Trafficking of persons for sexual exploitation: Inapplicability of continued offense modality to organized criminal group and mitigation for cooperation

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 67 din 6 martie 2012 a Tribunalului Prahova s-a schimbat încadrarea juridică a faptei prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 pentru toți inculpații.

Prin aceeași sentință au fost condamnați inculpații, după cum urmează:

1. N.P.F. a fost condamnat astfel:

- în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen. cu aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapte din perioada 2002 - 2006, la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 13 alin. (1), din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen. și a art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapta din perioada 2002 - 2006, la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003, fapta din perioada 2002 - 2006, la pedeapsa de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., cu aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapta din perioada 2002 - 2006, la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 (patru) ani și 6 (șase) luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 18 iulie 2006 - la 21 iunie 2007 inclusiv.

2. Inculpatul B.Ș.L. a fost condamnat, după cum urmează:

- în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. fapta din perioada 2002 - 2006, la pedeapsa de 6 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 13 alin. (1), din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., fapta din perioada 2002 - 2006, la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 fapta din perioada 2002 - 2006, la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 6 (șase) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 18 iulie 2006 - la 05 noiembrie 2007 inclusiv.

3. Inculpatul I.B.Ș. a fost condamnat astfel:

- în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., fapta din perioada 2002 - 2006, la pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 13 alin. (1), (3) teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., fapta din perioada 2002 - 2006, la pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 7 pct. 1 din Legea nr. 39/2003 fapta din perioada 2003 - 2006, la pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., fapta din perioada 2002 - 2006, la pedeapsa de 5 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b). C. pen. s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 8 (opt) ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 07 august 2006 - la 11 iunie 2007 inclusiv.

4. Inculpatul V.M. zis "M." a fost condamnat astfel:

- în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., fapte din cursul anului 2004, cu aplicarea art. 74, 76 lit. b). C. pen. la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 7 pct. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74, 76 lit. b). C. pen. fapte din cursul anului 2004, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei) ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 16 august 2006 - la 22 iunie 2007 inclusiv.

5. Inculpata C.L. a fost condamnată astfel:

- în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 13 C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., și art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapte din perioada 2002 - 2005, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. proc. pen. cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. și art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapta din perioada 2002 - 2005, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 7 pct. 1 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. și art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003, fapta din perioada 2002 - 2005, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. proc. pen., cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen. și art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, faptă din perioada 2002 - 2005, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 11 octombrie 2006 - la 01 noiembrie 2007 inclusiv.

6. Inculpatul N.F. a fost condamnat astfel:

- în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., cu aplicarea art. 74, 76 lit. b). C. pen., fapta din aprilie 2003, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen., cu aplicarea art. 74, 76 lit. c). C. pen., fapta din aprilie 2003, la pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 7 din Legea nr. 39/2003, cu aplic. art. 74, 76 lit. b) C. pen, fapta din aprilie 2003, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b). C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 88 C. pen. s-a dedus perioada reținerii și arestării preventive de la 11 octombrie 2006 - la 05 noiembrie 2007 inclusiv.

În baza art. 861 C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 862 C. pen. termenul de încercare format din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanță de 3 ani, a fost stabilit la 6 ani.

În baza art. 863 C. pen. pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova, desemnat cu supravegherea sa.

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență;

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului, asupra disp. art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de încercare sau a neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata termenului de încercare.

7. Inculpata N.A. a fost condamnată astfel:

- în baza art. 26 C. pen. rap. art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplic. art. 13 C. proc. pen., cu aplicarea art. 74, 76 lit. b). C. pen., fapta din cursul anului 2006, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) C. proc. pen. rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatei N.A. pentru infracțiunea prev. de art. 7 pct. 1 din Legea nr. 39/2003 fapte din cursul anului 2006, întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpată.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 861 C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 862 C. pen. termenul de încercare format din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanță de 2 ani, a fost de 5 ani.

În baza art. 863 C. pen. pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova, desemnat cu supravegherea sa.

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatei, asupra disp. art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de încercare sau a neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata termenului de încercare.

8. Inculpatul S.F.I. a fost condamnat astfel:

- în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 13 C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74, 76 lit. b). C. pen. fapta din cursul anului 2003, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 13 alin. (1), din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., cu aplic. art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 74, 76 lit. c). C. pen., fapta din cursul anului 2003 la pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 7 pct. 1 din Legea nr. 39/2003 și art. 37 lit. b) C. pen. cu aplic. art. 74, 76 lit. b) C. pen., fapte din cursul anului 2003, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei.

9. Inculpata N.O. a fost condamnată astfel:

- în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen. și aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea 508/2004, fapta din perioada 2002 - 2003, la pedeapsa 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 13 alin. (1), din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. și aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapta din perioada 2002 - 2003, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 7 pct. 1 din Legea nr. 39/2003 și aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003, fapta din perioada 2002 - 2003, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen. și aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapta din perioada 2002 - 2003, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b). C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 861 C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 862 C. pen. termenul de încercare format din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanță de 2 ani, acesta fiind de 5 ani.

În baza art. 863 C. pen. pe durata termenului de încercare a fost obligată inculpata să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova, desemnat cu supravegherea sa.

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență;

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatei, asupra disp. art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de încercare sau a neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata termenului de încercare.

10. Inculpatul T.F. a fost condamnat astfel:

- în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen. și aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapta din septembrie 2004, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 13 alin. (1), din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen. și aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapta din septembrie 2004, la pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 7 pct. 1 din Legea nr. 39/2003 și aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003, fapta din septembrie 2004, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei.

În baza art. 861 C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere.

În baza art. 862 C. pen. termenul de încercare format din durata pedepsei aplicate la care se adaugă un interval de timp stabilit de instanță de 2 ani, a fost de 5 ani.

În baza art. 863 C. pen. pe durata termenului de încercare a fost obligat inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Prahova, desemnat cu supravegherea sa;

- să anunțe în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului, asupra disp. art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni pe parcursul termenului de încercare sau a neîndeplinirii cu rea-credință a măsurilor de supraveghere prevăzute de lege.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata termenului de încercare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. s-a dispus achitarea inculpatului, pentru săvârșirea infracțiunii . prev. de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., și aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, întrucât fapta nu a fost săvârșită de inculpat.

