C.M.A., C.V., B.S.Z., B.B.L., M.B., C.C. și L.M.A. s-au constituit într-un grup infracțional organizat, săvârșind infracțiuni grave contra patrimoniului cu scopul obținerii de importante beneficii materiale și financiare.

Astfel, în calitate de reprezentanți ai mai multor societăți comerciale și acționând prin persoane interpuse, au prejudiciat bugetul consolidat al statului prin nedeclararea activității comerciale desfășurate în cadrul societăților, sustrăgându-se de la plata impozitelor și taxelor aferente și, de asemenea, au indus în eroare mai multe societăți de leasing (prin încheierea unor contracte de leasing în numele societăților controlate de membrii grupării), folosindu-se de documente contabile false, de creșterea valorii autovehiculelor finanțate prin vânzare succesivă pe mai multe societăți comerciale aparținând grupării sau prin obținerea unor documente de identitate ale vehiculelor în care erau înscriși ani falși de fabricație, neexistând intenția de a achita ratele de leasing.

În fața primei instanțe, înainte de citirea actului de sesizare, inculpații au fost informați asupra dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.

La termenul de judecată din 18 mai 2011, inculpatul C.C. a arătat că înțelege să se prevaleze de dispozițiile textului de lege mai sus menționat.

Având în vedere că în cauză au fost trimiși în judecată mai mulți inculpați și că pentru soluționarea laturii penale, cât și a celei civile, era necesară administrarea unui vast probatoriu, pentru a da eficiență dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. care au avut în vedere accelerarea procedurilor și scurtarea procesului în cazul recunoașterii vinovăției, instanța a dispus disjungerea cauzei și formarea unui nou dosar pentru soluționarea laturii civile și a laturii penale față de inculpații: C.S.R., M.S., D.D.L., B.O.R., L.W.M., S.B.S., M.C.M.A., C.V., B.S.Z., B.B.L., M.B. și L.M.A.

Instanța a avut în vedere faptul că față de inculpatul C.C. sunt îndeplinite atât condițiile formale cerute de art. 3201 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen. (recunoașterea săvârșirii faptelor reținute în actul de sesizare înainte de citirea acestuia, solicitarea ca judecata să se facă în baza actelor administrate în faza de urmărire penală, fără solicitarea administrării altor probe), cât și condițiile de fond prevăzute de art. 3201 alin. (4) C. proc. pen., în sensul că din probele administrate a rezultat că faptele inculpatului sunt stabilite și sunt suficiente date cu privire la stabilirea unei pedepse.

În opinia instanței de fond, având în vedere că în procedura stabilită de art. 3201 C. proc. pen., judecata are loc exclusiv pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, instanța a avut în vedere starea de fapt expusă în rechizitoriu [și însușită de inculpat prin declarația formulată în baza art. 3201 alin. (1) și alin. (2) C. proc. pen.], neexistând nici un alt element care să conducă la modificarea sau la reținerea altei stări de fapt decât cea din rechizitoriu.

În consecință, instanța a reținut că inculpații, constituiți într-un grup infracțional organizat, începând cu anul 2008, au indus în eroare mai multe societăți de leasing financiar, acționând coordonat, în următoarele modalități:

- cumpărarea unor autotractoare uzate din străinătate, care erau vândute prin intermediul societăților comerciale aparținând membrilor grupării către societățile de leasing ca mașini noi sau aproape noi, după care acestea erau preluate de către aceștia în calitate de utilizatori, în baza unor contracte de leasing financiar, de către alte societăți controlate de către membrii grupării care nu mai achitau ratele și nici nu restituiau bunurile proprietarului de drept;

- dezasamblarea autocamioanelor astfel obținute și asamblarea pieselor pe șasiele altor autocamioane achiziționate sau incendiate din străinătate, care erau prezentate de aceleași societăți comerciale controlate de membrii grupării altor firme de leasing, după care erau preluate ca utilizatori de către alte societăți controlate, la rândul lor, de către grupul infracțional organizat, care nu achitau ratele și nu restituiau autovehiculele către societățile de leasing;

- preluarea în leasing de către firmele controlate de membrii grupului infracțional organizat a unor autocamioane noi, în baza unor documente contabile (bilanțuri și balanțe analitice purtând ștampila administrației financiare și număr de înregistrare la aceasta) false, pentru a atesta bonitatea financiară a societăților comerciale, sau a unor contracte de prestări servicii false care atestau în mod nereal o activitate comercială desfășurată în cadrul acestor societăți, respectiv un venit constant al acestora; nici pentru aceste autocamioane nu au fost achitate ratele contractuale, iar bunurile nu au fost restituite după rezilierea contractelor de leasing financiar;

- obținerea de către membrii grupării, prin modalități asemănătoare, pentru folosul propriu a posesiei și folosinței unor autoturisme de lux (marca Z1 și Z2);

Activitatea infracțională s-a realizat cu sprijinul unui angajat al R.A.R. Mureș, inculpatul C.C. care, prin încălcarea procedurilor legale de omologare (privind activitățile de reînmatriculare U.E. și autentificare, respectiv recarosare a vehiculelor avariate), a înscris în documentele emise alte date decât cele înscrise în documentele de identitate originale ale autovehiculelor.

Ca regulă generală, în lanțul activităților infracționale desfășurate, se stabilea la început o societate comercială prin intermediul căreia urma ca vehiculul să fie vândut societății de leasing sau dealer-ului auto, în situația în care societatea de leasing condiționa achiziția unui vehicul doar de la un dealer autorizat, precum și societatea de leasing de la care urma să se obțină finanțarea, după care se întocmeau facturile prin care autovehiculul era vândut succesiv între societățile conduse sau controlate de către membrii grupării;

Realizarea acestor vânzări succesive și întocmirea documentelor aferente nu aveau alt scop decât obținerea unor valori supraevaluate a autovehiculelor care urmau să fie finanțate de către societățile de leasing, astfel că, după realizarea finanțării, în conturile societăților comerciale controlate de către membrii grupării erau virate sume mai mari decât valoarea de achiziție a autovehiculelor, diferențele de valoare conținând întotdeauna avansul plătit de utilizator pentru încheierea contractului de leasing.

O parte din profitul obținut în urma acestor operațiuni era împărțit între cei implicați, iar restul era investit în operațiuni similare viitoare.

Astfel, în legătură cu acuzațiile aduse inculpatului C.C., prima instanță a reținut următoarea situația de fapt:

Astfel, la data de 2 iulie 2009, numiții C.S.R., L.W.M. și S.O.S. s-au deplasat la firma C.M. KFT cu sediul în Ungaria, de unde au achiziționat un autoturism marca Z2, culoare gri metalizat, în numele SC A.V. SRL Târgu-Mureș, fără a avea vreo calitate la această societate și fără implicarea administratorului de drept, inculpatul M.C.M.A.

La data de 6 iulie 2009, SC A.V. SRL a vândut autoturismul Z2 firmei SC M.A.G. SRL Pitești, întocmind în acest sens factura fiscală din data de 6 iulie 2009, în valoare de 181.991,46 RON.

La data de 8 iulie 2009, societatea SC M.A.G. SRL Pitești a vândut autoturismul menționat societății de leasing U.L.C. IFN București, întocmind în acest sens factura fiscală din data de 8 iulie 2009, în valoare de 187.939,08 RON.

Societatea de leasing U.L.C. IFN a achitat prin virament bancar contravaloarea autoturismului Z2, în contul SC M.A.G. SRL Pitești, iar această societate a achitat contravaloarea autoturismului în contul bancar al SC A.V. SRL, banii fiind ulterior folosiți în interes personal de către membrii grupării.

În prealabil, U.L.C. IFN a încheiat contractul de leasing financiar din 24 iunie 2009 cu SC A.V. SRL în baza căruia această societate devenea utilizatorul autoturismului Z2 în condițiile în care, în fapt, tot ea vânduse societății de leasing acest autoturism. Inițial, contractul de leasing a fost semnat de către administratorul SC A.V. SRL, inculpata L.M.A., însă după cesionarea societății la data de 1 iulie 2009, contractul a fost resemnat de către noul administrator, inculpatul M.C.M.A.

La data de 9 iulie 2009, în baza contractului de leasing încheiat între U.L.C. IFN București și SC A.V. SRL, prin intermediul SC M.A.G. SRL, autoturismul a fost predat către utilizator (SC A.V. SRL, reprezentată de către inculpații C.S.R. și L.W.M. care nu aveau nicio calitate în societate) în mod formal în baza unui proces-verbal de predare-primire (acesta nefiind niciodată în posesia SC M.A.G. SRL Pitești). Ratele contractului de leasing nu au fost achitate, autoturismul Z2 rămânând în posesia membrilor grupării (L.W.M.) care s-au folosit de aceasta.

Ulterior achiziționării, în data de 3 iulie 2009, a fost întocmită factura fiscală în baza căreia SC A.V. SRL Târgu-Mureș a vândut autoturismul persoanei fizice P.F.M., cu suma de 181.991,46 RON.

Ulterior acestei vânzări, de înmatricularea autoturismului pe numele noului proprietar s-a ocupat numitul L.W.M., pentru obținerea talonului și a cărții de identitate a autovehiculului acesta prezentând pe lângă actul de identitate al numitei P.F.M., obținut cu acordul acesteia, documente de proprietate fictive (factura fiscală și chitanță) întocmite de către L.W.M.

Potrivit declarației inculpatului L.W.M., administrator în fapt al SC A.V. SRL, rezultă că acesta, împreună cu C.S.R., a hotărât să achiziționeze din Ungaria acest autoturism cu scopul de a-l finanța ulterior, în mod fictiv, prin intermediul unei societăți de leasing.

Inițial, achiziția din Ungaria trebuia să se facă prin intermediul SC D. SRL, administrator S.O.S. (prin intermediul căreia grupul infracțional a încheiat și alte contracte de leasing frauduloase), aspect care reiese din factura proformă din 18 iunie 2009 întocmită de SC D. SRL., pentru SC M.A.G. SRL. Pe parcurs, tranzacția s-a făcut fără intermedierea SC D. SRL, după ce reprezentanții SC M.A.G. SRL au fost asigurați de bonitatea reprezentanților SC A.V. SRL, motiv pentru care la încheierea tranzacției, SC D. SRL a primit un comision de la SC M.A.G. SRL. Mai mult, S.O.S. a intermediat și cumpărarea din Ungaria a autoturismului Z2 de către C.S.R. și L.W.M.

Atât inculpatul C.S.R., cât și inculpatul L.W.M. au arătat că, în înțelegere cu S.O.S., au stabilit atât mașina ce urmează a fi achiziționată, cât și circuitul pe care aceasta îl va parcurge, după care toți trei s-au întâlnit la Arad, de unde au scos din bancă contravaloarea în euro a acestei mașini, apoi s-au deplasat în Ungaria, unde au achitat-o. Factura de achiziție a autoturismului, precum și cea de vânzare a acestuia către SC M.A.G. SRL, a fost semnată de L.W.M. În urma intermedierii realizată de S.O.S., a fost semnat contractul de leasing, inițial de L.M.A., iar ulterior de M.C.M.A., după care a fost achitat avansul printr-un virament semnat de către L.W.M. din contul SC A.V. SRL, din bani obținuți din finanțări similare anterioare. Acest ultim contract de leasing a fost semnat la Târgu-Mureș de M.C.M.A., scanat și transmis prin mail, precum și prin curier. Conform inculpatului L.W.M., M.C.M.A. ar fi trebuit să fie recompensat de către C.S.R. pentru ajutorul dat, însă, în final, nu a primit suma de bani promisă. În schimb, pentru intermedierea făcută, S.O.S. ar fi primit suma de 1.500 euro.

În ceea ce privește vânzarea fictivă a autoturismului către P.F.M., atât C.S.R. cât și L.W.M. arată că ideea le-a venit ulterior încheierii contractului de leasing, nefiind premeditată, ea reprezentând consecința faptului că nici dealerul auto și nici societatea de leasing nu le-au cerut inițial cartea de identitate a vehiculului, astfel încât, profitând de această situație, cei doi au avut ideea de a-și însuși autoturismul prin vânzarea lui fictivă și înmatricularea pe o persoană fizică.

Tot din declarația inculpatului L.W.M. a rezultat că el este cel care a întocmit factura fiscală și chitanța aferente vânzării mașinii către P.F.M., în schimbul semnării fictive a facturii aceasta primind suma de 1.000 euro de la L.W.M., fără a intra vreodată în posesia mașinii. De asemenea, L.W.M. a confirmat și faptul că a fost împreună cu C.S.R. și M.C.M.A. la SC M.A.G. SRL, la Pitești, pentru încheierea formalităților de leasing, unde le-au creat impresia reprezentanților SC M.A.G. SRL că el și C.S.R. sunt reprezentanții SC A.V. SRL.

Când reprezentanții SC M.A.G. SRL și ai societății de leasing au aflat că autoturismul fusese înstrăinat anterior și unei alte persoane, au luat legătura cu S.O.S. și cu C.S.R. în vederea recuperării sumelor de bani plătite în baza contractului de leasing și a autoturismului, fără însă a reuși.

L.W.M. a fost și cel care a accidentat autoturismul în luna august 2009 și a valorificat asigurarea CASCO, în numele numitei P.F.M., obținând de la firma de asigurări suma de 110.000 RON.

Conform documentelor existente la dosar, a rezultat că inculpatul C.C., angajat al R.A.R. Mureș, a întocmit și semnat cartea de identitate a autoturismului Z2, la prima înmatriculare pe numele titularului P.F.M., la data de 17 iulie 2009.

La data de 17 mai 2010, autoturismul în cauză a fost identificat în curtea unei locuințe situate în comuna C., județul Mureș, accidentat, nefiind în stare de funcționare, fiind lăsat la această locație de L.W.M., pentru reparații.

S-a mai stabilit că U.L.C. IFN București a refacturat autoturismul către SC M.A.G. SRL, recuperându-și astfel prejudiciul, care s-a transferat astfel pe SC M.A.G. SRL.

Inculpatul S.B.S., care s-a aflat și el la Arad împreună cu persoanele sus menționate în momentul în care s-au scos banii și s-au purtat discuțiile legate de finanțarea autoturismului, a confirmat faptul că S.O.S., prin relațiile sale, a ajutat atât la achiziționarea autoturismului din Ungaria, cât și la finanțarea ulterioară a acestuia de către societatea de leasing.

La data de 2 iulie 2009, membrii grupării, respectiv C.S.R., L.W.M., precum și S.O.S. s-au deplasat la firma C.M. KFT cu sediul în Ungaria, de unde au achiziționat un autoturism marca Z2, în numele SC A.V. SRL Târgu-Mureș, fără a avea vreo calitate la această societate și fără implicarea administratorului de drept, M.C.M.A.

La data de 6 iulie 2009, SC A.V. SRL a vândut autoturismul Z2 firmei SC M.A.G. SRL Pitești, întocmind în acest sens factura fiscală din 6 iulie 2009, în valoare de 171.852,66 RON.

La data de 8 iulie 2009, societatea SC M.A.G. SRL Pitești a vândut autoturismul menționat societății de leasing U.L.C. IFN București, întocmind în acest sens factura fiscală din data de 8 iulie 2009, în valoare de 177.752,68 RON.

Societatea de leasing U.L.C. IFN a achitat prin virament bancar contravaloarea autoturismului Z2, în contul SC M.A.G. SRL Pitești, iar această societate a achitat contravaloarea autoturismului în contul bancar al SC A.V. SRL, banii fiind folosiți în interes personal de membrii grupării. În prealabil, U.L.C. IFN, a încheiat contractul de leasing financiar din 24 iunie 2009 cu SC A.V. SRL în baza căruia această societate devenea utilizatorul autoturismului Z2 în condițiile în care tot ea vânduse societății de leasing acest autoturism. Inițial, contractul de leasing a fost semnat de către administratorul SC A.V. SRL, L.M.A., însă după cesionarea societății la data de 1 iulie 2009, contractul a fost resemnat de către noul administrator, M.C.M.A.

La data de 9 iulie 2009, în baza contractului de leasing încheiat între U.L.C. IFN București și SC A.V. SRL, prin intermediul SC M.A.G. SRL, autoturismul a fost predat către utilizator (SC A.V. SRL, reprezentată de către inculpații C.S.R. și L.W.M. care însă nu aveau nicio calitate în societate) în mod formal în baza unui proces-verbal de predare-primire (acesta nefiind niciodată în posesia SC M.A.G. SRL Pitești). Ratele contractului de leasing nu au fost achitate, autoturismul Z2 rămânând în posesia membrilor grupării (C.S.R.) care s-au folosit de aceasta.

Ulterior achiziționării, la data de 3 iulie 2009, a fost întocmită factura fiscală cu același în baza căreia SC A.V. SRL Târgu-Mureș a vândut autoturismul persoanei fizice C.V., cu suma de 171.852,66 RON.

Autovehiculul a fost înmatriculat de C.V. pe numele său, utilizând cartea de identitate și talonul autoturismului și documentele de transfer al proprietății întocmite în mod fictiv de către inculpații L.W.M. (factura fiscală) și C.S.R. (chitanța).

Din declarația inculpatului L.W.M., administrator în fapt al SC A.V. SRL, a rezultat că, împreună cu C.S.R. a hotărât să achiziționeze din Ungaria acest autoturism cu scopul de al finanța ulterior în mod fictiv, prin intermediul unei firme de leasing. Inițial, achiziția din Ungaria trebuia să se facă prin intermediul SC D. SRL., administrator S.O.S. (prin intermediul căreia grupul infracțional a încheiat și alte contracte de leasing frauduloase), aspect care reiese din factura proformă din 18 iunie 2009 întocmită de SC D. SRL., pentru SC M.A.G. SRL. Pe parcurs tranzacția s-a făcut fără intermedierea SC D. SRL, după ce reprezentanții SC M.A.G. SRL au fost asigurați de bonitatea reprezentanților SC A.V. SRL, motiv pentru care la încheierea tranzacției, SC D. SRL a primit un comision de la SC M.A.G. SRL. Mai mult, S.O.S. a intermediat și cumpărarea din Ungaria a autoturismului Z2 de către C.S.R. și L.W.M.

Atât inculpatul C.S.R., cât și coinculpatul L.W.M. au arătat că, în înțelegere cu S.O.S., au stabilit atât mașina ce urma a fi achiziționată, cât și circuitul pe care aceasta îl va parcurge, după care toți trei s-au întâlnit la Arad, de unde au scos din bancă contravaloarea în euro a acestei mașini și s-au deplasat în Ungaria unde au achitat-o. Factura de achiziție a autoturismului, precum și cea de vânzare a acestuia către SC M.A.G. SRL, a fost semnată de L.W.M. În urma intermedierii realizată de S.O.S., a fost semnat contractul de leasing, inițial de către L.M.A., iar ulterior, de către M.C.M.A., după care a fost achitat avansul printr-un virament semnat de L.W.M. din contul SC A.V. SRL, din bani obținuți din finanțări similare anterioare. Acest ultim contract de leasing a fost semnat la Târgu-Mureș de M.C.M.A., scanat și transmis prin mail, precum și prin curier. Conform inculpatului L.W.M., M.C.M.A. ar fi trebuit să fie recompensat de către C.S.R. pentru ajutorul dat, însă, în final, nu a primit suma de bani promisă. În schimb, pentru intermedierea făcută, S.O.S. ar fi primit suma de 1.500 euro.

În ceea ce privește vânzarea fictivă a autoturismului către inculpatul C.V., atât C.S.R., cât și L.W.M. a arătat că ideea le-a venit ulterior încheierii contractului de leasing, nefiind premeditată, ea reprezentând consecința faptului că, nici dealerul auto și nici societatea de leasing nu le-au cerut inițial cartea de identitate a vehiculului, astfel încât, profitând de această situație, cei doi au avut ideea de a-și însuși autoturismul prin vânzarea lui fictivă și înmatricularea pe o persoană fizică.

Tot din declarația inculpatului L.W.M. a rezultat că el era cel care a întocmit factura fiscală, iar chitanța aferentă vânzării mașinii către C.V. a fost întocmită de către C.S.R.

De asemenea, L.W.M. a confirmat și faptul că a fost împreună cu C.S.R. și M.C.M.A. la sediul SC M.A.G. SRL din Pitești, pentru încheierea formalităților de leasing, unde le-au creat impresia reprezentanților SC M.A.G. SRL că el cu C.S.R. sunt reprezentanții SC A.V. SRL.

Când reprezentanții SC M.A.G. SRL și ai societății de leasing au aflat că autoturismul fusese înstrăinat anterior și unei alte persoane, au luat legătura cu S.O.S. și cu C.S.R. în vederea recuperării sumelor de bani plătite în baza contractului de leasing și a autoturismului, însă nu au reușit.

Din verificările efectuate s-a stabilit ca, la 22 septembrie 2009, martorul D.M., în calitate de reprezentant al SC M.A.G. SRL Pitești, s-a deplasat în localitatea C.C.C., județul Mureș, unde s-a întâlnit cu C.V., în vederea recuperării autoturismului Z2. C.V. a declarat că a achiziționat acest autoturism de la inculpatul C.S.R., cu care este prieten și că va preda aceasta proprietarilor de drept, dacă va recupera o sumă de bani pe care a dat-o lui C.S.R. La fața locului a venit și C.S.R., care, în prezența reprezentanților SC M.A.G. SRL Pitești, a menționat că nu dorește să aibă probleme, a plâns și a promis inculpatului C.V. că îi v-a restitui suma de bani primită de la acesta. Pentru recuperarea autoturismului Z2, reprezentanții SC M.A.G. SRL Pitești au încheiat cu C.V. un contract de vânzare-cumpărare formal, datat 22 septembrie 2009, prin care o persoana fizică menționată a vândut societății comerciale din Pitești autoturismul Z2, cu suma de 250 euro. La data de 16 octombrie 2009, C.V. a radiat din circulație autoturismul de pe numele său.

În urma unor discuții purtate între reprezentanții firmei de leasing și C.V., acesta din urmă a fost de acord să predea autoturismul Z2 către SC M.A.G. SRL Pitești, în vederea recuperării prejudiciului cauzat, prin înșelarea societății de leasing.

Cu ocazia declarației date în cursul urmăririi penale, inculpatul C.V. a infirmat faptul că ar fi primit acest autoturism în contul unei datorii pe care C.S.R. ar fi avut-o față de el, precizând faptul că a fost de acord să achiziționeze în mod fictiv mașina și să o înmatriculeze pe numele său, fără să o plătească și fără să intre efectiv în posesia ei, din prietenie pentru C.S.R., care l-a rugat în acest sens, spunându-i că mașina este proprietatea sa, și nu dorește ca în urma partajului cu soția sa, să-i revină acesteia. Totuși, s-a reținut faptul că, factura de achiziție a autoturismului primită de C.V., și pe care acesta a utilizat-o în procesul de înmatriculare a acesteia, era emisă de o societatea comercială și nu de C.S.R., astfel încât acesta a cunoscut faptul că mașina nu era proprietatea lui C.S.R. și că nu se punea problema partajului cu privire la ea. S-a reținut că numitul C.V. l-a ajutat pe inculpatul C.S.R., în cunoștință de cauză, în contextul unei colaborări între cele două persoane, colaborare care s-a extins în activități infracționale de genul celor care formează obiectul prezentei cauze.

Conform documentelor existente la dosar, a rezultat că inculpatul C.C., angajat al R.A.R. Mureș, a întocmit și semnat cartea de identitate a autoturismului Z2, la prima înmatriculare pe numele titularului C.V.

Din transcrierile înregistrărilor de convorbiri efectuate de B.C.C.O. Târgu-Mureș, S.O.S., a rezultat că inculpatul C.S.R. s-a ocupat personal de încheierea contractelor de leasing pentru cele două autoturisme Z2 în numele SC A.V. SRL, deținea actele acestor autoturisme și a realizat intermedierea vânzării celor două autoturisme prin intermediul SC D. SRL către SC M.A.G. SRL.

S-a mai stabilit că U.L.C. IFN București a refacturat autoturismul către SC M.A.G. SRL, recuperându-și astfel prejudiciul, care s-a transferat astfel pe SC M.A.G. SRL.

Fictivitatea vânzărilor de către SC A.V. SRL. a celor două autoturisme marca Z3, respectiv Z4 către persoanele fizice C.V. (în baza facturii din 5 iulie 2009) și P.F.M. (în baza facturii din 3 iulie 2009) a rezultat și din faptul că prima factură avea un număr mai mic decât cea de a doua, emisă la o dată ulterioară.

Urmare adresei B.C.C.O. Târgu-Mureș din data de 6 mai 2010, SC B.C.R.L. SA a comunicat prin adresa din data de 14 iunie 2010 faptul că societatea de leasing a încheiat cu SC P.P.C.B. SRL Târgu-Mureș contractul de leasing la data de 26 mai 2009, cu privire la autovehicul Z5, ca urmare a cererii de finanțare depuse de către brokerul V.A.F.

Cererea inițială a avut ca obiect un autocamion Z6, ulterior SC P.P.C.B. SRL solicitând schimbarea finanțării pentru un autovehicul marca Z5, an de fabricație 2006, fapt pentru care între cele două societăți a fost încheiat actul adițional din data de 11 iunie 2009, contractul de leasing fiind semnat la Agenția Târgu-Mureș, iar actul adițional la Agenția Constanța.

