Currency counterfeiting and organized crime: ineligibility for half-reduction of sentencing limits under Art. 9(2) Law 39/2003 based on mere confession during simplified trial procedure.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice partially admitted the prosecution’s recourse, vacating the appellate decision’s application of Article 9(2) of Law No. 39/2003 to two defendants and rejecting all defenses' recourses, thereby restoring the initial 4-year imprisonment sentences for organized crime involvement for those two individuals while maintaining the 4-year concurrent sentences resulting from their concurrent offenses of currency counterfeiting and fraud. The dispute centered on whether the defendants’ simple recognition of guilt and cooperation during the simplified trial procedure under Article 3201 of the Code of Criminal Procedure constituted a formal "denunciation" under Article 9(2) of Law No. 39/2003 that warranted a reduction of sentencing limits by half, and whether the appellate court correctly removed the aggravating penalty increment (spor) in cases where base sentences were imposed at the statutory minimum. The Court held that the lenient provision of Article 9(2) requires a specific denunciation facilitating the identification and prosecution of other members, which was not met by general confessions given after the authorities had already identified the network via intercepts, affirming that the omission of the penalty increment was correct because the underlying sentences were already at the minimum level, rendering further reduction disproportionate to the high social danger of the organized counterfeiting ring.
Legislator headnote
AI generatedart. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 334 C. proc. pen, art. 3201 alin. (6) C. proc. pen, art. 37 lit. b) C. pen, art. 285 C. pen; Currency counterfeiting and organized crime: ineligibility for half-reduction of sentencing limits under Art. 9(2) Law 39/2003 based on mere confession during simplified trial procedure: 39/2003 to two defendants and rejecting all defenses' recourses, thereby restoring the initial 4-year imprisonment sentences for organized crime involvement for those two individuals while maintaining the 4-year concurrent sentences resulting from their concurrent offenses of currency counterfeiting and fraud. The dispute centered on whether the defendants’ simple recognition of guilt and cooperation during the simplified trial procedure under Article 3201 of the Code of Criminal Procedure constituted a formal "denunciation" under Article 9(2) of Law No. 39/2003 that warranted a reduction of sentencing limits by half, and whether the appellate court correctly removed the aggravating penalty increment (spor) in cases where base sentences were imposed at the statutory minimum. The Court held that the lenient provision of Article 9(2) requires a specific denunciation facilitating the identification and prosecution of other members, which was not met by general confessions given after the authorities had already identified the network via intercepts, affirming that the omission of the penalty increment was correct because the underlying sentences were already at the minimum level, rendering further reduction disproportionate to the high social danger of the organized counterfeiting ring.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedProcedural basis cited in the dispositive for admitting the prosecution's recourse and vacating the appellate decision in part.
Procedural basis cited in the dispositive for rejecting the defendants' recourses as unfounded.
Full text
Asupra recursurilor de față,
În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 30 din 10 februarie 2012, Tribunalul Bihor a hotărât următoarele:
A respins cererile inculpaților privind schimbarea încadrării juridice în cauză din infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003.
În baza art. 334 C. proc. pen. ținând seama de prevederile art. 3201 alin. (6) C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în actul de sesizare a instanței, după cum urmează:
1. În sarcina inculpatului A.I., din infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. art. 282 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen. art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen. și art. 285 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen. și art. 285 C. pen.
2. - În sarcina inculpatului S.Z., din infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2), în infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen.
3. - În sarcina inculpatului F.I., din infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen. și art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen. și art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen.
4. - În sarcina inculpatului N.R.A., din infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen. și art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen.
5. - În sarcina inculpatului T.R.T., din infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2), în infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen.
6. - în sarcina inculpatului B.C.I., din infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen. și art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) și art. 37 lit. b) C. pen., în infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen. și art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul A.I., la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, ori aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul A.I. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monedă.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., interzice inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 și art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul A.I. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de înșelăciune.
În baza art. 285 C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul A.I. la o pedeapsă de un an închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de instrumente în vederea falsificării de valori.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, pe care în baza art. 33 și 34 C. pen., a sporit-o cu 9 luni închisoare, aplicând inculpatului pedeapsa rezultantă de: 4 ani și 9 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 357 C. proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea fără încuviințarea instanței dispusă prin încheierea din 11 octombrie 2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin nerecurare la 12 octombrie 2011.
În baza art. 88 C. pen., constată că în perioada 16 martie 2011 până la 12 octombrie 2011 inculpatul a fost reținut și arestat preventiv.
2. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul T.J., la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, ori aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul T.J., la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 litera a teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monedă.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 285 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul T.J., la o pedeapsă de un an închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de instrumente în vederea falsificării de valori.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, pe care în baza art. 33 și 34 C. pen., a sporit-o cu 9 luni închisoare și a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de: 4 ani și 9 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 357 C. proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea fără încuviințarea instanței dispusă prin încheierea din 11 octombrie 2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin nerecurare la 12 octombrie 2011.
În baza art. 88 C. pen., a constatat că în perioada 16 martie 2011 până la 12 octombrie 2011 inculpatul a fost reținut și arestat preventiv.
3. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul S.Z., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, ori aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul S.Z., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monedă.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul S.Z., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de: 3 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 357 C. proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea fără încuviințarea instanței dispusă prin încheierea din 11 octombrie 2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin nerecurare la 12 octombrie 2011.
În baza art. 88 C. pen., a constatat că în perioada 16 martie 2011 până la 12 octombrie 2011 inculpatul a fost reținut și arestat preventiv.
4. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul F.I., la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, ori aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul F.I., la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monedă.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul F.I., la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, pe care în baza art. 33 și 34 C. pen., a sporit-o cu 9 luni închisoare și a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de: 4 ani și 9 luni închisoare.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 357 C. proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea fără încuviințarea instanței dispusă prin încheierea din 11 octombrie 2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin nerecurare la 12 octombrie 2011.
În baza art. 88 C. pen., a constatat că în perioada 16 martie 2011 până la 12 octombrie 2011 inculpatul a fost reținut și arestat preventiv.
5. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul N.R.A., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza II și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, ori aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul N.R.A., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monedă.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul N.R.A., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de: 3 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 357 C. proc. pen., a menținut măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea fără încuviințarea instanței dispusă prin încheierea din 11 octombrie 2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin nerecurare la 12 octombrie 2011.
În baza art. 88 C. pen., a constatat că în perioada 16 martie 2011 până la 12 octombrie 2011 inculpatul a fost reținut și arestat preventiv.
6. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpata T.R.T., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, ori aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatei dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpata T.R.T. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monedă.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatei dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., a condamnat pe inculpata T.R.T. la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite, inculpata urmând să execute pedeapsa cea mai grea de: 3 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatei dreptul de a fi aleasă în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 88 C. pen., a constatat că la data de 15 martie 2011 inculpata a fost reținută pentru 24 de ore.
7. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.C.I., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71, 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen.,pentru săvârșirea infracțiunii de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, ori aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.C.I., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de falsificare de monedă.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., l-a condamnat pe inculpatul B.C.I., la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.
În baza art. 33 lit. a) C. pen., art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele mai sus stabilite, inculpatul urmând să execute pedeapsa cea mai grea de: 3 ani închisoare.
În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., cu titlu de pedeapsă accesorie.
În baza art. 65 alin. (2), raportat la art. 64 lit. a) teza II și lit. b) și art. 66 C. pen., a interzis inculpatului dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe o perioadă de 4 ani.
În baza art. 88 C. pen., a constatat că la data de 15 martie 2011 inculpatul a fost reținut pentru 24 de ore.
III. În baza art. 861 C. pen., ținând seama de prevederile art. 861 alin. (1) lit. b) și c) C. pen., a dispus suspendarea condiționată sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpaților S.Z., N.R.A., T.R.T. și B.C.I., cu datele de identitate de mai sus, pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit pentru conform art. 862 și 82 C. pen.
În baza art. 359 C. proc. pen., a atras atenția inculpaților asupra nerespectării prevederilor art. 864 și 83 C. pen., care are drept consecință revocarea suspendării condiționate sub supraveghere a executării pedepsei.
În baza art. 71 alin. (5) C. pen., a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata suspendării condiționate a pedepsei închisorii.
A impus inculpaților respectarea obligațiilor prevăzute de art. 863 alin. (1) lit. a) – d) C. pen., respectiv, pe durata termenului de încercare condamnații trebuie să se prezinte trimestrial, la datele fixate, la judecătorul desemnat cu supravegherea acesteia sau la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor, să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea, să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă, să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele acesteia de existență.
IV. A constatat că partea civilă P.N. nu are calitate procesuală în prezenta cauză, deoarece prin actul de sesizare a instanței din prezenta cauză, la pct. V, s-a disjuns cauza pentru identificarea autorului și stabilirea prejudiciului reclamat.
În baza art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 998 și următoarele C. civ., în forma anterioară Legii nr. 287/2009, a obligat pe inculpații A.I., F.I., T.J., S.Z., N.R.A., T.R.T. și B.C.I., în solidar, la plata pretențiilor civile, după cum urmează: SC I. SRL Oradea - 100 lei; SC T.R. SRL Oradea - 100 lei; T.I. - 100 lei; SC V. SRL Oradea - 200 lei; SC T. SRL Oradea - 100 lei; L.I. - 100 lei; SC R. SRL Oradea - 100 lei; SC D. SRL Fegernicu Nou, jud. Bihor - 100 lei; SC S.P. SRL Salonta - 100 lei;
- SC A.F. SRL Satu-Mare - 100 lei; SC A.I. SRL Tinca, jud. Bihor - 100 lei; SC O.T.L. SA Oradea - 100 lei; SC C. SRL Oradea - 100 lei; SC C. SA Oradea - 100 lei.