11. Inculpata N.E.I. (fostă B., fostă B.O.) a fost condamnată astfel:

- în baza art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen. și aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapte din perioada 2003 - 2004, la pedeapsa de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 13 alin. (1), din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen. și aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapta din perioada 2003 - 2004, la pedeapsa de 3 ani închisoare, și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 7 pct. 1 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003, fapte din perioada 2003 - 2004, la pedeapsa de 3 ani închisoare, și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

- în baza art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 13 C. pen., și aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapta din perioada 2002 - 2003, la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen., s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 3 (trei) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. cu excepția dreptului de a alege, pe durata executării pedepsei.

S-a luat act ca părțile vătămate nu se constituie părți civile în procesul penal.

În baza art. 19 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 118 lit. a) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpați a beneficiului obținut în urma săvârșirii infracțiunii, după cum urmează:

- 6.000 euro de la inculpatul V.M.,

- 400 euro, de la inculpatul N.F.,

- 200.000 euro de la inculpatul I.B.Ș.,

- 98.000 euro și 200.000.000 ROL de la inculpații N.P.F. și N.O.;

- 7.500.000 ROL., de la inculpatul S.F.I.

În baza art. 163 C. proc. pen. s-au menținut măsurile asigurătorii dispuse în cauză, respectiv:

- asupra bijuteriilor ridicate de la inculpatul I.B.Ș. conform procesului-verbal de predare primire nr. 37305 din 11 august 2006 și a sumei de 600 de euro, ridicată de la acesta și depusă în contul D.G.F.P. Prahova., conform ordinului de încasare din 11 august 2006.

- sechestrele instituite asupra imobilului aparținând inculpatului I.Ș., situat în str. F., Ploiești, jud. Prahova, conform ordonanței de luare a măsurii asigurătorii din 09 august 2006 a Direcția de Investigare a infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Ploiești, respectiv a imobilelor inculpatelor N.O., terenului și spațiului comercial al SC C. SRL Ploiești, și respectiv, a imobilului aparținând inculpatei C.L., din Ploiești, str. C., jud. Prahova.

Au fost obligați inculpații B.Ș.L., N.A. și N.E.I., la câte 8.500 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care 1200 lei, onorariile apărătorilor din oficiu au fost avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Au fost obligați inculpații: I.B.Ș., N.P.F., N.F., C.L., N.O., T.F., S.F.I. și V.M., la câte 8.100 lei, fiecare, cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această sentință, tribunalul a reținut următoarele:

În cursul anului 2002, N.G., zis "Ț.", a racolat în România trei tinere (E.R., U.L. și I.G.E.) cu care a plecat din țară și pe care le-a obligat să practice prostituția în folosul său, în Germania și Spania.

Pentru a-și desfășura activitatea în condiții optime, N.G. a apelat la serviciile inculpatei C.L. (soția sa) și ale fiului său, N.I.A., în vederea recrutării și racolării de tinere din România.

În general erau racolate fete fără posibilități materiale care, sub false promisiuni privind un loc de muncă bine retribuit în străinătate prin îndatorare, respectiv prin împrumutare cu sume de bani în vederea obținerii documentelor de călătorie și banii necesari de drum, erau convinse să plece în străinătate, unde N.G., zis "Ț." le aștepta, le găzduia și le exploata pe piața prostituției.

Metodele prin care racolatorii și-au convins victimele să meargă în străinătate au fost diverse, dar toate au avut la bază false promisiuni, inducere în eroare cu privire la munca ce urmau să o depună în străinătate, sau jumătăți de adevăr în ceea ce privește această muncă, în agricultură sau dansatoare și numai dacă doresc și prostituție.

Succesul demersurilor era asigurat în momentul când le oferea bani pentru bilete de călătorie și bani pentru cheltuieli, sume cu care le îndatora și care la nevoie, constituiau motivul "convingerii" ulterioare a practicării prostituției.

Au fost identificați racolatorii N.P.F., N.O., C.L., N.I.A., B.Ș.L., N.(B.)E.I., I.B.Ș., T.F., N.F. zis "F.", V.M., N.A., S.F.I., care se ocupau și de investirea banilor obținuți din exploatarea victimelor provenite din medii sărace, din familii dezorganizate și care erau lipsite de educație sau abuzate în propria familie.

Din depozițiile martorelor I.G.E., luate la data de 16 martie 05 și 30 august 2006, V.D.A., luate la data de 2 iulie 2006, 19 iulie 2006, P.A., luată la data de 04 februarie 2005 și V.G., rezultă că victimelor nu li se permitea ieșirea în oraș decât pentru efectuarea cumpărăturilor strict necesare, iar unele din ele erau transportate de inculpata N.O., soția inculpatului N.P.F., de la locuință la cluburile în care lucrau.

Datoriile contractate și necunoașterea limbii le forțau să se supună traficanților. Inculpații N.P.F., I.B.Ș., N. (B.O., B.) I., B.Ș.L. țineau o evidență strictă a sumelor obținute din prostituție, din care scădeau sumele plătite drept chirie, transport și comision, iar din câștigul rămas, o parte era trimisă de victime familiilor din țară (în jur de 50 - 100 euro, lunar) așa cum rezultă din declarațiile martorelor V.G., B.E.D. date în faza de urmărire penală.

În cele mai multe cazuri, victimele V.G., N.A., D.A.I. și S.E. erau cumpărate de racolatorii I.B.Ș., V.M., C.L., B.Ș.L., cu sume cuprinse între 1000 - 1500 euro, găzduite de către aceștia, transferate și transportate în Spania.

Membrii grupului infracțional cooperau în realizarea acțiunilor de racolare, găzduire, transport și exploatare a victimelor. Astfel, racolatorii C.L., N.I.A., B.Ș.L., N.(B.)E.I., I.B.Ș., T.F., N.F., V.M., N.A., S.F.I. obțineau informații cu privire la potențialele victime și furnizarea acestora, iar alții aveau rolul de a procura actele necesare pentru transportul lor în țările de destinație, de a împiedica victimele de a se deplasa conform propriei voințe, punerea la dispoziția traficanților de autoturisme ori locuințe pentru găzduirea victimelor.

De obicei victimele erau transferate de la un traficant la altul, fără ca ele se cunoască inițial acest lucru, sau făceau obiectul unei alte tranzacții încheiate între traficanți (victimele V.G., S.M., V.A.A.).

