Scope of review for criminal appeals under post-2013 cassation limits: exclusion of factual re-evaluation and sentence individualization challenges

Asupra recursurilor de față;

Prin sentința penală nr. 25/S din 10 mai 2012 a Tribunalului, pentru minori și familie Brașov s-au dispus următoarele:

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de complicitate la omor calificat prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. în infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul G.R.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. în infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i), art. 176 lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul G.R.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute la art. 73 lit. b) C. pen., în ceea ce-l privește pe Iinculpatul G.R.

În baza art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. a fost condamnat inculpatul G.R., la pedeapsa închisorii de 17 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și pedeapsa complementară prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective de stat, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, drepturile părintești și dreptul de la fi tutore sau curator pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 357 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 71 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatului G.R. pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a scăzut din pedeapsa aplicată mai sus inculpatului G.R. perioada arestului preventiv din 4 aprilie 2008 până la 22 august 2008.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) și lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen. în infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i), art. 176 lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) și lit. d) C. pen. cu aplicarea art. 99 C. pen., în ceea ce-l privește pe inculpatul G.R.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) și lit. d) C. pen. și art. 99 C. pen. prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute la art. 73 lit. b) C. pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul G.R.

În bază art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) și lit. d) C. pen. și art. 99 C. pen. în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte prevăzută ele art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 99 C. pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul G.R.

În bază art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) și lit. d) C. pen. și art. 99 C. pen. a fost condamnat inculpatul G.R., arestat în baza mandatului de arestare preventivă din 5 martie 2008 emis de Tribunalul pentru minori și familie Brașov la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru, săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

În baza art. 357 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 71 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatului G.R. pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a scăzut din pedeapsa aplicată mai sus inculpatului G.R. perioada arestului preventiv din 18 august 2011 până la data pronunțăirii.

În baza art. 350 C. proc. pen. s-a menținut starea de arest preventiv a inculpatului G.R.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. în infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i), art. 176 lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul G.R.I.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. (cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute la art. 73 lit. b) C. pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul G.R.I.

În baza art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. a fost condamnat inculpatul G.R.I., la pedeapsa de 17 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la omor calificat și pedeapsa complementară prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective de stat, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 5 ani.

În baza art. 357 alin. (3) C. proc. pen. raportat la art. 71 alin. (2) C. pen., s-au interzis inculpatului G.R.I. pe durata executării pedepsei, drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a scăzut din pedeapsa aplicată inculpatului G.R.I. perioada arestului preventiv din 4 aprilie 2008 până la 22 august 2008.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de complicitate la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. în complicitate la infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i), art. 176 lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. în ceea ce o privește pe inculpată G.M.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de complicitate la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute la art. 73 lit. b) C. pen. în ceea ce o privește pe inculpata G.M.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., penală a fost achitată inculpata G.M., pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 260 C. pen.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată inculpata G.M., pentru săvârșirea, infracțiunii de complicitate la infracțiunea omor calificat prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen.

S-a constatat că inculpata G.M. a fost reținută și arestată preventiv în perioada din 4 martie 2008 până la dala de 10 martie 2008.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de complicitate la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. în infracțiunea de complicitate la infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav prevăzută de art. 26 C. pen., art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i), art. 176 lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. în ceea ce o privește pe inculpata B.M.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de complicitate la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute la art. 73 lit. b) C. pen. în ceea ce o privește pe inculpata B.M.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitată inculpata B.M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la omor calificat prevăzută de art.174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen.

S-a constatat că inculpata B.M. a fost reținută și arestată preventiv în perioada din 4 martie 2008 până la data de 10 martie 2008.

În baza art. 1357 și urm. C. civ. coroborat cu art. 14 și urm. C. proc. pen. au fost obligați în solidar inculpații G.R., G.R.I., G.R.B., acesta din urmă în solidar și cu G.R. și G.M. să plătească părții civile M.E. în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorilor, M.D.M. și M.L.G. suma de 100.000 RON daune morale, iar părții civile M.G. suma de 5.000 RON daune morale.

Au fost obligați. inculpații G.R., G.R.I., G.R.B., acesta din urmă în solidar cu G.R. și G.M. să plătească părților civile minore M.D.M. și M.L.G. și M.G. câte 80 RON pe lună pentru fiecare minor cu titlu de prestații periodice începând cu data de 10 mai 2012 și până la majoratul minorilor, respectiv 28 iunie 2015, 14 februarie 2019 și 3 septembrie 2024, precum și o indemnizație globală pentru cei trei minori de la data decesului victimei M.M.R. până la pronunțarea hotărârii, în cuantum de 5.440 RON.

S-au respins restul pretențiilor civile formulate în cauză.

S-a luat act de faptul că părțile civile M.F.I. și M.M.R. nu au formulat pretenții civile în cauză.

S-a admis cererea părților civile M.E. în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorilor, M.D.M. și M.L.G. și M.G. privind instituirea sechestrului asigurător asupra bunului imobil aparținând inculpatului G.R., respectiv clădire construită din lemn în anul 2004 în suprafață de 32 mp situată în municipiul S., județul Brașov.

În baza art. 118 lit. b) C. proc. pen. s-a dispus confiscarea specială a următoarelor bunuri: 2 bucăți de răngi metalice profil pătrat, înălțime 114 cm cu latura de 1,5 cm, o bâtă de lemn rotundă de 145 cm lungime.

În baza art. 109 alin. (5) s-a dispus restituirea către martorul M.F.I. a un tricou de culoare vișinie cu guler roșu și dungi albastre, iar către partea civilă M.E. a unei haine imitație de piele.

În baza art. 191 C. proc. pen. au fost obligați inculpații G.R., G.R.I., G.R.B., acesta din urmă în solidar cu părțile responsabile civilmente G.R. și G.M. să plătească statului câte 5.300 RON fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut că familia inculpaților G. din cartierul de rromi, ce aparține municipiului S., județul Brașov este cunoscută în comunitate ca „ai lui O.”, făcând parte G.R. cu cei 13 copii, 7 fete și 6 băieți, printre care inculpații G.R., G.R.I., G.C., G.N., fiecare cu familia sa.

Familia inculpatului G.R. este alcătuită din 5 fete, respectiv G.T.L., G.M.A., G.R.R., G.A.N. și G.E.A. și un băiat, G.R.B. actualul concubin al numitei G.I.

Climatul familial specific „neamului lui O.”, este caracteristic unei familii închegate, în care toți membrii familiei ce și-au întemeiat propriile familii nucleare mențin legaturi foarte apropiate cu familia de origine și trăiesc în continuare sub autoritatea parentală, având însă și propria autonomie în gestionarea treburilor proprii.

La data de 8 octombrie 2006, G.N., fratele coinculpaților G.R. și G.R.I. pe fondul unui conflict preexistent a avut o discuție contradictorie cu victima M.M.R.

Victima M.M.R. l-a lovit cu o sticlă în cap pe G.N., care s-a întors la locuința sa situată în localitatea S., în care locuia cu părinții săi și doi frați mai mici, G.C. și G.R.A. și le-a comunicat cele întâmplate.

Împreună cu mama sa, G.A., s-au deplasat la Spitalul Clinic Județean de Urgență B. unde, între orele 18:10-18:50 i s-au acordat îngrijiri medicale, fără a fi necesară internarea, după care au revenit în municipiul S., cu un taxi.

Agresiunea, suferită de G.N. a ajuns la cunoștința celorlalți membrii ai familiei G., iar membrii familiei au hotărât să-l pedepsească pe M.M.R. pentru fapta sa.

Inculpații G.R., G.R.I., G.R.B. și frații lor G.C. și G.N. au aflat că victima a plecat la un magazin alimentar, situat în localitatea S. și I-au așteptat la întoarcerea spre domiciliu.

Astfel, inculpații G.R., G.R.I., G.R.B. și frații lor G.C. și G.N. s-au înarmat cu topor, cu bâte, cu cozi de coasă și o rangă și au urmărit, între orele 20:00-20:30, întoarcerea victimei de la magazin, din colțul intersecției str. P. cu B. din localitatea S.

La un moment dat, victima și-a făcut apariția având în mâini niște pâini și un pet de plastic cu vin și remarcând prezența inculpaților, care îl așteptau a început să fugă pe str. B., apoi pe str. A., deoarece inculpații G.R.B., G.R., G.R.I., dar și G.C. și G.N., au pornit în fugă după el.

Din coroborarea probelor administrate a rezultat că agresiunea a fost văzută de martorii M.F.I. și M.V., care erau nepoții victimei, apoi de martorul B.F.

Din coroborarea declarațiilor a rezultat că martorii au văzut 7-8 persoane care alergau victima. Martorul B.F. i-a recunoscut din grup pe G.R. și G.N.

Martorul M.F.I. l-a văzut pe inculpatul G.R. când a ieșit din curtea casei lui G.M.B. cu un topor și a lovit-o pe victimă, apoi i-a văzut pe inculpații G.R.I., G.N., G.C. și G.R.B. care au agresat-o pe victimă cu diferite corpuri contondente, respectiv o rangă, cu care a lovit G.R.B., un topor cu care a lovit G.N. Acesta a arătat că fiecare dintre inculpații arătați avea în mână corpuri contondente respectiv, cozi de coasă, bâte și că a fost văzut la locul faptei de inculpatul G.R. care a vrut să-l prindă, apucându-l de puloverul cu care era îmbrăcat, dar martorul s-a smucit, reușind să iasă din pulover și să fugă. Obiectul de vestimentație a fost găsit la locul faptei de organele de poliție și ridicat.

Martora M.S. a observat momentul agresiunii și a arătat că a văzut victima alergând și toți inculpații bărbați au lovit victima cu obiectele contondente, respectiv, G.R.B. avea o rangă, G.R., despre care martora nu este sigură ce avea în mână, de asemenea G.N., G.C., G.R.I. despre care martora a arătat că aveau în mână răngi sau bâte.

Martora M.S. nu mai este la fel de sigură de prezența inculpatului G.R. la locul săvârșirii faptei cu ocazia ascultării sale în instanță, dar instanța va avea în vedere declarațiile martorei din faza de urmărirea penală, în care martora face referire la faptul că victima a fost „fugărită” și de inculpatul G.R. care a lovit victima. Astfel, martora arată că G.R. avea în mână un topor (bardă) și „au tăbărât toți cei care îl fugăreau peste el lovindu-l”.

Momentul imediat săvârșirii agresiunii a cărei victimă a fost M.M.R. a fost văzut și de alți martori care i-au văzut pe inculpați fugind de la locul faptei cu obiectele contondente asupra lor.

Martorul L.I. fiind împreună cu martorul R.A. i-a recunoscut când fugeau, la intersecția str. B. cu str. A. din Săcele, victima fiind deja căzută la pământ pe inculpații G.R., G.C., G.N., G.R.I., G.R.B. Toți au fugit pe str. P., unde locuiau. Martorul a arătat că pe str. A. și B. se striga „Hoților, hoților, l-ați omorât”, iar când a mers să vadă despre cine era vorba l-a văzut pe M.M.R. cu capul în josul străzii, iar lângă el ajunsese martorul B.G.E. care încerca să-l trezească.