S-a luat act de cererile părților civile SC S. SRL Oradea, M.V., L.I., I.A., SC M. SRL Salonta, D.M., SC I. SRL Oradea, prin care au renunțat la constituirea de parte civilă cu referire la suma totală de 700 lei.
S-a constatat că partea civilă S.P. (cu constituire de parte civilă pentru suma de 100 lei) a decedat, și că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 21 C. proc. pen..
În baza art. 118 lit. e( C. pen., a dispus confiscarea sumei totale de 800 lei de la inculpații A.I., F.I., T.J., S.Z., N.R.A., T.R.T. și B.C.I.
În baza art. 118 lit. a), b) și f) C. pen., a dispus confiscarea specială a unui număr de 112 bancnote false cu copiura de 100 lei, toate având seria 076D2937017, a imprimantei color marca HP model Deskjet 3920 cu seria CN 6121N23S și a calculatorului Davio, ambele ridicate de la inculpatul T.J., a unui număr de 2 săbii menționate în dovada seria AB nr. 0033995 a I.P.J. Bihor și a revolverului marca Weihrach Mellrichstadt seria 1459872, calibrul 4 mm, acestea din urmă ridicate de la inculpatul A.I.
A menținut sechestrul asigurator instituit asupra imobilului, teren intravilan, situat în Marghita, str. Izvorului jud. Bihor, proprietatea inculpatului A.I.
V. Văzând prevederile art. 3201 alin. (1) și (2) C. proc. pen., a dispus disjungerea cauzei față de inculpatul B.F. și a stabilit termen de judecată pentru cauza disjunsă pentru data de 27 martie 2012, dată pentru care va fi citat inculpatul B.F. și părțile civile.
În baza art. 191 alin. (2) C. proc. pen., a obligat inculpații la câte 1.000 lei fiecare cheltuieli judiciare în favoarea statului.
În baza art. 189 C. proc. pen., raportat la art. 6811 din Legea nr. 51/1995 rep., cu referire la art. 5 din Protocolul nr. 113928/2008, dispune plata din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Bihor a onorariilor apărătorilor din oficiu, conform delegațiilor de la dosar. Delegația apărătorului din oficiu al inculpatul B.F. va fi decontată în dosarul disjuns.
Pentru a pronunța această sentință instanța de fond a reținut următoarele:
Prin Rechizitoriul D.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea întocmit în dosar nr. 13/D/P/2011 și înregistrat la această instanță la data de 25 mai 2011, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților A.I., T.J., S.Z., F.I., N.R., T.R.T., B.C.I., B.F., pentru săvârșirea infracțiunilor de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, ori aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup, de falsificare de monedă, de înșelăciune și de deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., art. 285 C. pen.
Prin rechizitoriu s-a arătat că în primăvara anului 2010, inculpații A.I. și T.J., ambii cu antecedente penale, au inițiat și constituit o grupare infracțională organizată cu scopul falsificării de bancnote cu cupiura de 100 lei. La luarea acestei inițiative s-a avut în vedere că inculpatul T.J. deține o imprimantă color ce utilizează tehnologia jet de cerneală și că are cunoștințele tehnice pentru copierea și imprimarea unei bancnote cu cupiura de 100 lei.
În aceste împrejurări, în camera din locuința sa, unde era amplasată imprimanta color marca HP model Deskjet 3920, cu seria CN 6121N23S, inculpatul T.J. a confecționat într-o singură zi, circa 500 coli cu câte două buc. bancnote cu cupiura de 100 lei/coală având aceeași serie 076D2937017 și an de emisiune 01 iulie 2005. Bancnotele au fost confecționate astfel din hârtie xeros A4 de calitate superioară și au fost predate inculpatului A.I., cu excepția unei coli care a fost păstrată ca mostră într-un caiet. Întrucât pe unele coli de hârtie xerox A4 nu s-a reușit o imprimare de calitate a bancnotei cu cupiura de 100 lei având seria 076D2937017 și emisiunea 01 iulie 2005, o parte fiind distrusă, s-a realizat o estimare a unei cantități de 500 bancnote confecționată de către inculpatul T.J.
Până la data redactării rechizitoriului au fost recuperate un număr de 115 bancnote false, astfel că estimarea cantității de 500 bancnote cu cupiura de 100 lei care a fost confecționată de către inculpatul T.J. este justificată.
Cantitatea de 500 bancnote cu cupiura de 100 lei având seria 076D2937017 și emisiunea 01 iulie 2005, rezultă și din declarația de recunoaștere parțială a inculpatului A.I.
Cu prilejul percheziției domiciliare efectuată la data de 16 martie 2011 au fost găsite coala de hârtie A4 pe care se află imprimate 2 bancnote cu cupiura de 100 lei având seria 076D2937017 și emisiunea 01 iulie 2005, imprimanta color marca HP model Deskjet 3920, cu seria CN 6121N23S, având un cartuș de cerneală color, precum și flacoane cu cerneală de culoare galbenă, roșie, albastră și neagră.
Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 31/2011 din data de 02 mai 2011, întocmit de specialiștii de la I.T.A. din cadrul S.R.I. București, a confirmat faptul că bancnotele expuse spre examinare și care fac parte din categoria A - 57 bancnote, au fost realizate cu o imprimantă HP Deskjet 3920. Imprimanta care a fost ridicată de la inculpatul T.J. utilizează tehnologia jet de cerneală, iar picăturile de cerneală dispuse pe suprafața imprimată a bancnotei, în grupuri de câte două, sub forma unor șiruri paralele, așa cum rezultă din pozele de la dosar, confirmă susținerea inculpatului că a printat bancnotele pe imprimanta sa.
Din declarațiile inculpatului T.J. a rezultat că partea bancnotei din material plastic care este lipită pe suportul de hârtie și care prezintă ca element de siguranță un desen, a fost realizat de către inculpatul A.I. și membrii familiei sale. Cu prilejul percheziției domiciliare din data de 15 martie 2011 au fost găsite la locuința inculpatul A.I. un carnețel cu coperte de culoare albastră în care se afla o bancnotă cu cupiura de 100 lei având seria 076D2937017 și emisiunea 01 iulie 2005, precum și ustensile ce pot fi folosite la decuparea bancnotelor de pe colile de hârtie A4 - planșa foto.
Din același raport de constatare tehnico-științifică a rezultat că pentru realizarea ferestrelor transparente au fost utilizate benzi adezive (scotch) de tip polipropilenic, prin suprapunerea a două astfel de benzi, iar între acestea fiind realizat desenul, folosindu-se o substanță de culoare albă. Această concluzie a confirmat afirmațiile inculpatului T.J.
Începând cu luna octombrie 2010 și până la data de 23 februarie 2011, data sesizării din oficiu a polițiștilor judiciariști de la B.C.C.O. Oradea, în diferite localități din județele Bihor, Sălaj și Satu Mare au fost depistate 13 plasări de bancnote cu cupiura de 100 lei falsă, având seria 076D2937017 și emisiunea 01 iulie 2005. Astfel, în mun. Oradea au fost depistate 5 bancnote, în mun. Marghita au fost depistate 3 bancnote, în mun. Salonta au fost depistate 2 bancnote, iar în mun. Satu Mare, Zalău și Șimleu Silvaniei au fost depistate câte 1 bancnotă.
Urmare acestor împrejurări și a identificării inculpatul S.Z., o rudă mai îndepărtată a inculpatului A.I., în cauză au fost autorizate activități de supraveghere operativă, precum și a convorbirilor telefonice purtate între membrii grupării infracționale organizate. Astfel, au fost identificați și alți membrii ai grupării infracționale, inculpatul A.I., liderul grupării și inculpații F.I. și N.R.A., care au aderat sau care au sprijinit, sub orice formă, grupul infracțional organizat condus de către inculpatul A.I.
În data de 23 februarie 2011, inculpatul S.Z. a preluat de la inculpatul A.I. suma de 4.000 lei alcătuită din 40 bancnote cu cupiura de 100 lei falsă având seria 076D2937017 și emisiunea 01 iulie 2005, pe care a vândut-o contra sumei de 1.800 lei numitului V.G., nume de cod. În acest scop, inculpatul S.Z. s-a deplasat singur până la domiciliul inculpatului A.I. din Marghita, str. Izvorului, jud. Bihor, iar banii falși i-a predat în autoturismul marca Audi 100, aflat în parcarea din fața clubului F. de pe bd. Dacia, Oradea. Acest aspect rezultă, în mod evident, din înregistrarea ambientală efectuată la data de 23 februarie 2011, în jurul orelor 18.30, în autoturismul marca Audi 100 cu nr. de înmatriculare de Ungaria, între numitul S.Z. și colaboratorul cu nume de cod „V.G”.
Din Raportul de expertiză B.N.R. nr. 1176 din 03 martie 2011 a rezultat că cele 40 de bancnote cu valoarea nominală de 100 lei, emisiunea 01 iulie 2005, toate cu seria 076D2937017 sunt contrafăcute și nu au putere circulatorie.
Din Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 31/2011 din data de 02 mai 2011, întocmit de specialiștii de la I.T.A. din cadrul S.R.I. București, a rezultat că cele 93 de bancnote cu cupiura de 100 lei, având seria 076D2937017 au fost realizate la 3 imprimante color care utilizează tehnologia jet de cerneală, aspect care confirmă că acestea sunt contrafăcute.
Astfel, un număr de 57 bancnote incluse în categoria A au fost realizate la imprimanta ridicată de la inculpatul T.J., un număr de 17 bancnote incluse în categoria B au fost realizate la o altă imprimantă neidentificată, iar celelalte 19 bancnote incluse în categoria C au fost realizate, de asemenea, la o altă imprimantă neidentificată, dar diferită de cea la care au fost realizate bancnotele din categoria B.