Victimele au fost constrânse atât fizic, cât și moral să întrețină raporturi sexuale cu diverși bărbați, atât prin întrebuințarea unor acte de violență, cât și prin amenințarea cu viol, uciderea lor sau cu producerea unui rău îndreptat în mod nemijlocit asupra lor sau a unor rude.

Alteori, unele femei sunt convinse de către traficanți să plece în străinătate pentru a lucra ca prostituate, primind asigurări că vor fi bine plătite, astfel încât au plecat de bună voie, însă chiar dacă au conștientizat pentru ce tip de activități vor fi angajate, respectiv prostituția, au devenit practic victime ale traficului, deoarece, chiar dacă au fost puse la curent cu natura lucrului, au fost induse în eroare (prin înșelăciune, impunere etc), cu privire la condițiile de lucru, fiind supuse la un regim de amenințări îndreptate împotriva lor sau a familiilor, situație în care în puține cazuri, victimele au încercat să evadeze. De cele mai multe ori, victimele au fost deposedate de acte, iar metodele de intimidare și umilire sunt din cele mai diverse și mai crude, incluzând violul și tortura, amenințările cu moartea, bătăile. Exploatarea lor sexuală s-a desfășurat în spații controlate de traficanți, baruri și cluburi de noapte, unde au fost permanent supravegheate.

Astfel, dintre fetele care au fost traficate de membrii rețelei și identificate, au fost audiate V.G., C.I.L., V.D.A., P.A., B.E.D., N.A., M.G., V.G. și G.E., care au fost recrutate de I.B.Ș., V.M. și S.F.

E.R.F., U.L., I.G.E., S.E. zisă R., M.E. zisă L., D.A.I., O.C.I., G.A.G. au fost recrutate de C.L., împreună cu N.I.A., N.G. și T.F., S.M.G., C.S.L., C.R.M. au fost recrutate de N.F. împreună cu C.L. și N.I.A.

În perioada 2002 - 2005, inculpata C.L., împreună cu fiul său N.I.A., au recrutat, cazat și transportat 13 fete din județul Prahova în Spania, unde au fost preluate de N.G. cu scopul declarat că vor lucra ca dansatoare sau barmanițe. Inculpata C.L., a fost căsătorită cu N.G., iar în urma căsătoriei lor au rezultat trei copii, între care și inculpatul N.I.A. În cursul anului 1999, inculpata a fost condamnată pentru comiterea infracțiunii de proxenetism.

În cursul anului 2002, inculpata C.L., a găzduit în locuința sa trei fete recrutate de soțul său N.G., care au fost transportate în Germania și exploatate sexual (E.R., U.L. și I.G.E.). Inculpata s-a ocupat de plata taxelor aferente obținerii pașaportului, însoțindu-le pe acestea pentru întocmirea și eliberarea pașaportului.

Transportul până într-un anumit punct (Brașov) a fost asigurat de fiul său, cu autoturismul proprietatea sa, respectiv inculpatul N.I.A.

În vara aceluiași an, N.G., i-a solicitat inculpatei C.L., să obțină informații cu privire la potențialele victime, să le atragă, să le procure actele necesare pentru transportarea lor în Spania, unde se afla, în vederea exploatării lor sexuale, aspect cu care a fost de acord.

Inculpata C.L. împreună cu inculpatul N.I.A. se ocupau ca persoanele recrutate să obțină pașapoartele, le achita biletul de călătorie, le împrumuta cu bani cu condiția ca datoria s-o achite către soțul ei, N.G., această stare de fapt fiind stabilită pe baza declarațiilor date de inculpata C.L. și confirmată de martora S.M.

O parte au fost transportate personal de către C.L. și fiul său inculpatul N.I.A., iar altele au fost conduse și urcate în mijloace de transport (autocar), fiind așteptate de către N.G. care le-a preluat și le-a găzduit într-un apartament închiriat în orașul Torevieja (Spania).

La destinație au aflat de la N.G., dar și de la alte tinere găsite în apartament, care era de fapt "activitatea principală" ce li se atribuia.

Victimele au declarat că era singura cale de a plăti, altfel urmând a fi vândute traficanților marocani. Constrânse astfel, tinerele au acceptat să danseze în cluburi de noapte, să consume împreună cu clienții băuturi alcoolice și să întrețină relații sexuale cu ei, contra unor sume de bani ce se predau lui N.G.

Astfel, inculpata a apelat la ajutorul inculpaților N.F. și T.F., oferind până la suma de 1000 euro, pentru recrutarea fiecărei victime (a se vedea în acest sens declarația martorilor M.S.Ș., M.C., M.F.

În cursul anului 2004, a recrutat o tânără, pe nume S.E. zisa R., fiind cumpărată de inculpații N.I.A. și T.F. cu suma de 200 euro, de la A.C., zis C. din Boldești, care în prezent nu se află în țară. Victima nu a fost audiată, fiind plecată din țară.

Victima a fost găzduită mai întâi în locuința inculpatei C.L., transportată de fiul său N.I.A. pană la Cluj, unde a fost urcată în autocar, biletul urmând a fi achitat șoferilor la destinație (Spania), unde a fost preluată, așteptată de soțul sau N.G. Era o modalitate de a-i asigura victimei paza de către șoferii mijloacelor de transport (autocar), care aveau interesul de a-și recupera contravaloarea biletului de călătorie la destinație.

În cursul anului 2003, inculpata C.L., împreuna cu inculpatul N.I.A., au recrutat alte doua tinere (M.E. zisă L. și G.), oferind pe ele suma de 700 euro. Taxele aferente obținerii pașaportului și a biletului de călătorie au fost suportate de inculpata C.L. Transportul până la Cluj a fost asigurat de inculpatul N.I.A., iar la destinație au fost preluate de N.G., care le-a găzduit și exploatat sexual în cluburile de noapte în Spania.

Suma necesară cumpărării victimelor era trimisă inculpatei C.L. de către N.G. din Spania. Tot în cursul anului 2003, inculpata a recrutat-o și pe minora D.A.I., care a fost trimisă în Spania în aceleași condiții descrise mai sus.

În cursul anului 2004, inculpata C.L., împreună cu fiul său, inculpatul N.I.A., a recrutat-o și pe O.C.I., aspect confirmat de martorul N.G., iar în anul 2005 au recrutat alte două fete, F. și O.

