Restitution claim fails for lack of proof of legal identity continuity; appeal dismissed as unfounded.
Legislator summary
AI generatedThe Romanian High Court of Cassation and Justice dismissed the claimant's appeal as unfounded, affirming the lower court decisions that denied the claim for restitution or compensation under Law No. 10/2001. The claimant, a legal entity allegedly continuing the activity of a former privately owned company, challenged a municipal order rejecting its request for in-kind restitution of land; the courts held that the claimant failed to prove it was the same legal person as the pre-nationalization entity, as required by Article 3(c) of Law No. 10/2001, because the transformation into a socialist enterprise had terminated the original entity's legal personality. The court found the appellate decision did not contain extraneous reasoning and properly applied the law, rendering the final judgment irrevocable.
Legislator headnote
AI generatedart. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001, art. 261 pct. 5 C. proc. civ; Restitution claim fails for lack of proof of legal identity continuity; appeal dismissed as unfounded: În termen legal, reclamanta a declarat recurs împotriva hotărârii pronunțate în apel, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
La data de 12 iulie 2002, reclamanta C.N.H. S.A. a chemat în judecată pe pârâta Primăria Municipiului Petroșani solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea dispoziției nr. 1730 din 29 mai 2002 emisă de pârâtă, prin care s-a respins cererea reclamantei de restituire în natură a terenului înscris în cf nr. 1156 Petroșani și să se constate că este îndreptățită la măsuri reparatorii în baza Legii nr. 10/2001 în calitate de persoană juridică continuatoare a activității S.A.R. Petroșani și S.C., precum și a se dispune restituirea în natură a imobilului solicitat, iar dacă nu e posibil, să se acorde măsuri reparatorii prin echivalent conform Legii nr. 10/2001.
Prin sentința nr. 2040 din 28 noiembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Hunedoara, secția civilă, a fost respinsă cererea reclamantei.
În motivarea sentinței, instanța a reținut că potrivit art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 sunt îndreptățite la măsuri reparatorii persoanele juridice, proprietare ale imobilelor preluate abuziv de stat, cu condiția de a-și fi continuat activitatea până la data intrării în vigoare a prezentei legi sau activitatea lor să fi fost interzisă sau întreruptă, iar după 22 decembrie 1989 să-și fi reluat activitatea, dacă prin hotărâre judecătorească se constată că sunt aceeași persoană juridică cu cea desființată sau interzisă.
Cu înscrisurile depuse, reclamanta nu a făcut dovada realizării condițiilor pretinse de textul de lege evocat.
Transformarea din societate anonimă, organizată conform Codului comercial, în întreprindere socialistă s-a făcut în sensul încetării personalității juridice a celei dintâi, ca urmare a naționalizării mijloacelor de producție, deci nu există o continuitate a activității pentru că nici persoana juridică care s-a succedat celei inițiale nu este aceeași.
S-a conchis că reclamanta nu a fost o persoană juridică de tip capitalist particular, nu a avut în proprietate imobile de care să fi fost deposedată abuziv, așadar nu are vocație la restituirea imobilului pretins și nici la acordarea măsurilor reparatorii prin echivalent, fiind legală dispoziția de respingere a cererii ei.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel reclamanta.
Prin decizia nr. 264 din 13 martie 2003 Curtea de Apel Alba Iulia, secția civilă, a respins ca nefondat apelul reclamantei, cu motivarea că ea nu a deținut în proprietate imobile de care să fi fost deposedată abuziv și nu este continuatoarea în drepturi a S.A.R.
În termen legal, reclamanta a declarat recurs împotriva hotărârii pronunțate în apel, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 7, 9 și 10 C. proc. civ.
În esență, reclamanta susține că decizia criticată cuprinde motive străine de natura cauzei, reținând greșit că nu ar fi avut în proprietate imobile, de care să fi fost deposedată, măsura naționalizării, la care Legea nr. 10/2001 face referire expresă, s-a aplicat tuturor persoanelor juridice proprietare, deci și antecesoarei recurentei.
Se mai susține, ca un al doilea motiv de recurs, aplicarea greșită a legii, privind rezolvarea capătului de cerere având ca obiect constatarea calității de continuatoare a S.A.R., argumentele aduse de instanță nu sunt convingătoare.
Sub un al treilea aspect, decizia este criticată pentru nepronunțarea instanței asupra dovezilor administrate de recurentă, din care rezultă fără echivoc că este continuatoarea antecesoarei sale, S.A.R. Petroșani.
Recursul declarat de reclamantă este nefondat.
Decizia pronunțată de instanța de apel nu cuprinde motive străine de natura pricinii, considerentele de fapt și de drept se încadrează în cerințele prevăzute de art. 261 pct. 5 C. proc. civ., referirea la inexistența în patrimoniul recurentei a imobilelor vizate de restituire era pertinentă cauzei, motivarea fiind convingătoare.
În argumentarea opiniei lipsei de continuitate între S.A.R. și recurentă, instanța a analizat condițiile pretinse de art. 3 lit. c) din Legea nr. 10/2001 pentru a avea vocație la măsurile reparatorii și a conchis în mod întemeiat, prin luarea în considerarea a tuturor dovezilor depuse de recurentă, că nu este îndreptățită a obține imobilul pretins, în temeiul Legii nr. 10/2001.
Recursul fiind nefondat, urmează a se respinge.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge recursul declarat de reclamanta C.N.H. S.A. împotriva deciziei civile nr. 264 A din 13 martie 2003 a Curții de Apel de Apel Alba Iulia, secția civilă, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 mai 2004.