Cu ocazia examinării criminalistice a celor 93 de bancnote puse la dispoziția specialiștilor, au fost identificate și prelevate un număr de 23 fragmente de urme papilare evidențiate prin fotogramele de la capitolul VII, iar din adresa nr. 235417 din 12 mai 2011 a I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, a rezultat că numai 7 urme papilare sunt apte în procesul de identificare. Astfel, 2 urme papilare reprezintă impresiunea degetului arătător de la mâna stângă a inculpatul A.I., restul de 5 urme papilare, neprezentând elemente caracteristice cu impresiunile persoanelor incluse în cercul de suspecți.
După plasarea acestei sume de 4.000 lei falsă, inculpatul A.I. l-a cooptat pe inculpatul F.I., zis Nicu persoană pe care o cunoaște din Penitenciarul Oradea, cu scopul de a pune în circulație alte bancnote cu cupiura de 100 lei falsificată având seria 076D2937017 și emisiunea 01 iulie 2005.
Inculpatul F.I. a acceptat să sprijine gruparea infracțională condusă de inc A.I. și în perioada 10-12 martie 2011, a primit suma de 1.600 lei falsă în schimbul căreia a predat un număr de 5 telefoane celulare.
În vederea punerii în circulație a acestei sume de bani, 1.600 lei falși, inculpatul F.I. a atras în câmpul infracțional pe inculpatul N.R.A. și învinuiții T.R.T. și B.C.I. și împreună cu care, în noaptea de 12 martie 2011, a reușit să pună în circulație un număr de 6 bancnote. În acest scop au fost alese unitățile comerciale din localitățile din Biharia, Gheghie, Oradea, Fegernicu Nou, din jud. Bihor și Negreni, din jud. Cluj, care au fost deschise pe timpul nopții-fiind astfel îngreunată posibilitatea depistării falsului de către comercianți. La data de 05 aprilie 2011, cu prilejul îndeplinirii procedurii de conducere în teren, învinuiții T.R.T. și B.C.I. au indicat magazinele alimentare din localitățile din Biharia, Gheghea și Fegernicu Nou, jud. Bihor la care au pus în circulație câte o bancnotă cu cupiura de 100 lei falsă având seria 076D2937017 și emisiunea 01 iulie 2005.
Suma de 1.000 lei, alcătuită din 10 bancnote cu cupiura de 100 lei falsă, a fost apoi împărțită între inculpații F.I., N.R.A. și învinuitul B.C.I., din care s-a reușit recuperarea sumei de 300 lei. Astfel, în data de 15 martie 201, învinuitul B.C.I. s-a prezentat din proprie inițiativă în fața organului de cercetare penală pentru a preda cele 3 bancnote cu cupiura de 100 lei false și a denunța fapta sa.
Cele 4 bancnote cu cupiura de 100 lei falsă pe care inculpatul N.R.A. le-a primit de la inculpatul F.I., au fost puse în circulație în data de 13 martie 2011 în mun. Oradea, cu ajutorul altei persoane, așa cum a rezultat și din procesele-verbale de conducere în teren de la dosar.
Din cele 3 bancnote cu cupiura de 100 lei falsă care au rămas asupra inculpatul F.I., acesta a pus în circulație o bancnotă cu cupiura de 100 lei falsă în mun. Oradea, iar celelalte 2 bancnote le-a aruncat în Râul Barcău.
Din starea de fapt mai sus descrisă a rezultat, în mod evident, că inculpatul A.I. a constituit un grup infracțional organizat care i-a avut ca principali membrii pe inculpații T.J., S.Z. și F.I. și care apoi au fost sprijiniți în punerea în circulație a banilor falși de către învinuiții T.R.T., B.C.I. și inculpatul N.R.A.. Discuțiile telefonice purtate între membrii grupării infracționale a confirmat faptul că inculpatul A.I. era liderul acesteia și deținătorul bancnotelor falsificate, în timp ce ceilalți membrii erau distribuitori și plasatori.
În centralizatorul de la dosar sunt evidențiate toate plasările de bancnote cu cupiura de 100 lei false care au fost recuperate, rezultând o cantitate de 115 bancnote.
Părțile vătămate care au sesizat bancnotele false sunt:
- SC I. SRL Oradea, SC T.R. SRL Oradea, T.I., s-au constituit părți civile cu câte 100 lei (dosar nr. 11106/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea);
- SC V. SRL Oradea, s-a constituit parte civilă cu 200 lei (dos. nr. 1416/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea);
- SC T. SRL Oradea, s-a constituit parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 1630/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea);
- SC S.I. SRL Oradea, nu s-a constituit parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 1643/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea);
- L.I., s-a constituit parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 1910/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea);
- SC R. SRL Oradea, s-a constituit parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 2063/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea);
- SC D. SRL Fegernicu Nou, jud. Bihor, s-a constituit parte civilă 100 lei (dos. nr. 2095/P/2011 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea);
- S.P., s-a constituit parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 1518/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita);
- M.V., nu s-a constituit parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 1523/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita);
- L.I., nu s-a constituit parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 145/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita);
- I.A., nu s-a constituit parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 306/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita);
- SC M. SRL Salonta, s-a constituit parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 31/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta);
- SC S.P. SRL Salonta, se constituie parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 134/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta);
- SC A.F. SRL Satu-Mare, se constituie parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 4620/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu-Mare);
- D.M., nu se constituie parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 3256/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău);
- P.N., se constituie parte civilă cu 4.800 lei (dos. nr. 335/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Șimleu-Silvaniei);
- SC A.I. SRL Tinca, jud. Bihor, se constituie parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 13 D/P/2011 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea);
- SC O.T.L. SA Oradea, se constituie parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 13 D/P/2011 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea);
- SC C. SRL Oradea, se constituie parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 13 D/P/2011 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea);
- SC C. SA Oradea, se constituie parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 13 D/P/2011 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea);
- SC I. SRL Oradea, se constituie parte civilă cu 100 lei (dos. nr. 13 D/P/2011 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea).
Prin rezoluțiile din 30 martie 2011 și 27 aprilie 2011 s-a dispus conexarea dosarelor penale nr. 11106/P/2010, 117/P/2011, nr. 1416/P/2011, nr. 1630/P/2011, nr. 1643 /P/2011, nr. 1910/P/2011, nr. 2063/P/2011 și nr. 2095/P/2011 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, nr. 1518/P/2010, nr. 1523/P/2010, nr. 145/P/2011 și nr. 306/P/2011 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Marghita, precum și nr. 31/P/2011 și nr. 134/P/2011 ale Parchetului de pe lângă Judecătoria Salonta, nr. 4620/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Satu-Mare, nr. 3256/P/2010 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Zalău și nr. 335/P/2011 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Șimleu-Silvaniei la dosarul nr. 13 D/P/2011 al D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea.
Totodată, prin ordonanța din 27 aprilie 2011, s-a dispus extinderea cercetărilor penale pentru actele materiale de punere în circulație de bancnote false.
Părțile vătămate identificate s-au constituit, în marea lor majoritate, părți civile în cauză. Partea vătămată P.N. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4.900 lei reprezentând contravaloarea celor doi cai pe care i-a vândut unui membru ai grupării infracționale în seara zilei de 12 martie 2011.
Prin rezoluția din 11 mai 2011, ora 09.30, s-a dispus începerea urmăririi penale față de membrii grupului infracțional organizat și pentru comiterea infracțiunii de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Astfel, s-a apreciat că prin punerea în circulație a bancnotelor false, membrii grupului infracțional organizat au comis și infracțiunea de înșelăciune față de comercianții la care au făcut cumpărături în mod fraudulos și prin care au cauzat, cu bună-știință, un prejudiciu.
Cu privire la identificarea autorului punerii în circulație a celor 49 de bancnote false, acesta nu poate fi învinuitul B.C.I., întrucât acesta s-a aflat împreună cu inculpații F.I., N.R.A. și învinuitul T.R.T. atunci când au pus în circulație cele 6 bancnote în localitățile Biharia, Gheghie, Fegernicu Nou, Oradea și Negreni, neputând fi în același timp în două locuri. Cu privire la plângerea părții vătămare P.N., cauza penală urmează a fi disjunsă în vederea identificării autorului infracțiunilor de punere în circulație de bancnote false și de înșelăciune.
În cauză, în vederea recuperării prejudiciului, prin ordonanța nr. 13 D/P/2011 din 11 aprilie 2011 s-a dispus aplicarea sechestrului asigurator supra imobilului din Marghita, str. Izvorului, jud. Bihor, aparținând inculpatului A.I. Totodată, s-a dispus aplicarea sechestrului asigurator asupra sumei de 250 lei.
Caracterul grav al activității acestei grupări a rezultat și din faptul că bancnotele falsificate au fost puse în circulație și în alte localități din țară, fiind astfel posibilă implicarea și a altor persoane care urmează, însă, a fi identificate. Pentru acest considerent, precum și pentru identificarea celorlalte două imprimante color la care au fost confecționate bancnotele false, cauza a fost disjunsă.
Faptele s-au dovedit cu raportul de expertiză al B.N.R. și I.T.A. – S.R.I. București, bancnotele - corp delict, declarațiile martorilor, procesele-verbale de conducere în teren, procesele-verbale întocmite de polițistul sub acoperire, procesele-verbale de certificare a înregistrărilor audio și video efectuate în baza Ordonanței provizorie, emisă de procuror și confirmată prin Autorizația nr. 28 din 25 februarie 2011 a Tribunalului Bihor, precum și din notele de redare a convorbirilor telefonice înregistrate în baza Autorizațiilor nr. 28/2011 și 30/2011.
La data de 15 martie 2011, cu ocazia efectuării percheziției la domiciliul inculpatului A.I., situat în Marghita, str. Izvorului, jud. Bihor, a fost găsit și ridicat revolverul marca Weihrach Mellrichstadt seria 1459872, cu calibru de 4 mm.
