Unpaid judicial stamp duty causing annulment of appeal for fiscal warehousing license revocation
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice annulled the appellant's appeal as untimely and unstamp, thereby leaving in force the lower court's decision which had dismissed both the request to suspend execution and the claim to annul administrative decisions. The dispute involved a commercial entity challenging the revocation of its fiscal warehousing license for allegedly stocking products different from those authorized, specifically regarding wine quality certification requirements. The appellate court dismissed the underlying claim on the merits, finding the revocation justified because the applicant's technical specifications did not reference the certification of superior quality wines required by specific legislation. The decisive legal basis for the final outcome was procedural non-compliance, specifically the failure of the appellant to pay the mandatory judicial stamp duty and fee as required by the Judicial Stamp Tax Law and related Government Ordinance, resulting in the automatic annulment of the appeal.
Legislator headnote
AI generatedart. 183 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997, art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997; Unpaid judicial stamp duty causing annulment of appeal for fiscal warehousing license revocation: Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC C.S. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedCited Case Law
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele:
Prin sentința nr. 227/F/ Cont din 11 decembrie 2009, Curtea de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de suspendare a executării Deciziilor nr. 059 din 12 februarie 2009 și nr. 216 din 20 august 2009 emise de C.A.O.P.A.A. și D.R.A.O.V. A respins cererea de anulare a acelorași decizii, ca nefondată.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut că cererea de suspendare a executării actelor administrativ fiscale menționate a fost soluționată prin încheierea din 24 septembrie 2009, fiind admisă, astfel încât există autoritate de lucru judecat.
Pe fondul cauzei a reținut că prin Decizia nr. 059/2009 s-a dispus revocarea autorizației de antrepozit fiscal emisă antrepozitarului SC C.S. SRL pentru nerespectarea prevederilor art. 183 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 571/2003 coroborate cu prevederile art. 67 alin. (1) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 aferente titlului VII.
A constatat prima instanță că motivele invocate de reclamant pentru anularea deciziei de revocare a autorizației de antrepozit fiscal sunt neîntemeiate, deoarece potrivit specificației tehnice de produs aflată la dosarul de autorizare se precizează că determinarea proprietăților fizico-chimice se efectuează în conformitate cu standardele privind metodele de analiză a vinurilor, fără a se face referire la operațiunea de certificare a vinurilor de calitate superioară prevăzute de Legea nr. 244/2002. Prin urmare, a concluzionat instanța că produsul reclamantei trebuia să fie cel pentru care a obținut autorizația de antrepozit fiscal și nu altul.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta SC C.S. SRL, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând motivele prevăzute de art. 304 pct. 9 C. proc. civ.
Analizând actele dosarului, mai înainte de intra în cercetarea motivelor de recurs, Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a depus la dosar dovada achitării taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
În conformitate cu prevederile art. 3 lit. m) și art. 11 alin. (1) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru și art. 3 din O.G. nr. 32/1995 privind timbrul judiciar, aprobată prin Legea nr. 106/1995, cu modificările și completările ulterioare, pentru calea de atac exercitată se plătesc anticipat taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Deși a fost citată cu mențiunea timbrării, recurenta-reclamantă nu și-a îndeplinit această obligație legală, situație în care devin aplicabile dispozițiile art. 20 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 și art. 9 din O.G. nr. 32/1995, în temeiul cărora recursul va fi anulat ca netimbrat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Anulează recursul declarat de SC C.S. SRL, împotriva sentinței nr. 227/F Cont din 11 decembrie 2009 a Curții de Apel Pitești, secția comercială, contencios administrativ și fiscal, ca netimbrat.
Irevocabilă.
Pronunțată, în ședință publică, astăzi 8 iunie 2010.