În legătură cu acest autovehiculul finanțat, SC B.C.R.L. SA a comunicat faptul că nu a fost înmatriculat din lipsa unor documente care nu au fost puse la dispoziție de către SC P.P.C.B. SRL, respectiv copie R.C.A., copie C.U.I., fișa de înmatriculare vizată de Administrația Financiară Mureș, factură externă etc. Conform documentelor puse la dispoziție de societatea de leasing a mai rezultat că toate documentele au fost încheiate cu administratorul S.B.S. În baza contractului de leasing menționat a fost efectuată o singură plată după care contractual a fost reziliat, fără ca autovehiculul Z5 finanțat să fie returnat societății de leasing, neputând fi identificat de către proprietarii de drept.

Din verificările efectuate la R.A.R. Mureș în data de 19 mai 2010 și din documentele puse la dispoziție de aceeași instituție, a rezultat că autoutilitara basculantă Z5, apărea în evidențele R.A.R. Mureș ca fiind fabricat în anul 2006. Acest fapt nu corespundea cu actul de identitate englez care a fost prezentat la această instituție, deoarece în acest act autobasculanta apărea ca fiind fabricată în anul 2001. Conform documentelor ridicate în original de organele de poliție, a rezultat că autoutilitara menționată a fost prezentată la R.A.R. Mureș de inculpatul B.O.R., iar documentele au fost întocmite din partea R.A.R. Mureș de inculpatul C.C., angajatul acestei instituții. A fost ridicat de la numitul P.M., șeful R.A.R. Mureș, un suport magnetic conținând pozele efectuate cu ocazia prezentării autoutilitarei la această instituție, pentru identificare.

Anul de fabricație al autoutilitarei Z5 a fost modificat din 2001 în anul 2006 cu scopul de a putea fi obținută finanțarea prin intermediul unei firme de leasing, lucru care nu ar fi fost posibil fără participația angajatului R.A.R. Mureș, C.C. Acesta a atestat în mod fictiv că anul de fabricație este 2006, încălcându-și astfel atribuțiile de serviciu și prin aceasta realizând un folos pentru membrii grupării coordonate de C.S.R. Autoutilitara a fost prezentată la R.A.R. Mureș de B.O.R. în luna decembrie 2008.

De altfel, cu ocazia percheziției efectuate la data de 16 octombrie 2009 asupra autovehiculului condus de M.S. și în care se aflau documente și bunuri luate de la locuința lui C.S.R., a fost identificat în original, documentul de identitate englez, din care a rezultat, de asemenea, că anul de fabricație era 2001. Faptul că aceste acte au fost identificate asupra lui M.S. și că proveneau de la locuința lui C.S.R., au indicat implicarea acestora în încheierea frauduloasă a contractului de leasing.

Din verificări s-a stabilit că basculanta Z5 a fost cumpărată de către SC E.A. SRL din Anglia, în data de 24 noiembrie 2008, vândută persoanei fizice M.L. în data de 25 octombrie 2008 cu suma de 140.000 RON. Acesta a vândut-o la SC A.V. SRL la data de 21 iulie 2009 cu suma de 148.750 RON care, a revândut-o către SC D. SRL la data de 25 iunie 2009 în vederea finanțării prin leasing. Pentru aceasta, SC D. SRL a vândut-o la SC A.A.L. SRL din Arad, societate agreată de firma de leasing la data de 26 iunie 2009 care a vândut mașina la firma de leasing SC B.C.R.L. SA și care a finanțat-o pentru utilizator SC P.P.C.B. SRL.

Inculpatul C.S.R. a confirmat faptul că înțelegerea inițială era legată de finanțarea unui autocamion Z6 aflat în posesia sa, dar întrucât L.W.M. urma să plătească avansul pentru încheierea contractului de leasing, autocamionul a fost lăsat în garanția acestuia, iar ulterior, L.W.M. l-a lăsat în garanție unei alte persoane, motiv pentru care contractul de leasing, astfel cum a fost încheiat el inițial, nu a putut fi onorat datorită lipsei obiectului acestuia. Pentru aceste motive s-a încheiat actul adițional la contractul de leasing, obiectul contractului fiind înlocuit cu un altul, respectiv cu o basculantă Z5.

În legătură cu unele dintre facturile succesive cu privire la acest vehicul, respectiv la cele privind vânzarea către/și de la M.L., același inculpat a precizat faptul că aceste facturi au fost făcute în scopul garantării unei datorii pe care el o avea față de acest învinuit, care nu a avut nici o implicație și nici o cunoștință despre utilizarea basculantei în inducerea în eroare a societății de leasing. Doar după finanțarea basculantei și virarea banilor în contul SC A.V. SRL, L.W.M., la cererea inculpatului C.S.R. a transferat în contul lui M.L. suma de bani în discuție.

Inculpatul C.S.R. a mai arătat că avansul pentru încheierea contractului de leasing a fost achitat de L.W.M. din sume de bani virate în contul SC A.V. SRL, din finanțări similare anterioare, iar după ce societatea de leasing a achitat contravaloarea basculantei, profitul obținut a fost împărțit între el și L.W.M., prin plata datoriei personale către M.L., plus o sumă relativ mică de bani, respectiv prin recuperarea avansului plus a unui comision.

Așa cum s-a reținut cu ocazia începerii urmăririi penale, din declarația aceluiași inculpat a rezultat că S.O.S. era cel care a intermediat activitățile derulate cu dealer-ul auto și cu societatea de leasing și că la cererea sa B.O.R. a rezolvat la R.A.R. cu ajutorul inculpatului C.C., întinerirea basculantei. Din aceeași declarație, a mai rezultat faptul că basculanta Z5 a fost dezasamblată de către inculpatul C.S.R., pentru a nu putea fi identificată de către societatea de leasing, piesele componente fiind vândute la fier vechi.

Aceeași stare de fapt a fost confirmată și de către L.W.M., care a mai precizat că, de încheierea contractului de leasing s-a ocupat C.S.R., care ar fi rezolvat cu societatea de leasing supraevaluarea autobasculantei care era într-o stare foarte proastă de funcționare, și care nu ar fi transmis acesteia cartea de identitate englezească a autovehiculului, în care era menționat anul 2001 ca an de fabricație al acestuia și nu anul 2006 trecut în actul similar românesc de inginerul RAR, C.C.

Din declarațiile numitului S.B.S. și ale martorului S.O.S. a rezultat că toate operațiunile prezentate au fost coordonate de C.S.R., care i-a pus la dispoziție numitului S.O.S. toate documentele societăților comerciale SC P.P.C.B. SRL, respectiv SC A.V. SRL în vederea întocmirii contractului de leasing, S.B.S. fiind cel care a semnat aceste documente la indicațiile lui C.S.R.

De asemenea, conform declarației administratorului utilizatorului, a rezultat că inculpatul C.S.R. s-a ocupat de toate formalitățile de finanțare, documentele aparținând SC P.P.C.B. SRL aflându-se în posesia sa, el semnând contractul de leasing la locuința sa, iar actul adițional semnându-l la Constanța. Conform protocolului de recepție, a rezultat că acest autovehicul a fost predat lui S.B.S., însă din declarația acestuia a rezultat că acest autovehicul a rămas tot timpul în posesia inculpatului C.S.R., conform înțelegerii inițiale între cei doi.

Deși era administrator la SC P.P.C.B. SRL, S.B.S. nu a putut oferi relații despre situația autoutilitarei, acesta infirmând faptul că ar fi avut cunoștință despre întinerirea la R.A.R., precizând de asemenea, că nu a văzut actele mașinii și că nu știa dacă au fost achitate ratele contractului de leasing, deși contractul era încheiat de societatea al cărei administrator era.

Întinerirea basculantei la R.A.R. a fost confirmată de inculpații B.O.R. și C.C., fiind vorba despre unul dintre actele materiale de același gen, săvârșite la cererea lui C.S.R., în baza înțelegerii prealabile avute între inculpații B.O.R. și C.C.

Din actele premergătoare efectuate și declarațiile martorei L.O. a rezultat că, în anul 2009, L.W.M. i-a solicitat o sumă de bani pentru a o împrumuta inculpatului C.S.R., lucru cu care aceasta a fost de acord.

Pentru recuperarea acestei sume, a stabilit cu soacra sa că este necesar ca aceasta să încheie un contract de leasing pe societatea ei, SC G. SRL, pentru un cap tractor cu remorcă, actele urmând să fie întocmite de C.S.R., care urma să se ocupe și de găsirea autovehiculului. După începerea urmăririi penale, L.W.M. a precizat că pentru a recupera datoriile pe care C.S.R. le avea față de el, a stabilit cu acesta să rezolve încheierea unui contract de leasing pe societatea soacrei sale, vehiculul urmând a fi folosit de către L.W.M. și achitat de către C.S.R. Astfel, în baza acestei înțelegeri, și convinsă fiind de către ginerele ei, la data de 30 iunie 2009, martora L.O. s-a deplasat la U.L.C. IFN Agenția Târgu-Mureș, împreună cu L.W.M., unde a semnat contractul de leasing din 30 iunie 2009, prin care a fost finanțată pe societatea menționată un autovehicul marca Z1, a lăsat la societate o copie după cartea de identitate, fără a mai semna alte documente în acest sens.

Din declarația martorei L.O. a rezultat că la societatea de leasing i s-a spus că autovehiculul este de culoare albă, an de fabricație 2009, fără a mai cunoaște alte date despre această mașină. După semnarea contractului de leasing (conform căruia vehiculul are culoare albă), administratorul SC G. SRL nu a mai primit mașina finanțată, iar în luna decembrie 2009, martora L.O. a fost căutată acasă de reprezentanții firmei de leasing care i-au adus la cunoștință faptul că nu au fost achitate ratele de leasing și că autovehiculul finanțat nu a fost retumat. Cu această ocazie, martora a ripostat, spunând că nu a primit niciodată mașina și că nu a semnat pentru recepția acesteia, solicitând să i se prezinte originalul procesului verbal de recepție, fapt ce nu s-a întâmplat.

Din verificările efectuate la R.A.R. Mureș la data de 19 mai 2010, și din documentele puse la dispoziție de aceeași instituție, a rezultat că autoutilitara cap tractor, marca Z6, apărea în evidențele R.A.R. Mureș ca fiind fabricată în anul 2007, corespunzând cu actul de identitate german prezentat la această instituție. Conform documentelor ridicate în original de organele de poliție, a rezultat că autoutilitara menționată a fost prezentată la R.A.R. Mureș de M.C.M.A., la data de 7 noiembrie 2009 (deci ulterior încheierii contractului de leasing, când mașina trebuia să fie în posesia SC G. SRL) iar documentele au fost întocmite din partea R.A.R. Mureș de inculpatul C.C. (din declarația lui M.C.M.A. a rezultat că nu el a dus această mașină la R.A.R.).

A fost ridicat de la numitul P.M., șeful R.A.R. Mureș, un suport magnetic conținând pozele efectuate cu ocazia prezentării autoutilitarei la această instituție, pentru identificare.

Din facturile identificate s-a mai stabilit că autoutilitara cap tractor marca Z6 a fost achiziționată de SC P.P.C.B. SRL, din Germania, la data de 22 iunie 2009, cu suma de 8.000 euro (factura externă având mențiunea că vehiculul este distrus prin incendiere), a fost adusă în România la data de 21 august 2009 (ulterior încheierii contractului de leasing) de către transportatorul SC S.M.T. SRL Târgu-Mureș, descărcată pe str. M., în stare de avariere prin incendiere (fapt ce rezultă atât din documentele de transport, cât și din declarația transportatorului S.M.). Ulterior, autocamionul a fost vândut SC A.V. SRL, la data de 22 iunie 2009, cu suma de 232.000 RON (aproximativ 60.000 euro), apoi vândut de SC A.V. SRL la SC D. SRL la data de 30 iunie 2009 cu suma de 316.702 RON, care l-a vândut la SC P.C. SRL Timișoara la data de 2 iulie 2009 cu suma de 321.737 RON, care l-a vândut la U.L.C. IFN la data de 1 iulie 2009 cu suma de 326.771,46 RON. Suma de bani plătită de U.L.C. IFN a fost virată succesiv în conturile SC P.C. SRL, SC D. SRL și apoi SC A.V. SRL.

De altfel, cu ocazia percheziției efectuate la data de 16 octombrie 2009 asupra autovehiculului condus de M.S. și în care se aflau documente și bunuri luate de la locuința lui C.S.R., au fost identificate, în original, documentele de identitate germane al vehiculului, factura de proveniență și cartea de identitate eliberată de C.C. Faptul că aceste acte au fost identificate asupra lui M.S. și că provin de la locuința lui C.S.R., au indicat implicarea acestora în încheierea frauduloasă a contractului de leasing.

În baza contractului de leasing, utilizatorul SC G. SRL a virat în contul U.L.C. IFN, în data de 1 iulie 2009 suma de 75.392,10 RON, ca și plată la contractul de leasing după ce, în aceeași zi, a primit de la SC A.V. SRL suma de 75.400 RON, fără a exista justificare legală pentru această plată.

Deși existau discrepanțe între declarațiile celor implicați în această activitate infracțională cu privire la inițiativa finanțării acestui autocamion pe SC G. SRL, cert era însă că de această activitate s-au ocupat inculpatul C.S.R. și L.W.M. Deopotrivă cert era și faptul că nu s-au confirmat declarațiile inițiale, conform cărora martora L.O. l-ar fi împrumutat prin intermediul lui L.W.M., pe C.S.R., și că încheierea contractului de leasing ar fi fost determinată de plata acestui contract. Existau discrepanțe, de asemenea, și între declarațiile celor doi și cu privire la faptul că înțelegerea viza finanțarea unui autocamion pe care C.S.R. îl deținea deja, și pe care L.W.M. urma să-l folosească, avansul și ratele urmând a fi achitate de C.S.R. în contul datoriei preexistente între cei doi. Din documentele de leasing a rezultat însă că finanțarea s-a obținut pentru o mașină nouă, finanțare obținută înainte ca autocamionul să fie achiziționat din străinătate, fapt confirmat și de inculpatul C.S.R.

Tot acesta a mai precizat și faptul că S.O.S. a fost cel care a purtat discuțiile inițiale cu dealer-ul auto SC P.C. SRL Timișoara și cu societatea de leasing U.L.C. IFN, acceptând ca autocamionul să treacă, doar în bază de factură prin SC D. SRL, că în urma finanțării s-a obținut un profit de aproximativ 40.000 euro, bani scoși de L.W.M. din contul SC A.V. SRL și împărțiți de cei doi în mod egal. Același inculpat a confirmat faptul că avansul plătit de SC G. SRL pentru încheierea contractului de leasing a provenit dintr-un virament făcut din contul SC A.V. SRL, în urma unei dispoziții de plată dată la Banca U. Deva, și că după finanțare a fost finanțat autocamionul din străinătate cu suma de 8.000 euro, mașina fiind incendiată, motiv pentru care, pentru încheierea contractului de leasing, S.O.S. a transmis dealer-ului auto SC P.C. SRL Timișoara, o poză a unui alt autocamion și o factură privind un autocamion nou.

Inculpatul C.S.R. a mai arătat, în declarația sa faptul că pentru a putea fi prezentată la R.A.R., inculpații B.O.R. și M.S., au asamblat la cererea sa, pe șasiul autocamionului incendiat, componente de pe o altă mașină, inclusiv o cabină de culoare verde ce a fost apoi vopsită în alb pentru a corespunde datelor privind autocamionul cu seria șasiu ce a fost prezentată la R.A.R. Ulterior, aceste componente au fost dezasamblate, iar mașina inițială a fost vândută la fier vechi.

L.W.M. a arătat faptul că soacra sa credea că autocamionul urmează să fie folosit de el, în numele SC G. SRL; totodată, a confirmat implicarea lui S.O.S. și faptul că plata pentru mașină s-a făcut înainte de achitarea avansului. A negat însă că a avut un profit în urma acestei activități, precizând faptul că banii au intrat în conturile SC P.P.C.B. SRL și că el nu a primit nimic din aceștia. A mai arătat că i-a cerut lui C.S.R. mașina pentru a o folosi, fiind refuzat însă pe motivul că-i schimbase seria de pe șasiu și că o pregătea pentru o altă finanțare.

În ceea ce privește implicarea sa, S.B.S. a contestat că ar fi semnat în numele SC P.P.C.B. SRL contractul de achiziție al autocamionului, precum și factura de vânzare a acestuia către SC A.V. SRL, precizând faptul că, posibil că acestea au fost semnate de către C.S.R. care avea și cele două ștampile ale SC P.P.C.B. SRL. Totuși, a confirmat faptul că avansul a fost achitat din bani proveniți din contul SC A.V. SRL, transferul fâcându-se de la Banca U. Deva.

Rolul jucat de L.W.M. în activitatea frauduloasă, contestat de acesta, a fost subliniat însă de inculpatul B.O.R. care a declarat că a plătit în Germania autocamionul incendiat la indicațiile și din banii dați de L.W.M. și că, tot la indicațiile acestuia, i-a solicitat vânzătorului german să întocmească factura de vânzare către SC P.P.C.B. SRL. De asemenea, tot la cererea lui L.W.M., care era însoțit de C.S.R., a montat pe șasiul autocamionului incendiat componente de la un autocamion verde, primind pentru ajutorul dat, tot de la L.W.M., suma de 4.000 RON. Faptul că L.W.M. cunoștea date despre activitatea anterioară la R.A.R. a inculpatului B.O.R., a rezultat din împrejurarea că i-ar fi cerut acestuia să obțină de la R.A.R. o întinerire a autocamionului din 2007, în 2008, intervenția fiind făcută, însă fără un rezultat concret.

Din declarația martorei L.O., administrator la SC G. SRL, a rezultat că mașina nu a intrat în posesia ei niciodată, astfel încât nu știe unde se află.

Conform declarației lui S.O.S., acesta a primit de la C.S.R., în numele SC G. SRL, documentele necesare întocmirii leasingului pentru mașină, pe care le-a trimis firmei de leasing în vederea încheierii contractului de leasing pentru utilizator SC G. SRL, fără a vedea vehiculul.

Mai mult, din declarația acestuia și din extrasul de cont al SC A.V. SRL, a rezultat că, la data de 3 iulie 2009 și 10 iulie 2009, a primit în contul personal suma totală de 39.660,90 RON, de la SC A.V. SRL, cu justificarea restituirii împrumutului, deși nu exista nici o relație comercială care să justifice această plată. S.O.S. a susținut că suma de bani reprezenta o plată de mulțumire pentru ajutorul pe care l-a dat lui C.S.R. Verificările au stabilit că suma de bani provine din plata făcută de firma de leasing U.L.C. IFN pentru auto Z6.

Starea de fapt prezentată a condus la ideea că a fost încheiat contractul de leasing din 30 iunie 2009 doar cu scopul de a fi înșelată firma de leasing (contractul având ca obiect un vehicul incendiat la data încheierii contractului) membrii grupării, cu ajutorului lui S.O.S., prin intermediul SC A.V. SRL, obținând în mod ilegal suma de bani plătită de firma de leasing în condițiile prezentate, dar și folosința auto Z6, care nu a putut fi identificat fizic. Contractul de leasing a fost încheiat în mod fictiv doar cu scopul de a se asigura plata banilor de către firma de leasing, utilizatorul nerespectând clauzele contractuale în ceea ce privește plățile, mai puțin avansul plătit, care s-a făcut tot din banii virați de SC A.V. SRL (fostul proprietar).

Instanța a reținut existența unei „slăbiciuni” din partea firmei de leasing care a acceptat încheierea contractului de leasing fără a avea cartea de identitate a mașinii, carte care a fost obținută doar în luna noiembrie 2009, conform documentației R.A.R. Urmare adresei B.C.C.O. Târgu-Mureș din data de 6 mai 2010, U.L.C. IFN a comunicat faptul că pentru contractul de leasing din data de 1 iulie 2009, încheiat cu utilizatorul SC G.T. SRL C.C.C., județul Mureș, reprezentată prin administrator C.V., s-a constituit parte civilă cu suma de 70.469 euro, reprezentând 46.930,50 euro valoare rămasă de finanțat și 12.454,31 euro TVA, aferent prețului de achiziție și 11.084,49 euro, refacturare asigurări și TVA aferent. Cu toate că nu au fost achitate ratele contractului de leasing, iar acesta a fost reziliat, bunul a continuat să fie folosit în mod fraudulos de reprezentantul SC G.T. SRL. Contractul de leasing mai sus menționat a fost semnat la data de 1 iulie 2009 de către reprezentantul SC G.T. SRL, C.V., pentru finanțarea unui autotractor, marca Z6, achiziționat de societatea de leasing de la SC P.C. SRL S.R.L. Timișoara, cu suma de 328.978,95 RON.

Din verificările efectuate la R.A.R. Mureș, la data de 19 mai 2010, și din documentele puse la dispoziție de aceeași instituție, a rezultat că autoutilitara cap tractor marca Z6, apărea în evidențele R.A.R. Mureș ca fiind fabricat în anul 2008, fapt care corespundea cu actul de identitate maghiar prezentat la această instituție. Conform documentelor ridicate în original de organele de poliție a rezultat că autoutilitara menționată a fost prezentată la R.A.R. Mureș de numitul C.V., iar documentele au fost întocmite din partea R.A.R. Mureș de numitul N.H. A fost ridicat de la numitul P.M., șeful R.A.R. Mureș, un suport magnetic conținând pozele efectuate cu ocazia prezentării autoutilitarei la această instituție, pentru identificare.

Din verificări s-a stabilit că auto Z6 a fost vândut de SC P.P.C.B. SRL la SC D. SRL l-a data de 14 iulie 2009 cu suma de 321.375,50 RON care la vândut la SC P.C. SRL la data de 15 iulie 2009 care l-a vândut către SC U.L.C. IFN la data de 14 iulie 2009 (dată la care încă nici nu îl cumpărase) și care l-a finanțat pentru utilizatorul SC G.T. SRL în baza contractului de leasing din data de 1 iulie 2009.

Suma de bani plătită de societatea de leasing a ajuns în contul SC P.P.C.B. SRL, conform facturilor prezentate.

Din declarația lui S.O.S. a rezultat că mașina a fost cumpărată din Ungaria de la firma P.A. KFT de către C.S.R., S.B.S. și C.V., împreună cu care S.O.S. s-a deplasat în Ungaria și că plățile pentru facturile de avans emise de U.L.C. IFN pentru SC G.T. SRL în baza contractului de leasing, în valoare de 35.551,32 RON și 2.032,52 RON, au fost făcute de S.O.S., din bani proprii, prin depunere în numerar la data de 17 august 2009, la solicitarea lui C.S.R.

S-a putut stabili că această sumă provenea din suma de bani pe care S.O.S. a primit-o în contul personal de la SC A.V. SRL, bani pe care firma de leasing a plătit-o pentru autofinanțare pentru SC G. SRL. Plata pentru mașină a fost făcută în Ungaria de SC P.P.C.B. SRL.

Inculpatul C.S.R. a arătat în declarația sa că, ajutat de S.O.S., a facilitat achiziția din Ungaria a trei autocamioane Z6 și încheierea unor contracte de leasing pentru acestea cu utilizator SC G.T. SRL, vehiculele fiind întinerite în Ungaria cu un an, S.O.S. transmițând societății de leasing poze de pe kilometrajul zero al altor autocamioane, pe care, împreună cu actele maghiare conținând anul nereal al fabricației, împreună cu o factură de achiziție falsificată și ea, în care apărea că mașinile fuseseră achiziționate direct de SC P.C. SRL din Ungaria, le-a transmis societății de leasing. Același inculpat a mai arătat că plata pentru acest autovehicul a fost făcută în Ungaria, doar după finanțarea ei, prin dispoziție de plată semnată de S.B.S., și că avansul pentru încheierea contractului de leasing a fost achitat de L.W.M. din bani obținuți din finanțări anterioare, intrați în contul SC A.V. SRL. Din aceeași declarație a rezultat că mașina a fost folosită de către administratorul SC G.T. SRL, C.V.

Aspectele mai sus arătate au fost reținute ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de spălare de bani. Ca urmare, în cauză s-a dispus disjungerea cauzei sub acest aspect, faptele de înșelăciune urmând a fi cercetate în Dosarul nr. 62/D/P/2010 al D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Târgu-Mureș, dosar în care se efectuau cercetări față de C.V. sub aspectul săvârșirii mai multor infracțiuni de același gen.

La data de 14 noiembrie 2008, SC E.A. SRL a achiziționat de la M.C.T. LTD din Anglia autoutilitara Z1, cu suma de 24.000 euro, pe care ulterior a vândut-o SC A.V. SRL Târgu-Mureș, la data de 16 decembrie 2008, cu suma de 364.288,75 RON.

Cu ocazia eliberării cărții de identitate de către R.A.R. Mureș, la data de 25 noiembrie 2008, C.C. a înscris în fals, ca an de fabricație, anul 2006, în loc de 2003, așa cum rezulta din cartea de identitate a vehiculului. Mașina a fost înmatriculată în circulație pe numele SC A.V. SRL, în luna decembrie 2008, iar de înmatriculare s-a ocupat B.O.R. Aceasta nu a putut fi identificată fizic, dar s-a reținut ca cert faptul că se intenționa introducerea autovehiculului în același circuit în care urma să fie indusă în eroare o societate de leasing.

În acest sens, inculpatul C.S.R. a precizat faptul că și cu privire la acest autovehicul s-a urmărit aceeași tip de finanțare, motiv pentru care, cu ajutorul lui B.O.R., respectiv C.C., autocamionul a fost întinerit la R.A.R. cu trei ani. Conform inculpatului, autocamionul trebuia să fie preluat în leasing de o societate administrată de inculpatul D.D.L., însă întrucât această societate a intrat în centrala incidentelor de plăți, finanțarea gândită nu a putut fi continuată, astfel încât autocamionul a fost în final dezasamblat, iar componentele acestuia au fost vândute la fier vechi.