Din raportul de constatare tehnico-științifică nr. 234814 din 01 aprilie 2011 întocmit de specialiștii criminaliști din cadrul I.P.J. Bihor, rezultă că revolverul marca Weihrach Mellrichstadt seria 1459872, cu calibru de 4 mm. este în stare de funcționare.
Totodată, din adresa nr. 242299 din 30 martie 2011 a I.P.J. Bihor - Serviciul A.E.S.P.. rezultă că revolverul marca Weihrach Mellrichstadt seria 1459872, cu calibru de 4 mm. face parte din categoria armelor de foc letale scurte, fiind supus regimului autorizării. Revolverul nu a fost înregistrat în evidențele poliției.
Din declarațiile învinuiților Ș.A. (fiul inculpatul A.I.) și P.D.F. a rezultat că la începutul lunii februarie 2011 au găsit revolverul pe un teren viran situat în aproprierea casei de locuit, iar după ce l-au curățat de noroi au pus pistolul pe frigiderul din bucătărie. Susnumiții nu dețin autorizație pentru portarmă și nu au anunțat organele polițienești despre găsirea și deținerea armei de foc, motiv pentru care la data de 09 mai 2011, ora 08.00 s-a dispus începerea urmăririi penale față de aceștia pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen.
Din probele administrate în cauză nu a rezultat, cu certitudine, că inculpatul A.I. a cunoscut despre deținerea, fără drept, a revolverului de către fiul său Ș.A., astfel că în temeiul prevăzut de art. 10 lit. c) C. proc. pen., s-a dispus scoaterea de sub urmărirea penală pentru comiterea infracțiunii prevăzută de art. 279 alin. (1) C. pen.
Prezentându-se în fața instanței, prin declarațiile prevăzute la art. 3201 alin. (1) C. proc. pen., inculpații A.I., T.J., S.Z., F.I., N.R., T.R.T., B.C.I., au solicitat aplicarea în ce-i privește a procedurii prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., arătându-și intenția de a recunoaște săvârșirea faptelor cuprinse în actul de sesizare.
Inculpatul B.F. nu s-a prezentat și nu a solicitat aplicarea în ce-l privește a procedurii prevăzută de art. 3201 C. proc. pen..
După citirea actului de sesizare s-a procedat conform cu prevederile art. 3201 alin. (3) raportat la art. 3201 alin. (2) C. proc. pen., în ce-i privește pe cei șapte inculpați prezenți, respectiv au fost audiați cu privire la infracțiunile reținute în sarcina acestora, respectiv la recunoașterea ori nerecunoașterea acestora.
Cei șapte inculpați au confirmat despre cunoașterea conținutului actului de sesizare și al întregului material de urmărire penală, recunoscând în totalitate faptele reținute în actul de sesizare. Au declarat că nu mai solicită administrarea altor probe, pentru că își însușesc probele administrate la urmărire penală care sunt suficiente pentru lămurirea tuturor chestiunilor legate de cauză.
Drept pentru care instanța a reținut că prevederile legale care reglementează judecata în cazul recunoașterii vinovăției sunt aplicabile în cazul inculpaților.
Analizând probatoriul administrat a rezultat că starea de fapt mai sus descrisă este pe deplin lămurită.
Din probatoriul administrat în cursul urmăririi penale, însușit de inculpați, conform prevederilor art. 3201 C. proc. pen., instanța a reținut că starea de fapt arătată în actul de sesizare s-a confirmat și că lucrările dosarului de urmărire penală lămuresc toate chestiunile legate de cauză.
În privința tuturor celor șapte inculpați, din probele administrate în cauză a rezultat vinovăția acestora.
Starea de fapt a fost susținută și de inculpați care, în declarațiile lor, inclusiv cele date în fața judecătorului, au recunoscut necondiționat implicarea lor în săvârșirea faptelor de care sunt acuzați.
A rezultat că, în perioada 2010 – 2011, inculpații S.Z., F.I., N.R., T.R.T., B.C.I. au aderat la grupul infracțional organizat, inițiat și constituit de inculpații A.I. și T.J.
Caracterul organizat, structurat și conspirativ specific grupărilor de crimă organizată, este evidențiat de modul de acțiune mai sus descris.
Începând cu luna octombrie 2010 și până la data de 23 februarie 2011, data sesizării din oficiu a polițiștilor judiciari de la B.C.C.O. Oradea, în diferite localități din județele Bihor, Sălaj și Satu-Mare au fost depistate 13 plasări de bancnote cu cupiura de 100 lei falsă având seria 076D2937017 și emisiunea 01 iulie 2005. Astfel, în mun. Oradea au fost depistate 5 bancnote, în mun. Marghita au fost depistate 3 bancnote, în mun. Salonta au fost depistate 2 bancnote, iar în mun. Satu-Mare, Zalău și Ș.S. au fost depistate câte 1 bancnotă.
Urmare acestor împrejurări și a identificării inculpatul S.Z., o rudă mai îndepărtată a inculpatul A.I., în cauză au fost autorizate activități de supraveghere operativă, precum și a convorbirilor telefonice purtate între membrii grupării infracționale organizate. Astfel, au fost identificați și alți membrii ai grupării infracționale, inculpatul A.I., liderul grupării și inculpații F.I. și N.R.A., care au aderat sau care au sprijinit, sub orice formă, grupul infracțional organizat condus de către inculpatul A.I.
În data de 23 februarie 2011, inculpatul S.Z. a preluat de la inculpatul A.I. suma de 4.000 lei, alcătuită din 40 bancnote cu cupiura de 100 lei falsă având seria 076D2937017 și emisiunea 01 iulie 2005, pe care a vândut-o contra sumei de 1.800 lei numitului V.G., nume de cod. În acest scop, inculpatul S.Z. s-a deplasat singur până la domiciliul inculpatul A.I. din Marghita, str. Izvorului, jud. Bihor, iar banii falși i-a predat în autoturismul marca Audi 100, aflat în parcarea din fața clubului F. de pe bd. Dacia, Oradea. Acest aspect a rezultat în mod evident, din înregistrarea ambientală efectuată la data de 23 februarie 2011, în jurul orelor 18.30, în autoturismul marca Audi 100 între numitul S.Z. și colaboratorul cu nume de cod „V.G.”.
După plasarea acestei sume de 4.000 lei falsă, inculpatul A.I. l-a cooptat pe inculpatul F.I. , zis N., persoană pe care o cunoaște din Penitenciarul Oradea, cu scopul de a pune în circulație alte bancnote cu cupiura de 100 lei falsificată având seria 076D2937017 și emisiunea 01 iulie 2005.
Inculpatul F.I. a acceptat să sprijine gruparea infracțională condusă de inc A.I. și în perioada 10-12 martie 2011 a primit suma de 1.600 lei falsă în schimbul căreia a predat un număr de 5 telefoane celulare.
În vederea punerii în circulație a acestei sume de bani, 1.600 lei falși, inculpatul F.I. a atras în câmpul infracțional pe inculpatul N.R.A. și învinuiții T.R.T. și B.C.I. și împreună cu care, în noaptea de 12 martie 2011, a reușit să pună în circulație un număr de 6 bancnote. În acest scop au fost alese unitățile comerciale din localitățile din Biharia, Gheghie, Oradea, Fegernicu Nou, din jud. Bihor și Negreni, din jud. Cluj, care au fost deschise pe timpul nopții-fiind astfel îngreunată posibilitatea depistării falsului de către comercianți. La data de 05 aprilie 2011, cu prilejul îndeplinirii procedurii de conducere în teren, învinuiții T.R.T. și B.C.I. au indicat magazinele alimentare din localitățile din Biharia, Gheghea și Fegernicu Nou, jud. Bihor la care au pus în circulație câte o bancnotă cu cupiura de 100 lei falsă având seria 076D2937017 și emisiunea 01 iulie 2005.
Suma de 1.000 lei, alcătuită din 10 bancnote cu cupiura de 100 lei falsă, a fost apoi împărțită între inculpații F.I., N.R.A. și învinuitul B.C.I., din care s-a reușit recuperarea sumei de 300 lei. Astfel, în data de 15 martie 201, învinuitul B.C.I. s-a prezentat din proprie inițiativă în fața organului de cercetare penală pentru a preda cele 3 bancnote cu cupiura de 100 lei false și a denunța fapta sa.
Cele 4 bancnote cu cupiura de 100 lei falsă pe care inculpatul N.R.A. le-a primit de la inculpatul F.I., au fost puse în circulație în data de 13 martie 2011 în mun. Oradea, cu ajutorul altei persoane, așa cum rezultă și din procesele-verbale de conducere în teren de la dosar.
Din cele 3 bancnote cu cupiura de 100 lei falsă care au rămas asupra inculpatul F.I., acesta a pus în circulație o bancnotă cu cupiura de 100 lei falsă în mun. Oradea, iar celelalte 2 bancnote le-a aruncat în Râul Barcău.
Din starea de fapt mai sus descrisă a rezultat, în mod evident, că inculpatul A.I. a constituit un grup infracțional organizat care i-a avut ca principali membrii pe inculpații T.J., S.Z. și F.I. și care apoi au fost sprijiniți în punerea în circulație a banilor falși de către învinuiții T.R.T., B.C.I. și inculpatul N.R.A. Discuțiile telefonice purtate între membrii grupării infracționale au confirmat faptul că inculpatul A.I. era liderul acesteia și deținătorul bancnotelor falsificate, în timp ce ceilalți membrii erau distribuitori și plasatori.
Caracterul grav al activității acestei grupări a rezultat și din faptul că bancnotele falsificate au fost puse în circulație și în alte localități din țară, fiind astfel posibilă implicarea și a altor persoane care urmează, însă, a fi identificate. Pentru acest considerent, precum și pentru identificarea celorlalte două imprimante color la care au fost confecționate bancnotele false, cauza a fost disjunsă.