A încercat să recruteze și două tinere de pe raza județului Buzău, pentru care a plătit suma de 100 dolari și un milion lei, de la M.S.Ș., însă nu a reușit acest lucru. De la inculpatul N.F. zis "F.", inculpata C.L., a încercat să o recruteze pe concubina acestuia, minora S.M.G., pentru care a plătit suma de 400 euro.

Din probele administrate rezultă că N.G. a perceput pe această cale aproximativ 50.000 euro conform extraselor de cont bancare (transferurile W.E., M.G.).

Profitul realizat în condițiile descrise mai sus a fost trimis în România inculpatei C.L., care a fost investit prin cumpărarea de imobile respectiv vânzarea acestora pentru a crea o stare de proveniență licită a sumelor astfel obținute.

Astfel, a făcut îmbunătățiri la imobilul proprietatea mamei ei, G.V., din Ploiești, cartier Bereasca, în cursul anului 2003, prin demolarea parțială și efectuarea unei construcții noi. În cursul anului 2004 a cumpărat un imobil pe strada M. cu suma de 520 milioane lei, compus din 4 camere, pe care l-a revândut cu suma de 600 milioane lei. În actele de vânzare-cumpărare a fost consemnat un preț mult mai mic decât cel real. Imobilul din strada Mesteacănului a fost cumpărat pe numele fiului, inculpatul N.I.A.

Inculpata N.(B.)E.I. a captat încrederea și interesul victimelor, profitând de naivitatea lor, de carențele de educație, de starea lor materială precară. Exemple de femei care s-au întors în țară cu câștiguri însemnate de bani au fost astfel în măsură să le determine să accepte plecarea în străinătate.

În cursul anului 2000, inculpata N.(B.)E.I. a fost și ea victimă a traficului de persoane, cunoscând foarte bine mecanismul de traficare, devenind astfel expertă în atragerea victimelor și plasarea lor pe piața prostituției. O bună perioadă de timp, inculpata a lucrat în cadrul grupării specializate în traficul de ființe umane, iar o altă perioadă a lucrat pe cont propriu. La începutul anului 2003, inculpata a recrutat și racolat 4 fete: D.F.C., T.M.A.R., P.V. și L.N.E., pe care le-a exploatat în Spania.

În cursul lunii mai 2003, inculpata l-a cunoscut pe inculpatul B.Ș.L., cu care a intrat în relații de concubinaj, mutându-se împreună în apartamentul închiriat de ea, până în aprilie 2004, când s-au căsătorit. Acesta la rândul său avea o tânără recrutată pe care o exploata sexual (P.V.) și pe care inculpata B.I. o găzduia. După căsătorie au continuat împreună afacerea pe piața traficului de persoane.

Până în luna aprilie 2004, cei doi făptuitori au exploatat sexual pe cele 4 tinere: D.F.C., T.M.R., P.V. și L.N.E. Sumele realizate de victime din întreținerea raporturilor sexuale și înmânate celor doi inculpați, erau de aproximativ 8000 euro pe lună. Pentru încheierea formalităților de căsătorie în România, cei doi inculpați au asigurat paza celor 3 fete, prin intermediul uneia dintre ele, respectiv D.F.C.

Profitând de lipsa celor doi inculpați, care se întorseseră în România în vederea întocmirii formalităților de căsătorie, L.N.E., T.M.R. zisă M. și D.F.C. au fugit.

Pentru a asigura paza singurei victime, P.V., ce mai rămăsese în apartament, soții B. au apelat la serviciile inculpatului I.B.Ș., care la rândul său exploata sexual două tinere, V.G. și M.G., zisă P. Acesta a fost de acord, în sensul de a o supraveghea și a strânge banii obținuți de victima P.V., în urma întreținerii raporturilor sexuale și a le expedia în țară, fapt confirmat de declarația inculpatei N. (B.) E.I., extrasele de cont bancar din care rezultă că, I.B. i-a expediat în două rânduri suma de 1000 euro, respectiv 700 euro.

Sursele de câștig diminuându-se prin fuga victimelor, soții B. au recrutat pe minora B.D.E., în vârstă de 16 ani, din localitatea Aninoasa, județul Dâmbovița, pe care au dus-o în Spania în 2004 și pe C.I.L., în vârstă de 18 ani din comuna Șotânga, conform declarațiilor acestora, respectiv B.D.E. și C.I.L.

Sumele realizate de victime din întreținerea raporturilor sexuale, în perioada 29 iulie 2004 - 15 martie 2005, de către B.D.E. și C.I.L. au fost de 15.000 euro, iar de P.V. de 6000 euro.

Până la data de 19 noiembrie 2004, victimele B.D.E., C.I.L. și P.V. au fost exploatate sexual de soții B., dată de la care în urma unor neînțelegeri dintre cei doi, inculpata N. (B.) E.I. le-a convins pe victime să plece cu ea.

Victima B.D.E. declară că în vara anului 2004, fiind minoră, a fost recrutată de soții B., care i-au achitat cheltuielile ocazionate cu obținerea pașaportului și a biletului de călătorie, plus suma de 500 euro. Racolatorii au transportat-o cu un autocar și au condus-o în apartamentul închiriat de ei.

Sumele realizate din întreținerea raporturilor sexuale erau predate de victimă inculpatei N. (B.) E.I., fiind gestionate de inculpatul B.Ș.L.

O parte din aceste sume au fost trimise de inculpata N.E.I. în România și, prin intermediul martorei D.A. (bunica inculpatei), a cumpărat un apartament în comuna Șotânga, județul Dâmbovița, la care a adus îmbunătățiri substanțiale, inclusiv mobilat, pe care l-a vândut ulterior, contravaloarea acestuia fiind însușită direct de către inculpata N. (B.) E.I.

În vara anului 2002, inculpatul B.Ș.L. a recrutat-o și pe P.A., în aceleași condiții descrise mai sus, fiind ajutat pentru obținerea pașaportului de inculpatul N.P.F., care i-a trimis bani din Spania. Tot acesta din urmă i-a așteptat la destinație, unde au condus-o pe victimă într-un apartament închiriat, cu un autoturism condus de inculpata N.O., soția lui N.P.F.

Martora P.A. declară că în apartamentul în care a fost condusă de inculpații B.Ș.L., N.P.F. și N.O. a găsit o fată în vârstă de 20 de ani pe nume A., care era exploatată sexual de către inculpații N.P.F. și N.O., respectiv au fost exercitate presiuni asupra sa pentru a se prostitua, fiindu-i reținut pașaportul de către inculpata N.O.