Și L.W.M. a confirmat scopul urmărit, precizând în același timp că facturarea autocamionului de pe SC E.A. SRL pe SC A.V. SRL s-a făcut ca o garanție pentru achitarea datoriilor pe care C.S.R. le avea față de el. A mai precizat și faptul că, în înțelegere cu inculpatul C.S.R. și cu D.M.C., autocamionul a fost facturat pe SC L.M. SRL, pentru a crește rulajul pe această societate în vederea implicării acesteia pe viitor la încheierea altor contracte de leasing, însă, ca urmare a faptului că D.M.C. s-a răzgândit, mașina a fost refacturată și, în final, a fost dezasamblată și vândută la fier vechi.

La data de 27 martie 2008, SC T. SRL Târgu-Mureș (administrată în acte de B.S.R.) a achiziționat din străinătate vehiculul Z6, pentru suma de 24.000 euro. În factura de achiziție din străinătate era consemnată data primei înmatriculări ca fiind 27 iunie 2002, același lucru rezultând și din brief-ul extern al autocamionului.

La data de 2 aprilie 2008, B.M. s-a prezentat la R.A.R. cu vehiculul și documente de înmatriculare, iar C.C. a eliberat cartea de identitate a vehiculului și a întocmit raportul de verificare din 2 aprilie 2008. Și de această dată, inginerul C.C. a întinerit mașina cu 3 ani, consemnând ca an al fabricației anul 2005.

Pentru a-i fi sporită valoarea vehiculului, acesta a fost vândut succesiv prin mai multe societăți, ajungând în final la valoarea de 338.650 RON. Astfel, la data de 7 aprilie 2008, vehiculul a fost vândut SC P.C.S.S. SRL Sovata (în ceea ce privește această societate, în cadrul Dosarului penal nr. 34/D/P/2008 înregistrat la D.I.I.C.O.T., s-a stabilit faptul că a fost una dintre firmele folosite de către grupul infracțional condus de P.L. la inducerea în eroare a unor societăți de leasing) pentru suma de 308.210 RON, la data de 8 aprilie 2008 vehiculul a fost vândut SC M.C. SRL (societate administrată de inculpatul M.S.) pentru suma de 321.419 RON, iar la data de 7 aprilie 2008 către SC SC I.L. SA SA cu suma de 338.650 RON.

Bunul a fost preluat în leasing de SC V.C. SRL (administrată în acte de B.S.R.) potrivit contractului de leasing financiar din 11 aprilie 2008 încheiat între SC SC I.L. SA SA și SC V.C. SRL Târgu-Mureș. Furnizorul acestui bun era firma SC M.C. SRL, administrată în acte de inculpatul M.S., ambele firme fiind controlate, în fapt, de inculpatul C.S.R.

Faptul că SC M.C. SRL a vândut un bun la data de 7 aprilie 2008, deși l-a achiziționat la data de 8 aprilie 2008 nu a putut să ateste decât fictivitatea acestor tranzacții, toate create în scopul sporirii valorii unui vehicul, având ca finalitate prejudicierea părții vătămate (întrucât facturile emise nu reflectau realitatea, ci o ascundeau, de unde și neconcordanțele apărute).

După ce SC M.C. SRL a încasat contravaloarea vehiculului de la SC SC I.L. SA SA, la mai puțin de o lună de zile de la întocmirea poliței Casco (12 mai 2008), și fără a fi achitate rate de leasing, vehiculul a fost distrus într-un incendiu. În contextul activității infracționale mai sus descrise, au existat suspiciuni certe privind incendierea intenționată a bunului în vederea dezmembrării și însușirii a unor componente ale acestuia, precum și a ascunde caracteristicile reale ale autotractorului. De altfel, epava autotractorului, respectiv șasiul acestuia, a rămas în posesia membrilor grupării infracționale, fiind achiziționată pe bază de factură (potrivit documentelor identificate la percheziția din data de 16 octombrie 2009) de SC E.A. SRL, fapt confirmat de inculpatul C.S.R.

În aceste condiții, SC M.C. SRL (C.S.R. și M.S.) a rămas cu 338.650 RON, sumă de bani obținută în mod fraudulos, iar finanțatorul a fost despăgubit de societatea de asigurare SC O. SRL.

Instanța de fond a constatat faptul că autotractorul în discuție a fost achiziționat și plătit de către o firmă administrată de către B.S.R., după care, o altă firmă administrată de aceiași persoană a preluat ca utilizator același vehicul.

Legat de această stare de fapt, inculpatul C.S.R. a precizat că nu a controlat activitatea SC T. SRL și SC V.C. SRL, dar că B.S.R., administrator al acestor societăți, a fost în cunoștință de cauză în legătură cu activitatea infracțională desfășurată și a fost de acord să îl ajute în schimbul a 10.000 euro primiți pentru semnarea contractului de leasing, sens în care a și primit de la acesta documentele aparținând SC V.C. SRL pe care le-a folosit în vederea încheierii contractului de leasing. A mai precizat și faptul că B.S.R. a semnat, la indicațiile sale, factura de vânzare a autocamionului către SC P.C.S.S. SRL, iar P.L. a semnat factura către SC M.C. SRL. De asemenea, ca și în celelalte situații similare, B.O.R. a rezolvat în baza înțelegerii avute cu inculpatul C.C., întinerirea mașinii la R.A.R., iar avansul a fost achitat de L.W.M., după finanțare acesta primind atât banii dați, cât și comisionul aferent. în urma finanțării, pe lângă L.W.M. a fost recompensat și B.S.R., ambii fiind plătiți în numerar din banii scoși din contul SC M.C. SRL de inculpatul M.S., conform indicațiilor date de C.S.R., iar diferența rămasă a fost utilizată ulterior într-un alt circuit de finanțare.

În timp ce S.B.S. și L.W.M. au negat orice implicare în incendierea autocamionului, inculpatul C.S.R. a arătat faptul că, în înțelegere cu L.W.M. și împreună cu acesta a incendiat autocamionul condus de S.B.S., iar înainte de incendiere, acesteia i-au făcut poze, autocamionul fiind obiectul și a unui alt contract de leasing încheiat de SC B.T. SRL ca utilizator cu SC A.L. SRL. L.W.M. a negat și faptul că ar fi plătit avansul pentru acest autocamion, arătând că știa doar că acesta a fost de două ori finanțat și că a fost incendiat de C.S.R. S.B.S. a confirmat că a dus mașina la X, în apropiere de Y. Ulterior, a aflat de la C.S.R. că l-a incendiat. Totodată, a confirmat și faptul că a semnat un contract de leasing în calitate de administrator al SC B.T. SRL, la cererea lui C.S.R., precizând însă că nu știa că vehiculul mai fusese finanțat anterior și pe SC V.C. SRL.

O altă persoană implicată în activitatea infracțională a fost inculpatul M.S. care a confirmat că, la cererea lui C.S.R., a semnat factura prin care SC M.C. SRL vindea autocamionul către SC I.L. SA, însă nu și cea prin care cumpăra vehiculul de la SC P.C.S.S. SRL, iar după încasarea banilor de la SC I.L. SA, la cererea aceleiași persoane, a scos acești bani și i-a predat unchiului său în numerar.

Inculpatul B.O.R. nu și-a amintit exact despre intervenția făcută la R.A.R. pentru întinerirea acestui autocamion, dar a confirmat faptul că toate întineririle făcute prin intermediul inculpatului C.C. s-au realizat ca urmare a intervenției sale personale. Din cunoștințele inculpatului, B.S.R. și S.B.S. s-au ocupat de obținerea despăgubirilor după ce autocamionul a fost incendiat.

La data de 5 iunie 2008, SC M.C. SRL a achiziționat din străinătate vehiculul marca Z6, în factura din 5 iunie 2008 existentă în dosarul de înmatriculare nefiind consemnată vreo sumă de achiziție, lucru care a condus la ideea fictivității acesteia sau contrafacerii ei. Ulterior, la data de 28 iunie 2008, SC M.C. SRL a vândut vehiculul SC E.A. SRL pentru suma de 302.700,30 RON. Și de aici s-a putut desprinde cu ușurință fictivitatea operațiunii, în condițiile în care vânzarea-cumpărarea a avut loc între două firme controlate de aceleași persoane: C.S.R., respectiv M.S.

Vehiculul a fost vândut către SC A.R. SRL Piatra Neamț conform facturii din 28 iunie 2008, factură care nu conținea prețul de achiziție. Din analiza contului SC E.A. SRL deschis la Banca R. a rezultat că suma primită de SC E.A. SRL de la SC A.R. SRL este de 304.878 RON. Ultima societate a vândut autotractorul către E.F.G.L. IFN București contra sumei de 86.275 euro, conform facturii proforme din data de 25 iunie 2008 (respectiv 313.523,35 RON conform facturii fiscale din 15 iunie 2008). S-a constatat astfel cum SC A.R. SRL a vândut vehiculul anterior vânzării lui de către SC M.C. SRL către SC E.A. SRL.

Pentru a ascunde caracteristicile vehiculului, acesta a fost prezentat, la data de 23 iunie 2008 la R.A.R. Mureș, de R.I. (șofer al inculpatului C.S.R.). Inculpatul C.C. a eliberat cartea de identitate a vehiculului din 24 iunie 2008 și raportul de verificare din 23 iunie 2008, anul fabricației fiind înscris în mod fals ca fiind 2006, cu toate că din brif-ul vehiculului rezulta că prima înmatriculare a avut loc la data de 12 ianuarie 2004. Vehiculul a fost preluat în leasing de SC V.C. SRL, societate care nu a achitat ratele de leasing aferente contractului de leasing financiar din 1 iulie 2008 și nu a predat obiectul contractului la rezilierea acestuia. Vehicul susmenționat avea aceeași serie motor înscrisă în cartea de identitate a vehiculului cu a autotractorului.

Din verificările efectuate a rezultat că B.S.R. s-a sustras cercetărilor, fiind plecat din țară. Martora P.J. a declarat că știa că SC V.C. SRL și SC T. SRL erau controlate de C.S.R., deși din datele deținute (listinguri O.R.C.) a rezultat faptul că ambele societăți erau administrate de B.S.R. Astfel, s-a concluzionat că acesta era o altă persoană aflată în anturajul inculpatului C.S.R., fapt ce a rezultat și din CD-ul furnizat de SC O. SA în care susnumitul apărea în curtea lui C.S.R.

Starea de fapt avută în vedere cu ocazia începerii urmăririi penale a fost confirmată de probele administrate în cursul cercetării penale. Astfel, inculpatul C.S.R. a confirmat faptul că a avut o înțelegere cu B.S.R. ca acesta să semneze un contrat de leasing pentru un autocamion Z6, în numele societății sale SC V.C. SRL, înțelegerea fiind ca autocamionul să rămână în posesia inculpatului C.S.R., care urma să-l răsplătească pe B.S.R. pentru faptul că acesta i-a dat documentele societății sale și a fost de acord să semneze contractul de leasing, chiar dacă nu urma să intre în posesia autovehiculului, cu suma de 10.000 euro. Același inculpat a mai confirmat faptul că și cu această ocazie, B.S.R. a cunoscut faptul că mașina a fost întinerită la R.A.R. și că nu vor fi achitate ratele contractului de leasing. C.S.R. a confirmat faptul că contractul de leasing a fost semnat de B.S.R. la cererea sa, precum și faptul că avansul achitat pentru încheierea acestui contract de leasing a provenit din bani puși la dispoziție de L.W.M.; după finanțarea autocamionului, din banii virați în conturile SC E.A. SRL și scoși la dispoziția sa de către inculpatul M.S., i-a restituit lui L.W.M. avansul achitat, și i-a plătit lui B.S.R. suma de 10.000 euro.

Plata avansului a fost însă contestată de L.W.M. care a negat vreo implicare în această activitate infracțională, confirmând doar faptul că, din discuțiile purtate cu B.S.R. și C.S.R., primul și-a pus firmele la dispoziția inculpatului C.S.R. în vederea încheierii unor contracte de leasing frauduloase.

Legat de acest act material, S.B.S. a arătat faptul că l-a însoțit pe C.S.R. la societatea SC A.R. SRL din Piatra Neamț, unde acesta s-a prezentat ca fiind administratorul SC V.C. SRL, B.S.R., purtând discuții cu reprezentanții societății de leasing în vederea încheierii unui contract de leasing.

La rândul său, inculpatul M.S. a confirmat faptul că, la cererea și din banii dați de C.S.R., a achiziționat și a adus mașina din Germania, întocmind și semnând factura de achiziție pe SC M.C. SRL, după care a semnat și factura de vânzare a autocamionului către SC E.A. SRL, iar ulterior finanțării autocamionului și virării banilor în contul SC E.A. SRL, i-a scos în numerar și i-a predat lui C.S.R., iar cu diferența a achitat ratele de leasing pentru alte vehicule.

Cu privire la starea de fapt mai sus prezentată, inculpatul B.O.R. a confirmat faptul că, ca și în celelalte cazuri, în baza cererii lui C.S.R. și a înțelegerii avută cu C.C., ultimul a rezolvat întinerirea la R.A.R. a autocamionului, iar ulterior finanțării acestuia, autocamionul a fost refinanțat prin vânzarea către o altă societate de leasing, sens în care, tot la cererea lui C.S.R., a tăiat plăcuța sașiului de pe un alt autocamion și a montat-o pe autocamionul care face obiectul prezentei stări de fapt. Pentru ajutorul dat, inculpatul a primit de la inculpatul C.S.R. suma de 4.500 RON.

Prin factura din 5 iunie 2008, SC M.C. SRL a achiziționat autocamionul Z6 din străinătate pentru suma de 21.000 de euro.

La data de 30 iunie 2008, vehiculul a fost prezentat la R.A.R. de R.I., unde s-a întocmit cartea de identitate a vehiculului din 30 iunie 2008 și raportul de verificare din 30 iunie 2008. Vehiculul a fost întinerit fraudulos de către inculpatul C.C., cu doi ani, fiind menționat în mod nereal anul de fabricație 2006, întrucât conform brief-ului, data primei înmatriculări a acestui vehicul este 23 ianuarie 2004.

Instanța a reținut faptul că, potrivit probatoriului administrat în cauză, vehiculele erau prezentate la R.A.R., de obicei, de către inculpatul B.O.R. Ca urmare însă a sugestiei primite de la C.C., pentru ca la un eventual control să nu trezească suspiciuni prezența repetată a acestuia în dosarele R.A.R., B.O.R. a depus împreună cu cererile de autentificare, copii de pe cărțile de identitate ale altor persoane, de obicei persoane aflate în anturajul lui C.S.R. De asemenea, au fost situații când vehiculele erau prezentate de către acele persoane ce apar evidențiate în dosarele R.A.R., însă, întotdeauna când a avut loc o operațiune de întinerire a anului de fabricație, de față se afla și inculpatul B.O.R., acesta asigurând legătura grupului infracțional cu inculpatul C.C.

La data de 2 iulie 2008, SC M.C. SRL, societate administrată de inculpatul M.S., pentru suma de 109.182,50 RON, a vândut vehiculul SC E.A. SRL, firmă în care, de altfel, avea specimen de semnătură în bancă, putând astfel putea dispune de sumele existente în contul acesteia. Ulterior, la data de 5 august 2008, inculpatul B.O.R. s-a prezentat la S.P.C.R.P.C.I.V. Mureș pentru înmatricularea mașinii, iar SC E.A. SRL a vândut vehiculul SC A.L. SRL contra sumei de 301.207 RON, putându-se astfel observa că și valoarea acestui vehicul a fost sporită prin întinerire de circa 3 ori.

S-a reținut ca modalitate de operare înmatricularea vehiculului înainte de vânzarea vehiculului către societatea de leasing, astfel încât aceasta, la data încheierii contractului, avea acces doar la cartea de identitate a vehiculului și nicidecum la factura externă de achiziție din care reieșea prețul real al bunului, conform anului real de fabricație.

Vehiculul a fost dat spre utilizare SC P. SRL (contractul de leasing încheiat între SC A.L. SRL și SC P. SRL din 6 august 2008) care a achitat câteva rate de leasing după care contractul de leasing a fost reziliat pentru neplată, bunul nefiind recuperat.

B.S.Z., administrator al SC P. SRL, a declarat că, după ce ratele de leasing nu au mai fost achitate și contractul reziliat, acest vehicul a fost parcat în curtea inculpatului C.S.R. din Târgu-Mureș, str. M., fiind ulterior dezmembrat și vândut pe piese de către C.S.R. De asemenea, a mai declarat că, faptic, vehiculul era folosit de C.S.R. pe o altă societate a acestuia, pentru efectuarea de transporturi în țară.

Pe baza probelor administrate, s-a reținut că ambele societăți, atât SC E.A. SRL cât și SC P. SRL, îl aveau ca administrator de fapt pe inculpatul C.S.R., care „din umbră”, îi direcționa pe administratorii scriptici ai celor două societăți. Așa s-a putut explica cum vehiculul care a făcut obiectul contractului de leasing a ajuns la susnumitul și nu a fost predat de B.S.Z. societății de leasing.

Având cele două societăți sub control, respectiv furnizorul și utilizatorul, s-a putut observa mecanismul de inducere în eroare și de obținere de foloase materiale injuste. Prima firmă (furnizorul) supraevalua vehiculul pentru a obține o sumă cât mai mare de bani, iar a doua (utilizatorul) primea obiectul leasingului, nu achita ratele și nici nu preda bunul. Astfel, furnizorul a indus în eroare partea vătămată, atât cu privire la calitatea bunului, cât și cu privire la anul fabricație, în scopul obținerii unei sume cât mai mari de bani, iar utilizatorul a indus în eroare partea vătămată cu privire la plata ratelor de leasing cu bună credință, scopul urmărit și realizat fiind neplata acestora și nepredarea obiectului, toate săvârșite în scopul fraudării părții vătămate.

Legat de această activitate infracțională, inculpatul C.S.R. a precizat faptul că autocamionul a fost achiziționat din Germania, la cererea lui, de inculpații M.S. și B.O.R., plata fiind făcută în numerar din bani obținuți din alte finanțări frauduloase, ulterior aducerii mașinii în țară, prin intervenția lui B.O.R. și cu ajutorul lui C.C., mașina fiind întinerită. Tot la cererea sa, inculpatul M.S. a semnat în calitate de vânzător factura de vânzare a autocamionului de la SC M.C. SRL la SC E.A. SRL, el semnând aceeași factură ca și cumpărător, după care a semnat și factura de vânzare a autocamionului către SC A.L. SRL. Legat de încheierea contractului de leasing, inculpatul C.S.R. a precizat că a avut complicitatea totală a numitului B.S.Z., pe care l-a și însoțit la SC A.L. SRL în vederea încheierii contractului de leasing, și care știa că vehiculul fusese întinerit la R.A.R., știa că prețul era supraevaluat pentru recuperarea avansului ce a fost plătit pentru încheierea contractului, motiv pentru care a și cerut și primit, pentru a semna contractul de leasing, suma de 2.000 euro.

Din aceeași declarație a reieșit faptul că avansul pentru încheierea contractului de leasing a fost achitat din nou din bani puși la dispoziție de L.W.M. care și-a recuperat investiția după finanțarea autocamionului și virarea sumei de bani în contul SC E.A. SRL. De aici, tot la cererea lui C.S.R., banii au fost scoși în numerar de către M.S. și predați unchiului său, din acești bani fiind restituită atât suma avansată de L.W.M., cât și suma solicitată de B.S.Z. pentru semnarea contractului de leasing, diferența fiind utilizată la achiziționarea altor autocamioane ce au fost ulterior introduse în același circuit al finanțărilor frauduloase. După finanțarea autocamionului, acesta a fost dezmembrat și vândut pe piese componente, tranzacții în urma cărora numitului B.S.Z. i-a revenit suma de 5.500 euro, iar inculpatului C.S.R. suma de 1.500 euro.

Cu privire la același autocamion, L.W.M. a confirmat faptul că a achitat avansul pentru încheierea contractului de leasing, în sensul că la cererea lui C.S.R. i-a înmânat lui B.S.Z. suma de 20.000 euro pentru a face plata, banii fiindu-i restituiți după finanțare lui C.S.R. De asemenea, a mai confirmat și faptul că autocamionul a fost folosit pentru o perioadă de B.S.Z., iar ulterior, a fost dezmembrat și vândut de C.S.R.

Această stare de fapt a fost confirmată și de S.B.S.

La rândul său, inculpatul M.S. a confirmat faptul că, la cererea și din banii dați de C.S.R., a achiziționat și a adus mașina din Germania, întocmind și semnând factura de achiziție pe SC M.C. SRL, după care a semnat și factura de vânzare a autocamionului către SC E.A. SRL, factura de vânzare către SC A.L. SRL fiind semnată de către C.S.R. Conform declarației inculpatului, ulterior finanțării autocamionului și virării banilor în contul SC E.A. SRL, i-a scos în totalitate în numerar și i-a predat lui C.S.R. Tot la indicațiile lui C.S.R., precum și la indicațiile lui B.S.Z., el și B.O.R. au dezmembrat autocamionul care, posibil, a fost vândut ca piese componente.

Inculpatul B.O.R. a recunoscut faptul că prin intermediul inculpatului C.C. a rezolvat din nou la R.A.R. întinerirea autocamionului, B.S.Z. fiind de față când C.S.R. i-a dat actele autocamionului și l-a trimis la R.A.R., solicitându-i să rezolve menționarea în cartea de identitate a vehiculului un an de fabricație mai nou decât cel real, primind în acest sens, chiar de la B.S.Z., pentru intervenția care urma să o facă la R.A.R., suma de 200 sau 300 de RON. Inculpatul a confirmat la rândul său că autocamionul a fost folosit de B.S.Z., după care din cunoștințele sale cabina a fost demontată și vândută.

Deși a depus în cauză un denunț cu privire la activitatea infracțională a inculpatului C.S.R. și a dat declarații legate de implicarea sa în activitatea organizată de către C.S.R., s-a apreciat că B.S.Z. nu a fost sincer cu privire la propria sa implicare în activitatea infracțională; cunoașterea de către acesta a faptului că mașina era întinerită la R.A.R., că era vândută la SC A.L. SRL la un preț supraevaluat, că avansul era achitat din banii lui L.W.M., că a plătit pentru întinerirea la R.A.R. și că a solicitat dezmembrarea autocamionului după finanțarea acestuia, a fost confirmată de inculpații C.S.R., M.S. și B.O.R., precum și de L.W.M. Numai astfel a putut fi explicată rațiunea pentru care, fără a avea fonduri disponibile pentru preluarea în leasing a unui autocamion, B.S.Z. a fost de acord să achiziționeze o societatea comercială și să semneze un contract de leasing, la care avansul să fie plătit de C.S.R., fără nici o recompensă pentru acesta.

Chiar dacă nu și-a recunoscut propria participație la săvârșirea activității infracționale, o parte din declarațiile lui B.S.Z. au confirmat activitatea infracțională a altor persoane implicate, respectiv inculpații C.S.R., M.S.

La data de 16 iulie 2008, SC N.B.S.A. SRL a achiziționat din străinătate autotractorul marca Z6. Așa cum a rezultat din factura existentă la dosarul de înmatriculare, acest vehicul a fost achiziționat „incendiat”, lucru care a condus de la bun început la ideea că suma consemnată olograf (39.000 euro) nu era conformă cu realitatea ci falsificată. Din verificarea extrasului de cont al SC N.B.S.A. SRL a rezultat faptul că singura plată făcută de SC E.A. SRL (cumpărătorul ulterior al autovehiculului) în conturile sale este în sumă de 10.188,71 RON, sumă plătită la data de 11 iulie 2008, anterior facturii susmenționate, fapt din care a rezultat prețul real al autotractorului achiziționat din străinătate și care era corespunzător unui autovehicul incendiat sau avariat.

La un interval scurt de timp, respectiv la data de 28 iulie 2008, vehiculul a fost prezentat la R.A.R. Mureș fiindu-i eliberat în mod fraudulos cartea de identitate a vehiculului din 28 iulie 2008 și raportul de verificare R.A.R. din 28 iulie 2008, anul fabricației fiind modificat din 2005 în 2006. S-a constatat faptul că la nici 2 săptămâni de la aducerea în țară a unui vehicul incendiat, acesta trecea de R.A.R. primind cartea de identitate a vehiculului și certificat de autenticitate, anul fabricației fiind modificat; aceasta în condițiile în care activitatea desfășurată la R.A.R. trebuia să fie aceea de omologare schimbare caroserie și nicidecum de autentificare reînmatriculare.

Inculpatul B.O.R., apropiat al inculpatului C.S.R., a fost cel care a prezentat vehiculul și documentele de înmatriculare la R.A.R. Mureș, respectiv S.P.C.R.P.C.I.V. Mureș, la o dată la care scriptic autotractorul era în proprietate SC N.B.S.A. SRL, fapt ce a indicat că societatea ce a achiziționat din străinătate autovehiculul a reprezentat doar un paravan pentru a crește artificial prețul vehiculului incendiat. Inculpatul C.C. a fost cel care a dat cartea de identitate a vehiculului și certificat de autenticitate.

