Post-expropriation restitution in kind: impossibility due to urban development and public use
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal as unfounded, thereby upholding the lower courts' decisions that rejected the claim for the restitution of the property in kind. The dispute concerned a civil action for the retrocession of a house and land expropriated in 1982 under a presidential decree for the construction of public urban infrastructure in Deva. The plaintiff argued the expropriation was abusive and sought full restitution, challenging the lower courts for failing to order a judicial technical expertise to precisely identify the plot's current location. The appellate court held that restitution in kind was legally impossible because the expropriation purpose had been fully achieved, as the site now hosts a public green space, a parking lot, and part of an apartment building, rendering the specific performance of the claim unenforceable.
Legislator headnote
AI generatedart. 304 pct. 9 C.proc.civ; Post-expropriation restitution in kind: impossibility due to urban development and public use: Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate în sensul prevederilor art. 304 pct. 9 C.proc.civ.susținând că nu s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice care să stabilească în mod exact unde se află terenul ce a aparținut reclamantului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamantul I.A.împotriva deciziei nr. 172/A din 24 septembrie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia – Secția civilă.
La apelul nominal s-au prezentat: recurentul-reclamant I.A.și intimatul pârât Statul Român, prin Ministerul Finanțelor Publice, reprezentat de consilier juridic V.C.S., lipsind intimații Consiliul Local al Municipiului Deva și Direcția Generală a Finanțelor Publice Hunedoara.
Procedura completă.
Recurentul-reclamant I.A.solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat, precizând că cere restituirea integrală a terenului.
Consilier juridic V.C.S. pune concluzii de respingere a recursului.
C U R T E A
Asupra recursului civil de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată la data de 19 aprilie 2000 pe rolul Tribunalului Hunedoara, reclamantul I.A.a chemat în judecată pârâtul Ministerul Finanțelor Publice, solicitând ca prin sentința ce se va pronunțat să se dispună a-i fi retrocedat imobilul – casă și teren de 600 m.p. situat în Deva, str. George Coșbuc nr. 27.
A arătat în motivarea acțiunii că exproprierea dispusă prin Decretul nr. 261/1982 a fost abuzivă.
Tribunalul Hunedoara, prin sentința civilă nr. 303/2000 din 22 decembrie 2000, a fost respinsă acțiunea ca nefondată.
Instanța a reținut în esență că prin Decretul 261/1982 au fost expropriate mai multe imobile în Municipiul Deva, între care casa și terenul de 570 m.p. figurează în anexa Decretului la poziția nr. 34.
Scopul exproprierii l-a constituit construirea unui număr de 594 apartamente, a dotărilor comerciale și tehnico-edilitare aferente precum și a unor artere de circulație în zona pieții centrale.
Din actele și lucrările dosarului a rezultat că scopul exproprierii a fost în totalitate atins. Ansamblul urbanistic s-a realizat, iar pe terenul ce a aparținut reclamantului se află actualmente piața agroalimentară a Municipiului Deva.
S-a mai reținut că reclamantul a fost despăgubit și că în raport de circumstanțele concrete ale cauzei, restituirea în natură a imobilului nu este posibilă.
Apelul declarat de reclamant împotriva acestei sentințe a fost respins, cu o motivare similară, prin decizia civilă nr. 172/24 septembrie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs reclamantul criticând-o pentru nelegalitate în sensul prevederilor art. 304 pct. 9 C.proc.civ.susținând că nu s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice care să stabilească în mod exact unde se află terenul ce a aparținut reclamantului.
În cadrul probei cu înscrisuri reclamantul a depus o expertiză extrajudiciară, intitulată „Documentație topografică de reconstituire a imobilului situat în Deva str. George Coșbuc nr. 27”.
Examinând actele și lucrările dosarului, Curtea reține că recursul nu este fondat.
Instanțele au ajuns la concluzia corectă că scopul exproprierii a fost atins, vechile construcții aflate în zonă fiind demolate și edificându-se un ansamblu urbanistic de uz și interes public.
Chiar și expertiza extrajudiciară depusă în recurs, ale cărei concluzii nu se coroborează cu alte mijloace de probă, stabilește că pe terenul ce a aparținut reclamantului se află un spațiu verde de uz public, o parcare și o parte dintr-un bloc de locuințe. Și în această ipoteză deci, rezultă că retrocedarea imobilului către reclamant nu mai este posibilă.
Cum hotărârile pronunțate sunt legale și temeinice, recursul reclamantului urmează a fi respins ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul I.A.împotriva deciziei nr. 172/A din 24 septembrie 2001 a Curții de Apel Alba Iulia.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 iunie 2003.