Această martoră declară că transportul din locuința inculpaților până la clubul de noapte A., unde erau obligate sa practice prostituția, le era asigurat cu un autoturism condus de către inculpata N.O., care folosea o rută ocolitoare printr-o zonă de câmp, pentru a nu fi depistată de poliție. Profiturile realizate de inculpații N.P.F. și N.O. în urma activității desfășurate de victimă în clubul de noapte pe o perioadă de aproximativ 3 luni de zile, au fost de 23 - 25.000 euro, în persoana numitei A. a fost identificată victima R.A.A.M.

În perioada 2001 - 2004, inculpatul B.Ș.L. a primit de la victima L.N.E. suma de 6248 dolari și 3000 euro și a deținut în cursul anului 2003 un libret de economii la C.E.C. în valoare de 17.500.000 lei, cu clauza de împuternicire pe numele victimei V.D.A. Fiind audiat, inculpatul B.Ș.L. nu a recunoscut comiterea faptelor sale, susținerile lui fiind infirmate atât de declarațiile victimelor, de introducerea în cauză a unui investigator sub acoperire, cât și de relațiile date de Punctul de Trecere a Frontierei din care rezultă că:

- la data de 5 octombrie 2002, inculpatul a ieșit din țară prin P.T.F. Nădlac, cu auto, împreună cu victimele, V.A.C. și V.D.A.

- la data de 20 august 2003, prin același punct de frontieră au ieșit din țară victimele L.N.E., T.M.

- la data de 15 martie 2005, inculpata N. (B.) E.I. a intrat în țară însoțită de inculpatul I.B.Ș. și B.E.D., victima traficului de persoane.

La data de 29 iulie 2004, inculpații B.Ș.L. și N. (B.) E.I. au ieșit din țară prin același punct de frontieră împreună cu B.E.D.

În iunie 2002 inculpatul B.Ș.L. a recrutat pe V.D.A. și V.A.C., ambele în vârstă de 17 ani, surori gemene. S-a ocupat de întocmirea formalităților de plecare, suportând cheltuielile aferente, părăsind teritoriul României după împlinirea vârstei de 18 ani (a se vedea ieșiri PTF05.100.2002). În Spania au fost așteptate de inculpații N.P.F. și N.O., care i-au transportat și găzduit într-un apartament din localitatea Casteleon închiriată de soții N.

Au fost plasate în cluburi de noapte, unde au fost exploatate sexual, fiindu-le reținute pașapoartele (B.Ș.L. reținea pașaportul lui V.D.A. și N.P.F. pe cel al lui V.A.C.). Câștigurile obținute în acest mod de către V.D.A. erau însușite de către B.Ș.L., iar cele obținute V.A.C. de către N.P.F.. Au fost identificate și audiate V.D.A. și P.A.

Din declarația martorei M.D.S.M. rezultă că asupra părții vătămate V.D.A. s-au exercitat presiuni, după declanșarea urmăririi penale, de către inculpatul B.Ș.L.

Prin adresa din 24 martie 2006, autoritățile spaniole OCN Interpol Spania, au comunicat că inculpatul B.Ș.L. a fost reținut la data de 08 martie 2006, ca fiind presupus autor al infracțiunilor de corupere de minori, delict de constrângere pentru exercitarea prostituției, emigrare ilegală, amenințare cu moartea și încălcarea Legii străinătății, ca urmare a denunțurilor prezentate de L.N.E., T.M.R., P.V., care au declarat că au fost obligate să practice prostituția de către B.E.I. și B.Ș.L., inclusiv în perioada în care T.M.R. era minoră.

La data de 13 ianuarie 2004, partea vătămată S.M.G., împreună cu C.R.M., C.S.L. au sesizat Inspectoratul Poliției Județene Prahova, că în cursul lunii decembrie 2003, au fost vândute de inculpatul N.F. cu suma de 400 euro, inculpatului N.I.A., pentru a fi duse în Spania, unde urmau a fi exploatate sexual de către N.G.

Declanșându-se urmărirea penală, s-a constatat că cele sesizate sunt reale, partea vătămată S.M. a fost vândută de concubinul său, inculpatul N.F., cu suma de 400 euro, inculpatului N.I.A., pentru a fi transportată în Spania unde urma a fi exploatată sexual de către N.G., în acest sens fiind declarația părții vătămate S.M., declarațiile victimelor C.R.M. și C.S.L., procese-verbale de prezentare pentru recunoaștere după fotografie, declarații martori, M.C.I. și M.F.A. declarația inculpatei C.L., procesul-verbal de prezentare pentru recunoaștere după fotografie, redarea interceptărilor și înregistrarea convorbirilor/comunicărilor telefonice purtate și efectuate de inculpatul N.I.A., declarația martorei D.D.

Martorele C.R. și C.S.L., au sesizat organele de poliție, ca au fost recrutate de către inculpatul N.I.A. și inculpatul N.F. în același scop, însă plasarea lor pe piața prostituției în Spania nu s-a realizat, întrucât cele două martore au avut îndoieli cu privire la locul de muncă oferit și au refuzat plecarea, ba mai mult, au aflat că cel care urma să le găsească un loc de muncă în Spania, era inculpatul N.G., care era cunoscut ca fiind traficant de persoane.

În perioada 2003 - 2006, inculpatul I.B.Ș. împreună cu inculpatul V.M. și S.F.I. au recrutat, racolat, un număr de patru fete: V.G., M.G., N.A. și G.E.

Pentru recrutarea victimei V.G., inculpatul S.F.I. a pretins suma de 1500 euro de la inculpatul I.B.Ș., însă nu a primit decât suma de 650 lei, respectiv suma de 500 lei prin intermediul martorei T.A. și suma de 150 lei de la inculpatul I.B.Ș.

În cursul anului 2004, inculpatul I.B.Ș. l-a găzduit în apartamentul închiriat de el în Valencia pe inculpatul N.P.F., care era însoțit de trei tinere: R.A.A., R.A.R. și C., pe care le-a exploatat sexual. Cei doi inculpați, prin rotație, asigurau paza victimelor pentru a nu fugi (declarații părți vătămate V.D.A., P.A., V.G.). Profiturile realizate de inculpatul I.B.Ș. În urma activității desfășurate de victima V.G., pe o perioadă de doi ani, au fost de aproximativ 200.000 euro, din care o parte au fost investiți în România.