Faptele s-au dovedit cu raportul de expertiză al B.N.R. și I.T.A. – S.R.I. București, bancnotele. corp delict, declarațiile martorilor, procesele-verbale de conducere în teren, procesele-verbale întocmite de polițistul sub acoperire, procesele-verbale de certificare a înregistrărilor audio și video efectuate în baza Ordonanței provizorie emisă de procuror și confirmată prin Autorizația nr. 28 din 25 februarie 2011 a Tribunalului Bihor, precum și din notele de redare a convorbirilor telefonice înregistrate în baza Autorizațiilor nr. 28/2011 și 30/2011.
Cu prilejul percheziției domiciliare, efectuată la data de 16 martie 2011 au fost găsite coala de hârtie A4 pe care se află imprimate 2 bancnote cu cupiura de 100 lei având seria 076D2937017 și emisiunea 01 iulie 2005, imprimanta color marca HP model Deskjet 3920, cu seria CN 6121N23S, având un cartuș de cerneală color, precum și flacoane cu cerneală de culoare galbenă, roșie, albastră și neagră.
Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 31/2011 din data de 02 mai 2011, întocmit de specialiștii de la I.T.A. din cadrul S.R.I. București, a confirmat faptul că bancnotele expuse spre examinare și care fac parte din categoria A - 57 bancnote, au fost realizate cu o imprimantă HP Deskjet 3920. Imprimanta care a fost ridicată de la inculpatul T.J. utilizează tehnologia jet de cerneală, iar picăturile de cerneală dispuse pe suprafața imprimată a bancnotei, în grupuri de câte două, sub forma unor șiruri paralele, așa cum rezultă din pozele de la f. 494 verso, vol. I, a confirmat susținerea inculpatului că a printat bancnotele pe imprimanta sa.
Din același raport de constatare tehnico-științifică, la care s-a făcut referire a rezultat că pentru realizarea ferestrelor transparente au fost utilizate benzi adezive (scotch) de tip polipropilenic, prin suprapunerea a două astfel de benzi, iar între acestea fiind realizat desenul, folosindu-se o substanță de culoare albă. Această concluzie confirmă afirmațiile inculpatul T.J.
Din Raportul de expertiză B.N.R. nr. 1176 din 03 martie 2011 a rezultat că cele 40 de bancnote cu valoarea nominală de 100 lei, emisiunea 01 iulie 2005, toate cu seria 076D2937017 sunt contrafăcute și nu au putere circulatorie.
Din Raportul de constatare tehnico-științifică nr. 31/2011 din data de 02 mai 2011, întocmit de specialiștii de la I.T.A. din cadrul S.R.I. București, a rezultat că cele 93 de bancnote cu cupiura de 100 lei având seria 076D2937017 au fost realizate la 3 imprimante color care utilizează tehnologia jet de cerneală, aspect care confirmă că acestea sunt contrafăcute.
Astfel, un număr de 57 bancnote incluse în categoria A au fost realizate la imprimanta ridicată de la inculpatul T.J., un număr de 17 bancnote incluse în categoria B au fost realizate la o altă imprimantă neidentificată, iar celelalte 19 bancnote incluse în categoria C au fost realizate, de asemenea, la o altă imprimantă neidentificată, dar diferită de cea la care au fost realizate bancnotele din categoria B.
Cu ocazia examinării criminalistice a celor 93 de bancnote puse la dispoziția specialiștilor, au fost identificate și prelevate un număr de 23 fragmente de urme papilare evidențiate prin fotogramele de la capitolul VII, iar din adresa nr. 235417 din 12 mai 2011 a I.P.J. Bihor - Serviciul Criminalistic, rezultă că numai 7 urme papilare sunt apte în procesul de identificare. Astfel, 2 urme papilare reprezintă impresiunea degetului arătător de la mâna stângă a inculpatul A.I., restul de 5 urme papilare neprezentând elemente caracteristice cu impresiunile persoanelor incluse în cercul de suspecți.
Părțile vătămate identificate s-au constituit, în marea lor majoritate, părți civile în cauză. Partea vătămată P.N. s-a constituit parte civilă în cauză cu suma de 4.900 lei reprezentând contravaloarea celor doi cai pe care i-a vândut unui membru ai grupării infracționale în seara zilei de 12 martie 2011.
Din fișele de cazier judiciar a rezultat că inculpații A.I., T.J., F.I., B.C.I., N.R.A. au suferit anterior condamnări, iar inculpații S.Z. și T.R.T. nu au antecedente penale.
În cazul inculpaților A.I., B.C.I. și N.R.A. nu s-a putut reține starea de recidivă întrucât s-au împlinit termenele de reabilitare în ce-i privește.
Inculpatul A.I., în vârstă de 56 ani, a fost liderul grupării infracționale și este recidivist post-executoriu pentru condamnări la infracțiuni de înșelăciune și furt calificat. Ultima condamnare de 3 ani, 3 luni și 20 de zile închisoare a fost pronunțată prin sentința penală nr. 1193/19 mai 1999 a Judecătoriei Oradea, fiind arestat la 22 octombrie 1998 și eliberat la 03 noiembrie 2000, având un rest de pedeapsă de 468 zile.
Pe principalii membrii ai grupării infracționale, respectiv pe inculpatul T.J. și F.I., i-a cunoscut pe timpul executării pedepsei în Penitenciarul Oradea, având încredere în aceștia. Nu a fost sincer pe timpul urmăririi penale și nu a colaborat cu organul de urmărire penală pentru identificarea persoanelor care au pus în circulație bancnotele falsificate și pe care le-a deținut.
Inculpatul T.J., în vârstă de 37 ani, s-a constatat că este recidivist post-executoriu pentru condamnări la infracțiuni de furt calificat. Ultima condamnare de 8 ani închisoare a fost pronunțată prin sentința penală nr. 210 din 13 octombrie 1998 a Judecătoriei Satu-Mare, fiind arestat la 19 aprilie 1998 și eliberat la 17 septembrie 2003, având un rest de pedeapsă de 934 zile. A fost sincer pe timpul urmăririi penale.
Inculpatul S.Z., în vârstă de 23 ani, este rudă îndepărtată cu inculpatul A.I. și a fost responsabil de plasarea bancnotelor false în mun. Salonta, jud. Bihor. Nu este cunoscut cu antecedente penale și a recunoscut numai actul material din 23 februarie 2011 când a predat colaboratorului suma de 4.000 lei alcătuită din 40 de bancnote cu cupiura de 100 lei false.
Inculpatul F.I., în vârstă de 40 ani, este recidivist post-executoriu pentru condamnări la infracțiuni de furt calificat. Ultima condamnare de 5 ani și 4 luni închisoare a fost pronunțată prin sentința penală nr. 566 din 25 martie 2005 a Judecătoriei Oradea, fiind arestat la 19 octombrie 2006 și eliberat la 01 aprilie 2008, având un rest de pedeapsă de 674 zile. A fost sincer pe timpul urmăririi penale.
Inculpatul N.R.A., în vârstă de 32 ani, este recidivist post-executoriu pentru o condamnare la infracțiunea de proxenetism. Ultima condamnare de un an și 6 luni închisoare a fost pronunțată prin sentința penală nr. 1179 din 17 mai 1999 a Judecătoriei Oradea, fiind arestat la 14 octombrie 1998 și eliberat la 05 noiembrie 1999, având un rest de pedeapsă de 159 zile. A comis infracțiuni de furt calificat pe timpul minorității. A fost sincer pe timpul urmăririi penale.
Inculpatul B.C.I., în vârstă de 32 ani, este recidivist post-executoriu pentru condamnări la infracțiuni de furt calificat. Ultima condamnare de un an închisoare a fost pronunțată prin sentința penală nr. 1346 din 11 iunie 2004 a Judecătoriei Oradea, fiind arestat la 05 iulie 2004 și eliberat la 04 martie 2005, având un rest de pedeapsă de 122 zile. A fost sincer pe timpul urmăririi penale și din propria inițiativă a predat organelor de cercetare penală 3 bancnote false.
Inculpata T.R.T., în vârstă de 19 ani, nu este cunoscută cu antecedente penale și a fost sinceră pe timpul urmăririi penale.
Instanța a pronunțat condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.
La stabilirea stării de recidivă nu s-a ținut seama de condamnările pentru care a intervenit reabilitarea, sau în privința cărora s-a împlinit termenul de reabilitare.
Instanța, văzând prevederile art. 3201 C. proc. pen., și-a însușit probele administrate în dosarul de urmărire penală și a ținut seama de acestea la pronunțarea soluției in cauză.
A constatat îndeplinite condițiile stipulate în 3201 C. proc. pen. cu privire la fapte, inculpații A.I., T.J., F.I., B.C.I., N.R.A., S.Z. și T.R.T. și celelalte chestiuni legate de cauză.
S-a apreciat că grupul organizat de inculpații A.I. și T.J., la care au aderat inculpații F.I., B.C.I., N.R.A., S.Z. și T.R.T., a săvârșit în perioada 2010 – 2011 infracțiuni de inițiere sau constituirea unui grup infracțional organizat, ori aderare sau sprijinire unui astfel de grup, de falsificare de monedă, de înșelăciune și de deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, cauzând un prejudiciu însemnat.
Instanța a constatat că nu au fost evidențiate probe din care să rezulte că inculpații au încercat să-și însușească faptele altor persoane.
A rezultat că infracțiunile reținute în sarcina inculpaților F.I., B.C.I., N.R.A., S.Z. și T.R.T. nu ar fi putut fi săvârșite în modalitatea mai sus prezentată decât sub coordonarea inițiatorilor grupului organizat, inculpații A.I. și T.J., și doar respectând sarcinile și măsurile impuse acolo.
