Peremption of cassation appeal for one-year dormancy after procedural suspension
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice, Civil Section, ruled that the appeal filed by the appellants against the Court of Appeal's 2001 decision was perempted (perimat), thereby leaving the appellate court's 2001 decision in force; this decision resulted from a property dispute concerning the nullity of a 1996 sale-purchase contract for real estate, where the initial trial court had annulled the contract and ordered the property returned to the claimant, but the appellate court reversed that outcome by dismissing the main action as unfounded. The decisive legal basis was the ex officio finding of peremption under Article 248(1) of the Code of Civil Procedure, which stipulates that any request for reform or annulation is automatically barred if it remains dormant for one year due to the fault of the parties; the Court determined that after the suspension of the appeal proceedings in May 2005 under Article 242(1)(2), no procedural acts were performed by the parties for one full year, satisfying the conditions for automatic peremption which the Court was authorized to declare under Article 252(1).
Legislator headnote
AI generatedart. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ; Peremption of cassation appeal for one-year dormancy after procedural suspension: Prin încheierea de ședință din data de 13 mai 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a suspendat judecata cererii de recurs promovată împotriva Deciziei nr. 74 din 13 februarie 2001 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns nici una dintre părți și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin sentința civilă nr. 557 din 19 mai 2000 a Tribunalului București, secția a IV-a civilă, a fost admisă acțiunea precizată de reclamanta-pârâtă N.S. în contradictoriu cu pârâții Consiliul General al Municipiului București și SC H.N. SA
A fost respinsă cererea reconvențională a pârâtei-reclamante M.L. ca nefondată.
S-a constatat nulitatea contractului de vânzare-cumpărare încheiat la 13 decembrie 1996 între pârâtele Primăria Municipiului București și M.L.
Au fost obligați pârâții să lase în deplină proprietate și liniștită posesie imobilul - teren de 488 mp + construcție.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel pârâții SC H.N. SA, Primăria Municipiului București și Muntean Larisa.
Prin decizia nr. 74 din 13 februarie 2001, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IV-a civilă, a fost respins apelul pârâtei SC H.N. SA împotriva sentinței civile nr. 557 din 19 mai 2000 pronunțată de Tribunalul București, secția a IV-a civilă, în contradictoriu cu intimata-reclamantă N.S.
Au fost admise apelurile declarate de Primăria Municipiului București și M.L. împotriva aceleiași sentințe.
A fost schimbată în parte sentința apelată în sensul că a fost respinsă acțiunea ca neîntemeiată.
S-au menținut dispozițiile sentinței cu privire la cererea reconvențională.
Împotriva acestei din urmă hotărâri au declarat recurs reclamanții N.S. și M.L.
Prin încheierea de ședință din data de 13 mai 2005, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală, a suspendat judecata cererii de recurs promovată împotriva Deciziei nr. 74 din 13 februarie 2001 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă, în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns nici una dintre părți și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 20 aprilie 2010, Înalta Curte de Casație și Justiție, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării perimării.
Analizând această excepție, instanța de recurs reține că excepția este întemeiată pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice alte cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții timp de un an în materie civilă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.
Altfel spus, perimarea operează cu condiția că timp de un an să nu se fi săvârșit nici un act de procedură, în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.
Aceasta este și situația în speță, unde, după suspendarea judecății recursului în temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul din 13 iunie 2005, părțile au lăsat să treacă un interval de timp de un an fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății recursului.
Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 13 mai 2006, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și (5) C. proc. civ., părțile nu au înregistrat nici o cerere de repunere pe rol în vederea continuării judecății.
Reținând, așadar, întrunirea în cauză a condițiilor perimării prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., constatând, totodată, că, potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează de drept și că, potrivit art. 252 alin. (1), teza I C. proc. civ., ea se poate constata și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost investită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimat recursul declarat de reclamanții N.S. și M.L. împotriva Deciziei nr. 74 din 13 februarie 2001 a Curții de Apel București, secția a IV-a civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 28 iunie 2010.