Martorul R.A., fiind împreiună cu martorul L.I. a văzut 4 persoane între care i-a recunoscut pe inculpații G.R.I. și G.R.B., dar și pe G.N. și G.C. care fugeau spre str. P. fiind înarmați și ulterior când au mers să vadă ce se întâmplase pe str. A. I-au văzut pe M.M.R. căzut la pământ unde i-au întâlnit pe martorii B.G.E. și M.F.I.

Martorul R.A. a mai arătat că a auzit o discuție în anul 2006, când era la parchet pentru audieri, când G.R., tatăl lui G.C. îi cerea acestuia să ia asupra lui întreaga faptă și să nu-i bage pe frații și pe nepotul lui pentru că este minor.

Martorul L.I. i-a văzut pe inculpații G.R.I., G.C., G.N. și G.R.B. când l-au lovit pe M.M.R. și a arătat că deși nu poate spune ce aveau în mână a văzut „când au tăbărât pe el și I-au bătut”.

Martorul B.M.A. a văzut scandalul și a arătat că victima a fost bătută de 10-11 persoane, iar din acest grup acesta i-a recunoscut pe G.C., și G.R.B, martorul nerecunoscând alte persoane.

Martorii O.I. și M.L.P. au fost cei care au transportat victima la spital cu o mașină și a arătat că atunci când au preluat victima, care era căzută la pământ din curtea lui G.C.A. se arunca cu pietre în ei, pentru ca aceștia să plece din acel loc.

La fața locului au venit organele de poliție care au găsit la circa 40-50 cm de acostamentul str. B., pe str. A., mai multe urme materiale și biologice respectiv, picături de sânge, iar la 80 cm de acestea, o pată mai mare de sânge, de unde s-a ridicat o bucată de lănțișor argintiu cu bobițe tip „perle”, rupt; la 2:00-2:15 metri de acostamentul str. B., mai spre mijlocul str. A., s-a găsit o pată mare de sânge, cu cheaguri, în care se observa substanță cerebrală, iar în stânga ei, o bucată de substanță osoasă și de asemenea, o altă bucată de substanță osoasă. De la această pată, pe o distanță de 6-7 metri, se afla scurs sânge sub formă de șiroaie care depășea suprafața asfaltată, ajungând până în zona de pământ și pietre. Lângă substanța osoasă, în partea stânga a petei, privind dinspre str. A. spre str. B., s-a găsit un smoc de păr; în partea stângă a petei de sânge, cu cheaguri, la circa 1 metru, s-au găsit 2 bucăți de lemn, cu lejere urme de sânge, posibil dintr-o coadă de coasă; mai jos de ele, s-a găsit încă o bucată de lemn asemănător cu primele două.

La 1 metru de partea asfaltată a str. A., s-a găsit un tricou de culoare roșie, cu mâneci lungi, întors pe dos, mânecile fiind în interior, fără pete de sânge; când a fost ridicat, pe pietrele de sub el, s-au găsit picături de sânge. Despre proveniența acestuia, martorul M.F.I. a făcut cunoscut că îi aparține, și ulterior, a precizat împrejurările în care a ajuns în acel loc, respectiv când a reușit să fugă din mâinile inculpatului G.R. Martorul a indicat polițiștilor locul unde a văzut victima și le-a precizat că lângă victimă, la circa 1-1,5 metri se afla o rangă metalică pe care a luat-o și a predat-o organelor de poliție; aceasta avea profil pătrat, înălțime de 114 cm și cu latura de 1,5 metri și a fost fotografiat de către organele de poliție.

Pe spațiul verde a fost găsit un pulover care a fost ridicat și s-a dovedit că nu a avut legătură cu cauza. În dreptul imobilului cu nr. X, a fost găsită o coadă de unealtă, fără urme de sânge, care s-a dovedit că nu a avut legătură cu cauza. Toate obiectele au fost ridicate inclusiv urmele biologice.

La Spitalul Municipal S. a fost găsit cadavrul victimei, care prezenta urme de mari violențe, în special în zona calotei craniene, unde se putea remarca substanță cerebrală și marginile calotei; pe palma dreaptă, victima avea pete de sânge și urme de murdărie; pe hainele cadavrului, în partea de sus, se puteau observa pete de sânge și noroi; a fost ridicată haina victimei și probe biologice de referință.

Din raportul de constatare medico-legală din 9 octombrie 2006, a rezultat că moartea a fost violentă și s-a datorat hemoragiei întracraniene (hemoragie meningee, contuzie și dilacerare cerebrală) consecutivă fracturii multieschiloase a oaselor craniului în cadrul unui traumatism cranio-cerebral; leziunile traumatice s-au putut produce prin loviri directe și repetate; leziunea tanato-generatoare a fost aceea la nivelul cutiei craniene, respectiv regiunea parieto-temporo-occipitală stânga cu dilacerarea cerebrală masivă și fractură multieschiloasă a oaselor craniului; poziția agresor-victimă, prima lovitură s-a putut produce cu agresorul situat în partea dorso-laterală stânga față de victimă, urmat de căderea acesteia, restul loviturilor fiind, aplicate tot la- nivelul capului.

Cele trei raporturi de expertiză biocriminalistieă efectuate în total în ambele dosare au concluzionat următoarele:

- expertiza din 6 noiembrie 2006 (Dosarul penal nr. 107MF/P/2006) a stabilit că urma de sânge identificată pe toporul predat de G.C. aparține lui G.N.; urmele, de sânge de pe fragmentele 1, 2, 3 ale coapsei ridicate de la locul faptei, aparțin, lui G.C. și victimei M.M.R.; sângele de pe perdeaua predată de G.C. aparține lui G.N. Au fost excluși inculpații G.N., G.R., G.R.B., G.R.I., G.C.A., L.I., R.A., profilele lor neregăsindu-se pe corpurile examinate;

- expertiza din 28 iunie 2007 din prezentul dosar, a stabilit că geaca din piele aparține victimei; că ranga metalică în lungime de 114 cm, cu profil pătrat găsită lângă cadavru de martorul M.F.I. și predată organelor de poliție, cuprinde un amestec de profiluri ale inculpaților G.R.I., G.R.B., G.M., B.M., G.T.L., dar și al victimei M.M.R., și al martorului M.F.I.; tricoul roșu care aparținea martorului M.F.I. nu a mai fost analizat datorită suprafeței mari și a lipsei de informații privind manipularea lui; pe coada de topor lungă de 73 cm găsită lângă imobilul nr. X nu s-au identificat profilele genetice ale inculpaților sau ale victimei; pe brățara tip lănțișor argintiu găsită de 80 cm de locul faptei, s-a identificat un amestec de trei profiluri din care fac parte profilul genetic al victimei M.M.R. și al inculpatei B.M.

- expertiza din 23 mai 2008 din prezentul dosar, a evidențiat că pe tricoul de culoare roșie cu mâneci lungi ce aparține martorului M.F.I.; s-au identificat profilurile genetice ale acestuia și ale victimei M.M.R., iar în ceea ce privește profilurile inculpaților și învinuiților, analizele au evidențiat un număr prea mic, care nu depășește standardul minim analitic pentru a exclude, include vreo persoană; în ceea ce privește puloverul profilul genetic identificat este diferit de cel al victimei, al inculpaților analizați sau a martorului M.F.I.

Inculpatul G.R. și membrii familiei acestuia s-au ascuns ulterior săvârșirii faptei deși, contrar credinței lor, că vor fi atacati de rudele victimei, nimeni din familia acesteia nu i-a căutat să-i agreseze.

Între membrii familiei G. au existat ulterior discuții cu privire la persoana ce va fi prezentată autorităților, pornind de la realitatea că lumea se sesizase, îi văzuseră, se știa că cei din „neamul lui O.” au comis fapta și pentru a se diminua din impact, au convenit ca G.C. să se predea.

Astfel, G.C. neavând încă propria familie nucleară, fiind susținut și foarte atașat de membrii familiei, s-a supus și a acceptat rolul de sacrificat, construind mincinos pentru organele judiciare un autodenunț în care a implicat doi tineri din comunitatea lor, R.A. și L.I., ca fiind coautori ai faptei.

Cu ocazia autodenunțului acesta a predat o bară metalică cu profil pătrat vopsită cu vopsea gri din magazia de lemne, o bâtă de lemn rotundă de 145 cm lungime, din spatele grămezii de lemne, un topor de 37,5 metri, haine, cizme, o perdea și o sticlă cu fundul detașat.

Instanța de fond a reținut că din ansamblul probelor administrate a rezultat că autorii faptei sunt pe lângă G.C. și G.N., care au fost condamnați definitiv prin sentința penală din 10 iulie 2008 a Tribunalului pentru minori și familie Brașov și coinculpații G.R.I., G.R. și nepotul său G.R.B.

Apărarea acestora conform căreia se aflau la locuința inculpatului G.R. loc unde au aflat de agresarea brutală a victimei nu este susținută de probele cauzei.

Dimpotrivă din coroborarea concluziilor expertizelor cu probe testimoniale, respectiv declarațiile martorilor M.F.I., B.M.A., M.V., L.I., R.A., L.I., B.F., R.L., B.G.E., G.V., M.I., M.L.P., O.I., M.S., G.C.A., procesul-verbal de cercetare la fața locului, procesele-verbale de recunoaștere din planșa fotografică judiciară ale inculpaților și inculpatelor, procesele-verbale de conducere în teren, notele de interceptare, referatul de evaluare, rapoartele de investigație tip poligraph, declarațiile inculpaților G.R., G.R.B., G.R.I., G.M., B.M. și G.T.L., s-a reținut că, rezultă vinovăția inculpaților G.R., G.R.B. și G.R.I.; în agresarea victimei M.M.R., cu consecința uciderii sale. Acțiunea lor concomitentă, premeditată și extrem de dură, concentrată în special pe zona capului victimei, le-a putut crea convingerea că victima ar putea deceda chiar dacă nu au dorit.

Cu privire la ranga corp delict pe care s-au identificat profilurile genetice ale inculpaților G.M., G.R.I., G.R.B., B.M., G.T.L., despre care inculpații au declarat ca ar fi fost elementul de închidere (ivăr) de la poarta casei lui G.R. de pe str. P. și s-a reținut că este firesc să le apară profilul genetic deoarece au folosit-o, instanța de fond arată că a ținut seama de această apărare, dar în același timp a avut în vedere că mai mulți mărtori I-au văzut pe inculpatul G.R.B. înarmat cu o rangă, pe care potrivit declarației altor martori a aruncat-o la picioarele victimei punându-i piedică.

În consecință, s-a reținut că există probe certe că această rangă a fost folosită la săvârșirea omorului de coinculpatul G.R.B., astfel cum rezultă din declarațiile martorilor conform cărora acesta era „înarmat cu o rangă”.

Apoi, existența alături de profilurile inculpaților și a profilului martorului ocular M.F.I., dar și cel al victimei, dovedește că aceasta a fost ranga utilizată la uciderea victimei și a fost găsită de martor la locul faptei, fiind predată organelor judiciare la momentul efectuării cercetării la fața locului, confirmând veridicitatea declarației sale.