În anul 2004 a cumpărat un apartament în Ploiești, strada F., pe numele părinților - compus din 3 camere, un autoturism de lux marca M. și a achitat o parte din contravaloarea protezei medicale de circa 53.000 euro (contract de vânzare-cumpărare din 22 aprilie 2004, declarații martori I.G., I.Ș.

Inculpatul I.B.Ș. nu a recunoscut comiterea faptelor sale, susținerile fiind infirmate de materialul probator administrat în cauza. Acesta susține că banii investiți în apartament, autoturism și proteză provin din activitatea comercială desfășurată în cadrul SC A. SRL - administrată de tatăl său, aspect infirmat de datele raportate în evidența contabilă (în cursul anului 2005 a ridicat dividende de 3.489 RON, iar la data de 31 decembrie 2005 societatea nu înregistrează ca datorii sume cu care acesta să fi împrumutat societatea. Veniturile părinților săi sunt modice, unul dintre ei fiind pensionar, iar celălalt cu un salariu lunar de 600 lei.

Partea vătămată V.G. a reușit să fugă cu ocazia unui incident dintre inculpatul I.B.Ș. și poliția spaniolă, în urma căruia i-a fost amputat un picior, fiind împușcat de polițistul pe care l-a înjunghiat.

Prin ordonanța din 02 octombrie 2006 s-a dispus în baza art. 984 reținerea și predarea scrisorilor și a oricăror altor corespondențe ori obiecte trimise de inculpat ori adresate acestuia, fie direct fie indirect, ocazie cu care au fost reținute un număr de trei scrisori expediate de I.M.V. din Penitenciarul Picasente - Valencia. Lecturarea acestora evidențiază violența exercitată de către inculpat asupra victimelor pentru a le determina să practice prostituția.

În cursul anului 2004, inculpatul V.M. le-a recrutat, racolat și transportat pe N.A. și G.E., fiind ajutate pentru obținerea pașaportului și obținerea biletului de călătorie până în Spania de către soția inculpatului, respectiv martora R.E.

Au fost conduse și găzduite într-un apartament din Valencia - Spania, închiriat de I.B.Ș., unde se afla M.G. și V.G., cele două din urmă fiind exploatate sexual de inculpatul I.B.Ș. Profiturile realizate de inculpatul V.M., în urma activității desfășurate de cele două victime în club, pe o perioadă de 3 luni de zile au fost aproximativ 6000 euro.

După cele trei luni de zile veniturile câștigate atât de G.E., N.A. și de V.G. și M.G. au fost însușite de inculpatul I.B.Ș. A primit de la N.A. aproximativ 30.000 euro.

În vara anului 2002, inculpata N.O. s-a deplasat la soțul său N.P.F. în Spania - care se ocupa cu traficarea de tinere din România, ocazie cu care a luat decizia de a transporta fetele exploatate sexual la cluburile de noapte contra-cost, percepând în acest sens o taxă de 25 euro pentru fiecare.

În perioada iunie - decembrie 2002, inculpata N.O. a găzduit în imobilul din str. T., pe inculpatul B. Ș.L., care le recrutase pe surorile gemene V.D.A. și V.A.C., pe care ulterior le-a preluat, transportat și găzduit, în apartamentul din Toreblanca Spania, închiriat de soțul său. Și pentru acestea din urmă, inculpata N.O. a asigurat transportul contra cost în cluburile de noapte unde erau exploatate sexual.

Cheltuielile ocazionate cu deplasarea celor trei în Spania, (a inculpatului B. Ș.L. și a celor două victime au fost suportate de inculpata N.O. (declarația inculpatei).

Profiturile realizate de R.A.A. și V.A.C. erau luate de inculpata N.O. și inculpatul N.P.F., iar cele realizate de V.D.A. de inculpatul B.Ș.L.

În toamna anului 2003, inculpata N.O., a recrutat-o și pe minora R.A.R., sora lui R.A.A.M. Pentru a obține consimțământul părinților pentru eliberarea pașaportului, întrucât era minoră, i-a oferit mamei acesteia suma de 3 milioane de lei ROL și un milion lei cheltuieli aferente obținerii pașaportului. În Spania a fost preluată și găzduită de soțul său, inculpatul N.P.F. și exploatată de acesta în cluburile de noapte.

Profiturile realizate de inculpata N.O. în urma activității desfășurate de victimă în club au fost de 12.000 - 13.000 euro.

S-a stabilit în cursul urmăririi penale că inculpata N.O. a cumpărat și vândut succesiv mai multe imobile, pentru a da o aparență licită a sumelor de bani obținuți în urma traficului de persoane. Astfel, a cumpărat un apartament în strada S., la care a adus îmbunătățiri substanțiale (contract de vânzare-cumpărare), a înființat o societate comercială, a cumpărat un spațiu cu suma de 2000 euro, un teren, iar valoarea bunurilor aflate în magazin era de 500 milioane lei (încheierea de autentificare nr. 1010 din 01 mai 2005, contractul de vânzare-cumpărare din 15 noiembrie 2004). A cumpărat un autoturism în leasing, pentru care a achitat în avans suma de aproximativ, 200 milioane lei (contract).

Din datele înscrise în actele și documentele financiare contabile (bilanț, balanțe) rezultă că SC administrată de inculpată a înregistrat pierderi, cumulate la începutul anului 2006 de 1.639.66 lei. La data de 30 aprilie 2005 inculpatul a creditat societatea cu suma de 57.568,54 lei, iar de la înființare și până la 30 aprilie 2005 nu au fost distribuite și ridicate dividende. Acest aspect denotă faptul ca toți banii au fost obținuți atât de inculpată cât și de soțul său din exploatarea sexuală a tinerelor menționate mai sus.

În luna septembrie 2004, inculpatul T.F. a acceptat oferta lui N.G. de a recruta fete care să fie exploatate sexual în Spania, în schimbul unor sume de bani, persoanele de contact din România fiind inculpata C.L. și N.I.A., Astfel, a recrutat-o pe G.G. (minoră), însă aceasta a refuzat să mai plece în Spania, S.E. a fost cumpărată împreună cu N.I.A., cu 200 euro de la A.C. din Boldești.

A încercat să recruteze tinere până în martie 2005, având mai multe tentative în acest sens, însă nu a reușit, fapt care rezultă din declarațiile inculpaților T.F., C.L. și procesele-verbale de redare a convorbirilor de interceptare. Au fost identificate și audiate G.A.G. și O.C.I. Conform declarației lui G.A., care la momentul racolării era minoră, pașaportul a fost plătit de către inculpatul T.F.