Conform dosarului de înmatriculare, la data de 1 august 2008, SC N.B.S.A. SRL a vândut către SC E.A. SRL vehiculul susmenționat cu suma de 292.494,50 RON, deși, așa cum s-a arătat, singura plată făcută era de 10.188,71 RON. La data de 23 octombrie 2008, SC E.A. SRL a vândut către SC A.L. SRL autotractorul cu suma de 297.223 RON, care a dat spre utilizare vehiculul SC B.T. SRL, acesta făcând obiectul contractului de leasing din 15 august 2008 încheiat între SC A.L. SRL și utilizator SC B.T. SRL, societate al cărui administrator era S.B.S. Ratele de leasing nu au fost achitate, iar contractul de leasing a fost reziliat, bunul nefiind recuperat.

Pentru a nu putea fi descoperită infracțiunea comisă, C.S.R. l-a determinat pe S.B.S. să se deplaseze cu un vehicul în Ungaria, unde să reclame furtul acestuia. Astfel, conform propriei declarații, S.B.S. a lăsat vehiculul într-o parcare din Ungaria, de unde acesta a fost luat de către inculpatul M.S. și R.I. și adus în România. La fața locului, R.I. a montat alte plăcuțe de înmatriculare, plăcuțe care proveneau de pe un autotractor ce a făcut obiectul unui contract de leasing încheiat între SC A.L. SRL și SC P. SRL. Această din urmă societate era administrată de B.S.Z., administratorul de fapt fiind numitul C.S.R. A doua zi, S.B.S. s-a deplasat la poliția ungară unde a reclamat, în fals, furtul autotractorului. Această stare de fapt a fost confirmată și de B.S.Z. Printre documentele găsite la percheziția vehiculului a fost identificat un înscris în limba maghiară reprezentând reclamația depusă de S.B.S. în Ungaria cu privire la furtul autotractorului.

S-a reținut însă că, în realitate, din probele administrate în cauză a rezultat fără niciun dubiu că autotractorul Z6 nu a existat niciodată, concluzie întărită de faptul că acest autotractor avea aceeași serie motor cu autotractorul care a făcut obiectul unui contract de leasing între E.F.G.L. și SC V.C. SRL, printre intermediarii care au participat la revânzarea acestui vehicul fiind identificate SC E.A. SRL și SC M.C. SRL, firme controlate de C.S.R. și M.S.

Cartea de identitate a vehiculului Z6 a fost eliberată la data de 24 iunie 2008, iar cartea de identitate a vehiculului declarat furat a fost eliberată la data de 28 iulie 2008, aspecte ce au atestat faptul că după ce s-a obținut finanțarea pentru vehiculul Z6 acesta a fost dezmembrat, motorul fiind montat pe vehiculul declarat furat, care la rândul lui a fost finanțat și apoi dezmembrat.

Cu referire la acest autocamion, inculpatul C.S.R. a precizat că l-a identificat pe internet, mașina fiind incendiată; intenționând înmatricularea ei în București, în schimbul sumei de 10.000 RON, a obținut acordul SC N.B.S.A. SRL ca mașina să fie înmatriculată pe această societate, care ulterior să o vândă fictiv către SC E.A. SRL, societate care a vândut-o efectiv către SC A.L. SRL. Concomitent, s-a înțeles cu S.B.S., administrator și la SC B.T. SRL, ca acesta să încheie un contract de leasing pe această societate, pentru acest autocamion ce urma, însă, să rămână la C.S.R. De întocmirea facturilor și încheierea contractului de leasing s-a ocupat același inculpat, acesta fiind semnat doar de S.B.S., fără ca autocamionul să fie predat efectiv la SC A.L. SRL sau la SC B.T. SRL. Din aceeași declarație a mai rezultat faptul că avansul a fost pus la dispoziție în numerar de către L.W.M., iar după finanțarea camionului de către SC A.L. SRL, banii au fost scoși din contul SC E.A. SRL, la dispoziția inculpatului C.S.R., de către inculpatul M.S., din profitul obținut fiind plătit S.B.S., precum și restituit avansul către L.W.M., plus un comision, diferența rămânând la dispoziția lui C.S.R. care i-a utilizat la alte achiziții de același gen. C.S.R. a mai arătat faptul că pe șasiul autocamionului incendiat au fost montate componente de pe alte autocamioane similare, fiind prezentat la RAR, unde în baza înțelegerii avute cu inculpatul C.C. s-a menționat în cartea de identitate a vehiculului anul de fabricație 2006 în loc de anul real 2005. Aceste aspecte au fost confirmate și de inculpații B.O.R. și C.C.

Referitor la sesizarea în Ungaria a furtului acestui autocamion, inculpatul C.S.R. a arătat că, la propunerea lui B.S.Z. și cu ajutorul lui S.B.S., a luat autocamionul aflat în leasing pe SC P. SRL căruia i-au fost montate plăcuțele de înmatriculare ale autocamionului descris; ulterior mașina a fost transportată în Ungaria unde i-au fost schimbate plăcuțele cu cele reale, mașina fiind adusă în țară de către M.S. și R.I., fiind însă declarată furată de către S.B.S. Ulterior, componentele montate au fost dezasamblate, iar mașina inițială, incendiată, fiind vândută la fier vechi.

Aceste aspecte legate de operațiunea din Ungaria au fost confirmate de S.B.S., precum și de M.S. și de R.I. care a arătat același lucru, B.S.Z. infirmând orice implicare în această activitate de păstrare a obiectului infracțiunii. Asamblarea și dezasamblarea autocamionului incendiat au fost confirmate de inculpatul B.O.R. care a arătat că pentru ajutorul dat a primit de la C.S.R. suma de 2.000-2.500 RON.

Inculpatul M.S. a confirmat faptul că fără a cunoaște alte detalii, la cererea lui C.S.R., a adus acel autocamion din Ungaria, negând faptul că ar fi fost implicat în vânzarea acestuia către SC A.L. SRL, însă recunoscând faptul că din banii obținuți în urma finanțării a făcut viramentele și a scos sumele predate lui C.S.R. la cererea acestuia. Legat de avansul plătit, L.W.M. a precizat că nu are cunoștință că ar fi achitat acest avans expres pentru acest autocamion, arătând însă că era posibil ca din banii împrumutați lui C.S.R. să se fi plătit și acest avans.

Cu privire la încheierea acestui contract de leasing, în cauză a dat declarații și S.B.S. care a confirmat că a semnat contractul de leasing în baza promisiunii lui C.S.R. că va folosi el acest autocamion, a cărui avans va fi plătit tot de către C.S.R., declarație apreciată nesinceră de către instanță.

La data de 13 august 2008, SC E.A. SRL a achiziționat din străinătate, respectiv Lituania, vehiculul Z6. Factura de achiziție din dosarul de înmatriculare a fost falsificată, fiind ascunsă suma de achiziție, urmărindu-se prin acesta ascunderea valorii reale a autovehiculului cu ocazia vânzării ulterioare, în urma „întineririi” sale la R.A.R.

S-a reținut însă faptul că, așa cum a rezultat din extrasul de cont și documentele justificative ale operațiunilor efectuate, puse la dispoziție de Banca C., la data de 14 augsut 2008, s-a achitat către U.A.B.G.T. suma de 27.500 euro, sumă care nu a apărut pe factura externă depusă la dosarul de înmatriculare. Dispoziția de plată era semnată în numele SC E.A. SRL de inculpatul M.S. La data de 20 august 2008, inculpatul B.O.R. s-a prezentat la R.A.R. Mureș împreună cu vehiculul și documentele de înmatriculare, iar la data de 22 octombrie 2008 același inculpat s-a prezentat la S.P.C.R.P.C.I.V. Mureș în vederea înmatriculării vehiculului.

Inculpatul C.C. a eliberat cartea de identitate a vehiculului și raportul de verificare din 20 august 2008 în care a consemnat ca an al fabricației vehiculului 2006, deși din brief rezultă, fără nici un dubiu, că data primei înmatriculări era 24 iulie 2003.

Ulterior, la data de 17 septembrie 2008, SC E.A. SRL a vândut către SC A.L. SRL vehiculul de mai sus pentru suma de 298.609,71 RON.

Conform contractului de leasing financiar din 27 august 2008, vehiculul în cauză a fost dat spre utilizare societății SC T.R. SRL Iernut, după care s-a făcut cesiunea contractului de leasing de pe SC T.R. SRL pe SC P.F. SRL, ambele societăți fiind administrate de martorii P.I. și P.J.

Reprezentanților SC A.L. SRL le-a fost ascunsă valoarea reală a vehiculului, care cert era mai mică, aceste aspecte legate de modificarea anului de fabricație fiind de natură să ducă la neîncheierea contractului. În aceste condiții inculpatul C.S.R. a indus în eroare partea vătămată prin atestarea ca reală a unei fapte mincinoase, scopul fiind evident acela de a obține suma de bani facturată, lucra care s-a și întâmplat.

Reprezentanții SC T.R. SRL, martorii P.J. și P.I., au arătat că după achiziționarea vehiculului în sistem leasing, deplasându-se la un service pentru reparații, mecanicul le-a atras atenția că autotractorul nu este din 2006, ci era din 2003. Martorii i-au adus la cunoștința inculpatului C.S.R. aceste aspecte, acesta răspunzând că numai ce este scris în acte contează.

Cu privire la acest contract de leasing s-a reținut și faptul că SC T.R. SRL, apoi SC P.F. SRL, au achitat avansul și o parte din rate, după care l-au predat către SC A.L. SRL.

În legătură cu acest act material, inculpatul C.S.R. a arătat faptul că a achiziționat autocamionul din Lituania, după care, prin intermediul lui B.O.R. și cu ajutorul inculpatului C.C. a întinerit mașina la R.A.R. cu trei ani, autocamionul fiind adus pentru finii săi, P.J. și P.I., care cunoșteau modul său de operare, respectiv că se creștea artificial valoarea reală a vehiculului finanțat de către societatea de leasing, inclusiv prin întinerirea vehiculului la R.A.R., astfel încât finanțarea acoperea avansul plătit la încheierea contractului de leasing, înțelegerea fiind ca soții P.J. și P.I. să primească pentru semnarea contractului de leasing suma de 5.000 euro. După finanțare, din banii virați de SC A.L. SRL în contul SC E.A. SRL, ca și în celelalte cazuri similare, banii au fost scoși de către M.S., lui L.W.M. fiindu-i restituit avansul plus un comision de 3.000 euro, în timp ce soții P.J. și P.I. au primit cei 5.000 euro promiși, iar inculpatului C.S.R. rămânându-i un profit de aproximativ 16.000 euro.

Menționarea în fals în cartea de identitate a vehiculului ca an de fabricație anul 2006 în loc de anul 2003 a fost recunoscută de către inculpații B.O.R. și C.C. Operațiunile bancare în contul SC E.A. SRL au fost confirmate și de către inculpatul M.S., în timp ce L.W.M. a confirmat că era posibil ca din sumele împrumutate lui C.S.R. să se fi achitat avansul pentru acest autovehicul.

La data de 9 februarie 2008, SC E.A. SRL a achiziționat din Germania autotractorul Z6 pentru suma de 28.000 euro (împreună cu o remorca suma totală plătită fiind de 40.500 euro). La data de 3 septembrie 2008, s-a achitat către P.N. suma de 40.500 euro, sumă care apărea pe factura externă depusă la dosarul de înmatriculare. Dispoziția de plată era semnată în numele SC E.A. SRL de inculpatul M.S.

Conform briefului vehiculului de mai sus, data primei înmatriculări era 18 august 2003.

La data de 27 septembrie 2008, autotractorul a fost prezentat de către B.O.R. la R.A.R. Mureș unde a fost întocmită cartea de identitate a vehiculului și raportul de verificare din 27 septembrie 2008, autotractorul fiind întinerit cu 3 ani de către inculpatul C.C.

Ulterior, la data de 13 octombrie 2008, B.O.R. s-a prezentat la S.P.C.R.P.C.I.V. Mureș pentru înmatricularea vehiculului. La data de 2 septembrie 2008, vehiculul a fost vândut de SC E.A. SRL către SC A.L. SRL, conform facturii proforme, cu suma de 82.467 euro, fiind preluat în leasing de către SC T.T. SRL (prin contractul de leasing financiar din 9 septembrie 2008). Acest contract de leasing financiar a fost reziliat prin actul de reziliere din 23 februarie 2009, ulterior fiind încheiat contractul de leasing din 12 octombrie 2009, utilizator SC S.T. SRL.

Din declarația numitului V.A., reprezentant al SC A.L. SRL a rezultat că pe autotractorul marca Z6 a fost montat un sistem GPS, și ca urmare a neplății ratelor de leasing s-a trecut la identificarea și localizarea sa folosind acest sistem. Astfel, autotractorul a fost identificat la o societate din Craiova, societate care l-a cumpărat pe bucăți de la o altă societate, pe acesta aflându-se toate piesele autotractorului finanțat de SC A.L. SRL, inclusiv sistemul GPS, mai puțin șasiul acestuia cu seria aferentă.

Acest fapt a confirmat modul de operare relatat anterior, respectiv dezasamblarea și asamblarea succesivă a pieselor de pe autotractoare finanțate în sistem leasing pentru care nu s-au achitat ratele și care au rămas în posesia grupului infracțional. Prin schimbarea succesivă a seriilor șasiu, autotractoarele nu mai puteau fi identificate de către proprietarii de drept, membrii grupului asigurându-și astfel produsul infracțiunii.

Astfel s-a putut observa cu ușurință modalitatea prin care C.S.R., prin intermediul SC E.A. SRL, a indus în eroare partea vătămată SC A.L. SRL cu privire la bunul care a făcut obiectul contractului, scopul urmărit fiind încasarea sumei din factură, lucru care s-a și întâmplat. Totodată, s-a constata că prin întinerirea frauduloasă a unui vehicul, valoarea acestuia a fost sporită de circa 3 ori.

Referitor la această stare de fapt, inculpatul C.S.R. a arătat faptul că a fost contactat de administratorii SC T.T. SRL, numiții T.I. și S.G., care cunoșteau activitatea frauduloasă pusă în practică de inculpat, în vederea preluării în leasing a unui autocamion finanțat la un preț supraevaluat plătit de societatea de leasing unei firme controlate de inculpat, sens în care a achiziționat din Germania autocamionul solicitat, care a fost întinerit la R.A.R. cu ajutorul acelorași B.O.R. și C.C., vehicul ce a fost vândut de SC E.A. SRL către SC A.L. SRL în baza unei facturi proformă, semnată și completată de către inculpat. Din declarația acestuia a mai rezultat faptul că demersurile legate de încheierea contractului de leasing au fost făcute de reprezentanții SC T.T. SRL, și că din banii obținuți în urma finanțării, scoși tot de către M.S. din conturile SC E.A. SRL, a fost restituit avansul plătit de către L.W.M., inculpatul rămânând cu un profit de aproximativ 13.000 euro, plus cei 30.000 RON achitați, inițial, de către numiții T.I. și S.G.

Menționarea în fals în cartea de identitate a vehiculului ca an de fabricație anul 2006, în loc de anul 2003, a fost recunoscută de către inculpații B.O.R. și C.C. Operațiunile bancare în contul SC E.A. SRL au fost confirmate și de către inculpatul M.S., în timp ce L.W.M. a confirmat că era posibil ca din sumele împrumutate lui C.S.R. să se fi achitat avansul pentru acest autovehicul.

La data de 16 octombrie 2008, SC E.A. SRL a achiziționat din străinătate vehiculul Z6 contra sumei de 5.000 de euro, conform traducerii facturii din 16 octombrie 2008 vehicolul a fost achiziționat avariat, fapt consemnat pe factură, la fel ca și data primei înmatriculări la 28 aprilie 2004.

La data de 20 octombrie 2008, la numai 4 zile de la achiziția autovehiculului avariat, acesta a trecut de R.A.R. primind cartea de identitate a vehiculului din 21 octombrie 2008 și raport de verificare din 20 octombrie 2008, în care inculpatul C.C. a trecut ca an al fabricației 2007, deși anul real de fabricație era 2004.

Inculpatul B.O.R. s-a prezentat la data de 29 octombrie 2008, la S.P.C.R.P.C.I.V. Mureș, în vederea înmatriculării cap tractorului.

Autotractorul, mai „tânăr” cu 3 ani, a fost vândut la data de 30 noiembrie 2008 (conform facturii fiscale găsită la percheziția din data de 16 octombrie 2009) către SC A.L. SRL cu suma de 323.375,96 RON (s-a putut vedea diferența dintre prețul de achiziție de 5.000 de euro, aproximativ 20.000 RON, și prețul cu care vehiculul a fost vândut societății de leasing, de aici rezultând și rolul pe care l-a jucat C.C. în acțiunea de inducere în eroare a părții vătămate). În mod evident, dacă anul fabricației nu ar fi fost ascuns cu ajutorul unui reprezentant al unei instituții de interes public, SC A.L. SRL ar fi achitat probabil o sumă mult mai mică sau nu ar fi achiziționat autovehicolul dacă ar fi știut că acesta a fost avariat și cumpărat cu o sumă infimă, fiindu-i ascunse astfel părții vătămate viciile unui vehicul pe care nici nu l-a văzut de fapt, toate tranzacțiile efectuându-se doar scriptic, lucru de care în mod evident au profitat autorii în acțiunea de inducere în eroare a părții civile.

Vehiculul a fost preluat în leasing de către SC A. SRL, B.B.L., administrator al acestei societăți și apropiat al lui C.S.R., fiind cel care a semnat contractul de leasing din data de 4 noiembrie 2008, încheiat între SC A.L. SRL și SC A. SRL.

De asemenea, inculpatul C.C. a menționat în fals în cartea de identitate a vehiculului că vehiculul avea norma de poluare Euro5, însă față de anul fabricației nu putea fi decât un motor cu norma de poluare euro 3, acest fapt atrăgând o taxă de poluare cu mult mai mică decât cea reală, din adresa D.G.F.P. Mureș din 24 iunie 2010 rezultând o diferență neachitată de aproximativ 6.000 RON (întrucât în cartea de identitate a vehiculului nu era menționată și luna primei înmatriculări în Uniunea Europeană nu se poate stabilii cu precizie prejudiciul exact).

A rezultat astfel că această „întinerire” pe care a făcut-o inculpatul C.S.R. cu sprijinul direct al inculpatului C.C. a dus, atât la sporirea valorii vehiculului cu datele de identificare prezentate, cât și la sustragerea de la plata taxei de poluare pentru norma de poluare euro 3.

Totodată, s-a constatat că atât societatea furnizoare, cât și societatea utilizatoare erau societăți controlate în fapt de inculpatul C.S.R. Astfel, scriptic, autotractorul a ajuns la SC A. SRL (administrată de B.B.L.) care nu a achitat ratele de leasing, contractul fiind ulterior reziliat iar bunul nerecuperat.

În vederea obținerii leasingului, autorii au trimis societății de leasing prin fax documente financiar contabile ale SC A. SRL falsificate, acest aspect rezultând din adresa D.G.F.P. Mureș care arată că SC A. SRL nu a depus bilanț pentru perioada 1 ianuarie 2008, data săvârșirii faptei, deși la dosarul de leasing existau acte contabile ale SC A. SRL din această perioadă cu o ștampilă a instituției D.G.F.P. Mureș, care în mod evident era falsă.

Referitor la această stare de fapt, detalii au fost furnizate tot de inculpatul C.S.R., care a arătat că inițiativa achiziționării, finanțării și preluării în leasing a acestui autocamion i-a aparținut lui B.S.Z. care a decis ca încheierea contractului de leasing să se realizeze pe SC A. SRL, societatea fratelui său B.B.L. Din aceeași declarație a rezultat faptul că atât C.S.R. cât și B.S.Z. au căutat și identificat pe internet autocamionul, care era avariat, prețul real plătit pentru acesta fiind de 13.000 euro, sumă care a fost plătită de B.S.Z. din banii săi personali, la cererea acestuia mașina fiind transformată, respectiv fiind înlocuite cabina și celelalte piese componente de către inculpatul B.O.R., care și de această dată, însă acum la cererea lui B.S.Z. a rezolvat la R.A.R., prin intermediul inculpatului C.C. întinerirea vehiculului cu trei ani de zile. Ulterior acestui moment, în baza facturii completată și semnată de C.S.R., autocamionul a fost vândut către SC A.L. SRL, unde toate formalitățile legate de încheierea contractului de leasing au fost întreprinse de frații B. care au depus și actele contabile false.

Avansul pentru încheierea contractului de leasing a fost achitat și de această dată de L.W.M., suma de 30.000 RON fiind virată din contul SC A.V. SRL în contul SC A. SRL, iar de aici, în contul SC A.L. SRL. C.S.R. a mai arătat și faptul că pentru suma de 30.000 RON, B.B.L. a întocmit în fals, în numele SC A. SRL, o factură prin care vindea diferite componente auto către SC A.V. SRL, în timp ce el personal a întocmit o factură, pentru aceleași componente, însă pentru un preț mai mic, de pe SC E.A. SRL pe SC A. SRL. Restul avansului, a fost plătit de către L.W.M., în numerar, lui B.B.L., în prezența sa. Banii virați de SC A.L. SRL în conturile SC E.A. SRL au fost scoși de M.S. și dați fraților B., fiind vorba de o sumă de aproximativ 40.000 euro. După prezentarea la R.A.R., autocamionul a fost dezasamblat, iar componentele inițiale au fost vândute la fier vechi de C.S.R., care i-a plătit lui B.B.L. suma de 2.000 RON.

Menționarea în fals în cartea de identitate a vehiculului ca an de fabricație 2007, în loc de anul 2004, a fost recunoscută de către inculpații B.O.R. și C.C. Operațiunile bancare în contul SC E.A. SRL au fost confirmate și de către inculpatul M.S., în timp ce L.W.M. a confirmat că era posibil ca din sumele împrumutate lui C.S.R. să se fi achitat avansul pentru acest autovehicul. De asemenea, inculpatul M.S. a confirmat faptul că a ridicat din contul aparținând SC E.A. SRL suma de aproximativ 40.000 euro, pe care a predat-o fraților B.

Conducerea acestor activități de către B.S.Z. a fost confirmată și de către inculpatul B.O.R. care a arătat în declarația sa că autocamionul a fost adus de către B.S.Z., că mașina era avariată și că același B.S.Z. i-a cerut să schimbe cabina, precum și să se deplaseze la R.A.R., unde, cu complicitatea lui C.C. să întinerească în acte mașina, fiind recompensat de către B.S.Z. cu suma de 3.500 RON. Același inculpat a mai arătat că după dezmembrarea mașinii, B.B.L. i-a comunicat că-i va trimite o mașină care să preia restul componentelor rămase în urma dezmembrării ce urmau să fie vândute la fier vechi. De asemenea, B.S.Z. și C.S.R. i-au cerut să taie seria de șasiu și să o polizeze pentru ca autocamionul să nu poată fi identificat, iar la un moment dat, B.S.Z. i-a cerut să declare autocamionul furat în Ungaria, fiindu-i oferită în schimb suma de 100 euro, oferta fiind refuzată de inculpat. B.O.R. a concluzionat că și-a dat seama de la început că acest autocamion fusese adus doar pentru a fi finanțat de societatea de leasing și nu pentru a fi folosit efectiv.

S.B.S. a declarat că i-a văzut pe B.O.R. și pe M.S. când au reparat acest autocamion și i-au instalat o nouă cabină, înțelegând de la C.S.R. și de la B.B.L. că vehiculul era prelucrat pentru a fi vândut la SC A.L. SRL, și preluat în leasing de către SC A. SRL.

Cu toate că implicarea în activitatea infracțională a B.S.Z. a fost confirmată de inculpații C.S.R., B.O.R. și M.S., ea a fost negată de către învinuit care a precizat că doar l-a însoțit pe fratele său la Sibiu când acesta a semnat contractul de leasing.

La data de 11 septembrie 2008, aceeași SC E.A. SRL a achiziționat din străinătate un vehicul pentru suma de 8.000 de euro.

La data de 30 septembrie 2008, inculpatul B.O.R. s-a prezentat la R.A.R. Mureș cu vehiculul și brieful acestuia, iar C.C. a întinerit și acest vehicul, cartea de identitate a vehiculului din 1 octombrie 2008 având consemnat ca an al fabricației 2005, iar raportul de verificare din 30 septembrie 2008 consemnând același an de fabricație, respectiv 2005, deși potrivit briefului, data primei înmatriculări a acestui vehicul era 27 mai 2002.

SC T.R. SRL, administrată de către martora P.J., a încheiat contractul de leasing financiar din 15 noiembrie 2008, având ca obiect utilizarea vehiculului de mai sus, în acest sens achitând și avansul pentru vehicul. SC E.A. SRL a încasat suma de 269.543,21 RON de la SC A.L. SRL, reprezentând contravaloarea vehiculului vândut, însă, conform declarației martorei, nu a predat utilizatorului niciun vehicul. Mai mult acest vehicul nu a fost înmatriculat în România.

S-a reținut faptul că, la percheziția vehiculului, din data de 16 octombrie 2009, a fost identificată atât factura fiscală care atestă faptul că vehiculul a fost cumpărat din străinătate cu suma de 8.000 euro, cât și factura fiscală falsificată în care era mascată suma de achiziție, sumă care de altfel atesta faptul că vehiculul a fost achiziționat avariat.

În cadrul aceleiași percheziții a fost identificat certificatul de autenticitate al vehiculului în original, factura fiscală prin care SC E.A. SRL vindea vehiculul către SC A.L. SRL contra sumei de 269.543,21 RON, brieful în original, cartea de identitate a vehiculului în original, traducerea briefului.