Pe de altă parte ranga predată, de G.C. în momentul autodenunțului, vopsită cu vopsea gri, nu a fost examinată neavând urme de sânge.

S-a reținut că participarea inculpatului G.R.I. la săvârșirea faptei în calitate de autor rezultă din declarațiile martorilor astfel cum s-a arătat. Martorii M.F.I. și M.V. I-au văzut la locul faptei cu o coasă întreagă în mâini, iar martorul L.I. arată în declarația sa că i-a recunoscut la locul faptei pe cei din neamul lui O., respectiv pe G.R.I., G.C., G.N. și G.R.B., nu poate spune ce aveau aceștia în mâni, fiind foarte speriat, dar a văzut că au lovit victima.

În continuare s-a reținut că s-a dovedit că participarea inculpatului G.R. la săvârșirea faptei a fost în calitate de autor și nu de complice astfel cum a fost inițial încadrată fapta acestuia prin rechizitoriu.

Din declarațiile martorilor a rezultat că de fapt acesta a fost cel care a lovit inițial victima cu un topor (a se vedea declarațiile martorilor M.F.I. și M.V.). De altfel din declarațiile celorlalți martori a rezultat fără dubiu că inculpatul G.R. și-a adus propria contribuție la săvârșirea faptei, agresând victima în mod direct și încercând apoi să înlăture posibilitatea stabilirii cu exactitate a stării de fapt, prin aceea că a încercat să-l prindă pe martorul M.F.I. care fusese martor ocular la săvârșirea faptei precum și prin faptul că mizând pe ajutorul celorlalți membrii ai familiei a încercat să-și construiască o apărare în sensul că permanent s-a aflat în casă cu familia sa și atunci când a venit inculpatul G.N. și i-a comunicat că l-a agresat pe M.M.R. ar fi luat măsuri radicale în sensul că l-a îndepărtat pe acesta și pe fratele său G.C. din casă.

Pe cale de consecință instanța de fond a admis cererea de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de complicitate la omor calificat prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. în infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. 1 lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul G.R.

În ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, prin reținerea circumstanței atenuante a provocării prevăzută de art. 73 lit. b) C. pen. în raport cu cei trei inculpați G.R. și G.R.I. și G.R.B., instanța a retinut că în cauză nu au fost identificate elemente care să susțină această apărare.

Astfel, circumstanța provocării presupune ca infracțiunea să fi fost săvârșită sub stăpânirea unei puternice emoții sau tulburări, adică într-o stare de surescitare sau încordare nervoasă determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă, or în cauză nu s-a dovedit că inculpații s-au aflat într-o astfel de stare de surescitare sau încordare nervoasă, ci, dimpotrivă a rezultat că aceștia au premeditat fapta în scop de răzbunare, în cauză fiind reținută ipoteza prevăzută de art. 175 lit. a) C. pen. în cazul inculpaților G.R. și G.R.I. și G.R.B. În consecință cererea a fost respinsă în raport de toți inculpații.

În ceea ce privește, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de parchet din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. în infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i), art. 176 lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. în ceea ce-i privește pe inculpații G.R., și G.R.I. și G.R.B., instanța de fond a reținut că în cauză nu au fost identificate elemente care să susțină această încadrare juridică mai gravă.

În practica judiciară s-a admis în mod constant că pentru a se reține omorul deosebit de grav prin cruzimi trebuie să existe elemente din care să rezulte că agresorul și-a supus victima la suferințe deosebit de puternice prelungite în timp care depășesc cu mult suferințele inerente acțiunii de ucidere.

În consecință caracteristica omorului prin cruzimi îl reprezintă faptul că făptuitorul întrebuințează în mod voit metode și mijloace de chinuire a victimei, or în cauza de față din probe a rezultat că inculpații au atacat și agresat victima în mod violent și concertat, iar loviturile aplicate având în vedere mijloacele folosite topor, coasă, rangă și zona ivizată, respectiv zona capului au fost de natură a produce moartea aproape instantaneu. Pentru aceste considerente instanța de fond a respins cererea de schimbare a încadrării juridice sub acest aspect.

În ceea ce privește cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei reținute în sarcina inculpatului, din infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) și lit. d) C. pen. și art. 99 C. pen. în infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 C. pen. cu aplicarea art. 99 C. pen., cu referire la inculpatul G.R.B., instanța de fond a respins-o, având în vedere modalitatea de săvârșire a faptei și mijloacele folosite de inculpat, respectiv o rangă, acționarea sa alături de ceilalți coinculpați, prin urmărirea victimei, prinderea acesteia și aplicarea unor lovituri foarte puternice cu mai multe corpuri contondente conduce la concluzia că inculpatul G.R.B. a prevăzut rezultatul faptei sale și a urmărit producerea acestuia.

Având în vedere probele expuse, instanța de fond a considerat că în drept fapta inculpaților G.R., G.R.B., G.R.I. care l-a data de 8 octombrie 2006 alături de G.N. și G.C. au urmărit-o pe victima M.M.R. pe str. B. din municipiul S., apoi pe str. A., au agresat-o fizic în scop de răzbunare folosind diferite obiecte contondente, respectiv o rangă, o coasă, o coadă de coasă, un topor întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a), lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c), lit. d) C. pen., în ceea ce-i privește pe inculpații G.R. și G.R.I. și omor calificat prevăzută și pedepsită de art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a), lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. d) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen., în ceea ce-l privește pe inculpatul minor la data săvârșirii faptei G.R.B.

La individualizarea și stabilirea cuantumului pedepsei, pentru inculpații G.R. și G.R.I. instanța de fond a ținut seamă de prevederile art. 72 C. pen. respectiv, limitele speciale ale pedepsei pentru fapta reținută în sarcina inculpaților, împrejurările comiterii faptei, respectiv săvârșirea faptei de mai multe persoane, din răzbunare, apoi de persoana inculpaților, de gradul de pericol social al faptei, dar și urmarea produsă, respectiv suprimarea vieții victimei.

În cazul inculpatului G.R.B. instanța a ținut seama că acesta era minor la data săvârșirii faptei fiind aplicate dispozițiile art. 99 și urm. C. pen.

La alegerea sancțiunii în ceea ce-l privește pe acest inculpat minor, instanța a ținut seama de prevederile art. 100 C. pen., respectiv de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de starea fizică, mentală și morală a inculpatului, de condițiile în care a fost crescut.

Astfel, potrivit referatului de evaluare aflat la dosarul de urmărire penală, inculpatul G.R.B., care în prezent este major, a întrerupt cursurile școlare în anul 2006/2007 neavând nici o calificare profesională și nefiind implicat în activități lucrative în timpul cât a locuit în S. Pe perioada șederii în Cipru a fost angajat la o firmă de salubritate. Anterior implicării sale în fapta pentru care este judecat, inculpatul a alternat între dezirabil și ignorarea normelor sociale. Ca factori de risc ai comportamentului infracțional au fost identificați debutul infracțional în perioada minorității, insuficiența internalizare a valorilor morale și sociale unanim acceptate. În vederea aplicării sancțiunii s-a ținut seamă că potrivit raportului de expertiză medico- legală din 18 august 2011 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală B. inculpatul prezintă un intelect de limită neexistând documente medicale care să ateste că în anul 2006 ar fi suferit de vreo tulburare psihică care să-i influențeze discernământul.

Pe cale de consecință, instanța, de fond a dispus, în baza art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. condamnarea inculpatului G.R., la pedeapsa închisorii de 17 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și pedeapsa complementară prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective de stat, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 5 ani.

Totodată, în baza art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen., instanța l-a condamnat pe inculpatul G.R.I., la pedeapsa de 17 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat și pedeapsa complementară prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), lit. d) și lit. e) C. pen., respectiv dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective de stat, dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, drepturile părintești și dreptul de a fi tutore sau curator pe o perioadă de 5 ani.

În continuare, instanța în baza, art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) și lit. d) C. pen. și art. 99 C. pen. l-a condamnat pe inculpatul G.R.B. la pedeapsa de 9 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat.

În ceea ce privește reținerea prin actul de sesizare în sarcina inculpatelor G.M. și B.M., a infracțiunii de complicitate la omor calificat, infracțiune prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen., instanța de fond a reținut că potrivit art. 26 C. pen., complicitatea ca formă a participației penale presupune fapta persoanei care cu intenție înlesnește sau ajută în orice mod inclusiv prin promisiune de a tăinui bunurile provenite din săvârșirea faptei sau de a favorita pe infractor, chiar dacă după săvârșirea faptei promisiunea nu este îndeplinită.

În consecință, complicele înlesnește săvârșirea faptei de către autorul infracțiunii, îi acordă sprijinul pentru ca autorul să săvârșească mai repede, mai ușor și mai sigur fapta incriminată, fiind o participație secundară la săvârșirea faptei. În cauză din întreg probatoriu administrat nu a rezultat o astfel de participație din partea inculpatelor.

Prezența inculpatelor în stradă la momentul săvârșirii faptei de către inculpați este confirmată de către unii martori ca M.F.I., M.V., M.S., însă contribuția celor două inculpate la săvârșirea infracțiunii de omor calificat este incertă.

Astfel, martorii ascultați nu au relevat acțiuni ale inculpatelor care să fie circumscrise noțiunii de înlesnire sau ajutor dat inculpaților G.R., G.R.I. și G.R.B. la săvârșirea infracțiunii de omor, iar declarația martorului M.F.I. este singulară atunci când arată că „și femeile prezente la fața locului, respectiv B.M., G.I., G.T.L., G.M.B. au lovit victima căzută la pământ cu bâte pe care le aveau asupra lor. Martorul a mai auzit când B.M. striga la fața locului „Dați-i că nu vede nimeni ci numai „P.” (M.F.I.), referindu-se la porecla martorului.

Pe de altă parte martora M.S. arată că a auzit-o pe inculpata G.M. când striga „Omorâți-l, Omorâți-l”, iar apoi pe G.T.L., B.M. și G.I. care aruncau cu pietre, dar se poate observa că cele două declarații ale celor doi martori nu se pot corobora între ele, pentru a stabili cu certitudine, dacă inculpatele au contribuit la săvârșirea faptei.

Totodată, s-a avut în vedere că alți martori audiați au arătat că din curtea lui G.C.A. care este rudă cu inculpații se arunca cu pietre și se auzeau voci feminine (declarațiile martorilor L.I., O.I.), dar martorii nu au putut identifica persoanele care aruncau pietrele, întrucât se aflau în curtea casei. Găsirea lănțișorului cu bobițe la locul faptei pe care au fost identificate urmele biologice ale inculpatei B.M. este un element care poate face cel mult dovada că inculpata s-a aflat la locul faptei, dar în același timp există posibilitatea ca lănțișorul să fi ajuns în acel loc în alte împrejurări. Oricum din probe a rezultat, un dubiu în ceea ce privește contribuția inculpatelor la săvârșirea infracțiunii de omor asupra victimei M.M.R.