În ceea ce o privește pe N.A., în cursul anului 2004, inculpatul V.M. a recrutat-o pe aceasta și pe G.E., pe care le-a exploatat sexual în Spania. Cheltuielile ocazionate cu întocmirea formalităților de plecare au fost suportate de către inculpat și au fost realizate cu sprijinul concubinei R.E.

La destinație, în Spania, au fost conduse într-un apartament închiriat de inculpatul I.B.Ș. Profitul realizat de inculpatul V.M. în urma activității desfășurate de victimă în club pe o perioadă de o lună și jumătate, a fost de 6000 euro.

După plecarea inculpatului V.M., cele două victime au fost preluate și găzduite de către inculpatul I.B.Ș., contra sumei de 100 euro pe lună de persoană (contravaloarea chiriei). A fost audiată N.A., iar G.E. nu a putut fi audiată, aflându-se în străinătate. R.E. a descris împrejurările obținerii pașapoartelor de către victime și transportul acestora în Spania.

La începutul lunii aprilie 2003, inculpatul N.F. a recrutat trei tinere, S.C., concubina acestuia minoră, C.R.M. și C.S.L., pentru a le trimite în Spania, în vederea exploatării lor sexuale de către N.G. Pentru a le atrage, le-a promis victimelor că le va asigura un loc de muncă bine plătit în Spania, inclusiv că le va suporta cheltuielile de deplasare.

Pentru ca victimele să nu aibă prea mult timp de gândire și să nu aibă posibilitatea de a vorbi cu alte persoane care le-ar putea determina să se răzgândească, inculpatul N.F. le-a condus într-o locuință pe care victimele au recunoscut-o ca fiind a lui N.G. și C.L., cunoscuți ca fiind traficanți, aspect ce le-a determinat să nu mai accepte oferta inculpatului.

Inițial, inculpata N.A. s-a constituit parte vătămată, declarația sa fiind consemnată în prezența unui apărător, fiind exploatată sexual de inculpații V.M. și I.B.Ș., însă după reținerea inculpatului I.B.Ș. și emiterea mandatului de arestare, pentru a îngreuna urmărirea penală, a ascuns pe una din victimele infracțiunii de trafic de persoane - M.G., într-o garsonieră închiriată de acesta, contravaloarea chiriei fiind achitată de către ea, pentru a nu fi găsită de organele de urmărire penală și audiată cu privire la exploatarea sexuală din Spania. Cu intenție a înlesnit și ajutat la realizarea infracțiunii de traficare, prin selectarea victimelor din punct de vedere al înfățișării fizice, a sprijinit cu caracter moral, finalitatea fiind aceea de a ușura actele inculpatului I.B.Ș., având reprezentarea caracterului ilicit al faptei dar și asupra activității sale de participant.

Chiar și după arestarea inculpatului I.B.Ș., inculpata N.A. a încercat să obțină informații cu privire la potențialele victime și atragerea acestora pentru a le transporta în Spania, în vederea exploatării lor sexuale, în acest sens fiind declarația martorului T.A., consemnată în conformitate cu dispozițiile art. 865 C. proc. pen., care afirmă că inculpata i-a relatat că a închiriat un apartament unde a ascuns-o pe victima M.G. pentru a nu fi depistată de organele de urmărire penală. Ascunderea acesteia a avut drept scop împiedicarea victimei să dea declarații cu privire la violențele fizice și psihice exercitate asupra sa de către I.B.Ș. Ulterior, N.A. intenționa să încheie o căsătorie de conveniență între M.G. și o persoană necunoscută, pentru a-i schimba numele. Astfel, victima putea părăsi țara fără a fi depistată la punctele de trecere a frontierei și transportată în Spania unde urma să practice prostituția în folosul inculpatei. Același martor a declarat că inculpata desfășura activități de recrutare de tinere pentru a le exploata în Spania.

Martora D.M.L. a declarat că la data de 06 august 2006 inculpata N.A. împreună cu inculpatul I.B.Ș. i-a propus în schimbul sumei de 1000 euro să le găsească fete pentru a fi exploatate sexual în Spania. Martora, având nevoie de bani, le-a prezentat celor doi o potențială victimă în persoana martorei C.G.M., asupra căreia inculpata N.A. și-a exprimat punctul de vedere cu privire la înfățișarea fizică, a acesteia, afirmând că arată bine și poate fi exploatată într-un club de noapte. Aceeași poziție a avut-o și martora C.G.M.

La momentul reținerii inculpatului I.B.Ș., inculpata N.A. și victima M.G. erau găzduite de acesta, M.G. având chiar domiciliul la locuința inculpatului.

La confruntarea dintre partea vătămată V.G. și mama inculpatului I.B.Ș., partea vătămată a precizat că a fost exploatată sexual de către inculpat și, după internarea acestuia în spital, a fost ținută închisă în casă de mama sa, care le asigura paza, iar banii rezultați din practicarea prostituției, erau predați inculpatului.

Inculpatul N.P.F. a confirmat că avea cunoștință de faptul că inculpatul I.B.Ș. exploata sexual în Spania pe V.G. și M.G., și că acesta i-a spus că a cumpărat-o pe V.G. de la S.F. cu suma de 1500 euro, respectiv că a fost găzduită de acesta în cursul anului 2003 și în cursul anului 2004.

În acest apartament, inculpatul N.P.F. i-a întâlnit și pe inculpații V.M., B.Ș.L., N. (B.) E.I., care aveau tinere pe care le exploatau sexual (declarația inculpatului din 29 august 2006).

Martorul T.A., în data de 07 septembrie 2006, a arătat că știa că inculpatul a cumpărat-o pe V.G. de la S.F.I. și că în această perioadă a cumpărat-o și pe M.G., care erau obligate prin amenințare și violență să practice prostituția în folosul său.

În ceea ce privește beneficiile obținute de inculpați din săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, din actele de urmărire penală rezultă că unii dintre aceștia au investit sumele de bani astfel obținute, pentru a da o aparență de legalitate acestora, în diferite imobile sau bunuri.

Inculpata N.O. a cumpărat un imobil, teren și spațiul comercial al SC C. SRL și un autoturism marca S.O. în leasing.