Și această activitate infracțională a fost recunoscută de către inculpatul C.S.R. care a arătat faptul că autocamionul a costat efectiv 20.000 euro și nu 8.000 euro, că prin intermedierea lui B.O.R. s-a obținut întinerirea acestuia la R.A.R. de către C.C. cu trei ani de zile, aspecte confirmate de către cei doi inculpați, că după obținerea finanțării, B.S.Z. la dispoziția sa, a scos și i-a predat banii, aspect confirmat și el de către M.S., bani din care i-a restituit lui L.W.M. avansul plătit, plus un comision de aproximativ 2.000 euro și i-a plătit lui P.J. suma de 10.000 euro pentru că aceasta a fost de acord să încheie contractul de leasing pe SC T.R. SRL cunoscând că mașina era întinerită cu trei ani de zile și că urma să rămână în posesia lui C.S.R. care, la rândul lui, urma să câștige o importantă sumă de bani în urma vânzării autocamionului societății de leasing. Inculpatul a mai arătat că profitul său în urma finanțării a fost de aproximativ 13.000 euro, iar din dezmembrarea mașinii finanțate și vânzarea pieselor componente a mai câștigat aproximativ 4.000-5.000 euro.

La data de 5 august 2008, SC E.A. SRL a achiziționat din străinătate, „la pachet”, un număr de 4 cap tractoare, contra sumei totale de 14.000 euro, conform facturii originale din 5 august 2008 identificată cu ocazia percheziției efectuate la data de 16 octombrie 2009.

Având în vedere factura de mai sus, anul de fabricație, precum și prețul de achiziție, s-a constatat că, în mod evident, vehiculele au fost achiziționate în stare de epavă.

Pentru a ascunde acest lucru, autorii au falsificat factura de achiziție, prin ascunderea sumei reale cu care acesta a fost achiziționat. La percheziție au fost găsite atât exemplarul original al acesteia cât și formele falsificate, una dintre acestea fiind prezentată la S.P.C.R.P.C.I.V. Mureș, fapt ce a rezultat din dosarul de înmatriculare.

Având din nou complicitatea inculpatului C.C., vehiculul a fost prezentat la R.A.R., de către B.O.R., unde din nou, acesta a fost „întinerit”. Astfel, din brief s-a constatat că data fabricației era 15 februarie 2005, iar în cartea de identitate a vehiculului acesta apărea cu anul fabricației 2007, norma de poluare euro 5. În acest sens s-a eliberat în fals cartea de identitate a vehiculului din 10 octombrie 2008 și raportul de verificare din aceeași dată, în acest fel inculpatul C.C. ajutând atât la sporirea valorii vehiculului cât și la diminuarea prețului pe care autorul trebuia să îl plătească ca taxă de primă înmatriculare, respectiv aproximativ 6.000 RON, fapt ce a rezultat din analiza adresei D.G.F.P. Mureș din 24 iunie 2010.

Având acest vehicul „întinerit” și cu o normă de poluare mai avansată, făptuitorii au indus în eroare SC A.L. SRL, prin prezentarea ca reală a unui fapt mincinos, respectiv calitatea bunului pe care urmau să-l vândă. În activitate s-au implicat și martorii P.J. și P.I., reprezentanți ai SC T.R. SRL Iernut, finii de cununie ai numitului C.S.R. Din declarațiile acestora a reieșit faptul că intenționau să își achiziționeze două cap tractoare și au luat legătura cu numitul G.G., la acea dată jurist al SC A.L. SRL, care le-a indicat ca furnizor pe inculpatul C.S.R. Cei doi au luat legătura cu acesta, inculpatul C.S.R. spunând că va vinde două capete tractor către SC A.L. SRL pentru a fi preluate în leasing de către aceștia.

Cei doi s-au deplasat la sediul SC A.L. SRL unde au încheiat contractul de leasing din 4 noiembrie 2008 pentru autoturismul de mai sus și care a fost înmatriculat pe SC A.L. SRL, care fusese vândut de către SC E.A. SRL către SC A.L. SRL, la data de 30 noiembrie 2008, pentru suma de 322.487,32 RON. De asemenea, din declarațiile celor doi a reieșit faptul că după încheierea contractului, numitul G.G. le-a predat plăcuțele de înmatriculare și talonul în copie, indicându-le să ia capul tractor de la furnizorul SC E.A. SRL.

Cei doi martori au declarat că au luat legătura cu C.S.R. care i-a tot amânat, astfel încât SC T.R. SRL nu a intrat în posesia vehiculului.

Plăcuțele de înmatriculare ridicate de organele de poliție de la martora P.J. erau intacte, lucru care a atestat odată în plus faptul că vehiculul nu a fost predat SC T.R. SRL, iar plăcuțele nu au fost niciodată folosite în sensul de a fi montate pe autocamion. Nesesizarea organelor judiciare sau a societății de leasing a subliniat însă complicitatea soților P.I. și P.J. la activitatea infracțională condusă de către nașul lor de cununie, fapt confirmat și în declarația acestuia.

Ratele aferente contractului de leasing nu au fost achitate și nici bunul care a făcut obiectul contractului nu a fost predat. În aceste condiții, inculpații C.S.R. și M.S. au obținut prin intermediul SC E.A. SRL suma de 322.487,32 RON, avansul fiind achitat de SC T.R. SRL; în același timp, la C.S.R. a rămas și autotractorul pe care nu l-a predat nici către SC T.R. SRL, nici către SC A.L. SRL, piesele de pe acest autotractor fiind probabil folosite pentru asamblare pe un alt șasiu avariat, adus cu un preț derizoriu din străinătate, iar ulterior bunul astfel obținut fiind utilizat la inducerea în eroare a altei părți vătămate, în speță, o societate de leasing, urmărindu-se aceeași finalitate, respectiv neplata ratelor aferente și nepredarea bunului care a făcut obiectul contractului.

Inculpatul C.S.R. a arătat că a cumpărat acest cap tractor împreună cu alte trei vehicule similare, toate avariate, acesta fiind însă într-o mai bună stare de funcționare și care a costat 25.000 euro, cap tractor ce a fost prezentat la R.A.R. de B.O.R. care a obținut din nou de la C.C. întinerirea sa cu doi ani de zile, și în baza unei noi înțelegeri cu P.J. și cu P.I., a stabilit cu aceștia ca vehiculul să fie vândut de pe SC E.A. SRL la SC A.L. SRL, în baza unei facturi întocmită și semnată de către el și apoi preluată în leasing pe SC T.R. SRL în baza unui avans plătit de L.W.M. Și în acest caz, înțelegerea era ca vehiculul să nu fie predat efectiv către SC T.R. SRL, soții P.I. și P.J. urmând să primească în schimbul ajutorului dat, suma de 10.000 euro. Ca și în celelalte cazuri similare, din banii scoși din contul SC E.A. SRL în urma finanțării vehiculului, a fost achitat către L.W.M. avansul plătit de către el și un comision de aproximativ 3.000 euro, iar martorei P.J. i-a fost plătită suma de 10.000 euro. Profitul inculpatului în urma finanțării a fost de 18.000 euro la care s-a adăugat suma de 5.000 euro obținută de acesta în urma vânzării cap tractorului după finanțarea sa, unei persoane din Ungaria. Ca și în celelalte cazuri, inculpatul a recunoscut că nu a avut niciun interes să plătească ratele contractului de leasing, câteva rate fiind plătite de soții P.I. și P.J. din TVA-ul rambursat pentru avansul plătit.

Menționarea, în fals, în cartea de identitate a vehiculului, ca an de fabricație anul 2007, în loc de anul 2005 a fost recunoscută de către inculpații B.O.R. și C.C. Operațiunile bancare în contul SC E.A. SRL au fost confirmate și de către inculpatul M.S., în timp ce L.W.M. a confirmat că era posibil ca din sumele împrumutate lui C.S.R. să se fi achitat avansul pentru acest autovehicul.

SC C.T.C. SRL, denunțată chiar de către inculpatul C.S.R. În acest sens, S.B.S. a precizat că, încă de la început, și cu privire la acest autoturism intenția era ca bunul să rămână în posesia lui C.S.R., care a și inițiat această achiziționare în baza unui contract de leasing.

Astfel, inculpatul C.S.R. a arătat că, în înțelegere cu reprezentanții SC C.T.C. SRL, a stabilit o valoare de facturare a autoturismului supraevaluată, pentru compensarea avansului plătit la încheierea contractului de credit, diferența fiind ascunsă sub forma unor facturi fictive de prestări servicii emise de pe SC A.V. SRL de L.W.M. În baza acestor facturi, SC C.T.C. SRL a virat către SC A.V. SRL sume de bani care i-au fost predați tot lui C.S.R. și care i-a plătit lui SC C.T.C. SRL în contul prețului supraevaluat. În activitatea infracțională a fost atras și S.B.S. care a fost de acord cu semnarea unui contract de leasing în numele societății administrată de acesta SC P.P.C.B. SRL, deși acesta știa că mașina urma să fie utilizată exclusiv de C.S.R. Acesta a obținut de la C.V. documentele contabile ale SC G.T. SRL după care, utilizând numărul de înregistrare a acestor documente de la D.G.F.P. Mureș, precum și celelalte date din bilanțul și balanțele contabile, a contrafăcut pe laptop-ul personal bilanțul și balanțele contabile ale SC P.P.C.B. SRL, documentele astfel falsificate fiind transmise prin e-mail la SC C.T.C. SRL care le-au transmis celor de la U.L.C. IFN. Autoturismul a fost preluat de către inculpat împreună cu S.B.S. și B.S.Z., fiind folosit de către inculpat tip de aproximativ un an de zile după care a fost ascuns și predat după declanșarea cercetărilor în prezenta cauză, organelor de poliție. În tot acest interval de timp, inculpatul a achitat doar două rate prin intermediul lui S.B.S.

Înțelegerea frauduloasă între C.S.R. și reprezentanții SC C.T.C. SRL a fost confirmată de unul dintre participanți, respectiv de către L.W.M. care a confirmat că intenția lui C.S.R. a fost să utilizeze acel autoturism fără însă a achita vreun avans pentru el.

La data de 15 mai 2009, SC P.P.C.B. SRL Târgu-Mureș a încheiat contractul de leasing financiar (în calitate de utilizator) cu U.L.C. IFN (în calitate de proprietar și finanțator), pentru obținerea acestei finanțări fiind folosite aceleași acte financiar-contabile falsificate. Astfel, la D.G.F.P. Mureș există declarațiile administratorului privind inactivitatea firmei de la înființare și până la 30 decembrie 2008, iar la societatea de leasing s-a depus bilanțul prescurtat la 31 decembrie 2008, purtând o semnătură a D.G.F.P. Mureș și un număr de înregistrare din 25 martie 2009, act fals.

Din adresa D.G.F.P. Mureș din 17 iunie 2010 a rezultat faptul că numărul de înregistrare din 25 martie 2009 a fost alocat actelor depuse de SC G.T. SRL, societate administrată în fapt de C.V. Autoturismul în cauză a fost vândut de către dealer-ul auto SC C.T.C. SRL Brașov către societatea de leasing U.L.C. IFN contra sumei de 125.471 RON.

Ratele de leasing nu au fost achitate, contractul fiind reziliat iar bunul nerecuperat. În acest sens, S.B.S. a precizat că, încă de la început, intenția era ca bunul să rămână în posesia lui B.S.Z. care a și inițiat această achiziționare în baza unui contract de leasing.

Astfel, inculpatul C.S.R. a arătat că, în înțelegere cu reprezentanții SC C.T.C. SRL, a stabilit o valoare de facturare a autoturismului supraevaluată, pentru compensarea avansului plătit la încheierea contractului de credit, diferența fiind ascunsă sub forma unor facturi fictive de prestări servicii emise pe SC A.V. SRL de L.W.M. În baza acestor facturi, SC C.T.C. SRL a virat către SC A.V. SRL sume de bani care i-au fost predate tot lui C.S.R. și care i-a plătit lui SC C.T.C. SRL în contul prețului supraevaluat. În activitatea infracțională a fost atras și S.B.S. care a fost de acord cu semnarea unui contract de leasing în numele societății administrate, SC P.P.C.B. SRL, deși știa că mașina urma să fie utilizată exclusiv de B.S.Z. Acesta a obținut de la C.V. documentele contabile ale SC SC G.T. SRL după care, utilizând numărul de înregistrare a acestor documente de la D.G.F.P. Mureș, precum și celelalte date din bilanțul și balanțele contabile, a contrafăcut pe laptop-ul personal bilanțul și balanțele contabile ale SC P.P.C.B. SRL, documentele astfel falsificate fiind transmise prin e-mail la SC C.T.C. SRL care le-au transmis U.L.C. IFN. Autoturismul a fost preluat de către inculpat împreună cu S.B.S. și B.S.Z., fiind folosit de către B.S.Z. Inculpatul a achitat doar două rate de leasing prin intermediul lui S.B.S.

Înțelegerea frauduloasă între C.S.R. și reprezentanții SC C.T.C. SRL a fost confirmată de L.W.M. care a confirmat că intenția lui C.S.R. a fost să utilizeze acel autoturism fără însă a achita vreun avans pentru el.

La data de 22 iunie 2009, SC A.V. SRL Târgu-Mureș a achiziționat din Ungaria două cap tractoare noi Z6, fiecare cu suma de 52.000 euro.

Prin facturile din 22 iunie 2009, SC A.V. SRL a vândut cele două cap tractoare către SC D. SRL, pentru suma de 318.886,5 RON fiecare (a se vedea că valoarea a fost sporită cu aprox 100.000 RON pentru fiecare), iar SC D. SRL la rândul său le-a vândut, la data de 22 iunie 2009, către SC P.C. SRL pentru suma totală de 648.342 RON, societate care, la aceeași dată, a vândut vehiculele U.L.C. IFN pentru sumele de 658.488,34 RON, respectiv 329.244 RON fiecare.

La data de 28 mai 2009, SC P.P.C.B. SRL a încheiat contractul de leasing, având ca obiect folosința celor două vehicule, S.B.S. semnând contractul de leasing financiar.

Ratele de leasing nu au fost achitate, contractul de leasing a fost reziliat, iar bunurile ce au făcut obiectul leasing-urilor nu au fost recuperate. Actele financiar-contabile folosite la obținerea leasingului au fost falsificate în aceeași manieră anterior descrisă.

Cu privire la acest act material, inculpatul C.S.R. a precizat că în cadrul colaborării avută cu S.O.S., acesta s-a oferit să-i aducă de la firma P.A. KFT din Ungaria două autocamioane Z6, facturile de achiziție fiind întocmite în numele SC A.V. SRL, iar autocamioanele fiind facturate ulterior către societățile mai sus amintite. A mai arătat că, ca și în celelalte cazuri, S.O.S. a rezolvat cu furnizorul din Ungaria întinerirea în documentele de identitate a celor două autocamioane, fiind menționat anul de fabricație 2008 în loc de 2007. Ulterior, tot S.O.S. s-ar fi ocupat de discuțiile purtate cu dealer-ul auto și cu societatea de leasing, contractul de leasing fiind transmis prin curier, și semnat de S.B.S., iar avansul fiind virat de L.W.M. din contul aparținând SC A.V. SRL în contul SC P.P.C.B. SRL, de unde a fost plătit către U.L.C. IFN. Din suma finanțată și virată în final în conturile SC A.V. SRL, s-a virat contravaloarea autocamioanelor societății maghiare, S.O.S. fiind recompensat cu 13.000 euro pentru fiecare dintre vehicule, diferența fiind ridicată de L.W.M. Și în această situație, avansul pentru încheierea contractului de leasing a fost plătit după vânzarea la un preț supraevaluat al celor două autocamioane. Inculpatul a recunoscut și faptul că aceleași documente contabile ale SC P.P.C.B. SRL falsificate de el le-a transmis prin e-mail lui S.O.S., care a transmis mai departe la U.L.C. IFN, precum și faptul că după finanțarea celor două autocamioane, acestea au fost vândute unui cetățean maghiar pentru suma totală de 16.000 euro, sumă care a reprezentat profitul inculpatului în urma acestei afaceri.

Inculpatul B.O.R. a confirmat faptul că a aflat de la L.W.M. că unul dintre autocamioane îi aparținea lui, iar celălalt lui C.S.R. și că ambele fusese întinerite în Ungaria, cu un an de zile. Inculpatul a mai precizat faptul că banii pentru taxele R.A.R. i-a primit tot de la L.W.M.

La data de 17 octombrie 2008, autotractorul Z6 a fost achiziționat de către SC E.A. SRL cu suma de 6.500 euro, vehicul care figura în factură ca „distrus cu avarii de incendiu”, după cum a rezultat din factura de achiziție din străinătate găsită cu ocazia percheziției efectuată la data de 16 octombrie 2009.

La data de 3 decembrie 2008, inculpatul B.O.R. s-a prezentat la R.A.R. cu vehiculul și brieful acestuia, iar inculpatul C.C. a întinerit vehicolul cu 1 an, menționând în conținutul cărții de identitate a vehiculului și în raportul de verificare R.A.R. ca an al fabricației vehiculului 2008, deși din brief rezulta că data primei înmatriculări era 25 ianuarie 2007.

Ulterior, prin facturi succesive, s-a sporit valoarea acestui vehicul până la suma de 349.052,43 RON. Facturile succesive s-au prezentat astfel: la data de 24 decembrie 2008 SC E.A. SRL a vândut SC A.V. SRL cu suma de 452.200 RON, apoi SC A.V. SRL a vândut, la data de 2 iunie 2009, către SC D. SRL (dealer auto) cu suma de 324.084,6 RON, apoi SC D. SRL a vândut, la data de 15 iunie 2009, către SC P.C. SRL cu suma de 344.058,83 RON, apoi SC P.C. SRL a vândut, la data de 15 iunie 2009 către U.L.C. IFN cu suma de 349.052,43 RON. U.L.C. IFN a predat vehiculul fără să-l fi văzut utilizatorului SC P.P.C.B. SRL, care nu a achitat nicio rată de leasing și nici nu a restituit obiectul contractului.

Referitor la acest autocamion, inculpatul C.S.R. a arătat faptul că l-a achiziționat din străinătate cu suma de 22.000 euro, în stare de avarie, B.O.R. fiind cel care i-a înlocuit cabina de pe un alt autocamion similar și care, în baza dispoziției sale și a înțelegerii avută cu inculpatul C.C., a rezolvat întinerirea autocamionului la R.A.R.

Întinerirea mașinii la R.A.R. a fost confirmată de inculpații C.C. și B.O.R., ultimul confirmând și faptul că i-a înlocuit cabina avariată, mai precizând și faptul că, la cererea lui C.C., pentru ca la dosarul R.A.R. să nu apară mereu copie de pe cartea sa de identitate, a depus o copie de pe actul de identitate al unui fost muncitor al lui C.S.R., pe nume R.A.V.

La data de 11 septembrie 2009, SC P.P.C.B. SRL, societate administrată de S.B.S. a achiziționat din străinătate autovehiculul marca Z7, în stare de epavă, la prețul de 1.000 de euro. Starea de epavă a rezultat din factura de achiziție în care a apărut înscris în limba germană termenul „unfallwagen” (în traducere mașină avariată).

La data de 9 octombrie 2009, SC P.P.C.B. SRL a vândut SC T.A. SA Brașov vehiculul de mai sus, ca și vehicul nou, 0 km, cu toate că din factura externă de achiziție reieșea faptul că autoutilitara avea 145.000 km rulați și data primei înmatriculări 21 august 2007. Aceeași dată de înmatriculare a rezultat și din briful autovehiculului identificat în copie cu ocazia percheziției efectuată la data de 16 octombrie 2009. La aceeași percheziție a fost identificată, de asemenea, o altă copie a unei facturi externe pentru același vehicul, având un alt furnizor și un preț diferit, respectiv 25.800 euro. Această factură putea fi folosită în relația cu SC T.A. SA Brașov pentru a justifica prețul de vânzare, cât și cu ocazia înmatriculării ce nu a avut însă loc, așa cum a rezultat din adresa S.P.C.R.P.C.I.V. Mureș din 8 decembrie 2009.

La data de 9 octombrie 2009, prin contractul de vânzare cumpărare, SC B.C.R.L. SA a devenit proprietar al autoutilitarei, achiziționând-o cu suma de 35.581 euro (155.118,93 RON).

La data de 23 sptembrie 2009, a fost încheiat contractul de leasing financiar, având ca obiect vehiculul menționat mai sus și utilizator SC C.A. SRL, societate administrată de L.C., prietena numitului S.B.S.

Ulterior încheierii contractului de leasing, la data de 28 septembrie 2009, autoutilitara a fost prezentată la R.A.R. Mureș, de către B.O.R., unde inculpatul C.C. a înscris în mod fraudulos pe cartea de identitate a vehiculului, precum și pe raportul de verificare din 28 septembrie 2009, ca an de fabricație anul 2008, deși din copia brifului a rezultat fără nici un dubiu că data fabricației era 21 august 2007.

De asemenea, din documentele identificate cu ocazia percheziției din data de 16 octombrie 2009, a rezultat că L.C., la data de 8 octombrie 2009, era cea care a achitat avansul necesar încheierii contractului de leasing în sumă de 34.580 RON.

Deopotrivă, s-a reținut a fi cert faptul că a fost folosit doar șasiul vehiculului avariat și achiziționat în realitate cu suma de 1.000 de euro, fiind asamblate pe acesta piese doar pentru inducerea în eroare a societății de leasing.

C.S.R. a declarat faptul că, în baza discuțiilor avute cu S.B.S. și cu concubina acestuia, L.C., i-a convins să achiziționeze SC C.A. SRL, urmărind să folosească și această societate pentru obținerea unor finanțări frauduloase din partea societăților de leasing. În acest sens, prin intermediul lui S.O.S., ca și în alte cazuri similare, a fost achiziționat din Ungaria un Z7 nou, finanțat de U.L.C. IFN și preluat în leasing de SC C.A. SRL, plata externă fiind făcută în numerar de către L.W.M., parte din banii personali și parte din banii împrumutați de G.S.S., vehiculul fiind ulterior transportat la B.O.R. care a preluat componente de pe acesta, montându-le pe alte două vehicule Z7, achiziționate în stare de epavă, și preluate în leasing tot pe SC C.A. SRL.

Cu privire la autocamionul prezentat la acest punct, C.S.R. a arătat că, în baza înțelegerii avute cu S.B.S. și L.C. au hotărât să achiziționeze alte autovehicule Z7 în stare de epavă, pe care să le întinerească și să le preia ca mașini noi pe SC C.A. SRL, primul dinte acestea fiind identificat în Germania, avariat, fiind plătit în numerar cu suma de 1.000 euro de către S.B.S. La cererea inculpaților C.S.R., S.B.S. și L.W.M., B.O.R. a dus această mașină la hala sa unde a folosit componentele de pe Z7 nou achiziționat anterior, pentru a le asambla pe șasiul mașinii incendiate, pe care ulterior a prezentat-o la R.A.R. Mureș, unde, cu ajutorul lui C.C., a fost întinerită cu un an de zile.

Tot inculpatul a mai arătat că vehiculul a fost achiziționat pe SC P.P.C.B. SRL, după care a fost facturat pe SC T.A. SA Brașov, prin intermedierea lui S.O.S., prețul fiind mult supraevaluat, pe factură fiind completate date nereale privind anul de fabricație și kilometrajul vehiculului. Inculpatul a arătat că L.C. a fost cea care a semnat, la S B.C.R.L. SA Timișoara, contractul de leasing, avansul fiind plătit tot de către aceasta din banii dați de inculpat și care proveneau din profitul obținut din finanțarea Z7 nou, achiziționat anterior.

Activitatea de la R.A.R. a fost confirmată și de inculpații C.C. și B.O.R., ultimul precizând și faptul că a montat piese pe acest șasiu la cererea lui C.S.R. și a lui L.W.M., de pe Z7 adus la R.R. de către S.B.S., activitatea la R.A.R. fiind realizată tot în baza cererii lui C.S.R. și L.W.M., ultimul punându-i la dispoziție banii pentru plata taxelor aferente. La cererea acelorași două persoane, inculpatul ar fi demontat piesele montate tot de el, tăind mașina rămasă, în două, partea din față fiind vândută la fier vechi.

Inculpatul M.S. a arătat la rândul său că vehiculul a fost achiziționat din Germania de S.B.S., fiind unul incendiat, nefiind în stare de funcționare, el fiind șoferul care l-a adus în țară pe o platformă.

Referitor la această stare de fapt, L.W.M. a confirmat faptul că a contribuit la achiziționarea Z6, adus nou și preluat în leasing pe SC C.A. SRL, negând însă orice implicare în finanțarea și preluare în leasing a autocamionului prezentat la acest punct.

Una dintre modalitățile de fraudare a societăților de leasing a putut fi observată cu ușurință prin studierea documentelor găsite într-un dosar aflat în autovehiculul percheziționat la data de 16 octombrie 2009, respectiv toată documentația de înmatriculare a autoutilitarei marca Z6

Acest vehicul a fost achiziționat, de SC E.A. SRL, la pachet, la data de 5 august 2008, cu suma de 14.000 de euro, împreună cu alte trei vehicule din Germania, iar ulterior factura a fost falsificată în sensul în că s-a întocmit o factură prin care se atesta în mod nereal că acesta a fost achiziționat cu suma de 28.500 de euro, la data de 10 septembrie 2009, de către SC P.P.C.B. SRL de la o altă societate din Germania. Cu privire la anul fabricației, conform unei traduceri și a brifului în copie găsit la percheziție acesta era 12 mai 2003, iar în cartea de identitatea a vehiculului acesta era 2007. Acest lucru a rezultat și din procesul-verbal întocmit la sediul S.P.C.R.P.C.I.V. Mureș prin care s-a atestat că un delegat al SC P.P.C.B. SRL s-a prezentat în vederea înmatriculării cu brieful din care a rezultat că anul fabricației este 2003. Ulterior, anul fabricației din brif a fost modificat în 12 mai 2008 din cifra 3 a anului fiind făcută cifra 8, însă documentele nu au mai fost prezentate la S.P.C.R.P.C.I.V. întrucât au fost găsite la percheziția autovehiculului.

