Validity of public authority response to email petition and exclusion of civil liability under petition processing rules
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as unfounded, upholding the appellate court's rejection of the plaintiff's action, thereby leaving the initial decision in force. The case involved a public administrative dispute where the plaintiff claimed the defendant authority failed to respond to an email petition from August 2011 requesting information about surveillance or operational attention, and sought material and moral damages. The court determined that the authority had duly responded within the statutory 30-day period by stating the plaintiff was not in operational records, in compliance with Article 8(1) of Government Emergency Ordinance No. 27/2002 regarding petition processing; the appeal was rejected under Article 312 of the Code of Civil Procedure read together with Article 20 of Law No. 554/2004 on administrative contentions.
Legislator headnote
AI generatedart. 3041 C. proc. civ, art. 312 C. proc. civ, art. 20 din Legea nr. 554/2004; Validity of public authority response to email petition and exclusion of civil liability under petition processing rules: Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor aflate la dosar, constată următoarele:
Prin sentința nr. 2892 din 2 mai 2012, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamantul D.I., în contradictoriu cu pârâta Jandarmeria Română, prin care solicita obligarea acesteia din urmă să răspundă petiției adresate de reclamant prin poșta electronică la data de 18 august 2011 și să-i plătească daune materiale și morale.
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut, în esență, că acțiunea este neîntemeiată, față de împrejurarea că autoritatea pârâtă a răspuns petiției adresate de reclamant, pe aceeași cale pe care a fost formulată, așa cum rezultă din înscrisul datat 25 august 2011.
Împotriva acestei soluții, considerând-o netemeinică și nelegală, a declarat recurs reclamantul, susținând, în esență, că instanța de judecată a reținut în mod greșit că autoritatea pârâtă ar fi răspuns petiției sale.
Examinând cauza și sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu criticile formulate de recurent, precum și cu dispozițiile legale incidente, inclusiv cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, după cum se va arăta în continuare.
Prin cererea adresată la data de 18 august 2011, prin e-mail, intimatei Jandarmeria Română, recurentul a solicitat să i se comunice „motivele și data de la care am intrat în atenția Jandarmeriei Române”.
Contrar susținerilor recurentului, la data de 25 august 2011, așa cum rezultă din înscrisul aflat la fila 24 - dosar fond, autoritatea intimată a răspuns petiției adresate de acesta, pe aceeași cale pe care a fost formulată, comunicându-i, prin Adresa din aceeași dată, că „nu figurați în evidențele operative ale Jandarmeriei Române” și că „structurile operative ale Jandarmeriei Române nu v-au accesat datele personale din bazele de date aparținând Direcției pentru Evidența Persoanelor” (fila 25-dosar fond).
Autoritatea intimată a procedat, așadar, în conformitate prevederile art. 8 alin. (1) din O.G. nr. 27/2002 privind reglementarea activității de soluționare a petițiilor, potrivit cărora „Autoritățile și instituțiile publice sesizate au obligația să comunice petiționarului, în termen de 30 de zile de la data înregistrării petiției, răspunsul, indiferent dacă soluția este favorabilă sau nefavorabilă”.
Față de considerentele arătate, constatându-se că soluția primei instanțe este temeinică și legală, în baza art. 312 C. proc. civ., raportat la art. 20 din Legea nr. 554/2004, recursul va fi respins ca nefondat, menținându-se sentința criticată, ca fiind temeinică și legală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul D.I. împotriva sentinței nr. 2892 din 2 mai 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 3 decembrie 2013.