Peremption of civil appeal due to one-year procedural inactivity
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice (Civil Section) declared the appeal on the merits (contestație în anulare) filed by a private individual against a previous court decision to be perempted (exlapsed through lapse of time), thereby upholding the status quo of the prior procedural history where the appeal had been suspended. The dispute involved a procedural challenge to a 2008 decision by the same court that had dismissed a prior appeal as inadmissible against a Court of Appeal judgment; following the suspension of the hearing in December 2008 due to the absence of parties, the case remained in a state of inactivity for over one year without any procedural acts by the parties. Relying on Article 248(1) of the Civil Procedure Code, which provides for the automatic peremption of civil actions if left inactive for one year through party fault, and Article 252(1) regarding the court's power to raise peremption ex officio, the Court determined that the lapse of the deadline occurred in December 2009, resulting in the termination of the proceedings and the final expiration of the appellant's recourse.
Legislator headnote
AI generatedart. 242 pct. 2 C. proc. civ, art. 248 alin. (1) C. proc. civ, art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ; Peremption of civil appeal due to one-year procedural inactivity: Aceasta este și situația în speță, unde, după suspendarea judecății recursului pe temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul de judecată din 19 decembrie 2008, părțile au lăsat să treacă un interval de timp mult mai mare de un an fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății recursului.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra contestației în anulare de față, constată următoarele:
Prin cererea formulată la data de 8 iulie 2008, I.D.P. a formulat contestație în anulare împotriva Deciziei nr. 2990 din 15 mai 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală prin care s-a respins ca inadmisibil, recursul declarat de acesta împotriva Deciziei nr. 920 din 5 iulie 2007 pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția civilă.
Prin încheierea de ședință din data de 19 decembrie 2008, Înalta Curte a suspendat judecata recursului, în temeiul art. 242 pct. 2 C. proc. civ., constatând că la strigarea cauzei nu a răspuns niciuna dintre părți și că nu s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă.
La data de 14 mai 2010, Înalta Curte, din oficiu, a repus cauza pe rol în vederea discutării excepției de perimare a recursului.
Analizând această excepție, Înalta Curte constată că este întemeiată, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 248 alin. (1) C. proc. civ., orice cerere de chemare în judecată, contestație, apel, recurs, revizuire și orice altă cerere de reformare sau de revocare se perima de drept, chiar împotriva incapabililor, dacă a rămas în nelucrare din vina părții, timp de un an, în materie civilă.
Rezultă că, pentru a interveni perimarea în materie civilă, pricina, indiferent de faza procesuală în care se află, trebuie să fi rămas în nelucrare timp de un an și această lăsare a pricinii în nelucrare să fie cauzată de culpa părții.
Altfel spus, perimarea operează cu condiția ca timp de un an să nu se fi săvârșit nici un act de procedură în vederea judecării cauzei, situație cauzată de lipsa de diligentă a părților, care nu au acționat în acest scop, deși aveau posibilitatea să o facă.
Aceasta este și situația în speță, unde, după suspendarea judecății recursului pe temeiul art. 242 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., măsură dispusă la termenul de judecată din 19 decembrie 2008, părțile au lăsat să treacă un interval de timp mult mai mare de un an fără să fi săvârșit vreun act de procedură în vederea reluării judecății recursului.
Astfel, din verificarea actelor dosarului reiese că, până la data de 19 decembrie 2009, când s-a împlinit termenul de perimare, calculat conform art. 101 alin. (3) și (5) C. proc. civ., părțile nu au înregistrat nicio cerere de repunere a cauzei pe rol în vederea continuării judecății.
Reținând, așadar, întrunirea în cauză a condițiilor perimării, prevăzute de art. 248 alin. (1) C. proc. civ., constatând, totodată, că, potrivit aceluiași text de lege, perimarea operează de drept și că, potrivit art. 252 alin. (1) teza I C. proc. civ., ea se poate constată și din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează să constate perimată cererea de recurs cu a cărei judecată a fost învestită.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Constată perimată contestația în anulare formulată de contestatoml I.D.P. împotriva Deciziei nr. 2990 din 15 mai 2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă și de proprietate intelectuală.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi 24 septembrie 2010.
Procesat de GGC - CL