Cu toate că activitatea de inducere în eroare a societății de leasing nu a fost inițiată datorită motivelor mai sus arătate, s-au putut reține ca activități infracționale consumate falsificarea de către C.C., angajat al R.A.R. Mureș, al raportului de verificare din 10 septembrie 2009, și a cartea de identitate a vehiculului din 10 iunie 2009, prin consemnarea în fals ca an de fabricație al autotractorului anul 2007, în loc de anul real de fabricație 2003.

Capul de tractor susmenționat a fost achiziționat împreună cu alte trei similare, toate avariate, din Germania, suma reală de achiziție pentru acestea fiind de 44.000 euro, conform declarației lui C.S.R. Vehiculul a fost adus doar cu șasiu, motor și cutie de viteză, intenția inițială fiind de a monta alte componente pe șasiu în vedere altei finanțări frauduloase, însă, ulterior, în urma unor discuții la care ar fi participat, conform inculpatului, și B.O.R. și B.S.Z., L.W.M. ar fi venit cu ideea ca seria de șasiu a acestui autotractor să fie montată pe un șasiu similar, aflat în posesia membrilor grupării infracționale, activitate ce a și fost dusă la îndeplinire de B.O.R., aceasta fiind și persoana care în înțelegere cu C.C. a rezolvat întinerirea vehiculului cu patru ani de zile. Întrucât neconcordanța dintre anul real de fabricație și anul de fabricație consemnat în cartea de identitate a vehiculului a fost observată de angajații serviciului de înmatriculări, înmatricularea fiind refuzată, vehiculul astfel modificat nu a mai putut fi finanțat, fiind lăsat în amanet, o parte din banii obținuți rămânând la S.B.S., iar diferența fiind folosită pentru plata avansului pentru autocamionul descris în rechizitoriu.

Întinerirea la R.A.R. a cap tractorului a fost confirmată atât de C.C. cât și de B.O.R., iar mutarea seriei șasiu pe un alt autotractor a fost confirmată de ultimul dintre cei doi inculpați care arată faptul că a primit o cerere în acest sens de la C.S.R., respectiv indicații tehnice de la L.W.M., pentru ajutorul dat urmând să primească suma de 4.000 RON pe care, în final, nu a primit-o. Și L.W.M. a confirmaz schimbarea seriei de pe șasiul cap tractorului la prezentat la acest punct și aplicarea acestuia pe un vehicul similar, în vederea prezentării acestuia la leasing, operațiune pe care a efectuat-o, la R.R., B.O.R. Aceeași stare de fapt a fost confirmată și de către S.B.S. care a arătat că mașina astfel prelucrată i-a dat-o C.S.R. lui pentru a o lăsa în amanet, din banii încasați el rămânând cu 1.500 euro, diferența ajungând la C.S.R.

La data de 8 septembrie 2009, SC P.P.C.B. SRL a achiziționat din străinătate autovehiculul Z7 contra sumei de 1.900 euro, autovehicul avariat-incendiat. La percheziție a fost găsită factura de achiziție din străinătate din a cărei traducere a rezultat faptul că autovehiculul era distrus prin avarii de incendiu, respectiv avarii în urma accidentului.

La data de 25 septembrie 2009, vehiculul a fost prezentat la R.A.R. Mureș, aparent de către S.B.S., deși pe cerere nu apare semnătura acestuia; mai mult, acesta a declarat că deși exista la R.A.R. o copie a cărții sale de identitate, nu el s-a prezentat la R.A.R. Mureș pentru autentificare. Din cercetările efectuate în cauză a rezultat faptul că B.O.R. s-a prezentat la R.A.R., iar inculpatul C.C. a eliberat cartea de identitate a vehicului pentru vehicul, deși în urmă cu doar două săptămâni acesta fusese adus în stare de epavă, incendiat, pentru suma de 1.900 euro, fapt ce dovedește că susnumitul a colaborat cu membrii grupării infracționale ajutându-i în vederea realizării produsului infracțional, nu numai prin „întinerirea” vehiculelor pe care le-a verificat, ci și prin neconstatarea unor vicii reale ale vehiculului prezentat în vederea autentificării. De altfel, în această situație activitatea R.A.R., care ar fi trebuit să fie desfășurată de către inculpatul C.C., ar fi trebuit să fie activitatea de omologare-recarosare și nicidecum cea de reînmatriculare U.E. și autentificare.

Cu toate că anul fabricației era 2008, vehicul uzat (conform facturii de achiziție), în fapt distrus prin incendiere, a fost vândut ca autovehicul nou, zero km către SC T.A. SA Brașov, la data de 14 octombrie 2009, care la rândul său l-a vândut, la aceeași dată, SC L.I. SA cu suma de 132.000 RON.

La data de 13 octombrie 2009 a fost încheiat contractul de leasing, SC L.I. SA predând vehiculul scriptic către furnizor SC C.A. SRL fără ca această din urmă societate să achite vreo rată de leasing sau să restituie obiectul contractului de leasing în urma rezilierii acestuia. Din denunțul reprezentantului legal al SC C.A. SRL, respectiv inculpata L.C., prietena inculpatului S.B.S., a rezultat faptul că în spatele acestui contract de leasing se află inculpatul C.S.R., care i-a promis că va achita ratele aferente leasingului, ea necunoscând alte elemente referitoare la vehicul și la momentele aferente negocierii și încheierii contractului de leasing.

Vehicul nu a fost înmatriculat, briful și cartea de identitate a vehiculului fiind identificate și ridicate de organele de poliție în urma percheziției autovehiculului din data de 16 octombrie 2009.

În urma verificărilor efectuate, vehiculul nu a fost identificat, acest lucru conducând la ideea că, în fapt, acesta nu a existat sau dacă a existat, acest lucru s-a întâmplat pentru o scurtă perioadă de timp, în sensul că pe șasiul achiziționat au fost montate alte piese în vederea prezentării lui la R.A.R., după care a fost dezmembrat, piesele fiind ulterior utilizate la alte acțiuni similare. Intenția a fost aceea de fraudare a societății de leasing atât prin obținerea unei sume de bani, cât și prin rămânerea vehiculului în posesia autorilor și dezmembrarea acestuia.

Și cu privire la acest autocamion, inculpatul C.S.R. a arătat faptul că acesta a fost achiziționat din Germania, avariat, achiziția fiind făcută contra sumei de 2.000 euro pe SC P.P.C.B. SRL, vehiculul fiind plătit și adus din Germania de S.B.S., după care pe șasiul astfel achiziționat au fost montate componente de pe Z7 nou aflat la R.R., autocamionul astfel asamblat fiind prezentat la cererea sa la R.A.R. Mureș de către B.O.R., unde a fost întinerit de C.C. cu un an de zile. Ulterior, în baza intermedierii făcute de P.B., vehiculul a fost facturat pe SC T.A. SA Brașov care l-au vândut la societatea de leasing identificată de C.S.R., respectiv la SC L.I. SA, această societate semnând contractul de leasing cu utilizatorul SC C.A. SRL, contract semnat la Brașov de către administratorul L.C. Avansul pentru încheierea acestui contract de leasing a fost achitat prin foaie de vărsământ de L.C. din banii puși la dispoziție de inculpat, iar după finanțarea acestuia, la dispoziția aceluiași inculpat, întreaga sumă a fost scoasă din conturile SC P.P.C.B. SRL de către S.B.S. și pusă la dispoziția lui C.S.R.

Întinerirea vehiculului la R.A.R. a fost confirmată de inculpații C.C. și B.O.R., ultimul confirmând faptul că mașina fusese adusă incendiată în Germania de S.B.S. și că a asamblat și a dezasamblat vehiculul la cererea lui C.S.R. În ceea ce privește întinerirea mașinii, conform lui B.O.R., aceasta s-a făcut în mod automat din 2007 în 2008, întrucât aceasta ar fi fost fabricată în decembrie 2007, însă conform reglementărilor R.A.R., pentru autovehiculele Z1, indiferent de luna de fabricație, era obligatorie menționarea în cartea de identitate a vehiculului a anului real de fabricație. Același inculpat a mai arătat faptul că după prezentare la R.A.R. a acestui vehicul, la cererea lui C.S.R. a dezasamblat componentele montate iar ceea ce a rămas a fost tăiat și vândut în parte la fier vechi.

Inculpatul M.S. a arătat la rândul că vehiculul a fost achiziționat din Germania de S.B.S., fiind unul incendiat, nefiind în stare de funcționare, el fiind șoferul care l-a adus în țară pe o platformă.

În calitate de administrator la SC F.P. SRL Târgu-Mureș, la data de 15 octombrie 2009, inculpatul D.D.L. s-a prezentat la punctul de lucru din municipiul Târgu-Mureș al U.L.C. IFN unde a încheiat contractul de leasing financiar, având ca obiect un autovehicul Z8, valoarea contractului de leasing financiar fiind de 127.355 euro. Pentru obținerea utilizării autovehiculului de mai sus, susnumitul a depus la societatea de leasing acte și documente financiare (balanțe de verificare, bilanțuri) false, neconforme cu realitatea, inducând astfel în eroare societatea finanțatoare cu privire la activitatea comercială a firmei. Faptul că aceste documente financiar contabile erau neconforme cu realitatea a rezultat din adresa D.G.F.P. Mureș din 8 ianuarie 2010 și din documentele înaintate de aceasta (documente depuse de SC F.P. SRL) care conținea alte date decât cele cuprinse în documentele depuse de SC F.P. SRL la societatea de leasing (de exemplu în documentele depuse la societatea de leasing la capitolul „Profit sau pierdere netă a exercițiului financiar” la data de 30 iunie 2009 societatea apărea cu un profit de 127.394 RON, în timp ce din actele depuse la D.G.F.P., la același capitol și la aceeași dată societatea apărea cu o pierdere de 7 RON). De altfel, cu ocazia percheziției efectuate la data de 16 octombrie 2009 au fost identificate ca înscrisuri ambele categorii de documente financiare, atât cele depuse la autoritățile fiscale, cât și cele depuse la societatea de leasing, în mod similar acestea fiind identificate ca fișiere pe hard-disk-ul laptop-ului ridicat cu ocazia aceleași percheziții. În cursul cercetărilor s-a stabilit însă faptul că deși contractul de leasing a fost încheiat pentru autoturismul cu seria șasiu mai sus menționată, în final, finanțarea s-a făcut pentru un autoturism similar, la aceeași valoare, neîncheindu-se însă în acest sens un act adițional la contractul de leasing, societatea de leasing neprimind nici o notificare din partea furnizorului sau utilizatorului în sensul furnizării unui autoturism cu altă serie de șasiu decât cea precizată pe factură.

Din declarațiile numiților S.B.S. și L.W.M. a rezultat faptul că, pentru a-și continua activitatea infracțională de inducere în eroare a societăților de leasing, inculpatul C.S.R. l-a determinat pe M.B. să devină asociat al SC F.P. SRL, iar pe inculpatul D.D.L. să devină administrator al aceleași societăți, societate ce urma să încheie fraudulos, în calitate de utilizator, contracte de leasing cu privire la diferite vehicule ce urmau să rămână în posesia membrilor grupării infracționale, fără ca ratele contractuale să fie achitate. De altfel, pe laptopul său, precum și între documentele ce îi aparțineau (conform declarației lui S.B.S. și a procesului-verbal de investigații efectuat de I.P.J. Mureș) au fost identificate documentele contabile (reale și false) aparținând SC F.P. SRL menționate anterior.

Cu privire la autoturismul Z1, inculpatul a arătat că l-a rezervat personal pe internet, după care s-a ocupat de finanțarea acestuia, anterior aducerii sale în țară, în baza unor discuții purtate cu U.L.C. IFN Târgu-Mureș, respectiv cu P.B. care a intermediat achiziționarea autoturismului de către SC T.A. SA Brașov. Ajutorul lui P.B. ar fi constat și în transmiterea unei liste cu alte specificații tehnice decât cele reale, astfel încât să se justifice valoarea de finanțare. Pentru încheierea contractului de leasing, C.S.R. a arătat că s-a împrumutat cu suma de bani pe care i-a dat-o lui D.D.L. și pe care a vărsat-o în contul SC F.P. SRL, de unde a fost virată în contul U.L.C. IFN, după care contractul a fost semnat de D.D.L. După acest moment s-a plătit mai mult de jumătate din valoarea finanțată, și întrucât facturile cu privire la autoturism au fost întocmite pe SC L.F. SRL care ar fi vândut mașina la SC M.P. SRL, suma finanțată a intrat în conturile ultimei societăți. Aceste societăți implicate și ele în circuitul, de finanțare erau administrate tot de către D.D.L., respectiv de către M.B., banii finanțați fiind scoși și dați lui C.S.R. din conturile SC M.P. SRL de către M.B. Din prima sumă virată s-a plătit comisionul către P.B., respectiv s-a achitat autoturismul cu suma de aproximativ 35.000 euro, după care acesta a fost înmatriculat pe SC M.P. SRL întrucât s-a urmărit ca SC T.A. SA Brașov să nu trebuiască să depună la dosarul de înmatriculare factura de achiziție externă care prevedea un preț de aproximativ trei ori mai mic decât prețul propriu de achiziție.

Conform susținerilor inculpatului C.S.R., mașina a fost întinerită la RAR Mureș de către C.C., cu complicitatea lui B.O.R., după care mașina a fost înmatriculată pe SC M.P. SRL, iar cartea de identitate a acestuia a fost transmisă la SC T.A. SA Brașov, după care s-a virat și restul finanțării. Și acești bani au ajuns tot în contul SC M.P. SRL, de unde, în parte au fost virați pentru alte achiziții, iar în parte au fost scoși în numerar pentru C.S.R. de către M.B. Documentele contabile ale SC F.P. SRL au fost puse la dispoziția lui C.S.R. de către D.D.L., primul a contrafăcut bilanțurile și balanțele contabile, consemnând profituri care să permită societății de leasing acordarea finanțării, iar ultimul depunându-le la dosarul de leasing. C.S.R. a apreciat că în urma acestei operațiuni i-a revenit un beneficiu de aproximativ 20.000 euro.

Inculpatul B.O.R. a confirmat că la cererea lui C.S.R. a prezentat la R.A.R. un autoturism Z1, însă a arătat că nu reține dacă acest autoturism a fost întinerit.

Începutul colaborării dintre C.S.R., M.B. și D.D.L. a fost confirmat și de către ultimul dintre aceștia care, legat de autoturismul Z1, a arătat faptul că a fost achiziționat personal din Belgia din bani primiți de la M.B., mașina fiind achiziționată pe SC L.F. SRL, după care a fost facturat pe SC M.P. SRL, factura fiindu-i predată lui M.B. Conform înțelegerii, mașina a fost facturată ulterior pe SC T.A. SA Brașov și vândută la U.L.C. IFN după care s-a semnat contractul de leasing cu această societate, avansul aferent fiind pus la dispoziție, fie de C.S.R., fie de M.B. După finanțare, din banii virați în conturile SC M.P. SRL, M.B. i-a achitat lui D.D.L. sumele necesare pentru plata asigurărilor, comisioanelor și ratelor contractelor de leasing, plus comisionul personal de 500 euro. În final, autoturismul împreună cu celelalte autovehicule preluate în leasing pe SC F.P. SRL au fost predate cetățeanului maghiar care a cesionat societatea și i-a schimbat denumirea în SC L.T. SRL. Din verificările efectuate în cursul cercetărilor, noul administrator nu a putut fi identificat la adresa de domiciliu indicată de autoritățile maghiare.

Faptul că autoturismul a fost achiziționat din Belgia de D.D.L. a fost confirmat și de M.S.

Având în vedere declarația lui C.S.R. privind întinerirea la R.A.R. a autoturismului, s-au solicitat informații din baza de date Z1, privind data producției acestuia, rezultând faptul că autoturismul a fost produs la data de 2 aprilie 2007, deși în raportul de verificare și în cartea de identitate a vehiculului inculpatul C.C. a menționat ca an de fabricație, anul 2008.

La data de 17 noiembrie 2009, inculpatul D.D.L. s-a prezentat la punctul de lucru din municipiul Târgu-Mureș al U.L.C. IFN, unde a încheiat contractul de leasing financiar, având ca obiect un autovehicul Z6, valoarea contractului de leasing financiar fiind de 186.669,55 euro. Pentru obținerea utilizării autovehiculului de mai sus, D.D.L. a folosit aceleași acte și documente financiar-contabile false, inducând astfel societatea finanțatoare în eroare cu privire la activitatea comercială a firmei, respectiv bonitatea financiară a acesteia.

Din declarațiile reprezentanților societății de leasing a rezultat faptul că, în cursul lunii martie 2010, inculpatul D.D.L. s-a prezentat la punctul de lucru al U.L.C. IFN din Târgu-Mureș, solicitând achiziționarea în sistem leasing al unui al treilea vehicul, respectiv un cap tractor Z6, față de care angajata societății de leasing i-a solicitat documentele financiar contabile ale societății în original, D.D.L. afirmând că i le trimite prin mail, pentru ca ulterior să nu se mai prezinte pentru încheierea contractului.

Inculpatul C.S.R. a arătat faptul că a rezervat pe internet un autocamion Z6 ce avea cabina puțin lovită, reparată ulterior de B.O.R., după care, prin intermediul reprezentanților SC T.A. SA Brașov s-a întocmit o factura proforma către U.L.C. IFN Târgu-Mureș, unde s-a încheiat, în baza acelorași documente financiar contabile depuse anterior, contractul de leasing cu SC F.P. SRL, semnat de D.D.L., care a virat, din banii dați de C.S.R., avansul necesar. După semnarea contractului de leasing, U.L.C. IFN a virat către SC T.A. SA Brașov o parte din finanțare, care după reținerea comisionului a fost virată în conturile SC M.P. SRL, de unde banii au fost scoși de M.B. care i-a dat lui C.S.R. Din această sumă de bani a fost achitat autocamionul în Olanda și s-a plătit comisionul către P.B., care împreună cu H.T., reprezentantul SC T.A. SA Brașov, în factura proforma către U.L.C. IFN au menționat că autocamionul este nou, având zero km la bord, deși autocamionul avea parcurși aproximativ 100000 km. După achiziție, documentele autocamionului au fost predate la SC T.A. SA Brașov, care au înmatriculat inițial vehiculul pe această societate pentru ca cei de la U.L.C. IFN să nu fie obligați să depună la dosarul de înmatriculări factura externă de achiziție de aproximativ 20.000 euro, o sumă cu mult inferioară valorii de 150.000 euro finanțată. Ulterior a fost virată și diferența din finanțare, banii rămași din prima tranșă, precum și cei din a doua tranșă fiind scoși din conturile SC M.P. SRL de M.B. și dați lui C.S.R., care i-a utilizat ulterior la achiziția altor autovehicule pe care le-a finanțat ulterior.

B.O.R. a confirmat faptul că acest autocamion a fost adus cu cabina lovită, și mai arată faptul că ulterior a dezasamblat motorul și cabina de pe acest autocamion, cabina fiind și revopsită, pe care le-a montat pe șasiul provenind de la un autocamion similar.

D.D.L. a arătat în declarația sa că și pentru acest vehicul s-a procedat ca și pentru autoturismul Z1, autocamionul fiind rezervat, finanțat parțial, achitat, înmatriculat și finanțat definitiv, în același mod, facturarea urmând același circuit și fiind implicate aceleași persoane.

M.B. a confirmat implicarea sa în această activitate, arătând însă că nu și-a dat seama că participă la săvârșirea unor infracțiuni, declarând însă că a știut că prin intermediul unor reprezentanți ai dealeri-lor Z1, ce au primit comisioane personale pentru acest lucru, vehiculul a fost vândut la un preț supraevaluat către societatea de leasing, urmărindu-se obținerea unui profit deosebit de important.

Din declarațiile și documentele depuse la dosar de reprezentanții SC L.I. SA, Punct de lucru Cluj Napoca, a rezultat faptul că la începutul lunii ianuarie 2010, M.B., în calitate de asociat al SC F.P. SRL, a contactat telefonic reprezentantul punctului de lucru din municipiul Cluj Napoca al SC L.I. SA, cu intenția de a achiziționa în sistem leasing un autovehicul marca Z9, an fabricație 2009. În acest sens, conform declarației numitului M.V.A., reprezentant al societății de leasing, M.B. a transmis prin mail la societatea de leasing o cerere de finanțare persoană juridică, anexând totodată și documentele financiar contabile ale societății, respectiv aceleași documente depuse pentru încheierea celor două contracte de leasing susmenționate, care așa cum s-a arătat, erau contrafăcute.

De asemenea, a mai rezultat faptul că, deși M.B. a insistat telefonic în după-amiaza zilei de 8 ianuarie 2010 pentru urgentarea încheierii contractului, stabilind data de 11 ianuarie 2010 ca dată de semnare a acestuia la punctul de lucru, acesta și administratorul SC F.P. SRL, D.D.L. care a semnat cererea de finanțare, nu s-au mai prezentat așa cum era stabilit pentru finalizarea contractului.

Intenția de inducere în eroare era certă, urmărindu-se același scop ca și în cazurile celor două contracte de leasing încheiate de SC F.P. SRL în calitate de utilizator, însă, în condițiile probatoriului existent, se poate vorbi despre o desistare, urmând a reține doar infracțiunea de uz de fals pentru cel ce a transmis aceste documente în vederea încheierii contractului de leasing, respectiv pentru inculpatul C.S.R.

Și acest autovehicul a fost identificat, ca fiind avariat, pe internet de către C.S.R., care l-a și rezervat, după care s-a discutat cu reprezentanții societății de leasing în vederea încheierii contractului de leasing cu SC F.P. SRL, documentele contabile false ale acesteia fiind transmise prin mail de C.S.R. către SC L.I. SA. Conform acestuia, contractul nu a mai fost finalizat, întrucât la un moment dat, autovehiculul ar fi dispărut de pe internet.

Inculpatul D.D.L. a arătat faptul că nu a cunoscut detalii despre această potențială finanțare, aflând că s-a intenționat aducerea unei astfel de mașini pentru a fi preluată în leasing pe SC F.P. SRL doar ulterior, din discuțiile purtate între C.S.R. și M.B., fapt ce a confirmat implicarea ultimului dintre aceștia în întreaga activitate de finanțare și nu numai în spălarea sumelor de bani rezultate în urma săvârșirii infracțiunilor comise.

Anterior lunii iunie 2009, L.W.M. (cetățean german) l-a racolat pe M.C.M.A. căruia i-a propus să preia o societate comercială, în schimbul sumei de 2.000 euro. Societatea era deținută la acel moment de soția lui L.W.M., L.M.A., se numea SC A.V. SRL Târgu-Mureș și la acea dată era profitabilă, astfel încât se urmărea prin această preluare să se desfășoare în continuare activități frauduloase, prin controlarea în continuare a activității societății, fără a se angaja însă răspunderea celor ce se foloseau de această societate în activitățile ilicite, respectiv răspunderea inculpatului C.S.R. și a lui L.W.M. M.C.M.A. a fost de acord, astfel că în baza încheierii din data de 19 iunie 2009, emisă de Tribunalul Mureș, a devenit asociat și administrator la această societate, cu un aport la capitalul social de 95%, împreună cu un alt asociat R.G., cu un aport la capitalul social de 5%. Din verificările efectuate (declarațiile învinuiților M.C.M.A., L.W.M., L.M.A.) a rezultat că de întocmirea tuturor actelor de preluare a firmei s-a ocupat L.W.M., care a și achitat taxele aferente la Oficiul Registrului Comerțului Târgu-Mureș și că noul asociat R.G. nu a fost prezent la instituțiile abilitate pentru semnarea acestora. De fapt, din declarația acestuia a rezultat că nici nu a semnat actul de cesiune a acestei societăți. Deoarece din documentație lipsea specimenul de semnătură al noului administrator, acesta a fost dus de L.W.M. la un birou notarial și la U.L.C. IFN, Agenția Metro, unde a declarat pe propria răspundere că nu era asociat unic și administrator la o altă societate comercială și a efectuat demersurile pentru specimen de semnătură în numele SC A.V. SRL Târgu-Mureș. De asemenea, după preluarea societății de către noul administrator, toate actele în original au fost lăsate lui L.W.M.

Conform documentelor existente la dosar, a rezultat că în baza hotărârii din data de 1 iunie 2009, asociatul unic L.M.A. a hotărât cesionarea părților sociale către M.C.M.A. și R.G. În baza acestei hotărâri, a fost întocmit contractul de cesiune a părților sociale. În data de 1 iunie 2009, L.M.A. a întocmit în fals un proces-verbal de predare primire, cu noi asociați, în care s-a menționat că cedentul predă activul și pasivul SC A.V. SRL, constând în activ suma de 800.000 RON (piese auto și autovehicule), pasiv (acte contabile fără datorii la bugetul general consolidat).