În consecință, instanța de fond, în baza art. 334 C. proc. pen. a respins cererile de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de complicitate la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarla art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. în complicitate la infracțiunea de omor calificat și deosebit de grav prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i), art. 176 lit. a) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. și cele privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de complicitate la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. prin reținerea circumstanței atenuante prevăzute la art. 73 lit. b) C. pen. în ceea ce le privește pe inculpatele G.M. și B.M.

Totodată în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. instanța de fond a dispus achitarea inculpatelor G.M. și B.M. pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen., apreciind că în cauză lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv latura obiectivă.

În ceea ce privește reținerea prin actul de sesizare în sarcina inculpatei G.M. a infracțiunii de instigare la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 260 C. pen. instanța a reținut că din probele administrate nu a rezultat întrunirea elementelor constitutive ale acestei infracțiuni.

Astfel, chiar dacă sunt date că prin demersurile ulterioare, în perioada lunii august 2011, inculpatul G.R. și soția sa G.M., părinții inculpatului G.R.B., au dorit să instige diverse persoane, precum „S.M.”, rămas necunoscut, „N. al lui B.” identificat drept M.I., vecinul lor, M.I.A. ginerele lor, G.V. cumnata lor, să declare mincinos, respectiv că, la momentul comiterii faptei I-au văzut pe fiul lor în grajdul gospodăriei din probe a rezultat următoarea stare de fapt. Numitul „S.M.” nu a fost propus ca martor, martorul M.I. a declarat că niciunul dintre membrii familiei, G.R. nu au dormit la el în noaptea de 8 din 9 octombrie 2006 și nu cunoaște nimic legat de uciderea victimei, iar martora G.V. audiată fiind și-a menținut declarațiile anterioare, în sensul că, la momentul comiterii infracțiunii nu s-a aflat în locuința lor de pe str. P. unde a fost doar între orele 16:00-17:00.

În ceea ce-l privește pe martorul M.I.A., acesta a dat o declarație contradictorie, în sensul că a discutat cu G.R.B., care se afla în grajd, l-a ajutat să care o roabă de gunoi, a stat cu el o vreme, iar după ce a plecat, pe drum, s-a întâlnit cu G.C. care era foarte grăbit. După ce a ajuns acasă, la o jumătate de oră, a auzit că victima a fost bătută de „ai lui O.” însă din declarația sa, nu se poate concluziona la acest moment, având în vedere datele cauzei că a fost determinat de inculpată să susțină o anumită stare de fapt în favoarea inculpaților.

De asemenea din conținutul interceptărilor ale căror procese-verbale au fost depuse la dosar rezultă că inculpații au dorit și determinarea lui G.C. de a retracta declarațiile anterioare în care susținuse încă de la cercetarea judecătorească din fața Tribunalului pentru minori și familie Brașov că, împreună la comiterea faptei, a fost și nepotul său G.R.B., oferindu-i chiar și motivarea că, din ură a declarat astfel, deoarece fosta concubină a lui G.N., respectiv G.I. este acum concubina lui G.R.B.

Fiind reaudiat în data de 21 septembrie 2011 în calitate de martor, G.C. și-a menținut afirmațiile făcute în fața instanței de judecată, la data de 27 februarie 2008, ca urmare, nici în acest caz nu se poate concluziona că, în speță, inculpata G.M. a pus în practică hotărârea sa de a instiga anumite persoane să declare mincinos în cauză.

În concluzie, s-a constatat că nu sunt date cu referire la faptul că toate aceste intenții ale inculpatei G.M. s-au concretizat în realitate sub forma instigării la infracțiunea de mărturie mincinoasă întrucât pentru a se putea reține această, infracțiune trebuie ca cel instigat să fi trecut la săvârșirea, faptei la care a fost determinat. Începerea săvârșirii faptei este proba peremtorie a reușitei instigării, fiind suficient să se realizeze cel puțin o tentativă pedepsibilă. Dacă cel instigat nu a trecut la săvârșirea faptei, neexistând o faptă prevăzută de legea penală nu poate exista instigare sub forma participației.

Din datele cauzei nu rezultă că intenția de instigare a inculpatei a fost pusă în practică. Din conținutul convorbirilor, ale căror procese-verbale sunt depuse la dosar, rezultă că între inculpată și soțul acesteia, inculpatul G.R. au avut loc convorbiri referitoare la intenția inculpaților de a determina anumiți martori să susțină o anumită stare de fapt care le era favorabilă inculpaților, dar la dosar nu sunt probe din care să rezulte că această intenție a fost materializată într-o activitate de determinare, de instigare propriu-zisă și nici probe din care să rezulte dacă odată fiind pusă în practică, activitatea de instigare, persoanele instigate ar fi săvârșit cel puțin o tentativă la infracțiunea la mărturie mincinoasă pentru a se reține infracțiunea de instigare la mărturie mincinoasă în sarcina inculpatei G.M.

Pe cale de consecință, instanța a dispus, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpatei G.M. pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la săvârșirea infracțiunii de mărturie mincinoasă prevăzută de art. 25 C. pen. raportat la art. 260 C. pen., apreciind că în cauză lipsește unul dintre elementele constitutive ale infracțiunii, respectiv latura obiectivă.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, instanța a reținut că partea civilă M.E. în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorilor, M.D.M. și M.L.G. s-a constituit parte civilă cu suma de 200.000 RON daune morale, 1.657,70 RON cheltuieli de înmormântare și o indemnizație lunară de 440 RON reprezentând salariul victimei care era angajată la SC U. SA, iar partea civilă M.G., prin reprezentant legal M.E. s-a constituit parte civilă cu suma de 5.000 RON daune morale.

La soluționarea laturii civile a cauzei instanța a avut în vedere impactul pe care l-a produs moartea victimei în familia sa. Astfel, prin faptele lor inculpații au lipsit familia de suportul material acordat de victimă, provocând o mare suferință care nu poate fi înlăturată în nici un fel, fiind o pierdere ireparabilă.

Astfel, văzând prevederile art. 1357 și urm. C. civ. coroborat cu art. 14 și urm. C. proc. pen. instanța i-a obligat în solidar pe inculpații G.R., G.R.I., G.R.B., acesta din urmă în solidar și cu G.R. și G.M. să plătească părții civile M.E. în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorilor, M.D.M. și M.L.G. suma de 100.000 RON daune morale, iar părții civile M.G. suma de 5.000 RON daune morale.

În ceea ce privește indemnizația lunară solicitată, instanța a avut în vedere că victima era tatăl a 5 copii, din care în prezent 3 dintre aceștia sunt încă minori. Victima era angajată cu contract de muncă la SC U. SA și realiza venituri constante din muncă. Prin urmare s-a considerat că inculpații trebuie obligați la plata unor prestații periodice pentru fiecare minor raportat la veniturile realizate de victimă la data decesului și ținând seama că în prezent veniturile acestuia s-ar fi situat la nivelul salariului minim pe economie de 700 RON lunar.

În consecință inculpații G.R., G.R.I., G.R.B., acesta din urmă în solidar cu G.R. și G.M. au fost obligați să plătească părților civile minore M.D.M. și M.L.G. și M.G. câte 80 RON pe lună pentru fiecare minor cu titlu de prestații periodice începând cu data de 10 mai 2012 și până la majoratul minorilor, respectiv 28 iunie 2015, 14 februarie 2019 și 3 septembrie 2024, precum și o indemnizație globală pentru cei trei minori de la data decesului victimei M.M.R. până la pronunțarea hotărârii, în cuantum de 5.440 RON.

La calcularea indemnizației globale pentru cei trei minori, instanța a avut în vedere că de la data decesului victimei s-a scurs o perioadă de 68 de luni, timp în care cei trei minori au fost lipsiți de suportul financiar al părintelui lor.

În ceea ce privește cheltuielile de înmormântare a victimei, instanța a constatat că acestea au fost acordate de instanță prin sentința penală 85/S din 10 iulie 2008 a Tribunalului pentru minori și familie Brașov prin care au fost condamnați ceilalți doi autori la săvârșirea faptei, G.C. și G.N., apreciind că fiind vorba de despăgubiri civile, acestea nu pot fi solicitate de mai multe ori.

Instanța a respins restul pretențiilor civile formulate în cauză și a lua act de faptul că părțile civile M.F.I. și M.M.R. nu au formulat pretenții civile în cauză.

Împotrivă acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru minori și familie Brașov, inculpații G.R.B., G.R. și G.R.I. și părțile civile M.E., M.G., M.M.R., M.F.I., M.L.G. și M.D.M.

Apelul parchetului a vizat omisiunea instanței de fond de a aplica art. 7 din Legea nr. 76/2008, având în vedere dispoziția de condamnare a inculpaților cu executare în regim de detenție.

De asemenea, al doilea motiv de recurs a vizat soluția de achitare a inculpatelor G.M. și B.M., soluție dispusă în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunea de complicitate la omor calificat. Se susține că din argumentarea hotărârii reiese că deși erau prezente la fața locului, contribuția acestora la săvârșirea infracțiunii este incertă, iar acest dubiu profită inculpatelor. În opinia parchetului această soluție nu se întemeiază pe o corectă valorificare și coroborare a mijloacelor de probă administrate atât în cursul urmării penale cât și în faza cercetării judecătorești. S-a susținut că lângă cadavrul victimei a fost descoperită o rangă, de pe care au fost prelevate anumite urme biologice, s-a efectuat o expertiză ADN și s-a stabilit că provin urme biologice de la ambele inculpate. De asemenea, la fața locului s-a găsit o brățară care s-a dovedit că ar aparține inculpatei B.M., conform raportului de expertiză biocriminalistic din 28 mai 2007, iar aceasta a fost găsită la aproximativ jumătate de metru de cadavrul victimei, deci este evident că inculpatele au fost la fața locului. Pe de altă parte și activitatea celor două inculpate este demonstrată prin depozițiile martorilor M.S., M.V. și M.F.I. care nu numai că plasează inculpatele la fața locului, dar confirmă și agresarea victimei de către acestea, apreciindu-se că achitarea inculpatelor pentru infracțiunea de complicitate la omor calificat este criticabilă.

Al treilea motiv de apel al parchetului a vizat achitarea inculpatei G.M., pentru infracțiunea prevăzută de art. 25 raportat la art. 260 C. pen., temeiul de achitare fiind cel prevăzut de art. 10 lit. d) C. proc. pen. Conform argumentării instanței de fond pentru această soluție, intențiile inculpatei nu s-au concretizat, nu rezultă că intenția inculpatei de instigare a fost pusă în practică, contrar opiniei instanței de fond, considerându-se că și intenția de instigare a fost dovedită. În acest sens s-a solicitat a se avea în vedere procesele-verbale de redare a interceptărilor, declarațiile martorului M.I.A. și celelalte probe de la dosar.

Ultimul motiv de apel al parchetului a vizat individualizarea judiciară a pedepselor, solicitându-se majorarea pedepselor raportat la dispozițiile art. 72 C. pen.