În legătură cu infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, aceasta se caracterizează conceptual prin înțelegerea între mai multe persoane, urmată de constituirea unei grupări structurate, care există pentru o perioadă de timp și acționează în mod coordonat în scopul comiterii unor infracțiuni grave, precum și aderarea la o astfel de grupare sau sprijinirea ei în orice mod.
S-a apreciat că pericolul social care constă în amenințarea ce decurge din existența grupului infracțional organizat, capătă gravitate tocmai datorită caracterului organizat al grupării respective, ce presupune o structură organică, o repartizare a atribuțiilor între membrii grupării, un program de activitate în care trebuie să intre săvârșirea uneia sau a mai multor infracțiuni.
Față de probele administrate și văzând normele legale în vigoare la data faptelor, instanța a dispus schimbarea încadrărilor juridice reținute în sarcina inculpaților.
Analizând probele administrate în cauză și ținând seama de opțiunea inculpaților privind aplicarea procedurii prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., respectiv a judecării în cazul recunoașterii vinovăției, instanța a constatat că faptele inculpaților A.I., T.J., F.I., B.C.I., N.R.A., S.Z. și T.R.T., astfel cum au fost descrise mai sus și probate la dosar, întrunesc elementele constitutive ale câte unei infracțiuni de inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat, ori aderarea sau sprijinirea unui astfel de grup, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, ale câte unei infracțiuni continuate de falsificare de monedă, prevăzută de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen. și ale câte unei infracțiuni continuate de înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. Cu privire la inculpații A.I. și T.J., s-a constatat că faptele descrise mai sus și probate la dosar, întrunesc și elementele constitutive ale câte unei infracțiuni de deținere de instrumente în vederea falsificării de valori, prevăzută de art. 285 C. pen.
Față de cele mai sus analizate, instanța de fond a respins cererile inculpaților privind schimbarea încadrării juridice în cauză din infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prevăzută de art. art. 8 din Legea nr. 39/2003.
Față de probele administrate în cauză, ținând seama de conduita și poziția în apărare a inculpaților, văzând și criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute în art. 72 C. pen., cât și prevederile art. 3201 C. proc. pen., instanța i-a condamnat pe inculpații A.I., T.J. și F.I. la pedepse just individualizate, apreciind însă că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse cu executare în regim de detenție.
Cu privire la inculpatul B.C.I. s-a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins prin aplicarea unor pedepse cu suspendarea condiționată sub supraveghere.
Față de natura infracțiunilor săvârșite, gradul sporit de pericol social, modalitatea de săvârșire, s-a apreciat că în cauză nu se impune reținerea circumstanțelor atenuante în favoarea niciunui inculpat.
Aplicarea pedepselor în prezenta cauză s-a făcut prin reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de norma legală pentru fiecare infracțiune în parte, prin aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., în ce-i privește pe inculpați.
La individualizarea pedepselor instanța a avut în vedere persoana inculpaților, cu vârste cuprinse între 19 - 57 de ani, antecedentele penale, respectiv lipsa acestora, împrejurările comiterii faptelor, gradul sporit de pericol social al acestora, precum și atitudinea inculpaților, de recunoaștere și regret a acestora.
Cuantumul pedepselor aplicate, cuantumul sporurilor și durata termenelor de încercare au fost stabilite după caz, raportat la fiecare inculpat în parte, ținând seama de numărul infracțiunilor, conduita inculpaților, contribuția mai redusă prin săvârșirea unui număr mai mic de infracțiuni.
Inculpatul A.I. a săvârșit patru infracțiuni, fiind organizatorul grupului, iar inculpații T.J. și F.I. au săvârșit faptele având antecedente penale. Pentru aceste considerente sporul aplicat a fost în cuantum egal.
Ceilalți inculpați au avut o contribuție mai redusă, astfel încât a fost justificată aplicarea unor pedepse cu suspendarea condiționată sub supraveghere pe un termen de încercare de 6 ani.
Ca efect al dispoziției privind executarea pedepselor suspendate condiționat sub supraveghere, inculpaților li s-a stabilit un program de supraveghere trimestrial de către Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Bihor.
Ca o consecință a condamnării, s-a interzis inculpaților dreptul de a fi aleși în autoritățile publice sau în funcții elective publice și de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.
Aplicând pedepse cu executare în regim de detenție, instanța a dedus perioada arestului preventiv efectuat de inculpați, după caz.
Aplicând pedepse cu suspendarea condiționată a executării acestora, instanța a constatat cu privire la perioada arestului preventiv efectuat de inculpați, după caz.
Cu privire la măsura preventivă s-a constatat că, prin încheierea din 11 octombrie 2011 a Tribunalului Bihor, definitivă prin nerecurare la 12 octombrie 2011, cu privire la inculpații A.I., T.J., F.I., N.R.A. și S.Z. s-a dispus înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea fără încuviințarea instanței.
Cu privire la măsura preventivă, atâta timp cât instanța a dispus condamnarea inculpaților, a apreciat că menținerea obligațiilor stabilite în împrejurarea dispunerii înlocuirii arestului preventiv sunt oportune.
S-a apreciat menținerea măsurii ca un mijloc în favoarea inculpaților pentru judecarea cu celeritate a cauzei în căile de atac, inculpații având astfel posibilitatea de confirmare a conduitei avute până în acest moment procesual.
Privind acțiunea civilă, s-au admis pretențiile așa după cum au fost formulate și dovedite la dosar, respectiv s-a luat act de renunțarea la constituirea de parte civilă, cât și de faptul că una din părțile civile a decedat, neavând succesori, după caz.
În aceste din urmă cazuri a fost dispusă confiscarea sumei de 800 lei, întrucât această sumă nu se restituie persoanelor vătămate. Suma a fost confiscată în solidar de la inculpați, întrucât nu s-a putut stabili care dintre aceștia au pus în circulație pe care bancnotă falsă, respectiv cărei părți civile i-au fost remise.
Având în vedere hotărârea de condamnare, s-a menținut sechestrul asigurator instituit în cauză.
S-a dispus confiscarea specială în cauză a unui număr de 112 bancnote false cu cupiura de 100 lei, toate având seria 076D2937017, a imprimantei color marca HP model Deskjet 3920 cu seria CN 6121N23S și a calculatorului Davio, ambele ridicate de la inculpatul T.J., a unui număr de 2 săbii menționate în dovada seria AB nr. 0033995 a I.P.J. Bihor și a revolverului marca Weihrach Mellrichstadt seria 1459872, calibrul 4 mm, acestea din urmă ridicate de la inculpatul A.I., bunuri a căror deținere este interzisă de lege.
S-a constatat că partea civilă P.N. nu are calitate procesuală în prezenta cauză, deoarece prin actul de sesizare a instanței din prezenta cauză, la pct. V, s-a disjuns cauza pentru identificarea autorului și stabilirea prejudiciului reclamat.
Pentru soluționarea acțiunii penale față de inculpatul B.F. care nu a înțeles să se prezinte și să solicite aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., în ce-l privește, cât și a acțiunii civile față de acesta, s-a impus administrarea de probe în fața instanței, și, văzând prevederile art. 3201 alin. (4) și (5) C. proc. pen., a dispus disjungerea cauzei și a fixat termen de judecată în acest sens.
Disjungerea cauzei față de inculpatul B.F. s-a impus, întrucât Legea nr. 202/2010 a prevăzut o manieră de soluționare rapidă și eficace în ce-i privește pe inculpații care recunosc în totalitate faptele reținute în sarcina acestora prin actul de sesizare, cum este cazul inculpaților A.I., T.J., F.I., B.C.I., N.R.A., S.Z. și T.R.T.
Împotriva hotărârii penale mai sus arătată au formulat apeluri inculpații A.I., T.J., F.I. și T.R.T. solicitând următoarele:
Inculpatul A.I. a solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței apelate și, în urma rejudecării, să se rețină în sarcina sa dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și circumstanțele atenuante prevăzute de articolul 74 lit. a) și c) C. pen., să se înlăture sporul de 9 luni închisoare aplicat de instanța de fond și, pe cale de consecință, să fie coborâte pedepsele sub minimul special prevăzut de lege, iar în baza art. 861 C. pen., să se dispună suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei rezultante.
În motivarea apelului s-a arătat că, prin declarațiile date inculpatul A.I. a facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a mai multor membrii ai grupului, astfel că se impune a se reține în sarcina acestuia dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 cu consecința reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege. Referitor la reținerea circumstanțelor atenuante s-a arătat că inculpatul, deși are antecedente penale, este reabilitat, integrat în societate, familist și a recunoscut faptele, a cooperat cu organele judiciare, s-a prezentat la fiecare termen de judecată, astfel că se impune reținerea acestor circumstanțe atenuante.
S-a solicitat a fi avute în vedere și vârsta relativ înaintată a inculpatului, starea de sănătate precară a acestuia, aspecte care impun alegerea unei modalități neprivative de executare a pedepsei aplicate.
Inculpatul T.J. a solicitat admiterea apelului formulat, desființarea hotărârii apelate și, în principal, achitarea inculpatului pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. (lipsind latura subiectivă a infracțiunii), pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 285 C. pen., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., iar în subsidiar, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond în vederea rejudecării fondului în procedură normală.
În motivarea apelului s-a arătat că instanța de fond nu putea să admită cererea de judecare în baza procedurii prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., deoarece, chiar dacă inculpatul a solicitat aplicarea dispozițiilor textului legal mai sus arătat, probele administrate în cauză nu sunt suficiente pentru a stabili că inculpatul este vinovat de comiterea faptelor pentru care a fost trimis în judecată.