În data de 24 februarie 2010, ofițerii de poliție judiciară delegați au ridicat de la martora B.M.R., contabila SC A.V. SRL Târgu-Mureș, un proces-verbal de predare primire, datat 14 august 2009, în baza căruia numitei L.M.A. i-au fost restituite mai multe acte contabile ale acestei societăți. Astfel, a rezultat cu certitudine că cesionarea din data de 19 iunie 2009 a firmei SC A.V. SRL Târgu-Mureș a fost fictivă, noului administrator M.C.M.A. nefiindu-i predate actele și documentele contabile ale firmei și nici activele societății (la data de 19 iunie 2009 actele contabile în cauză fiind în posesia expertului contabil). Scopul cesionării SC A.V. SRL Târgu-Mureș a fost sustragerea de la plata obligațiilor bugetare de către vechiul administrator, prin neînregistrarea veniturilor obținute în urma vânzării activelor (mijloace fixe și mărfuri), înregistrate în evidența contabilă a firmei la data de 30 iunie 2009, în sumă de peste 2.446.000 RON, după cum a rezultat din actele identificate și predate de expertul contabil menționat, precum și, așa cum s-a mai arătat, continuarea activităților ilicite fără angajarea răspunderii personale a celor care le desfășurau.

În data de 18 decembrie 2009, a fost solicitată efectuarea unei verificări financiare, de către Garda Financiară Mureș, la SC A.V. SRL. Târgu-Mureș, în vederea stabilirii prejudiciului cauzat în urma operațiunilor comerciale desfășurate de această societate, fapt rezultat din rulajul conturilor bancare ale acestei societăți, având în vedere relațiile comerciale derulate cu SC G. SRL, SC P.P.C.B. SRL, SC D. SRL, SC M.A.G. SRL, Garda Financiară Mureș a întocmit nota de constatare din data de 14 ianuarie 2010 și procesul-verbal din aceeași dată, din care a rezultat efectele fiscale produse prin derularea operațiunilor comerciale cu societățile mai sus menționate, stabilindu-se un prejudiciu adus bugetului unic consolidat în sumă totală de 104.081 RON, din care TVA în cuantum de 56.496 RON și impozit pe profit în cuantum de 47.585 RON. Aceleași date și prejudicii au fost constatate și prin raportul de inspecție fiscală încheiat la data de 16 martie 2010 de către D.G.F.P. Mureș.

Referitor la relația comercială derulată între SC A.V. SRL și SC D. SRL s-a reținut că în perioada 2 iunie-30 iunie 2009, SC A.V. SRL Târgu-Mureș a vândut către SC D. SRL un nr. de 4 autotractoare marca Z1 și o autoutilitară Z5, fiind emise facturi fiscale în valoare totală de 1.619.499,60 RON. Nu s-a putut stabili efectul fiscal, întrucât societatea a depus declarația privind TVA pe luna iunie 2009, totalul livrărilor de bunuri și servicii declarate fiind aproximativ egală cu valoarea livrărilor efectuate către SC D. SRL.

În ceea ce privește relația comercială derulată între SC A.V. SRL și SC M.A.G. SRL s-a stabilit că în luna iulie 2009, SC A.V. SRL a vândut către SC M.A.G. SRL 2 autoturisme marca Z2, fiind emise facturile fiscale în valoare totală de 353.844,12 RON. Aceste două tranzacții comerciale nu au fost evidențiat în evidențele contabile ale SC A.V. SRL, nefiind condusă nici un fel de evidență contabilă, efectul fiscal rezultat derulării acestor operațiuni fiind un prejudiciu adus bugetului de stat în sumă totală de 104.081 RON, din care TVA în cuantum de 54.496 RON și impozit pe profit în cuantum de 47.585 RON; tocmai acesta a fost unul dintre scopurile pentru care societatea a fost cesionată în mod fictiv.

Relativ la raporturile comerciale derulate între SC A.V. SRL și SC P.P.C.B. SRL s-a constatat din datele furnizate de Administrația Finanțelor Publice Mureș, prin declarația 394 privind achizițiile și livrările de bunuri și servicii, că nu rezultă nici o achiziție de bunuri și servicii între SC A.V. SRL și SC P.P.C.B. SRL Cu toate acestea, în perioada 16 iunie 2009-10 iulie 2009 din contul bancar al SC A.V. SRL s-a virat în contul bancar al SC P.P.C.B. SRL suma de 822.500 RON. Transferul acestei sume a fost făcut cu scopul de a ocoli operațiunile comerciale cu efecte fiscale și de a favoriza SC P.P.C.B. SRL unde inculpații C.S.R. și S.B.S. aveau interese. Conform declarației olografe a lui S.B.S. a rezultat că inculpatul C.S.R. deținea toate actele acestei societăți și ștampila firmei. De asemenea, prin intermediul acestei societăți au fost achiziționate mai multe autovehicule în leasing, contractele fiind intermediate de C.S.R. iar sumele de bani din conturile bancare ale acestei societăți au fost ridicate în numerar de S.B.S. sau M.S. (împuternicit cu drept de semnătură) sau au fost folosite pentru diferite plăți.

Din declarația lui L.W.M. din faza actelor premergătoare a rezultat că aceste sume au fost virate de el în contul SC P.P.C.B. SRL, la indicația lui C.S.R., în baza unor justificări fictive, cu scopul de a putea fi ridicați în numerar sau pentru plata unor autovehicule ce urmau a fi finanțate în leasing.

Din declarația din aceeași fază procesuală a lui S.B.S., administratorul SC P.P.C.B. SRL, a rezultat că suma primită de la SC A.V. SRL a fost virată de L.W.M. din banii primiți de la firmele de leasing, la dispoziția lui C.S.R. Banii au fost retrași în numerar tot la dispoziția lui C.S.R. și predați acestuia. În ceea ce privește sumele ridicate prin ATM (conform extrasului de cont), din aceeași declarație a rezultat că acestea au fost retrase de C.S.R., folosind un cârd bancar eliberat pe numele lui S.B.S. și pe care și l-a însușit C.S.R. încă de la eliberare.

Privitor la relația comercială derulată între SC A.V. SRL și SC G. SRL s-a constatat că în data de 12 noiembrie 2008, SC G. SRL a achiziționat de la SC A.V. SRL o autoutilitară marca Z6, cu factura fiscală din 12 noiembrie 2008, în valoare de 324.989 RON.

În data de 1 iulie 2009, SC G. SRL vindea către SC A.V. SRL o autoutilitară marca Z6, întocmind în acest sens factura fiscală din 1 iulie 2009, în valoare de 326.060 RON. Pentru plata acestei facturi se achita sub titlu de avans suma de 75.400 RON din contul bancar al SC A.V. SRL (cont alimentat doar din sumele de bani obținute în mod dolosiv de la societățile de leasing), în contul bancar al SC G. SRL, în data de 1 iulie 2009, diferența până la 326.060 RON figurând în contabilitatea SC G. SRL ca fiind neîncasată.

Conform declarației lui L.W.M. s-a stabilit că factura fiscală din 1 iulie 2009, în valoare de 326.060 RON a fost întocmită în mod fictiv doar pentru a justifica plata de către SC A.V. SRL a avansului de 75.400 RON care a fost folosit de SC G. SRL la plata avansului pentru contractul de leasing din 30 iunie 2009, în condițiile prezentate mai sus.

În legătură cu alte sume de bani rulate prin conturile SC A.V. SRL, s-a stabilit următoarele:

În perioada 15 iunie-13 iulie 2009 contul bancar al societății a fost creditat cu suma totală de 1.619.499,60 RON prin plățile făcute de SC D. SRL, cu suma de 353.844,12 RON prin plăți făcute de SC M.A.G. SRL, cu suma de 4.000 RON prin depunerea făcută de M.C.M.A., cu suma de 28.066 RON prin plăți făcute de SC C.T.C. SRL;

În perioada 15 iunie-13 iulie 2009 contul bancar al societății a fost debitat astfel:

În data de 23 iunie 2009, a fost transferată suma de 444.080 RON din contul în RON în contul în euro al societății, suma de 104.000 euro fiind dirijată către o firmă din Ungaria, P.A. KFT, firmă care nu apare în nici o evidență contabilă evidențiată și declarată la organul fiscal prin declarația 394 privind achizițiile de bunuri și servicii.

Suma de 52.130 RON a fost transferată tot la data de 23 iunie 2009 din contul în RON al SC A.V. SRL în contul în euro, obținându-se suma de 12.000 euro, care au fost retrași în numerar de membrii grupării pe motiv de delegație externă.

Din declarația lui L.W.M. a rezultat că aceste sume au fost primite în contul societății prin viramentele făcute de SC D. SRL din sumele primite de la firma de leasing pentru două auto marca Z2, dar și pentru celelalte vehicule ce au fost ulterior finanțate prin leasing.

La cererea lui C.S.R. și în prezența acestuia, a lui S.O.S. și a lui S.B.S., L.W.M. a transferat suma de 496.210 RON în contul de euro al SC A.V. SRL Târgu-Mureș fiind efectuată plata pentru P.A. KFT în sumă de 104.000 euro, iar diferența de 12.000 euro a fost ridicată în numerar de L.W.M. și predată lui C.S.R. care a folosit-o în interes personal.

După cum s-a putut observa din harta relațională privind SC A.V. SRL, din extrasele de cont ale acestei societăți precum și din declarația lui L.W.M., plata a două vehiculelor achiziționate din Ungaria s-a făcut doar după finanțarea acestora de către societățile de leasing și după acestea au virat contravaloarea lor și tocmai din aceste sume.

Suma de 541.850 RON a fost achitată din contul în RON al societății în favoarea unor persoane fizice, L.W.M., D.M.C., G.S.S., M.L., S.O.S., fără a avea la bază nici un fel de document justificativ care să ateste realitatea acestor operațiuni, după cum urmează:

Din declarația lui L.W.M. rezultă că suma de 20.000 RON a fost ridicată în numerar în perioada 16 iunie-10 iulie 2009 de către el și folosită în interes personal.

Suma de 148.050 RON a fost virată în data de 2 iulie 2009 în contul persoanei fizice M.L., la dispoziția lui C.S.R., pentru plata unei datorii personale. Suma de 249.140 RON a fot virată în datele de 16 iunie 2009 și 13 iulie 2009 în contul persoanei fizice D.M.C., pentru plata unei datorii personale ale lui L.W.M. Suma de 39.660 RON a fost virată în datele de 3 iulie 2009 și 10 iulie 2009 în contul persoanei fizice S.O.S., la indicația lui C.S.R. pentru plata unor comisioane generate de intermedierile făcute prin SC D. SRL. Suma de 85.000 RON a fost virată în datele de 26 iunie și 10 iulie 2009 în contul persoanei fizice G.S.S., pentru plata unei datorii personale ale lui L.W.M.

Astfel, s-a concluzionat că încă de la început, activitatea a fost programată în sensul inducerii în eroare a societăților de leasing, cu sumele obținute fiind plătite vehiculele cumpărate din străinătate sau fiind însușite de membrii grupării, întreaga activitate fiind organizată de C.S.R. și L.W.M.

De altfel, din declarația lui L.W.M. a rezultat că la indicațiile lui C.S.R., a efectuat și toate operațiunile bancare care nu aveau justificare reală și care aveau la bază sume de bani obținute în urma infracțiunilor comise.

Așa cum a rezultat din rulajul conturilor SC A.V. SRL, întreaga sumă de bani obținută prin săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, de la societățile de leasing, a fost transferată, în conturi bancare sau numerar, fie persoanelor din grupul infracțional, pentru folosul personal al acestora, fie au fost folosite pentru continuarea activității infracționale, respectiv pentru achiziționarea altor autovehicule sau pentru plata avansurilor aferente unor contracte de leasing.

În data de 1 aprilie 2010, a fost solicitată efectuarea unei verificări tematice, de către Garda Financiară Mureș, la SC A.V. SRL Târgu-Mureș, în vederea stabilirii prejudiciului cauzat în urma cesionării fictive a societății și neînregistrarea în evidența contabilă a veniturilor obținute din vânzarea activelor deținute la 30 iunie 2009. Garda Financiară Mureș a întocmit nota de constatare din data de 16 aprilie 2010 din care rezultă că efectele fiscale produse ca urmare a valorificării și neînregistrării veniturilor realizate din lichidarea stocului de mărfuri și a mijloacelor de transport (cesionarea fictivă) sunt: impozit pe profit în cuantum de 61.288 RON și TVA aferent în cuantum de 542.322 RON, în total suma de 603.610 RON.

Referitor la conturile bancare ale SC A.V. SRL Târgu-Mureș, s-a stabilit că societatea avea deschise conturi la trei unități bancare din Târgu-Mureș, respectiv: U.L.C. IFN, Agenția Metro, Banca R. și Banca T. Operațiunile bancare descrise în prezentul proces-verbal, au fost efectuate prin contul deschis la U.L.C. IFN, Agenția Metro, de către numitul L.W.M., la indicațiile lui C.S.R. care deținea și ștampila societății.

De altfel, cu ocazia percheziției efectuate la data de 16 octombrie 2009 asupra autovehiculului condus de M.S. și în care se aflau documente și bunuri luate de la locuința lui C.S.R., a fost identificată ștampila aparținând SC A.V. SRL Târgu-Mureș dar și alte documente aparținând acestei societăți.

Din declarația numitului L.W.M., dată tot în faza actelor premergătoare, a rezultat că el era cel care a administrat în fapt activitatea SC A.V. SRL până în luna decembrie 2008, când C.S.R. a început să-i dicteze ce trebuie să facă. A mai susținut că, în luna aprilie 2009, C.S.R. i-a propus ca mijloc de recuperare a banilor pe care L.W.M., ca persoană fizică, i-o împrumutase, să inițieze vânzarea prin SC A.V. SRL a mai multor autovehicule către firme de leasing urmând ca utilizatorii pentru leasing să fie firme controlate de C.S.R., respectiv SC P.P.C.B. SRL, SC A.C. SRL, iar L.W.M. urma să primească banii pe care firmele de leasing urmau să le vireze în contul SC A.V. SRL.

În acest sens, tot la indicațiile lui C.S.R., L.W.M. a determinat-o pe soția lui L.M.A., să cesioneze în mod fictiv părțile sociale ale SC A.V. SRL în condițiile prezentate mai sus iar ulterior cesionării, L.W.M. a efectuat în continuare tranzacții bancare în numele societății.

Din declarația administratorului de drept, L.M.A., consemnată în aceeași fază procesuală, a rezultat că de administrarea efectivă a societății s-a ocupat doar L.W.M., iar ea a semnat documentele pe care acesta i le punea acesta la dispoziție.

Tot din declarația acestuia a rezultat că în toamna anului 2009 când M.C.M.A. a fost chemat la poliție, C.S.R. i-a cerut lui L.W.M. toate documentele SC A.V. SRL cu scopul de a cesiona societatea cu scopul de a se sustrage de la o eventuală urmărire penală. La fel a intenționat C.S.R. să procedeze și cu SC P.P.C.B. SRL însă cesiunile nu s-au finalizat întrucât C.S.R. ar fi fost înșelat de către cel ce urma să preia societățile.

După declanșarea procedurilor judiciare s-a procedat la reaudierea învinuiților L.W.M. și L.M.A., precum și a inculpatului C.S.R.

Astfel, în declarația sa, inculpatul C.S.R. a arătat faptul că de activitatea SC A.V. SRL s-a ocupat efectiv L.W.M., care și după ce a decis cesionarea societății către M.C.M.A. a afirmat că el va deține în continuare controlul asupra societății. Cesiunea acesteia ar fi fost determinată de faptul că două bilete la ordin emise de SC A.V. SRL către SC A.L. SRL ar fi fost refuzate la plată, motiv pentru care nu ar mai fi putut obține preluări în leasing pe această societate, menținerea controlului asupra acesteia, prin persoane interpuse, fiind determinată de intenția de a fi utilizată doar ca vânzător către societățile de leasing, pentru a se putea opera cu sumele virate în contul acesteia în urma finanțărilor obținute din partea societăților de leasing. Inculpatul a arătat faptul că nu a deținut controlul asupra acestei societăți și nu a avut vreo legătură cu contabilitatea acesteia, recunoscând doar că a deținut ștampila societății fără a o fi folosit vreodată. În legătură cu viramentele bancare efectuate de către L.W.M., C.S.R. a arătat că acele viramente făcute în contul altor societăți comerciale sau de leasing implicate în circuitul finanțărilor ilegale, precum și cele către S.O.S. au fost făcute în baza înțelegerii între el și L.W.M., viramentul către M.L. a fost făcut la cererea sa pentru plata unei datorii personale, iar viramentele către G.S.S. și D.M.C. ar fi fost făcute de L.W.M. din proprie inițiativă. În ceea ce privește banii virați de SC A.V. SRL în contul SC P.P.C.B. SRL aceștia au fost scoși în parte, prin ATM, fie de către inculpat fie de către S.B.S., existând un singur card bancar pe care l-au folosit amândoi.

În contextul în care L.W.M. a arătat că a fost implicat în activitatea infracțională urmărind să obțină de la C.S.R., în urma profilului infracțional rezultat, restituirea împrumutului pe care i-l acordase acestuia, C.S.R. a negat existența unei astfel de datorii, subliniind faptul că L.W.M. a acționat în deplină cunoștință de cauză, în baza unei înțelegeri mutuale și în schimbul unor beneficii financiare.

Pe de altă parte, L.W.M. a arătat faptul că C.S.R. i-a explicat că are nevoie de SC A.V. SRL, întrucât achiziționează vehicule pe numele unor societăți controlate de el, după care le prelua în leasing pe alte societăți controlate, motiv pentru care ar fi avut nevoie și de o societate care să vândă acele vehicule către societățile de leasing. Întrucât astfel de operațiuni s-au desfășurat, așa cum s-a arătat în cuprinsul prezentului rechizitoriu, fără implicarea SC A.V. SRL, în contextul în care după cum chiar el a recunoscut, C.S.R. controla sau avea influență asupra administratorilor mai multor societăți comerciale, s-a considerat că poziția lui L.W.M. nu a fost în totalitate sinceră, și că acesta a fost implicat direct în activitatea infracțională, el fiind cel care a asigurat numerarul necesar pentru unele achiziții sau avansuri necesare încheierii contractelor de leasing. Trebuie subliniat, de asemenea, faptul că în declarația sa, L.W.M. a arătat că a fost indus în eroare, în repetate rânduri, de către C.S.R., dar cu toate acestea a continuat să colaboreze cu acesta o lungă perioadă de timp.

Legat de cesiunea SC A.V. SRL, L.W.M. a arătat că soția sa, L.M.A., administratoarea de drept a societății, s-a îngrijorat de ceea ce se întâmpla, fiind atenționată de contabila acesteia, motiv pentru care i-a cerut să nu mai fie administratoarea firmei. După luarea deciziei de cesionare, societatea a fost cedată unei persoane prezentată de C.S.R., respectiv numitului M.C.M.A., căruia nu i-au fost predate documentele contabile ale societății pe ultimele luni, fiindu-i predată însă ștampila societății care la puțin timp însă a ajuns în posesia lui C.S.R. În ceea ce privesc viramentele bancare, a arătat faptul că le-a efectuat la indicațiile lui C.S.R., plătind avansul pentru încheierea unor contracte de leasing, viramente către alte societăți controlate de către C.S.R. pentru achiziția unor vehicule, viramentul către M.L. solicitat de C.S.R. pentru plata unui împrumut personal, sau viramentele efectuate către G.S.S. și D.M.C. pentru plata unor datorii personale. L.W.M. a recunoscut și faptul că a scos bani în numerar din conturile SC A.V. SRL, în trei rânduri, inclusiv echivalentul a 12.000 euro care i-a fost dat lui S.O.S.

Administratoarea inițială a SC A.V. SRL și soția lui L.W.M., L.M.A., a arătat faptul că soțul ei i-a acordat mai multe împrumuturi lui C.S.R. și s-a implicat în afaceri cu acesta, fără să fi știut la acel moment despre ce este vorba, și că i-a cerut și ei să semneze mai multe facturi de achiziție a unor piese auto sau vehicule, fără să știe despre ce vehicule este vorba, după care la momentul în care a constatat că C.S.R. deține acte ale SC A.V. SRL precum și ștampila societății, s-a speriat și dându-și seama că ceva nu este în regulă, s-a decis să vândă societatea, soțul ei ocupându-se de formalitățile cesiunii, ea doar semnând actele acesteia. Totodată, a recunoscut faptul că nu s-a întâlnit niciodată cu cel care a achiziționat firma, M.C.M.A., și că nu i-a predat nimic direct acestuia, ulterior acestui moment nemaifiind interesată de situația SC A.V. SRL. A mai arătat că nu știe ce s-a întâmplat cu activele societății, că nu știa că activele apar ca fiind vândute și că ar fi trebuit să fie evidențiate în contabilitate.

S.B.S. a declarat că, în cursul anului 2008, la propunerea lui C.S.R., a preluat societatea comercială SC P.P.C.B. SRL unde a devenit administrator, asociat unic la această societate fiind J.I.T., prietena lui C.S.R. După ce a devenit administrator, actele societății și ștampila au rămas la inculpatul C.S.R. care, împreună cu S.B.S. a desfășurat activități comerciale în numele acestei firme, în sensul că a preluat în leasing mai multe autovehicule de la SC A.L. SRL Sibiu, printre care 2 autoturisme Z10, 1 auto Z11. De asemenea, asociatul unic al societății a împuternicit pe inculpatul M.S. să efectueze operațiuni bancare, acesta primind specimen de semnătură pentru SC P.P.C.B. SRL în luna iulie 2009, S.B.S. a fost chemat acasă la C.S.R. unde a semnat două contracte de leasing pentru două capete tractor marca Z1, finanțate de U.L.C. IFN, prin care SC P.P.C.B. SRL a devenit utilizator pentru aceste autovehicule. Cele două capete tractor au fost aduse la Târgu-Mureș de C.S.R., S.B.S. și încă o persoană, de la societatea comercială SC D. SRL Arad, reprezentată de S.O.S.

S.B.S. a mai declarat că toate documentele pentru leasing au fost întocmite de C.S.R., acesta semnând doar contractele de finanțare. De asemenea, a menționat că cele două capete tractor au rămas la C.S.R. care le-a dezmembrat într-un atelier din Târgu-Mureș, str. M. și că toate verificările efectuate la R.A.R. Mureș au fost făcute de inculpatul C.C., mașinile fiind prezentate de către B.O.R., pentru toate firmele controlate de C.S.R.

La data de 12 ianuarie 2010, Garda Financiară Mureș a efectuat o verificare financiară la SC P.P.C.B. SRL Târgu-Mureș, în vederea verificării relațiilor comerciale dintre această societate și SC A.V. SRL Târgu-Mureș, SC D. SRL Arad, SC M.A.G. SRL Pitești și SC G. SRL, întocmind în acest sens, nota de constatare din 12 ianuarie 2010, din care rezultă nereguli financiare și implicit prejudicierea bugetului de stat, astfel:

1. Relația comercială derulată între SC P.P.C.B. SRL și SC D. SRL: în perioada 14 iulie 2009-16 iulie 2009, SC D. SRL a achiziționat de la SC P.P.C.B. SRL un autotractor marca Z1, cu factura fiscală din 14 iulie 2009, valoare 321.375,50 RON și un autoturism Z2, cu factura fiscală din 16 iulie 2009, valoare 191.343 RON, sume totală a tranzacțiilor fiind de 512.718,50 RON. Aceste operațiuni comerciale nu au fost înregistrate în contabilitatea SC P.P.C.B. SRL, prejudiciul adus bugetului de stat fiind de 150.800 RON, din care 81.863 RON TVA aferent și 68.937 RON impozit pe profit.

2. Relația comercială derulată între SC P.P.C.B. SRL și SC A.V. SRL: în perioada 16 iunie 2009-10 iulie 2009, din contul SC A.V. SRL s-a virat în contul SC P.P.C.B. SRL, suma de 822.800 RON, cu mențiunea plăți diverse, avansuri, suma în cauză fiind folosită de numitul C.S.R. în interes personal sau pentru diverse plăți către persoane fizice sau juridice. Având în vedere că SC P.P.C.B. SRL a fost cesionată fictiv, a rezultat intenția membrilor grupării de a se pierde controlul instituțiilor abilitate ale statului, asupra datoriilor înregistrate și datorate precum și imposibilitatea de a urmări, a executa și a recupera sumele de bani cuvenite bugetului statului, respectiv disimularea sumelor încasate și folosirea acestora în interesul membrilor grupului.

3. Relația comercială cu SC P.C. SRL Timișoara: în perioada iulie 2009-septembrie 2009 SC P.P.C.B. SRL a vândut către SC P.C. SRL Timișoara, patru mijloace auto în valoare totală de 872.023,32 RON fără a evidenția în actele contabile aceste operațiuni comerciale deși contravaloarea facturilor emise de SC P.P.C.B. SRL a fost achitată prin virament bancar. Prejudiciul cauzat bugetului de stat prin aceste operațiuni a fost în cuantum de 256.478 RON din care 139.231 RON TVA aferent sumei și 117.247 RON impozit pe profit neevidențiat.