Inculpații G.R.B., G.R. și G.R.I. au solicitat în temeiul dispozițiilor art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., admiterea apelului declarat și în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) și lit. d) C. proc. pen., să se dispună achitarea inculpaților, arătând că întreg probatoriul administrat în cauză rezultă că fapta de omor a fost săvârșită de inculpații Gîndac . Constantin și G.N., care au lovit victima cu muchia toporului și cu o coasă care s-a rupt în trei fragmente, această situație rezultând din raportul de constatare medico-legal din 19 decembrie 2006, care confirmă că leziunea tanato-generatare care a dus la decesul victimei a fost lovirea cu muchia toporului. Celelalte lovituri care s-au aplicat au fost de intensitate mică și ele nu au dus la decesul victimei.

În ceea ce privește latura civilă, au apreciat că este nelegală acea dispoziție a instanței de sechestrare a imobilului, deoarece prin convenția încheiată la data de 23 februarie 2012 inculpatul G.R. nu mai are calitatea de proprietar.

Părțile civile M.E., M.G., M.M.R., M.F.I., M.L.G. și M.D.M. nu au motivat apelul declarat, nici în scris și nici oral în fața instanței de apel.

Prin decizia penală nr. 29/Ap din 5 martie 2013 Curtea de Apel Brașov a admis apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru minori și familie Brașov, de inculpații G.R., G.R.B. și G.R.I. și de părțile civile M.E., M.G., M.M.R., M.F.I., M.L.G. și M.D.M., împotriva sentinței penale nr. 25/S din 10 mai 2012 a Tribunalului pentru minori și familie Brașov, pe care a desființat-o sub aspectul soluției de achitare a inculpatelor G.M. și B.M., sub aspectul individualizării pedepselor principale aplicate inculpaților G.R., G.R.B. și G.R.I., sub aspectul aplicării pedepsei accesorii și a pedepsei complementare prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. d) C. pen., sub aspectul neobligării inculpatelor G.M. și B.M. la plata despăgubirilor civile și sub aspectul neaplicării dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 76/2008.

Rejudecând în aceste limite, s-a dispus reducerea cuantumului pedepselor principale aplicate inculpatului G.R., pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C.pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen., de la 17 ani închisoare la 15 ani închisoare, inculpatului G.R.B., pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) și lit. d) C. pen. și art. 99 C. pen., de Ia 9 ani închisoare la 7 ani și 6 luni închisoare și inculpatului G.R.I., pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen., de la 17 ani închisoare la 15 ani închisoare.

S-a dispus înlăturarea din conținutul pedepsei accesorii și a pedepsei complementare aplicate inculpaților G.R., G.R.B. și G.R.I., a interzicerii drepturilor părintești, potrivit art. 64 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

În temeiul art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. a fost condamnată inculpata G.M. la o pedeapsă de 51 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a, lit. b) și lit. e) C. pen.

În temeiul art. 25 raportat la art. 260 C. pen. a fost condamnată aceeași inculpată la o pedeapsă de 1 an închisoare.

În temeiul art. 33 lit. a) raportat la art. 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate inculpatei G.M. și a dispus ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a inculpatei, de la 4 martie 2008 până la 10 martie 2008 inclusiv.

În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a, lit. b) și lit. e) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 26 raportat la art. 174 alin. (1) C.pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C.pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen. a fost condamnată inculpata B.M. la o pedeapsă de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen.

În temeiul art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și lit. e) C. pen., ca pedeapsă accesorie.

În temeiul art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive a inculpatei, de la 4 martie 2008 până la 10 martie 2008 inclusiv.

În baza art. 998 și urm. din vechiul C. civ., coroborat cu art. 14 și urm. C. proc. pen., au fost obligate inculpatele G.M. și B.M., în solidar cu inculpații G.R., G.R.I., G.R.B., acesta din urmă în solidar și cu G.R. și G.M. să plătească părții civile M.E. în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorilor, M.D.M. și M.L.G. suma de 100.000 RON daune morale, iar părții civile M.G. suma de 5.000 RON daune morale.

Au fost obligate inculpatele G.M. și B.M., în solidar cu inculpații G.R., G.R.I., G.R.B., acesta din urmă în solidar cu G.R. și G.M. să plătească părților civile minore M.D.M. și M.L.G. și M.G. câte 80 RON pe lună pentru fiecare minor, cu titlu de prestații periodice, începând cu data de 10 mai 2012 și până la majoratul minorilor, respectiv 28 iunie 2015, 14 februarie 2019 și 3 septembrie 2024, precum și o indemnizație globală pentru cei trei minori de la data decesului victimei M.M.R. până la pronunțarea hotărârii primei instanțe, respectiv 10 mai 2012, în cuantum de 5.440 RON.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de la inculpații G.R., G.R.B., G.R.I., G.M. și B.M. a probelor biologice de tip ADN în scopul includerii acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței apelate.

În temeiul art. 383 alin. (11) raportat la art. 350 C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului G.R.B., arestat în baza mandatului de arestare preventivă din 5 martie 2008 emis de Tribunalul pentru minori și familie Brașov.

În temeiul art. 139 C. proc. pen. s-a respins cererea acestui inculpat de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

În temeiul art. 383 alin. (2) C. proc. pen. s-a dedus în continuare, din pedeapsa aplicată inculpatului G.R.B., perioada arestului preventiv din data de 10 mai 2012 la zi.

Sub aspectul istoricului cauzei, s-a reținut că imediat după săvârșirea faptei de omor asupra victimei M.M.R., numitul G.C., rudă cu inculpații din prezenta cauză și participant la săvârșirea faptei, a făcut un autodenunț în care a implicat în mod mincinos doi tineri din comunitatea lor, respectiv R.A. și L.I., ca fiind coautori ai faptei. Cu ocazia autodenunțului acesta a predat o bară metalică cu profil pătrat vopsită cu vopsea gri din magazia de lemne, o bâtă de lemn rotundă de 145 cm lungime, din spatele grămezii de lemne, un topor de 37,5 metri, haine, cizme, o perdea și o sticlă cu fundul detașat.

Urmare a autodenunțului s-a format inițial un Dosar penal cu nr. 107MF/P/2006 din data de 21 decembrie 2006, al Tribunalului pentru minori și familie Brașov, în care au fost trimiși în judecată numiții G.C. și G.N., sub aspectul infracțiunii de omor calificat, prevăzut și pedepsit de art.174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. i) C. pen., cu aplicarea art. 75 lit. c) C. pen. și respectiv art. 99 și urm. C. pen., inculpatului minor G.C. reținându-i-se în sarcină că, în seara zilei de 8 octombrie 2006, între orele 20:00-20:30, în loc public, pe str. A. din municipiul S., împreună cu alte rude, au urmărit, înarmați cu corpuri contondente pe victima M.M.R., pe care inculpatul G.N. a lovit-o cu un topor, iar inculpatul G.C. cu o coadă de coasă, în cap și în alte zone ale corpului, în mod repetat și alternativ, cauzându-i leziuni grave ce au avut drept consecință decesul acesteia.

Prin sentința penală nr. 85/S din 10 iulie 2008, pronunțată de Tribunalul pentru minori și familie Brașov în Dosarul penal nr. 687/1372/2006, G.C. a fost condamnat la o pedeapsă de 8 ani închisoare, iar G.N. la o pedeapsă de 17 ani închisoare. Curtea de Apel Brașov, prin decizia penală nr. 24/Ap din 17 aprilie 2009, pronunțată în Dosarul penal nr. 687/1372/2006, a schimbat încadrarea juridică reținând circumstanța agravantă a premeditării, prevăzută de art. 175 alin. (1) lit. a) C. pen., având în vedere modalitatea comiterii, respectiv victima a fost așteptată și urmărită de inculpați când venea de la cumpărături, au lovit-o înainte de a ajunge acasă, iar sub aspect civil i-a obligat pe inculpați la plata unei sume globale de la data comiterii faptei până la data pronunțării sentinței de condamnare, cu titlu de despăgubiri civile. Recursul declarat de inculpați a fost respins de Înaltă Curte de Casație și Justiție prin decizia penală nr. 4151 din 11 decembrie 2009.

Cauza disjunsă din dosarul în care G.N. și G.C. au fost condamnați definitiv a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul pentru minori și familie Brașov sub nr. 115/MF/P/2006. Prin rechizitoriul din data de 27 iunie 2008, dosarul a fost înaintat la Tribunalul pentru minori și familie Brașov, dispunându-se trimiterea în judecată a cinci inculpați majori și disjungerea față de inculpatul minor G.R.B. și învinuiții G.C.A. și G.I., aflați în Cipru, și cu solicitarea conexării prezentei cauze la dosarul inițial aflat pe rol și înregistrat sub numărul 1687/1372/2006. Solicitarea conexării a fost respinsă, motivat de stadiul procesual avansat, în prima cauză instanța de judecată urmând a rămâne în pronunțare în primul dosar.

Prin sentința penală nr. 127/S din 22 octombrie 2008 pronunțată în Dosarul penal nr. 431/1372/2008 Tribunalul pentru minori și familie Brașov a dispus restituirea cauzei la parchet, apreciind că, deși dosarul a fost disjuns și s-a dispus o nouă disjungere față de inculpatul minor, grupul inculpaților trimiși în judecată necuprinzând niciun minor, nu este competentă a judeca cauza.

Curtea de Apel Brașov, prin decizia penală nr. 79/R din 4 februarie 2009, pronunțată în același dosar, a respins recursul parchetului, și menținând soluția primei instanțe a dispus restituirea cauzei la parchet.

După restituirea dosarului, s-au întreprins acte de căutare ale inculpatului minor G.R.B., precum și acte specifice urmăririi penale, în speță interceptări, iar în data de 18 august 2011, inculpatul minor a fost adus din Cipru în România, fiind prezentat Tribunalului pentru minori și familie Brașov care, prin încheierea din data de 18 august 2001, pronunțată în Dosarul penal nr. 150/1372/2011, a confirmat mandatul de arestare emis în lipsă.

Parchetul a dispus trimiterea în judecată a inculpaților din prezenta cauză, pentru participarea la săvârșirea aceleiași infracțiuni de omor calificat, asupra victimei M.M.R.

În ce privește apelul parchetului declarat sub aspectul soluției de achitare a inculpatelor G.M. și B.M., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de omor calificat, s-a constatat că acesta este întemeiat.

Participarea acestor inculpate, în calitate de complice, la săvârșirea infracțiunii de omor calificat asupra victimei M.M.R. din data de 8 octombrie 2006 rezultă din următoarele mijloace de probă:

S-a reținut că martorul ocular M.V. a declarat că a văzut în seara respectivă, la lumina stâlpului, pe cei din „neamul lui O.” când loveau o persoană căzută la pământ. A arătat că s-a uitat mai bine și l-a văzut pe inculpatul G.R., ce avea un topor în mână, cu care a lovit victima, pe frații acestuia, G.C., înarmat cu o bâtă, G.N. care avea o rangă, G.R.I. care avea o coasă, G.R.B. care avea în mână o bâtă sau o rangă și G.C.A. Martorul a precizat explicit că acești bărbați erau însoțiți și de femei, mai multe, dintre care el a putut să recunoască în fugă doar pe inculpata G.M. și pe G.M.B. și arată că „femeile aruncau cu pietre înspre victima aflată la pământ”.

