Territorial competence for contraventional fines: exclusive jurisdiction of the offense location court despite domicile-based statutory amendments

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 1444 din 21 martie 2013, Judecătoria Brezoi, secția civilă, a admis excepția privind necompetența teritorială a instanței, invocată din oficiu și a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petentul C.V.V. și pe intimata C.N.A.D.N.R. SA, CESTRIN, în favoarea Judecătoriei sectorului 4 București.

Pentru a hotărî astfel, Judecătoria Brezoi a reținut că potrivit art. 101 din O.G. nr. 15/2002, privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013, „(...) plângerea, însoțită de copia procesului-verbal de constatare a contravenției, se introduce la judecătoria în a cărei circumscripție domiciliază sau își are sediul contravenientul”, iar în speță contravenientul are sediul în circumscripția Judecătoriei sectorului 4 București.

Judecătoria sectorului 4 București, prin sentința civilă nr. 12199/2013 din 19 noiembrie 2013, a admis excepția necompetenței teritoriale a Judecătoriei sectorului 4 București, a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe petentul C.V.V., în contradictoriu cu intimata C.N.A.D.N.R. SA, CESTRIN, în favoarea Judecătoriei Brezoi și, constatând ivit conflictul negativ de competență între Judecătoria sectorului 4 București și Judecătoria Brezoi, a suspendat cauza și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, în vederea soluționării conflictului.

Pentru a pronunța această soluție, Judecătoria sectorului 4 București a reținut că, potrivit art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, competența teritorială de soluționare a plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii aparține judecătoriei în a cărei circumscripție a fost săvârșită contravenția, legea stabilind în acest caz o competență teritorială exclusivă; că din procesul-verbal de contravenție contestat în cauză rezultă că locul săvârșirii contravenției reținute în sarcina petentului a fost localitatea S., din județul Vâlcea, care, în raport de prevederile H.G. nr. 337/1993, cu modificările și completările ulterioare, se află în circumscripția Judecătoriei Brezoi; că, prin urmare, având în vedere caracterul absolut, de ordine publică, al competenței teritoriale exclusive reglementată în materie contravențională, față de dispozițiile art. 159 pct. 3 C. proc. civ., raportat la art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001, instanța va admite excepția de necompetență teritorială a Judecătoriei sectorului 4 București.

Referitor la incidența art. 101 din O.G. nr. 15/2002 introdus prin Legea nr. 2/2013 și înaintarea, în baza art. XXIII alin. (1) și alin. (4) din aceeași lege, pe cale administrativă, a dosarului cauzei, instanța a reținut că temeiurile invocate în această privință sunt aplicabile numai în materie de contencios administrativ și fiscal, după cum prevede expres textul art. XXIII din Legea nr. 2/2013, nu și în materie contravențională, precum și faptul că acest articol se va aplica numai în raport cu faptele săvârșite după intrarea sa în vigoare, nu și pentru cele anterioare, neexistând o prevedere legală în aceasta privință.

Constatându-se ivit conflictul negativ de competență reglementat de art. 20 pct. 2 C. proc. civ., Judecătoria sectorului 4 București a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție în vederea soluționării conflictului.

Înalta Curte de Casație și Justiție, ca instanță competentă să soluționeze conflictul, conform art. 22 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ., va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Brezoi.

Pentru a adopta această soluție, Înalta Curte a avut în vedere considerentele în continuare arătate:

Prin procesul-verbal de contravenție din 31 ianuarie 2012, întocmit de agentul constatator din cadrul C.N.A.D.N.R. SA, CESTRIN, petentul C.V.V. a fost sancționat pentru săvârșirea contravenției prevăzute de art. 8 alin. (1) din O.G. 15/2002 cu amendă contravențională în cuantum de 250 RON.

S-a constatat că la data de 10 august 2011, vehiculul aparținând petentului a circulat pe DN 7 Km 188+900 m, în localitatea S., județul Vâlcea, fără a deține rovinietă valabilă.

Din procesul-verbal rezultă că locul săvârșirii contravenției reținute în sarcina petentului a fost DN 7 Km 188+900 m, localitatea S., județul Vâlcea, situată în raza de competență teritorială a Judecătoriei Brezoi, județul Vâlcea.

La data introducerii plângerii contravenționale erau aplicabile dispozițiile generale ale art. 32 alin. (2) din O.G. nr. 2/2001 privind competența în materie contravențională, nefiind aplicabile dispozițiile art. XXIII alin. (1) și alin. (4) din Legea nr. 2/2013, astfel încât competentă să judece plângerea împotriva procesului-verbal de constatare a contravenției și aplicare a sancțiunii era judecătoria în circumscripția căreia s-a săvârșit fapta contravențională, în temeiul art. 32 din O.G. nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor.

Chiar dacă prin sentința civilă nr. 1444 din 21 martie 2013 Judecătoria Brezoi a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei sectorului 4 București, apreciind că urmare a introducerii art. 101 din O.G. nr. 15/2002 privind aplicarea tarifului de utilizare și a tarifului de trecere pe rețeaua de drumuri naționale din România, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 2/2013, competentă să judece prezenta cauză este judecătoria unde își are sediul contravenientul, normele de procedură fiind de imediată aplicare, Înalta Curte apreciază că în situația specială a stabilirii competenței normele de procedură civilă nu pot retroactiva decât în situația în care prin norma nouă se prevede în mod expres aceasta.

Or, Legea nr. 2/2013 nu prevede în privința plângerilor contravenționale întemeiate pe O.G. nr. 15/2002, aflate pe rolul instanțelor de judecată, obligativitatea declinării acestor cauze ca urmare a modificării competenței teritoriale prin introducerea art. 101 în acest act normativ.

Cu toate că prin art. XXIII din Legea nr. 2/2013 se prevede că „procesele în primă instanță, precum și căile de atac în materia contenciosului administrativ și fiscal, în curs de judecată la data schimbării, potrivit dispozițiilor prezentei legi, a competențelor instanței legal investite, se judecă de instanțele devenite competente potrivit prezentei legi”, Înalta Curte apreciază că acest text de lege nu este aplicabil și plângerilor contravenționale întemeiate pe dispozițiile O.G. nr. 15/2002, deoarece legiuitorul nu a considerat că aceste cereri fac parte din materia contenciosului administrativ și fiscal, ci au o identitate proprie, chiar legiuitorul făcând distincție între cele două materii în secțiunea a II-a din același act normativ, secțiune intitulată „modificarea și completarea unor acte normative în materia contravențională și în materia contenciosului administrativ și fiscal”.

Pe cale de consecință, dispozițiile art. XXIII alin. (1) și alin. (4) din Legea nr. 2/2013 nu sunt incidente în cauză, sens în care dispozițiile art. 32 din O.G. nr. 2/2001 își păstrează aplicabilitatea, pentru cauzele având ca obiect plângere contravențională întemeiată pe dispozițiile O.G. nr. 15/2002.

Raportat la circumstanțele cauzei, față de prevederile legale susmenționate, Înalta Curte constată că locul săvârșirii contravenției, reținute în sarcina petentului este localitatea S., județul Vâlcea, localitate aflată în raza de competență teritorială a Judecătoriei Brezoi și, prin urmare, instanța competentă să soluționeze pricina este această judecătorie.

În consecință, având în vedere considerentele arătate și în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (3) și alin. (5) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Judecătoriei Brezoi.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe contestatorul C.V.V. și pe intimata C.N.A.D.N.R. SA, CESTRIN, în favoarea Judecătoriei Brezoi.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 28 februarie 2014.