Referitor la infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 s-a arătat că nu rezultă din probe în ce fel inculpatul a inițiat, a constituit, a aderat ori a sprijinit grupul infracțional, în condițiile în care acesta doar a realizat la o imprimantă color câteva fotocopii cu cupiura de 100 lei la cererea coinculpatului A.I., fără să ia legătura cu nici un alt coinculpat și nici nu a știut despre ceilalți coinculpați.
Cu privire la infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., s-a arătat că, pentru a exista această infracțiune este nevoie ca imprimarea,contrafacerea ori copierea de monezi să fie apte circulației pe piața monetară, să creeze convingerea și să fie astfel făcută de a fi crezută ca fiind o monedă autentică. Conform probelor, copiilor xerox făcute de inculpatul T.J. erau ușor de recunoscut ca fiind neadevărate și abia ulterior, fără știrea inculpatului, aceste copii erau prelucrate și puse pe ele acel element de identificare din plastic pentru a fi cât de cât asemănătoare bancnotelor adevărate.
Cu privire la infracțiunea de punere în circulație de monedă falsă, inculpatul nu a pus în circulație, nu a plasat nu a folosit niciuna din aceste monede și asta pentru că nu erau apte de a fi valorificate.
Lipsesc și elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 285 C. pen., deoarece imprimanta color pe care o deținea inculpatul era o imprimantă color obișnuită, nefiind fabricată de inculpat cu scopul de a servi la comiterea infracțiunii de falsificare a monedelor.
Inculpatul F.I. a solicitat admiterea apelului formulat, desființarea hotărârii apelate în sensul reducerii pedepsei aplicate. În motivarea apelului a arătat că, în mod greșit, instanța de fond l-a condamnat pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 282 C. pen., deoarece doar a pus în circulație bancnotele falsificate, fără a avea nicio contribuție la falsificarea acestora, astfel că se impunea condamnarea sa doar pentru infracțiunea prevăzută de art. 282 alin. (2) C. pen.; de asemenea, s-a arătat că, raportat la gradul de participare la comiterea faptelor și de atitudinea manifestată pe parcursul urmăririi penale, se impune reducerea pedepsei aplicate în cauză, fiind incidente și dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003.
Prin decizia penală nr. 131/ A din 15 noiembrie 2012, Curtea de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minor, a admis apelurile declarate de inculpații T.J. și F.I. împotriva sentinței penale nr. 30 din 10 februarie 2012 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care a desființat-o în sensul că:
A descontopit pedeapsa de 4 ani și 9 luni închisoare aplicată inculpatului T.J. în pedepsele componente de 4 ani închisoare; 4 ani închisoare, un an închisoare și a înlăturat sporul de 9 luni închisoare.
A reținut în favoarea inculpatului T.J. dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003.
A redus pedeapsa aplicată inculpatului T.J. pentru comiterea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., de la 4 ani închisoare până la 3 ani 6 luni închisoare.
A contopit pedepsele aplicate inculpatului T.J. în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, fără a-i mai adăuga vreun spor, astfel că inculpatul T.J. va executa o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen.
A descontopit pedeapsa de 4 ani și 9 luni închisoare aplicată inculpatului F.I. în pedepsele componente de 4 ani închisoare; 4 ani închisoare, 4 ani închisoare și a înlăturat sporul de 9 luni închisoare.
A reținut în favoarea inculpatului F.I. dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003.
A redus pedeapsa aplicată inculpatului F.I. pentru comiterea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., de la 4 ani închisoare până la 3 ani 6 luni închisoare.
A contopit pedepsele aplicate inculpatului F.I. în pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, fără a-i mai aplica vreun spor, astfel că acesta va executa o pedeapsă rezultantă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și 64 lit. a) teza II și lit. b) C. pen.
În baza art. 379 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., a respins, ca nefundat, apelul penal formulat de inculpatul A.I.
În baza art. 369 C. proc. pen., s-a luat act de retragerea apelului formulat de inculpata T.R.T.
În baza art. 193 C. proc. pen., a obligat pe inculpații A.I. și T.R.T. la plata a câte 300 lei fiecare, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.
Pentru a pronunța această hotărârea, instanța de prim control judiciar a apreciat corect reținută situația de fapt de către instanța de fond, probele administrate confirmând vinovăția inculpaților.
S-a apreciat că se impune reținerea art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 în favoarea inculpaților T.J. și F.I., întrucât au recunoscut încă din faza de urmărire penală faptele pentru care au fost trimiși în judecată, furnizând informații despre organizarea și funcționarea grupului infracțional, facilitând identificarea și tragerea la răspundere penală a celorlalți membri ai grupului.
Deși inculpatul T.J. a solicitat achitarea sa pentru infracțiunile prevăzute și pedepsite art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 282 alin. (1) și (2) C. pen. și art. 285 C. pen., s-a apreciat că, întrucât inculpatul a solicitat judecarea cauzei în procedura simplificată, este exclusă pronunțarea unei soluții de achitare.
Pedeapsa aplicată inculpatului A.I. s-a considerat corect individualizată, în raport de criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., neimpunându-se reducerea acesteia, iar în ceea ce-i privește pe inculpații T.J. și F.I. pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, ca urmare a reținerii dispozițiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, pedeapsa a fost redusă.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea și inculpații T.J., F.I. și A.I.
Recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea îi vizează pe inculpații T.J. și F.I., solicitându-se casarea hotărârii atacate și menținerea hotărârii primei instanțe, deoarece în mod nelegal instanța de apel a aplicat celor doi inculpați prevederile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, dispozițiile legale menționate nefiind incidente.
Se arată că cei doi inculpați nu au formulat denunț în cauză, în sensul art. 9 din Legea nr. 39/2003, aceștia doar au recunoscut săvârșirea faptelor, fapt ce nu este de natură a atrage consecințele art. 9 din Legea nr. 39/2003, recunoașterea faptelor fiind valorificată prin reținerea prevederilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.
De asemenea, se apreciază că individualizarea pedepselor este netemeinică, întrucât înlăturarea sporului de pedeapsă și reducerea cuantumului nu se justifică față de participarea majoră la săvârșirea faptelor și de starea de recidivă a inculpaților.
Inculpatul T.J. și-a întemeiat recursul pe cazurile de casare prevăzute de art. 3859 pct. 9, 17 și 14 C. proc. pen., solicitând trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece instanța nu s-a pronunțat pe solicitarea inculpatului, învederată în memoriul depus, în sensul de a fi trimisă cauza spre rejudecare, iar în subsidiar, schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 282 alin. (1) C. pen. și reducerea cuantumului pedepsei.
Inculpații F.I. și A.I. și-au întemeiat recursurile pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., solicitând redozarea pedepselor aplicate.
Înalta Curte de Casație și Justiție, examinând recursurile prin prisma cazurilor de casare invocate, și din oficiu, conform art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., le consideră nefondate pe cele ale inculpaților și fondat pe cel al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea pentru următoarele considerente:
1. Cu privire la recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea, Înalta Curte îl consideră fondat numai cu privire la critica vizând greșita reținere a dispozițiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 în favoarea inculpatului T.J. și F.I.
Conform art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, persoana care a săvârșit una din faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) sau (3) și care, în cursul urmăririi penale sau al judecății, denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a uneia sau mai multor membrii ai grupului infracțional organizat, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege. Denunțul făcut în condițiile Codului de procedură penală (art. 221) trebuie să aibă drept rezultat identificarea și tragerea la răspundere penală a cel puțin unuia din membrii grupului infracțional organizat, în sensul furnizării de date suficiente pentru stabilirea identității, a contribuției și vinovăției celui denunțat.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că inculpații nu au formulat un denunț în sensul dispozițiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, ci au recunoscut faptele reținute în sarcina lor, iar identificarea membrilor grupului și a celorlalți participanți a fost consecința interceptărilor telefonice, persoanele și starea de fapt fiind cunoscute organelor de urmărire penală la data când inculpații dăduseră declarații de recunoaștere a faptelor, motiv pentru care vor fi înlăturate dispozițiile art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 reținute în favoarea inculpaților.
În ceea ce privește critica privind greșita înlăturare a sporului de pedeapsă și a reducerii acesteia, Înalta Curte o consideră nefondată.
Ca urmare a atitudinii sincere avute de către inculpați, nu se justifică aplicarea unui spor pedepsei, întrucât ar fi lipsită de eficiență aplicarea procedurii simplificate, prevăzută de art. 3201 C. proc. pen. Or, inculpații în considerarea aplicării unei pedepse într-un cuantum scăzut s-au prevalat de această procedură.
În cauză, Înalta Curte apreciază că nu se justifică aplicarea sporului de 9 luni închisoare, raportat la conduita procesuală a inculpaților, la limitele de pedeapsă prevăzute de lege, la împrejurările și consecințele faptelor lor, la faptul că, instanța s-a orientat la aplicarea unor pedepse către minimul special prevăzut de lege.
Or, având în vedere decizia de îndrumare a fostului Tribunal Suprem nr. 5 din 27 martie 1961, în care s-a reținut că „sporul de pedeapsă se aplică atunci când se constată de către instanță că cea mai gravă dintre pedepsele pronunțate nu este suficientă pentru reeducarea infractorului și ținându-se seama și de pericolul social pe care-l prezenta însuși pluralitatea infracțiunilor săvârșite, precum și de cuantumul pedepsei ce urmează a fi abordate, cât și dispozițiile art. 34 lit. b) C. pen., care prevăd că în caz de concurs de infracțiuni, dacă instanța a stabilit în sarcina unei persoane numai pedepse cu închisoare „se aplică pedeapsa cea mai grea care poate fi sporită până la maximul ei special, iar când acest maxim nu este îndestulător se poate adăuga un spor de până la 5 ani”, Înalta Curte apreciază că, în mod corect, s-a înlăturat de către instanța de prim control judiciar sporul de pedeapsă aplicat inculpaților.