S-a constatat că declarația acestui martor ocular prezintă credibilitate, deoarece nu există nici un element care să inducă vreun dubiu cu privire la aceasta, martorul, descriind destul de precis, cu lux de amănunte, modul cum s-au petrecut faptele. Declarația martorului M.V. se coroborează cu celelalte probe, iar amănuntele arătate de martor nu puteau fi reproduse decât de o persoana care a asistat personal la desfășurarea evenimentelor.

S-a mai reținut că o altă declarație importantă în cauză este cea a martorului ocular M.F.I. În toate declarațiile date de acest martor, atât în cadrul prezentei cauze cât și în cadrul cauzei disjunse, privind pe numiții G.C. și G.N. (condamnați definitiv pentru participarea la săvârșirea aceleiași fapte, de omor) martorul a avut o poziție constantă privind participarea inculpatelor G.M. și B.M. la săvârșirea infracțiunii de omor calificat pentru care au fost trimise în judecată. Martorul precizează explicit că din grupul familiei „O.”, care l-a lovit în seara de 8 octombrie 2006 pe numitul M.M.R., au făcut parte și femei, printre, care G.M. nevasta lui G.R., și B.M. concubina lui G.R.I. Martorul a descris în amănunt cum victima a fost urmărită de acel grup de persoane și a fost lovită inițial de inculpatul G.R., cu un topor în cap și apoi de ceilalți bărbați.

De asemenea, în declarațiile date și în special în declarația din data de 16 noiembrie 2006, dată la scurt timp după săvârșirea faptei, martorul a aratat că din curtea casei inculpaților „au ieșit G.M.B., G.T.L. și B.M. care aveau bețe în mână, pietre și se îndreptau înspre M.M.R.” și arată apoi în toate declarațiile că femeile din grupul lui „O.” aruncau cu pietre în victimă și strigau către bărbați să-l omoare, că nu vede nimeni, decât M.F.I. În declarația de la dosarul de urmărire penală martorul declară că această din urmă afirmație i-ar aparține inculpatei B.M. și ar fi fost adresată concubinului acesteia, inculpatul G.R.I. Martorul arată că, la un moment dat inculpatul G.R. s-a apropiat de el și l-a prins de pulover, iar martorul, ca să scape s-a dezbrăcat și a lăsat puloverul în mâinile inculpatului, fiind găsit de organele de urmărire la locul faptei.

Prezența martorilor M.V. și M.F.I. la locul faptei în seara respectivă și veridicitatea declarațiilor acestora este confirmată de declarația martorului L.O., audiat de instanță la data de 3 iulie 2007, în Dosarul nr. 687/1372/2006 al Tribunalului pentru minori și familie Brașov care arată că în seara de 8 octombrie 2006 cei doi martori au trecut în fugă pe lângă el. Martorul a constatat imediat că victima M.M.R. era lovită, fiind încă în viață atunci când a văzut-o acesta.

Participarea celor două inculpate la săvârșirea faptei de omor rezultă și din declarația martorei M.S. care a văzut cum victima M.M.R. era urmărit de cei din „neamul lui O.”, respectiv G.R.B., care avea o rangă în mână, G.R., care avea și el ceva în mână, „topor sau rud de lemn”, G.R.I. ș.a. Martora arată explicit că în spatele bărbaților venea și un grup de femei, printre care le-a recunoscut și pe inculpatele G.M., soția lui G.R. și B.M., concubina lui G.R.I. Inculpata G.M. striga „Omorăți-l, omorăți-l”, iar celelalte femei aruncau cu pietre după victima M.M.R. Martora le-a recunoscut pe cele două inculpate și după planșele fotografice, prezentate de organele de poliție.

Prezența mai multor femei din neamul lui „O.” la locul faptei, este confirmată și de martorul G.C.A., care însă a declarat ca nu poate nominaliza pe niciuna dintre acestea.

În afara probelor constând în declarațiile martorilor menționați mai sus, participarea inculpatelor G.M. și B.M. la săvârșirea faptei de omor rezultă și din unele probe științifice. Astfel, din raportul de expertiză biocriminalistică, al dosarului de urmărire penală rezultă că pe „brățara tip lănțișor argintiu găsită la aproximativ 80 cm de locul faptei” au fost identificate profilele genetice ale probelor biologice de referință recoltate de la inculpata B.M., alături de cele ale victimei M.M.R. De asemenea, au fost găsite profilele genetice ale probelor biologice de referință recoltate de la cele două inculpate, G.M. și B.M., pe „ranga metalică găsită lângă cadavru”.

Toate aceste probe, coroborate, conduc la concluzia implicării active a inculpatelor G.M. și B.M., alături de ceilalți inculpați condamnați, în săvârșirea infracțiunii de omor calificat asupra victimei M.F.I. Nu se poate stabili cu certitudine că cele două inculpate ar fi lovit în mod direct victima, însă se poate stabili că acestea au fost de față la săvârșirea faptei și i-au încurajat pe ceilalți inculpați să comită fapta de omor, acționând activ prin aruncarea de pietre înspre victimă și prin încurajarea verbală a autorilor de a-l omorî pe M.M.R., pentru că nu vede nimeni, în afară de martorul M.F.I. De altfel, imediat inculpatul G.R. a venit la martorul ocular M.F.I. și a încercat să-l prindă de pulover, în scop de intimidare, însă martorul a reușit, să fugă, fapt ce dovedește că inculpatul a ținut cont de afirmația inculpatei B.M. că martorul este de față la infracțiune. Așa cum reiese din probele menționate mai sus, nu este vorba de o simplă asistare pasivă a inculpatelor la săvârșirea faptei de omor calificat de către ceilalți inculpați, ci de o implicare activă a celor două inculpate, de natură să constituie un ajutor atât material (prin aruncarea cu pietre înspre victimă i-a slăbit capacitatea de apărare a acesteia, înlesnind uciderea ei de către autori) și moral (prin încurajarea autorilor) la săvârșirea faptei. Or, acordarea de ajutor material sau moral la săvârșirea faptei de ucidere a unei persoane, cu premeditare și într-un loc public, constituie infracțiunea de complicitate la omor calificat, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen.

Pentru aceste motive se va admite recursul parchetului și se va dispune condamnarea inculpatelor G.M. și B.M. pentru infracțiunea de complicitate la omor calificat, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. 1 lit. a) și lit. i) C. pen.

Întrucât inculpatele au săvârșit această infracțiune împreună cu toți ceilalți autori condamnați în prezenta cauză și în cauza din care s-a disjuns prezentul dosar, acestea fiind complici concomitenți, fiind aplicabile dispozițiile art. 75 lit. a) C. proc. pen. privind săvârșirea faptei de trei sau mai multe persoane împreună.

De asemenea, ținând cont că la săvârșirea faptei a participat, pe lângă inculpații majori și inculpatul G.R.B., care era minor la data faptei, s-a reținut că sunt aplicabile dispozițiile art. 75 lit. c) C. proc. pen., privind săvârșirea faptei de către un infractor major, împreună cu un minor.

Întrucât mobilul săvârșirii faptei îl constituie răzbunarea, s-a constat că sunt aplicabile și dispozițiile art. 75 lit. d) C. pen., privind săvârșirea faptei din motive josnice. Având în vedere însă gradul minim de contribuție al inculpatelor G.M. și B.M. la săvârșirea faptei, precum și faptul că acestea au acționat în sprijinul soților și a celorlalți membri ai familiilor, instanța a retinut în favoarea inculpatelor circumstanțele atenuante judiciare, prevăzute de art. 74 alin. (2) C. pen.

Inculpatele au avut o contribuție minimă la săvârșirea faptei, fiind reținute în sarcina lor niște acțiuni minore de complicitate materială și imorală, iar în lipsa acțiunilor acestora fapta s-ar fi comis probabil în aceeași formă, moartea victimei fiind determinată în principal de acțiunile inculpaților G.R., G.R.I., precum și a numiților G.N. și G.C.

În ce privește motivul de apel al parchetului, privind săvârșirea de către inculpata G.M. a infracțiunii de instigare la mărturia mincinoasă prevăzută de art. 25 raportat la art. 260 C. pen., s-a constatat că și acesta este întemeiat, având în vedere că din probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul judecății rezultă cu certitudine acest fapt.

S-au reținut în acest sens interceptările convorbirilor telefonice ale inculpatei G.M., purtate imediat după punerea în executare a mandatului de arestare a fiului său, inculpatul G.R.B., la data de 18 august 2011. Astfel, din convorbirile telefonice purtate în zilele de 19 august 2011 ora 20:22, de 20 august 2011, ora 19:12, 20 august 2011, ora 19:47 rezultă că inculpata G.M., căuta martori care să dea declarație. În favoarea inculpatului G.R. jr., astfel încât să determine instanța de judecată să-l pună și pe acesta în libertate. Relevante în cauză sunt convorbirile telefonice purtate de inculpata G.M. cu inculpatul G.R. senior, în data de 23 august 2011, ora 19:05, acesta din urmă îi spune inculpatei să meargă să stea de vorbă cu „N.B.” și o învăța ce ar trebui să declare martorul și cea din data de 20 august 2011, ora 19:47 rezultă că acesta din urmă o învață pe inculpata G.M. ce trebuie să spună numitul martorul M.I.A., această variantă a întâlnirii martorului M.I.A. cu inculpatul arestat G.R.B., „la grajd” a fost susținută apoi, în declarația dată în data de 24 august 2011 de către martorul M.I.A.

Așa cum a reținut și instanța de fond și cum rezultă din materialul probator administrat în cauză, participarea inculpatului G.R.B., la săvârșirea faptei este stabilită dincolo de orice dubiu, iar susținerea martorului M.I.A. că în timpul faptei s-ar fi întâlnit cu acesta „la grajd” este nereală.

Acestea conduc la concluzia că inculpata G.M. l-a determinat pe martorul M.I.A. să declare mincinos în fața organelor judiciare că s-ar fi întâlnit în timpul când s-a comis fapta, cu inculpații G.R.B. și cu G.R., la domicilul acestora, faptă ce constituie infracțiunea de instigare la mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 25 raportat la art. 260 C. pen.

Diferența dintre infracțiunea reținută în sarcina inculpatei, de instigare la mărturia mincinoasă, prevăzută de art. 25 raportat la art. 260 C. pen. și infracțiunea de încercarea de a determina mărturia mincinoasă, prevăzută de art. 261 C. pen., constă în aceea că în cazul acesteia din urmă făptuitorul încearcă doar să determine martorii să depună mărturie mincinoasă, fără a reuși, iar în cazul instigării la amărturia mincinoasă acesta reușește să inducă martorilor determinarea de a depune mărturie mincinoasă. Cum declarația martorului M.I.A. a survenit la propunerea inculpaților, la scurt timp după convorbirile telefonice amintite, iar martorul confirmă alibiul fals al inculpatului G.R.B., rezultă cu certitudine că inculpata a reușit să-l determine pe martorul M.I.A. să depună în cauză o declarație care nu corespunde adevărului.