4. Din analiza extraselor de cont ale SC P.P.C.B. SRL și din declarațiile consemnate, au rezultat următoarele:

- în perioada 16 iunie-2 octombrie 2009 contul bancar al societății a fost creditat cu suma de 806.100 RON de către SC A.V. SRL (în legătură cu această sumă, S.B.S. declară că a fost virată de L.W.M. la indicația lui C.S.R. pentru a fi ulterior ridicată de SC P.P.C.B. SRL și folosită de C.S.R., suma fiind încasată de SC A.V. SRL de la firmele de leasing), cu suma de 522.118 RON de către SC D. SRL, cu suma de 872.023,32 RON de SC P.C. SRL proveniți din vânzarea unor vehicule care ulterior au fost vândute firmelor de leasing și apoi finanțate prin leasing;

- în perioada 16 iunie-2 octombrie 2009 contul bancar al societății a fost debitat cu suma totală de 2.069.325 RON astfel:

- suma 33.000 RON a fost ridicată în numerar prin ATM. Din declarația lui S.B.S. a rezultat că această sumă a fost retrasă de C.S.R., folosind un card bancar pe care acesta i l-a luat, fără acordul lui, din autoturism. Din declarația lui C.S.R. a rezultat faptul că cardul bancar a fost folosit atât de el cât și de S.B.S. și că ambii au ridicat banii în numerar cu ajutorul acestuia.

- suma de 477.565 RON a fost ridicată în numerar din contul societății de către S.B.S. și predată lui C.S.R.;

- suma de 337.650 RON a fost ridicată în numerar din contul societății. Din declarația lui S.B.S. a rezultat că această sumă a fost ridicată de el, pe baza unor justificări fictive (plăți diverse, avans salarii, fapt ce a rezultat și din extrasul de cont) și predați lui C.S.R.;

- suma de 215.000 RON a fost plătită fără justificare în contul SC T.V. SRL. Din declarația lui S.B.S. rezultă că această sumă a fost achitată fără justificare, de M.S., societatea beneficiară fiind administrată de C.A.A., fosta soție a lui C.S.R.;

- suma de 175.340 RON a fost plătită către U.L.C. IFN, ca și avansuri pentru încheierea contractelor de leasing;

- suma de 167.171 RON a fost plătită către SC B.C.R.L. SA;

- suma de 46.615 RON a fost plătită către SC T.A. SA;

- suma de 5.000 RON a fost plătită către SC F. SRL. Din declarația lui S.B.S. a rezultat că suma a fost achitată la dispoziția lui C.S.R. și reprezintă contravaloarea unor geamuri termopan montate la garajul folosit de C.S.R., situat în str. M.;

- suma de 714.634 RON a fost transferată în contul de euro al societății iar din declarația lui S.B.S. a rezultat că el a făcut transferul, la indicația lui C.S.R., iar suma în euro a fost achitată unei firme din Ungaria pentru plata unor autovehicule care ulterior s-au refinanțat prin leasing;

- suma de 75.000 RON a fost transferată în contul SC G.T. SRL. Din declarația lui S.B.S. a rezultat că, la solicitarea lui C.S.R., a virat această sumă în baza unei justificări fictive, doar pentru a împrumuta cu bani această societate;

Din declarația administratorului S.B.S. a rezultat că activitatea SC P.P.C.B. SRL era condusă în realitate de C.S.R., iar împuterniciți să efectueze operațiuni bancare era el și M.S., nepotul lui C.S.R. Ei doi erau cei care au retras suma de 848.215 RON din contul societății, iar banii au fost folosiți fie de C.S.R., fie la achiziționarea unor autovehicule pentru alte societăți controlate tot de C.S.R. Conform declarației acestuia, banii au fost folosiți la achiziționarea unui cap tractor Z1 care a ajuns la utilizator SC G.T. SRL, cele doua Z2-uri care au ajuns la utilizator SC A.V. SRL și un Z12, care a ajuns la administratorul SC A.M. SRL Târgu-Mureș. Acesta a mai susținut că o parte din viramente bancare au fost făcute de M.S.

Așa cum a rezultat din rulajul conturilor SC P.P.C.B. SRL, întreaga sumă de bani obținută prin săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, de la societățile de leasing, a fost transferată, în conturi bancare sau numerar, fie persoanelor din grupul infracțional, pentru folosul personal al acestora, fie au fost folosite pentru continuarea activității infracționale, respectiv pentru achiziționarea altor autovehicule sau pentru plata avansurilor aferente unor contracte de leasing.

După începerea urmăririi penale cu privire la aceste aspecte a fost reaudiat S.B.S. și s-a procedat și la audierea inculpatului C.S.R. și a numitei J.I.T.

Despre această societate comercială inculpatul C.S.R. a arătat că întrucât S.B.S. cunoștea activitățile ilegale pe care le desfășura el, s-a înțeles cu acesta să devină administrator al SC P.P.C.B. SRL, societate oferită spre vânzare în ziarul de publicitate F.F., rugând-o și pe concubina sa J.I.T. să devină asociatul unic al societății, el ocupându-se de cesiune, iar cei doi semnând actele acesteia. Tot la cererea sa, J.I.T. l-a împuternicit pe nepotul său, M.S. să efectueze operațiuni bancare în contul societății, documentele și ștampilele acesteia fiind folosite după momentul cesiunii, în funcție de împrejurări, fie de el, fie de S.B.S. Conform inculpatului, J.I.T. nu a avut vreo legătură cu activitatea societății și nici nu s-a ocupat de cesiunea ulterioară a acesteia. în ceea ce privește viramentele bancare, inculpatul a arătat că acestea au fost semnate la cererea sa de către S.B.S. și nu de către M.S.

S.B.S. a confirmat declarațiile lui C.S.R. privind preluarea societății, arătând însă că operațiunile bancare au fost efectuate de către M.S. și de către el. Totodată, a confirmat că el a semnat contractul de cesiune pus la dispoziția sa de C.S.R., fără a se întâlni niciodată cu pretinșii cumpărători ai societății și a concluzionat că întreaga activitate a societății era coordonată de C.S.R. și făcută în interesul acesteia, și că tot el i-a promis că se va ocupa de contabilitatea firmei, de plata taxelor și impozitelor. Având în vedere declarațiile lui C.S.R. și M.S., precum și parțial declarațiile lui S.B.S., s-a apreciat că viramentele bancare au fost efectuate în contul SC P.P.C.B. SRL de către S.B.S.

Și J.I.T. a confirmat că a acceptat cererea concubinului ei C.S.R. de a deveni asociata unică a SC P.P.C.B. SRL, ea neurmând să desfășoare vreo activitate pe aceasta, sens în care a semnat doar actul prin care devenea asociat unic al firmei, precum și cele prin care desemna S.B.S. ca administrator al acesteia, și îi acorda drept de semnătură în bancă lui M.S. A mai arătat și faptul că nu cunoaștea dacă societatea a fost vândută, dar că era posibil ca printre hârtiile pe care le-a semnat să fie și un astfel act de cesiune.

În primăvara anului 2008, inculpatul C.S.R. l-a convins și determinat pe martorul G.L. să achiziționeze SC E.A. SRL, spunându-i că el nu poate să cumpere societăți pe numele său și că în acest fel îi va putea achita o datorie mai veche rezultată dintr-un credit bancar în valoare de 5.000 de euro pe care martorul G.L. l-a contractat în fapt în favoarea inculpatului C.S.R.

Având acordul martorului G.L., la data de 9 aprilie 2008, s-au făcut mențiunile corespunzătoare la O.R.C. Mureș, în sensul că fostul asociat, B.G., s-a retras din societate, martorul G.L. devenind asociat unic și administrator al societății susmenționate.

În contextul activităților ilicite ce au fost desfășurate de inculpatul C.S.R., la inițiativa acestuia, martorul G.L. s-a deplasat, la data de 4 august 2008, la sediul Băncii C. unde a depus lista specimenelor de semnătură. La această bancă martorul G.L. s-a deplasat împreună cu inculpatul M.S. care, la rândul său, a depus o listă a specimenului de semnătură cu toate că acesta nu deținea nicio calitate în cadrul SC E.A. SRL. Pe fișa cu specimenul de semnătură era consemnat faptul că M.S. era angajatul SC E.A. SRL, fapt nereal, așa cum rezultă din adresa I.T.M. Mureș din 20 noiembrie 2009.

În mod similar, anterior, la data de 31 mai 2008, martorul G.L. împreună cu inculpatul M.S., s-au deplasat la Banca R., Agenția Mureș unde cei doi au depus lista cu specimene de semnătură.

S-a constatat astfel că scopul prezenței în lista specimenelor de semnătură a inculpatului M.S. a fost aceea de a asigura controlul asupra sumelor de bani rulate prin conturile SC E.A. SRL, de altfel din declarația martorului G.L. rezultând faptul că acesta nu a efectuat nicio operațiune bancară.

Din extrasele de cont precum și din documentele justificative puse la dispoziție de Banca C. și de către Banca R., a rezultat faptul că toate operațiunile prin conturile bancare au fost derulate de către inculpatul M.S.

La data de 12 august 2008, SC E.A. SRL a fost cesionată în mod fictiv numitului V.V. De asemenea, din extrasele de cont și documentele justificative depuse de cele două bănci, a rezultat faptul că și după această cesionare inculpatul M.S. a fost singura persoană care a realizat operațiunile bancare în numele și pentru SC E.A. SRL.

A rezultat astfel că administrarea societății era realizată în fapt de inculpații C.S.R. și M.S., prin intermediul unor administratori fictivi care nu aveau nicio legătură cu societatea. Această împrejurare a fost confirmată de faptul că la percheziția din data de 16 octombrie 2009 efectuată asupra unui autovehicul în care se găseau inculpatul M.S. și S.B.S. (acesta din urmă fiind o altă persoană interpusă prin intermediul căreia inculpatul C.S.R. va realiza ulterior administrarea faptică a SC P.P.C.B. SRL, SC B.T. SRL și SC I.R. SRL), au fost identificate o serie de documente contabile precum și alte documente aparținând SC E.A. SRL, inclusiv ștampila purtând imprimeul SC E.A. SRL.

În mod generic, activitatea infracțională desfășurată prin intermediul SC E.A. SRL s-a desfășurat în cursul anului 2008, având ca pilon prioritar achiziționarea din străinătate de autotractoare marca Z6, aflate în stare de epavă (incendiate, avariate) sau într-o stare precară de funcționare. În acest context în cadrul grupului infracțional a intrat inculpatul C.C., inginer în cadrul R.A.R. Mureș.

În baza actelor dosarului s-a constatat că rolurile pe care fiecare persoană le-a avut în comiterea infracțiunilor se pot rezuma astfel: C.S.R. a desfășurat activitatea de achiziție a SC E.A. SRL urmărind înscrierea fictivă, ca administrator, a altor persoane, după care coordona activitățile desfășurate prin intermediul acestei societăți; M.S. era cel care aducea autotractoarele din străinătate și desfășura operațiunile prin conturile bancare; B.O.R. era cel care „cosmetiza” sau transforma autotractoarele achiziționate în vederea prezentării la R.A.R. Mureș. Este de precizat și faptul că în majoritatea cazurilor susnumitul era cel care prezenta vehiculul la R.A.R. Mureș și documentația de înmatriculare la S.P.C.R.P.C.I.V. Mureș; C.C. era cel care realiza activitatea R.A.R., ocazie cu care autotractoarele erau întinerite cu 2-3 ani, sporindu-le astfel valoarea de piață.

Scopul acestor activități a fost vânzarea autotractoarelor către SC A.L. SRL la un preț superior celui real și încasarea sumelor de bani provenite din această activitate infracțională. Pentru a ascunde natura ilicită a bunurilor vândute, inculpatul C.S.R. a creat un sistem de achiziție în sistem leasing a bunurilor furnizate către SC A.L. SRL și astfel a determinat diferite persoane, administratori ai unor societăți comerciale, care îi erau apropiați, să achiziționeze autotractoarele vândute către SC A.L. SRL. După achiziționarea în sistem leasing a vehiculelor, acestea erau predate inculpatului C.S.R. care le folosea la transformarea altor vehicule similare, ajutat în continuare de ceilalți membri ai grupului infracțional.

În urma activităților de achiziție și vânzare de autovehicule, SC E.A. SRL nu a evidențiat în contabilitatea societății operațiunile comerciale efectuate în cursul anilor 2008 și 2009, respectiv livrările de autotractoare, directe sau indirecte, către societăți de leasing, prejudiciind astfel bugetul consolidat al statului cu suma de 1.719.911 RON reprezentând TVA în sumă de 933.666 RON și impozit pe profit în sumă de 686.245 RON. Aceste aspecte au rezultat din procesul-verbal de constatare întocmit de Garda Financiară Mureș.

În raport de contextul factual prezentat, dovedit prin probatoriul administrat în cauză, prima instanță a apreciat că, în drept, fapta inculpatului C.C. care, începând cu anul 2008, a sprijinit grupul infracțional constituit de C.S.R., B.O.R., M.S. și S.B.S., prin aceea că, în calitate de inginer R.A.R. Târgu-Mureș, i-a ajutat să obțină prețuri de vânzare a autovehiculelor mult superioare valorii reale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de sprijinire a unui grup infracțional organizat.

S-a reținut în acest sens că, în concret, în activitatea sa, inculpatul a atestat pe documentele întocmite ani de fabricație a autovehiculelor diferiți de cei reali, „întinerind” practic aceste autovehicule, ceea ce a permis obținerea unor prețuri mai mari de vânzare, în acest mod fiind induse în eroare societățile de leasing.

În alte cazuri, deși era vorba de autovehicule avariate, în locul operațiunilor de omologare, recarosare, a urmat procedura de reînmatriculare U.E. și autentificare, specifice autovehiculelor în stare tehnică normală.

Întrucât inculpatul a recunoscut încă în timpul urmăririi penale sprijinul acordat activității grupului și a arătat că prin intermediul inculpatului B.O.R., la cererea acestuia, a realizat activitatea infracțională de care este acuzat, și, având în vedere faptul că a denunțat și facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală și a altor participanți la săvârșirea infracțiunilor, față de acesta au fost reținute prevederile art. 18 din Legea nr. 508/2004.

Deopotrivă, prima instanță a reținut că fapta inculpatului C.C. care, în calitate de angajat ca inginer al R.A.R. Mureș, exercitând o funcție publică, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, în repetate rânduri, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, cu știință, și-a îndeplinit în mod defectuos aceste atribuții, prin menționarea în fals în rapoartele de verificare R.A.R. sau în cărți de identitate, a anului de fabricație a autovehiculelor, înscriind ca ani de fabricație un an mai apropiat în timp de prezent decât cel reali, prin aceasta obținând pentru proprietarul mașinii un avantaj patrimonial rezultat din întinerirea autovehiculului și posibilitatea vânzării acestuia la un preț superior celui real, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu în formă continuată prevăzută de art. 246 C. pen., cu reținerea prevederilor art. 41 alin. (2) C. pen.

Faptele inculpatului care, în calitate de angajat ca inginer al R.A.R. Târgu-Mureș, exercitând o funcție publică, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, în repetate rânduri, a înscris în fals, în raporturi de verificare R.A.R. și în cărți de identitate ale autovehiculelor, ani de fabricație mai recenți decât cei reali, în scopul de a obține un avantaj patrimonial proprietarilor acestor autovehicule care le puteau astfel vinde la un preț superior față de cel pe care l-ar fi obținut dacă autovehiculele nu ar fi fost „întinerite”, au fost apreciate ca întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual în formă continuată, prevăzute de art. 289 alin. (1) C. pen., cu reținerea art. 41 alin. (2) C. pen.

Infracțiunile de abuz în serviciu și fals intelectual au fost reținute distinct în sarcina inculpatului (sub forma concursului), reținându-se în acest sens că acestea au un obiect juridic principal distinct, ceea ce face imposibil ca una din ele să o absoarbă pe cealaltă.

Ca urmare, constatând vinovăția inculpatului, prima instanță a dispus condamnarea acestuia, la individualizarea judiciară a pedepselor aplicate avându-se în vedere criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. și dispozițiile art. 3201 C. proc. pen.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Târgu-Mureș, invocând greșita individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare și solicitând majorarea pedepselor stabilite de prima instanță și dispunerea executării pedepsei rezultante în regim de detenție, în raport de funcție importantă în cadrul R.A.R. de care s-a folosit inculpatul, contribuția esențială avută în cadrul activității grupului infracțional organizat și numărul mare de acte materiale săvârșite.

Inculpatul C.C. nu a dorit să facă declarații în fața instanței de apel.

Prin decizia penală nr. 77/A din 12 octombrie 2012 pronunțată de Curtea de Apel Târgu-Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, a fost respins, ca nefondat, apelul declarat de parchet.

Pentru a pronunța această soluție instanța de apel a reținut, în esență, că starea de fapt a fost corect reținută, pornind de la conținutul materialului probator administrat în faza de urmărire penală, fiind justă soluția de condamnare a inculpatului la pedeapsa închisorii pentru fiecare dintre infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, contopirea acestora și suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante.

S-a constatat astfel că din conținutul materialului probator administrat rezultă fără putință de tăgadă faptul că inculpatul se face vinovat de săvârșirea faptelor penale, în modalitatea descrisă în rechizitoriu, probele administrate în cursul urmăririi penale coroborându-se cu declarația de recunoaștere dată de inculpat în fața primei instanțe, prin care a solicitat și i-a fost aplicată procedura instituită de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen.

În ceea ce privește operațiunea de individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpatului s-a apreciat că prima instanță a făcut o justă apreciere și o corectă aplicare a dispozițiilor art. 72 C. pen., pedepsele aplicate fiind apte, prin cuantum și modalitate de executare, să conducă la atingerea scopului prevăzut de art. 52 C. pen.

Astfel, s-a reținut că la stabilirea pedepselor, prima instanță a aplicat în mod corespunzător dispozițiile art. 320 alin. (7) C. proc. pen., făcând o corectă evaluare și a circumstanțele reale, contribuția efectivă a inculpatului la activitatea infracțională, gradul de participare și numărul mare al actelor materiale, și a celor personale ale inculpatului, respectiv calitatea deținută de acesta și de care s-a folosit la săvârșirea faptei, dar și lipsa antecedentelor penale, conduita exemplară în societate anterior săvârșirii faptelor, elemente acre au fost reținute ca circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.

Ca urmare, în acord cu judecătorul fondului, instanța de apel a constatat că pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în formă continuată, prevăzută de art. 246 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., limitele de pedeapsă au fost reduse la 4 luni-2 ani, (limitele inițiale prevăzute de lege fiind de la 6 luni la 3 ani), iar pentru infracțiunea de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., limitele au fost reduse de la 4 luni la 3 ani și 4 luni (limitele inițiale fiind de la 6 luni la 5 ani).

În ceea ce privește infracțiunea de sprijinire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în condițiile în care au fost reținute prin rechizitoriu în favoarea inculpatului prevederile art. 18 din Legea nr. 508/2004, s-a reținut că subzistă două cauze de reducere a limitelor de pedeapsă, astfel încât aplicându-le consecutiv (una cu ⅓ iar alta cu ½), limitelor de pedeapsă de reduc la 1 an și 8 luni-6 ani și 8 luni (limitele inițiale fiind închisoarea de la 5 la 20 de ani).

Pornind așadar de la limitele de pedeapsă reduse și reținând că inculpatul beneficiază de circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen., instanța de apel a apreciat că, în mod corect, prima instanță a coborât fiecare pedeapsă sub minimul special anterior prezentat, fiind incidente dispozițiile art. 76 C. pen.

S-a mai subliniat că forma continuată a infracțiunilor și starea de concurs real prevăzut de art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 33 lit. a) C. pen., reținute alături de circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen., nu înlătură incidența dispozițiilor art. 76 C. pen., acestea constituind doar împrejurări care agravează răspunderea penală și care se reflectă în sporul de 4 luni alăturat pedepsei rezultante.

Totodată, instanța de apel a apreciat că perioada petrecută de inculpat în arest preventiv a constituit un avertisment suficient pentru acesta, precum și faptul că acesta dă dovezi de îndreptare, de remodelare a comportamentului, astfel cum rezultă din actele depuse în circumstanțiere, ceea ce înseamnă că procesul de reeducare a și început.

S-a reținut în acest sens că inculpatul prestează o activitate remunerată, fiind colaborator al SC I.F.P.T.R. SRL, are un loc de muncă stabil, fiind recepționer service auto la SC F.A.P. SRL începând cu data de 19 februarie 2011.

Totodată, s-a reținut faptul că inculpatul că are o familie organizată care îl susține și că se bucură de aprecieri pozitive din partea unor membri ai clerului, dar și faptul că a absolvit studiile universitare și a evoluat în activitatea profesională.

Astfel, s-a concluzionat că executarea pedepsei în penitenciar ar avea mai degrabă efecte negative asupra inculpatului, respectiv învățarea unor deprinderi și conduite antisociale care nu îl caracterizează.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, a declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Târgu-Mureș, invocând faptul că pedeapsa aplicată inculpatului, nu a fost just individualizată nici sub aspectul cuantumului și nici a modalității de executare, având în vedere gravitatea deosebită a faptelor săvârșite de acesta, rolul său în cadrul activității infracționale a grupului infracțional organizat, numărul mare al actelor materiale săvârșite, elemente în raport cu care s-a apreciat că se impune înlăturarea circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. și majorarea pedepsei aplicate inculpatului, în limitele prevăzute de art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., respectiv dispunerea executării acesteia în regim penitenciar.

Examinând cauza în raport de criticile formulate, dar și din oficiu, conform prevederilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte constată că recursul parchetului este nefondat, considerentele avute în vedere fiind următoarele:

La stabilirea situației de fapt, instanțele de judecată au analizat în mod pertinent probele administrate la urmărirea penală, constatând justificat vinovăția inculpatului C.C. în săvârșirea infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, detaliat prezentate anterior.

Trecând la analiza criticilor formulate în recurs de parchet, care se circumscriu cazului de casare prevăzut de art. 385 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte constată că acestea sunt neîntemeiate, modalitatea de individualizare judiciară a pedepselor aplicate inculpatului, stabilită de instanța de fond și menținută de instanța de apel, corespunzând unei juste aplicări a criteriilor prevăzute de art. 72 C. pen.

Astfel, se constată că, în raport de modul de concepere a activității infracționale și de împrejurările comiterii faptelor, detaliat descrise anterior, de durata activității infracționale și amploarea acesteia, în sarcina inculpatului C.C. fiind reținute nu mai puțin de 32 de acte materiale, de importanța relațiilor sociale încălcate de inculpat prin săvârșirea infracțiunilor și prejudiciul imens produs, dar și de profilul socio-moral al inculpatului, conduita pre și postdelictuală, instanțele au efectuat o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, sub aspectul cuantumului pedepselor principale și a celei rezultante, precum și a modalității de executare a acesteia, fiind respectate criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen.

În concret, în procesul de stabilire a pedepselor și la individualizarea modului de executare a pedepsei rezultante, în mod corect, instanțele au avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de textele incriminatoare, ajustate cu ⅓ conform art. 3201 C. proc. pen. în cazul tuturor infracțiunilor, respectiv și conform art. 18 din Legea nr. 508/2004 în cazul infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, gradul de pericol social al faptelor reliefat de modul și mijloacele utilizate pentru săvârșirea infracțiunilor, complexitatea deosebită a activității infracționale desfășurate de inculpat ca membru al grupului infracțional organizat, împrejurările în care au fost comise faptele și urmările produse, natura relațiilor sociale ce au fost încălcate și forma continuată a activității infracționale.

Au fost avute în vedere, deopotrivă, și datele circumstanțiale privind profilul socio-moral al inculpatului care nu are antecedente penale și a avut un comportament bun în familie și societate anterior săvârșirii faptelor, elemente care, în mod corect, au fost reținute ca îmbrăcând în conținut circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen. care a fost valorificată conform art. 76 C. pen., dar și comportamentul exemplar adoptat ulterior comiterii faptelor, desfășurarea unei activități profesionale stabile și atitudinea procesuală corectă adoptată de la debutul cercetărilor penale, apreciindu-se, în mod justificat, că aplicarea unei pedepse rezultante de lan și 10 luni închisoare (pedeapsa rezultantă de 1 an și 6 luni fiind sporită cu 4 luni), în condițiile art. 81 C. pen., este în măsură să asigure realizarea scopurilor de exemplaritate și cel educativ, în îndreptarea atitudinii inculpatului față de comiterea de infracțiuni și resocializarea sa viitoare pozitivă.

Totodată, corect s-a reținut că forma continuată a infracțiunilor și starea de concurs real prevăzute de art. 33 lit. a) și art. 41 alin. (2) C. pen. constituie împrejurări care agravează răspunderea penală, ele reflectându-se în pedepsele aplicate, motiv pentru care pedeapsa rezultantă în urma contopirii a fost sporită cu 4 luni închisoare.

Înalta Curte confirmă și justețea soluției adoptate de prima instanță în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepsei rezultante stabilite inculpatului, constatând că, raportat la profilul socio-moral al inculpatului, nivelul de instrucție școlară și faptul că a inculpatul a făcut dovada desfășurării unei activități lucrative în Italia, suspendarea condiționată a executării pedepsei rezultante este nu doar posibilă, prin prisma îndeplinirii condițiilor reglementate de lege, dar și oportună, perioada petrecută în arest preventiv ca, de altfel, chiar și simpla pronunțare a soluției de condamnare, constituind pentru inculpat un avertisment suficient și o garanție a realizării scopurilor și funcțiilor pedepsei, chiar în lipsa privării de libertate.

Pentru considerentele ce preced, reținându-se că motivul de recurs invocat de parchet este neîntemeiat și cum nu se constată existența unor motive susceptibile de a fi luate în considerare din oficiu, Înalta Curte, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Târgu-Mureș.

Potrivit dispozițiilor art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul parțial al apărătorului oficiu a intimatului inculpat se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Târgu-Mureș împotriva deciziei penale nr. 77/A din 12 octombrie 2012 a Curții de Apel Târgu-Mureș, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, privind pe inculpatul C.C.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a intimatului inculpat până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 50 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 5 februarie 2013.