Textul de lege consacră ordinea operațiunilor de individualizare judiciară a pedepsei în cazul concursului de infracțiuni și implicit caracterul subsidiar al sporului de pedeapsă.
Atâta timp cât instanța de fond a apreciat ca pentru faptele deduse judecății nu s-a impus majorarea pedepsei până la limita maximă (au fost aplicate pedepse către limita minimă), în mod justificat s-a înlăturat sporul de pedeapsă aplicat fără luarea în considerare a dispozițiilor art. 34 C. pen., care prevăd ordinea operațiunilor de individualizare judiciară a pedepselor, precum și caracterul subsidiar al sporului de pedeapsă.
Pentru aceste considerente, critica Parchetului privind înlăturarea sporului de 9 luni, aplicat inculpaților F.I. și T.J. este nefondată, motiv pentru care în baza art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., va admite recursul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea, va casa în parte decizia penală nr. 131/A/2012 din 15 noiembrie 2012 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori și rejudecând:
Va descontopi pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului T.J. în pedepse componente pe care le va repune în individualitatea lor.
Va înlătura dispoziția art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 reținută în favoarea inculpatului T.J.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., va condamna pe inculpatul T.J. la pedeapsa de 4 ani închisoare.
Va contopi pedeapsa de 4 ani închisoare cu pedepsele aplicate aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 30 din 10 februarie 2012 a Tribunalului Bihor pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (4 ani închisoare) și art. 285 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (un an închisoare), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
Va descontopi pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului F.I. în pedepse componente pe care le va repune în individualitatea lor.
Va înlătura dispoziția art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 reținută în favoarea inculpatului F.I.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., va condamna pe inculpatul F.I. la pedeapsa de 4 ani închisoare.
Va contopi pedeapsa de 4 ani închisoare cu pedepsele aplicate aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 30 din 10 februarie 2012 a Tribunalului Bihor pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (4 ani închisoare) și art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (4 ani închisoare), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
Va menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
II. Recursurile inculpaților T.J., F.I. și A.I. declarate împotriva deciziei penale, sunt nefondate, motiv pentru care Înalta Curte le va respinge, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.
Cu privire la critica inculpatului T.J., întemeiată pe cazul de casare prevăzute de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen., prin care solicită trimiterea cauzei spre rejudecare, deoarece instanța de apel nu s-a pronunțat asupra tuturor criticilor formulate împotriva hotărârii instanței de fond, critici cuprinse în memoriul adresat instanței, Înalta Curte o consideră nefondată.
Din analiza conținutului actelor dosarului rezultă că la dosar instanță apel, inculpatul T.J. a formulat un memoriu unde a solicitat în principal achitarea, iar în subsidiar, desființarea sentinței primei instanțe și trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea judecării fondului în procedură normală și nu așa cum s-a realizat prin aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.
Analizând conținutul deciziei atacate, prin raportare la critica formulată de către recurent, instanța de apel, în decizia pronunțată la dosar a motivat faptul că atâta timp cât inculpatul T.J. a solicitat aplicarea procedurii simplificate, prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., recunoscându-și vinovăția și fiind de acord ca judecarea cauzei să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, este exclusă posibilitatea pronunțării unei soluții de achitare, astfel încât s-a învederat implicit că inculpatul nu mai poate reveni asupra acestei solicitări, cererea sa de judecare potrivit procedurii de drept comun fiind nefondată.
Astfel, Înalta Curte constată că hotărârea instanței de apel este motivată cu privire la solicitarea inculpatului de aplicare a procedurii de drept comun, motivarea nepresupunând un răspuns detaliat fiecărei probleme, ci este suficient să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse judecății, iar din această analiză rezultă implicit faptul că instanța s-a pronunțat și pe cea de a doua solicitare a inculpatului.
Cu privire la critica aceluiași inculpat T.J., vizând schimbarea de încadrare juridică din infracțiunea prevăzută de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 282 alin. (1) C. pen. ( caz de casare prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen.), Înalta Curte o consideră nefondată.
Din analiza conținutului laturii obiective a infracțiunii prevăzută art. 282 alin. (2) C. pen., rezultă că legiuitorul a incriminat atât faptul punerii în circulație a monedei falsificate cât și deținerea monedei falsificate în vederea punerii în circulație.
Întreg probatoriul administrat (probe testimoniale care se coroborează cu declarațiile inculpaților) relevă împrejurarea că inculpatul T.J. a deținut bancnotele contrafăcute (pe care el însuși le falsificase), încredințându-le inculpatului A.I., în vederea punerii lor în circulație. Deținerea valorilor falsificate în vederea punerii lor în circulație presupune păstrarea monedei falsificate în vederea punerii ulterior în circulație, fapt pe care inculpatul T.J. l-a realizat.
Astfel, solicitarea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 282 alin. (1) C. pen., este nefondată.
Cu privire la critica recurenților inculpați T.J., F.I. și A.I., întemeiată pe cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., Înalta Curte o consideră nefondată.
Individualizarea judiciară a pedepselor aplicate inculpaților s-a făcut cu respectarea dispozițiilor art. 72 C. pen., având în vedere gradul ridicat de pericol social al faptelor pentru care au fost trimiși în judecată (grup infracțional organizat, fals de monedă, deținere de instrumente în vederea falsificării de valori), împrejurările și modul în care s-au comis, urmările produse (crearea unor stări de pericol pentru siguranța circuitului monetar), circumstanțele personale ale inculpaților, atitudinea sinceră avută pe parcursul cercetării judecătorești, antecedente penale (sunt cunoscuți cu antecedente penale, ceea ce demonstrează perseverența acestora în activitatea infracțională.
Chiar dacă individualizarea pedepsei este un proces interior, strict personal al judecătorului, ea nu este totuși un proces arbitrar, subiectiv, ci din contră el trebuie să fie rezultatul unui examen obiectiv al întregului material probator, studiat după anumite reguli și criterii precis determinate.
Ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.
Numai o pedeapsă justă și proporțională este de natură să asigure atât exemplaritatea, cât și finalitatea acesteia, prevenția specială și generală înscrise și în Codul penal român, în art. 52 alin. (1), potrivit căruia „scopul pedepsei este prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni.” În același timp însă, se impune ca în cadrul operației de individualizare a pedepsei, judecătorul să ia în considerare împreună toate criteriile prevăzute de norma legală amintită, să le evalueze laolaltă și, după caz, să le acorde o pondere deosebită fiecăruia dintre acestea, determinată de propriul lor conținut, în vederea stabilirii pedepsei celei mai corespunzătoare pentru reeducarea celui condamnat.
Ori, faptele pentru care inculpații au fost condamnați de instanța de fond sunt neîndoielnic grave, astfel că în operațiunea complexă a individualizării tratamentului penal, s-a avut în vedere maniera în care aceștia au procedat, activitățile ilicite desfășurate, importanța și specificul valorilor sociale ocrotite de legea penală, consecințele grave ale acțiunilor lor și, nu în ultimul rând, circumstanțele personale ale inculpaților, atitudinea cu privire la faptele comise, antecedența penală, situația familială și materială, motiv pentru care resocializarea lor viitoare pozitivă nu este posibilă decât prin sancțiunile aplicate, atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare. Dacă asemenea fapte nu ar fi urmate de o ripostă corespunzătoare a organelor în drept s-ar întreține climatul infracțional și s-ar crea inculpaților menționați impresia că pot ignora în continuare valorile ocrotite de lege, prin normele speciale, fără a accepta să-și corijeze comportamentul, putându-se ajunge în final în atare mod la lipsă de efect educativ a pedepselor aplicate.
Înalta Curte reține că recunoașterea anumitor împrejurări ca și circumstanțe atenuante judiciare este posibilă numai dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.
Așa fiind, concluzia care se desprinde este aceea că s-a acordat suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunilor, dar și poziției procesuale a inculpaților, astfel că pedepsele aplicate, atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare sunt juste și proporționale, în măsură să asigure funcțiile de constrângere și de reeducare, precum și scopul preventiv al sancțiunii.
Pentru aceste considerente, conform art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații T.J., F.I. și A.I. împotriva aceleiași decizii penale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea împotriva deciziei penale nr. 131/A/2012 din 15 noiembrie 2012 a Curții de Apel Oradea, secția penală și pentru cauze cu minori.
Casează în parte decizia penală atacată și rejudecând:
I. Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului T.J. în pedepse componente pe care le repune în individualitatea lor.
Înlătură dispoziția art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 reținută în favoarea inculpatului T.J.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., condamnă pe inculpatul T.J. la pedeapsa de 4 ani închisoare.
Contopește pedeapsa de 4 ani închisoare cu pedepsele aplicate aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 30 din 10 februarie 2012 a Tribunalului Bihor pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (4 ani închisoare) și art. 285 C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (un an închisoare), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
II. Descontopește pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare aplicată inculpatului F.I. în pedepse componente pe care le repune în individualitatea lor.
Înlătură dispoziția art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 reținută în favoarea inculpatului F.I.
În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., condamnă pe inculpatul F.I. la pedeapsa de 4 ani închisoare.
Contopește pedeapsa de 4 ani închisoare cu pedepsele aplicate aceluiași inculpat prin sentința penală nr. 30 din 10 februarie 2012 a Tribunalului Bihor pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 282 alin. (1) și (2) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (4 ani închisoare) și art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 41, art. 42 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. (4 ani închisoare), urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.
Menține celelalte dispoziții ale deciziei atacate care nu sunt contrare prezentei decizii.
Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații T.J., F.I. și A.I. împotriva aceleiași decizii penale.
Obligă recurenții inculpați T.J., F.I. și A.I. la plata sumei de câte 500 lei cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 300 lei, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se vor avansa din fondul Ministerului Justiției.
Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Oradea, rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, azi 24 octombrie 2013.