Ținând cont de efectele circumstanțelor atenuante, de gradul de pericol social al faptelor, de persoana inculpatelor G.M. și B.M., care nu au antecedente penale, au familii în întreținere și au avut contribuții minore la săvârșirea, faptei de omor calificat, văzând și perioada mare de timp scursă de la momentul săvârșirii faptei, fapt ce a făcut ca rezonanța socială a faptei să scadă, instanța a aplicat celor două inculpate câte o pedeapsă de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a Il-a, lit. b și lit. e) C. pen. pentru infracțiunea de complicitate la omor calificat, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 174 alin. (1) C. pen., art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 74 alin. (2), art. 76 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen., reținută în sarcina acestora.

În ce privește infracțiunea de instigare la mărturia mincinoasă, prevăzută de art. 25 raportat la art. 260 C. pen., reținută în sarcina inculpatei G.M., instanța a avut în vedere pericolul social al acestei fapte, efectele pe care le putea produce pentru buna desfășurare a procesului penal, dar și persoana inculpatei, care a încercat să-și ajute fiul prin săvârșirea acestei infracțiuni, motiv pentru care va aplica inculpatei o pedeapsă de 1 an închisoare pentru această infracțiune. Având în vedere că inculpata G.M. a săvârșit cele două infracțiuni în concurs, în temeiul art. 33 lit. a) reportat la art. 34 lit. b) C. pen. se vor contopi pedepsele aplicate și se va dispune ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, de 5 ani închisoare.

Referitor la motivele de apel invocate de inculpații G.R., G.R.B și G.R.I., privind neparticiparea acestora la săvârșirea infracțiunii de omor calificat asupra victimei M.M.R., instanța a apreciat că sunt neîntemeiate, deoarece în mod corect a stabilit instanța de fond că acești inculpați sunt autori ai acestei infracțiuni, alături de numiții G.C. și G.N., care au fost condamnați definitiv anterior pentru participarea la săvârșirea acestei infracțiuni.

Acest fapt rezultă în primul rând din declarațiile martorilor oculari M.V. și M.F.I., menționați anterior, care atestă cu certitudine participarea inculpaților G.R., , G.R.B. și G.R.I. la fapta de ucidere a victimei M.M.R., din seara de 8 octombrie 2006, fiind reproduse fragmentele esențiale din declarațiile date de acești martori, din care rezultă că cei trei inculpați au făcut parte din grupul care I-au pândit și apoi I-au alergat pe numitul M.M.R. în seara respectivă lovindu-l cu toporul, cu o rangă și cu bâtele și provocându-i moartea.

Martorul M.V. arata că l-a văzut în seara respectivă pe inculpatul G.R. senior, ce ținea în mână un topor cu care a lovit victima, pe frații acestuia, G.C. înarmat cu o bâtă; G.N. care avea o rangă, G.R.I. care avea o coasă, G.R.B. care avea în mână o bâtă sau o rangă și pe G.C.A. Martorul arată că toți au lovit victima, care căzuse la pământ.

De asemenea, martorul M.F.I. a descris în amănunt cum victima a fost urmărită de grupul de persoane din care făceau parte și cei trei inculpați condamnați de prima instanță și a fost lovită inițial de inculpatul G.R., cu un topor în cap și apoi de ceilalți bărbați, printre care și inculpații G.R.B., și G.R.I. Martorul arată cum inculpatul G.R., l-a prins apoi de puloverul cu care era îmbrăcat și cum a scăpat din mâinile acestuia lăsându-și puloverul, declarație care este confirmată de găsirea acestui obiect de îmbrăcămintei la locul faptei.

În afara acestor doi martori oculari, care au văzut întreaga desfășurare a evenimentelor, participarea inculpaților G.R., G.R.B. și G.R.I. la săvârșirea faptei mai rezultă din: declarațiile martorului B.F., care a văzut 7-8 persoane alergând după victimă și l-a recunoscut pe G.R.; martora M.S., care a văzut, cum victima M.M.R. era urmărit de cei din „neamul lui O.”, respectiv G.R.B., care avea o rangă în mână, G.R., care avea și el ceva în mână, „topor sau rud de lemn”, G.R.I. ș.a.; martorul L.I.A., care i-a recunoscut când fugeau imediat după săvârșirea faptei pe inculpații G.R., G.R.B. și G.R.I. ș.a.; martorul R.A., care a văzut patru oameni, printre care i-a recunoscut pe inculpații G.R.I. și G.R.B., care fugeau spre str. P., fiind înarmați, după care a văzut victimă căzută la pământ; martorul L.I., care a văzut pe inculpații G.R.I., G.R.B., împreună cu numiții G.C. și G.N., când au lovit victima; martorul B.M.A., care a văzut scandalul și faptul că victima a fosț bătută de 10-11 persoane, dintre care la recunoscut pe G.C. și G.R.B.

De asemenea, din expertiza biocriminalistică din 28 iunie 2007 rezultă că ranga metalică de 114 cm găsită lângă cadavru, cuprinde un amestec de profiluri ale inculpaților G.R.I. și G.R.B., fapt care atestă de asemenea participarea acestora la săvârșirea faptei. Faptul că nu s-au găsit astfel de urme pe celelalte corpuri delicte nu înlătură participarea inculpaților la săvârșirea faptei.

Nu se poate stabili cu certitudine care lovitură ar fi produs moartea victimei și chiar dacă s-ar putea stabili acest lucru, nu înlătură contribuția tuturor inculpaților la săvârșirea infracțiunii de omor calificat, de vreme ce s-a stabilit fără dubiu că toti au lovit victima. Pentru reținerea infracțiunii de omor în sarcina tuturor participanților nu este necesar ca fiecare dintre aceștia să fi produs o leziune letală victimei. Sunt coautori și cei care doar paralizează posibilitatea victimei de a se apăra acționând alături de cei care au produs leziunile mortale victimei.

S-a constatat că probele administrate în fața curții de apel, la cererea inculpaților, nu sunt de natură să răstoarne această concluzie, având în vedere că acestea nu pot conduce la concluzia contrară celei rezultate din coroborarea tuturor probelor menționate anterior. Astfel, declarația martorului; M.I.A. este aceeași cu declarațiile date anterior de acest martor și nu corespunde realității, având în vedere că celelalte probe administrate conduc la concluzia indubitabilă a participării inculpaților G.R. senior și G.R. jr. la săvârșirea faptei. De asemenea, declarația martorei B.G.L. din data de 26 februarie 2013 nu este de natură să înlăture concluzia participării inculpatului G.R.I. la săvârșirea faptei, rezultată din celelalte probe obiective menționate anterior. Astfel, declarația martorei este neconvingătoare, iar susținerea acesteia în sensul că s-ar fi întâlnit cu inculpatul în seara de 8 octombrie 2006, în perioada aproximativă a săvârșirii faptei, este una prea generală, incapabilă să contrazică declarațiile martorilor oculari care I-au văzut pe inculpat săvârșind fapta.

Instanța de apel a admis însă apelurile inculpaților G.R., G.R.B. și G.R.I. sub aspectul cuantumului, pedepsei principale aplicate și sub aspectul conținutului pedepsei accesorii și a pedepsei complementare aplicate acestora, având în vedere perioada mare de timp scursă de la momentul săvârșirii faptei până în prezent, de aproape 7 ani, fără ca acest fapt să le poată fi imputat în vreun fel inculpaților, fiind determinat de disjungerile repetate ale cauzei și restituirea cauzei la parchet, instanța apreciază că ecoul social al faptei s-a diminuat și nu se mai justifică aplicarea unor pedepse ridicate.

De altfel, C.E.D.O. a stabilit că în cazul depășirii unui termen rezonabil de soluționare a cauzei, aplicarea unei pedepse mai reduse constituie un remediu eficient pentru încălcarea dispozițiilor art. 6 din Convenție, referitoare la dreptul de soluționare a cauzei într-un termen rezonabil. Acestea sunt motive suficiente pentru reducerea cuantumului pedepselor aplicate celor trei inculpați la minimul prevăzut de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina lor.

Pentru aceleași motive, s-a constatat că nu este întemeiat apelul parchetului sub aspectul majorării cuantumului pedepselor aplicate de prima instanță acestor inculpați.

Față de aceste considerente, a dispus reducerea cuantumului pedepselor principale aplicate inculpatului G.R., pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen., de la 17 ani închisoare la 15 ani închisoare, inculpatului G.R.B., pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a) și lit. i) C. pen. și art. 99 C. pen., de la 9 ani închisoare la 7 ani și 6 luni închisoare și inculpatului G.R.I., pentru infracțiunea de omor calificat, prevăzută de art. 174 alin. (1), art. 175 alin. (1) lit. a) și lit. i) C. pen. cu aplicarea art. 75 lit. a), lit. c) și lit. d) C. pen., de la 17 ani închisoare la 15 ani închisoare și a dispus înlăturarea din conținutul pedepsei accesorii și a pedepsei complementare aplicate inculpaților G.R., G.R.B. și G.R.I., a interzicerii drepturilor părintești, potrivit art. 64 alin. (1) lit. d) C. proc. pen.

Cu privire la părțile civile M.E., M.G., M.M.R., M.F.I., M.L.G. și M.D.M. s-a constatat că au declarat apel în cauză, însă nu I-au motivat, nici în scris și nici oral în fața instanței de apel, neprezentându-se pentru susținerea acestuia.

Analizând din oficiu motivele de apel ale acestora s-a constatat că apelul părților civile este întemeiat sub aspectul neobligării inculpatelor G.M. și B.M. la plata despăgubirilor civile, în solidar cu ceilalți inculpați condamnați în cauză, având în vedere că aceste inculpate au participat la săvârșirea infracțiunii de omor calificat asupra victimei M.M.R., s-a apreciat că sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale și în persoana acestor inculpate, în solidar cu inculpații G.R., G.R.B. și G.R.I., în temeiul art. 998 și urm. C. civ.

Chiar dacă s-a reținut în sarcina acestor inculpate doar calitatea de complice la săvârșirea infracțiunii de omor calificat, fapta acestora este în legătură de cauzalitate cu producerea rezultatului păgubitor, respectiv cu moartea victimei. În aceste condiții, răspunderea civilă a acestor inculpate este solidară cu cea a autorilor infracțiunii de omor calificat, potrivit art. 1003 din vechiul C. civ.

În ce privește cuantumul sumelor stabilite cu titlu de daune morale, s-a constatat că acestea corespund standardelor stabilite de practica judiciară, reflectând în mod just gravitatea prejudiciului moral produs părților civile prin moartea unei persoane apropiate. Daunele morale nu pot deveni însă o sursă de îmbogățire fără justă cauză, fiind necesară o stabilire a acestora proporțională cu daunele morale suferite.

Pentru aceste motive, în baza art. 998 și urm. din vechiul C. civ., coroborat cu art. 14 și urm.n C. proc. pen., a obligat și pe inculpatele G.M. și B.M., în solidar cu inculpații G.R., G.R.I., G.R.B., acesta din urmă în solidar și cu G.R. și G.M. să plătească părții civile M.E. în nume propriu și în calitate de reprezentant legal al minorilor, M.D.M. și M.L.G. suma de 100.000 RON daune morale, iar părții civile M.G. suma de 5.000 RON daune morale.

De asemenea, a obligat și pe inculpatele G.M. și B.M., în solidar cu inculpații G.R., G.R.I., G.R.B., acesta din urmă în solidar cu G.R. și G.M. să plătească părților civile minore M.D.M. și M.L.G. și M.G. câte 80 RON pe lună pentru fiecare minor, cu titlu de prestații periodice, începând cu data de 10 mai 2012 și până la majoratul minorilor, respectiv 28 iunie 2015, 14 februarie 2019 și 3 septembrie 2024, precum și o indemnizație globală pentru cei trei minori de la data decesului victimei M.M.R., până la pronunțarea hotărârii primei instanțe, respectiv 10 mai 2012, în cuantum de 5.440 RON.

Aceste sume cuvenite minorilor victimei cu titlu de prestații periodice au fost stabilite în mod corect de către instanța de fond, ținându-se cont de natura veniturilor obținute de victimă la momentul decesului acesteia, așa cum rezultă din probele de la dosar. Părțile civile nu au făcut dovada că victima ar fi realizat venituri mai mari decât cele luate în considerare de către instanța de fond și nici nu susțin acest lucru în apel.

În ce privește critica inculpaților referitoare la dispoziția instanței de sechestrare a imobilului inculpatului G.R., s-a constatat că aceasta nu este întemeiată. Inculpații susțin că prin convenția încheiată la data de 23 februarie 2012 inculpatul G.R. nu mai are calitatea de proprietar, or, având în vedere că această convenție este ulterioară instituirii sechestrului asigurător prin sentința instanței de fond din data de 10 mai 2012, sentință care are caracter executoriu sub acest aspect, convențiile ulterioare nu pot afecta valabilitatea măsurii asigurătorii instituită în mod legal de către instanța de fond. Cumpărătorul unui bun sechestrat cunoaște și își asumă riscul executării acestui sechestru.

Întrucât infracțiunea de omor figurează printre infracțiunile pentru care este obligatorie prelevarea de probe biologice de la autori, în temeiul art. 7 din Legea nr. 76/2008 s-a dispus prelevarea de la inculpații G.R., G.R.B., G.R.I., G.M. și B.M. a probelor biologice de tip ADN, în scopul includerii acestora în Sistemul Național de Date Genetice Judiciare.

Împotriva acestei decizii au formulat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov și inculpații G.R.B., G.R., G.R.I. și G.M.

La termenul de judecată din 15 octombrie 2013, reprezentantul parchetului în raport de modificările aduse prin Legea nr. 2/2013 a solicitat să se ia act de retragerea recursului, arătând că în noua reglementare a cazurilor de casare nu se poate critica decât dacă pedeapsa aplicată este în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Recurenții inculpați au invocat temeiul cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 3859 pct. 10 C. proc. pen., achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. c) si lit. d) C. proc. pen., arătând că instanța a făcut o greșită apreciere a probelor, iar în subsidiar, au solicitat reducerea pedepselor aplicate, arătând ca s-a făcut o greșită apreciere a probelor si a situației de fapt.

Examinând recursurile declarate de inculpații G.R.B., G.R., G.R.I. prin raportare la dispozițiile art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 2/2013, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate pentru următoarele considerente:

Consacrând efectul parțial devolutiv al recursului reglementat ca a doua cale de atac ordinară, art. 3856 C. proc. pen. stabilește în alin. (2) că instanța de recurs examinează cauza numai în limitele motivelor de casare prevăzute de dispozițiile art. 3859 din același cod.

În cauză, se observă că decizia penală recurată a fost pronunțată de Curtea de Apel București, secția a Il-a penală la data de 5 martie 2013, deci ulterior intrării în vigoare (15 februarie 2013) a Legii nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, situație în care aceasta este supusă casării în limita motivelor de recurs prevăzute de dispozițiile art. 3859 C. proc. pen., astfel cum au fost modificate prin actul normativ menționat, dispozițiile tranzitorii cuprinse în art. II din lege, referitoare la aplicarea, în continuare, a cazurilor de casare prevăzute de C. proc. pen. anterior modificării, vizând exclusiv cauzele penale aflate, la data intrării în vigoare a acesteia, în curs de judecată în recurs sau în termenul de declarare a recursului, ipoteză care, însă, nu se regăsește în speță.

Referitor la cazul de casare invocat de recurenții inculpați G.R.B., G.R., G.R.I., prin care au solicitat în temeiul cazului de casare prevăzut de dispozițiile art.3859 pct. 10 C. proc. pen., achitarea în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. c) si lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte are în vedere pe de o parte că dispozițiile invocate prevăzute de art. 3859 pct. 10 C. proc. pen. au fost abrogate prin Legea nr. 2/2013, iar pe de altă parte cazul de casare reglementat de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., în cadrul căruia se putea solicitat achitarea, a fost de asemenea, în mod expres abrogat de Legea nr. 2/2013, astfel criticile circumscrise de recurenții inculpați acestor prevederi legale nu mai pot face obiectul examinării de către instanța de ultim control judiciar, judecata în recurs limitându-se, la motivele de casare expres prevăzute de lege și în care nu se mai regăsește și eroarea gravă de fapt.

Pe cale de consecință, solicitarea achitării în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. c) C. proc. pen. invocată de către inculpați în calea de atac a recursului, nu poate fi analizată, întrticât ar presupune o nouă apreciere a probelor și tinde la schimbarea situației de fapt, ceea ce nu se poate însă realiza, având în vedere dispozițiile ce reglementează soluționarea recursului ca a doua cale de atac.

Cu privire la solicitarea inculpaților în sensul achitării în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., poate fi încadrată în cazul de casare prevăzut de dispozițiile art.3859 pct. 12 C. proc. pen., care nu poate fi luat în considerare din oficiu, însă a fost invocat de inculpați în cererea inițială de recurs formulată, aflată la dosar.

În cauză nu este incident cazul prevăzut de dispozițiile art. 3859 pct. 12 C. proc. pen., întrucât sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat atât sub aspectul laturii obiective cât si sub aspectul laturii subiective, în mod corect stabilindu-se că inculpații G.R., G.R.B. și G.R.I. sunt autori ai acestei infracțiuni, iar inculpata, G.M. complice la săvârșirea acestei infracțiuni.

Vinovăția inculpaților este dovedită în primul rând de declarațiile martorilor oculari M.V. și M.F.I., declarațiile martorilor B.F., M.S., L.I., L.I., cât și de raportul de expertiza biocriminalistică din 28 iunie 2007, din care a rezultat că ranga metalică găsită lângă cadavrul victimei cuprinde un amestec de profiluri și ale inculpaților G.R.I., G.R.B., G.M.

În declarațiile date, martorul ocular M.V. a arată că l-a văzut în seara respectivă pe inculpatul G.R. senior, ce ținea în mână un topor cu care a lovit victima, pe frații acestuia, G.C. înarmat cu o bâtă, G.N., care avea o rangă, G.R.I., care avea o coasă, G.R.B., care avea în mână o bâtă sau o rangă și pe G.C.A., precizând că toți au lovit victima, care căzuse la pământ a mai susținut că aceștia erau însoțiți și de femei, dintre care a recunoscut-o pe inculpata G.M., care arunca cu pietre înspre victima aflată la pământ.

Martorul M.F.I. a descris în amănunt cum victima a fost urmărită, de grupul de persoane din care făceau parte și cei trei inculpați și a fost lovită inițial de inculpatul G.R., cu un topor în cap și apoi de ceilalți bărbați, printre care și inculpații G.R.B. și G.R.I. De asemenea, a avut o poziție constantă privind participarea inculpatei G.M. la săvârșirea infracțiunii, arătând că femeile din grup aveau bețe în mâini, au aruncat cu pietre în victimă și strigau către inculpați să omoare victima.

În consecință, în urma analizării materialului probator se constată că faptele săvârșite de inculpații G.R., G.R.B. și G.R.I. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat săvârșit cu premeditare și în public și, respectiv, complicitate la această infracțiune în ceea ce o privește pe inculpata G.M., atât cu privire la latura obiectivă cât și cu privire la latura subiectivă.

Cu privire la criticile referitoare la reducerea pedepselor, privind cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 3859 pct.172 C. proc. pen. invocat de inculpații G.R.B., G.R., G.R.I. și G.M. Înalta Curte de Casație și Justiție constată că acestea nu pot fi analizate prin prisma cazului de casare prevăzut de dispozițiile art.3859 pct.172 C. proc. pen., care se referă la aplicarea pedepselor în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Prin modificările aduse C. proc. pen. prin Legea nr. 2/2013, legiuitorul a înlăturat dintre cazurile de casare, situațiile în care s-au aplicat pedepse greșit individualizate, astfel încât, după modificările intervenite, temeiul de casare prevăzut de dispozițiile art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., poate fi invocat numai când s-au aplicat pedepse în alte limite decât cele prevăzute de lege.

Dacă legiuitorul ar fi dorit să mențină în cadrul cazurilor de casare, situațiile în care s-au aplicat pedepse greșit individualizate, nu ar fi procedat la modificarea temeiului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Aceasta este rațiunea pentru care, critica privind individualizarea pedepsei nu se circumscrie cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., și apare ca fiind nefondată.

Astfel, se constată că nu este posibilă individualizarea pedepselor, ci numai verificarea legalității pedepselor aplicate, respectiv dacă pedepsele aplicate se situează între limitele minime și maxime prevăzute de textul incriminator.

În consecință, față de dispozițiile art.3854 alin. (2) C. proc. pen. raportat la art. 369 din același Cod, potrivit cărora, până la închiderea dezbaterilor la instanța de recurs, oricare dintre părți își poate retrage recursul declarat, Înalta Curte de Casație și Justiție urmează a lua, act de retragerea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei penale nr. 29/Ap din 5 martie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

În baza art. 38515 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații G.R.B., G.R., G.R.I. și G.M. împotriva aceleiași decizii.

În baza art.88 C. pen. va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului G.R.B., durata reținerii și arestării preventive de la 18 august 2011 la 15 octombrie 2013.

Văzând și dispozițiile art. 192 alin. (2) și alin. (6) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Ia act de retragerea recursului declarat.de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov împotriva deciziei percale nr. 29/Ap din 5 martie 2013 a Curții de Apel Brașov, secția penală și pentru cauze cu minori.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații G.R.B., G.R., G.R.I. și G.M. împotriva aceleiași decizii.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului G.R.B., durata reținerii și arestării preventive de la 18 august 2011 la 15 octombrie 2013.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Brașov rămân în sarcina statului.

Obligă recurentul inculpat G.R.B. la plata sumei de 1.500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 500 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenții inculpați G.R., G.R.I. și G.M. la plata sumei de câte 1.150 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 150 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru intimata inculpată B.M., în sumă de 400 RON, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi, 15 octombrie 2013.