Inculpatul I.B.Ș. a cumpărat un imobil pe strada F., jud. Prahova, și bijuterii. Suma de 600 euro a fost identificată cu ocazia percheziției domiciliare, acestea fiind depuse la Direcția Trezorerie și Contabilitate Publică a județului Prahova, conform procesului-verbal de predare-primire din 11 august 2006, respectiv în contul Direcției Generale a Finanțelor Publice Prahova, conform ordinului de încasare din 11 august 2006.

Inculpata C.L. a cumpărat un imobil situat în Ploiești, str. C. împreună cu N.G.

Inculpata N. (B.-B.O.) E.I. a câștigat din săvârșirea infracțiunii suma de 100.000 împreună cu inculpatul B.Ș.L., iar inculpatul V.M. a câștigat din săvârșirea infracțiunii suma de 6000 euro.

Inculpatul N.F. a câștigat din săvârșirea infracțiunii suma de 400 euro, iar inculpatul I.B.Ș. 200.000 euro.

Inculpații N.P.F. și N.O. au câștigat din săvârșirea infracțiunilor suma de 41.000 euro, 5000 euro conform fluxurilor financiare efectuate prin sistemele W.E. și M.G., 50.000 euro contravaloare apartament, îmbunătățiri ale acestuia și valoarea bunurilor mobile din imobil, 2000 euro contravaloare spațiu societate comercială; marfa avută în stoc în cadrul societății în valoare de 500 milioane lei, avans contract de leasing privind achiziționare autoturism marca S. în valoare de 200 milioane lei.

Inculpatul S.F.I. a câștigat din săvârșirea infracțiunii, suma de 7.500.000 lei.

Prima instanță a mai reținut că în faza de cercetare judecătorească inculpata C.L. a recunoscut parțial săvârșirea infracțiunii, ceilalți inculpați audiați negând săvârșirea faptelor, chiar și în condițiile în care în faza de urmărire penală unii dintre ei au avut o atitudine sinceră.

În acest sens inculpata N. (fosta B.) E.I., care nu a fost audiată în fața instanței, a menționat în cursul urmăririi penale că atât ea cât și B.Ș.L. aveau fete care se ocupau cu practicarea prostituției în Spania, că a recrutat anumite persoane, cunoscând totodată și că inculpatul I.B.Ș. asigura protecția unora dintre prostituate, știind de asemenea și că N.F. se ocupă cu aceeași activitate.

Inculpata N.O., în declarația dată în cursul urmăririi penale, a menționat că a asigurat transportul pentru R.A. și a dat bani pentru pașaport minorei R.R., menționând că unele dintre victime se aflau la N.P.F., iar în anul 2002 B.Ș.L. a venit însoțit de doua persoane de sex feminin în Spania, obținând bani în urma practicării prostituției de către acestea. Și inculpatul I.B.Ș. desfășura același gen de activități.

Inculpata C.L. a recunoscut săvârșirea faptelor așa cum au fost descrise, în sensul că a trimis 3 fete în Spania pentru practicarea prostituției, cunoscând și faptul că N.I. a transportat-o pe numita L. în Spania în același scop, arătând și modalitatea în care unele dintre victime, pentru a nu putea fugi din apartamentul în care erau cazate, erau păzite de B.Ș.L. și N.P.F., menționând că unul dintre cei care recrutau și exploatau victimele în această perioadă era și N.F. Inculpata a menționat că și T.F. a recrutat mai multe fete în vederea trimiterii în Spania pentru practicarea prostituției, acestea urmând a fi preluate de către N.G. și N.I.A.

Referitor la activitatea infracționala inculpaților B. și a inculpatei N.O. care transporta victimele la barurile unde se prostituau în Spania, atât inculpatul I.B.Ș. cât și C.L. menționează că aceștia exploatau fete care practicau prostituția în Spania.

Cu toate că în fața instanței inculpatul N.P.F. nu a recunoscut săvârșirea niciunei infracțiuni, în faza de urmărire penală a menționat că știa ca I.B.Ș. exploata mai multe persoane de sex feminin în Spania, obținând bani din practicarea prostituției de către acestea, cunoscând și împrejurarea ca S.F. a vândut două fete pentru practicarea prostituției, iar N.A. practica aceeași activitate în anul 2004, banii fiind înmânați inculpatului V.M.

Declarație s-a coroborat cu cele ale inculpaților V.M. și N.A., aceștia menționând că V.M. este unul dintre cei care a exploatat-o sexual pe N.A., inculpatul V.M. recunoscând că a achitat sumele de bani necesare procurării pașaportului pentru N.A. și G.E., pe care le-a însoțit la domiciliul inculpatului I. în Spania.

Tot în cursul urmăririi penale, S.F.I. a recunoscut că a vândut-o pe numita C. inculpatului I. și a recrutat-o pe victima V.G., achitând pașaportul acesteia, victima fiind preluată apoi în Spania și traficată de către inculpatul I.B.Ș.

În perioada în care acesta se afla în Spania, în anul 2003, locuind la soții B., știe că aceștia o exploatau sexual pe P.V.

T.F. a recunoscut în declarația de la urmărire penală ca O.C. a plecat în Spania, fiind însoțită de inculpatul N.I.A., și a recrutat fete care au plecat în Spania în scopul practicării prostituției împreuna cu C.L. și N.I.A., o altă persoană care solicita să-i fie trimise în Spania fete pentru practicarea prostituției fiind N.P.F.

Starea de fapt menționată este confirmată de declarațiile martorelor și victimelor date în faza de urmărire penală, respectiv V.G., care a arătat că a fost obligată să se prostitueze prin amenințări și bătăi de către inculpatul I.B.Ș., acesta obținând în urma activității prestate de victima suma de aprox. 200.000 euro. în declarațiile date a menționat că știa că soții B. obligau mai multe persoane să se prostitueze, declarația fiind confirmată de cea a martorului T.A., care arăta că S.F. este cel care a vândut-o pe V.G. inculpatului I.B.Ș., menționând că acesta le bătea pe fetele care se prostituau, arătând și că N.P.F. și B.L. se ocupau cu același gen de activități.

Atitudinea violentă a inculpaților este confirmată și de O.C. care nu a dat personal declarații, consemnându-se cele menționate într-un proces-verbal în faza de urmărire penală, în care se menționează că îi este frică de inculpați, cunoscând ca N.G., N.I.A., N.P.F. și C.L. se aflau în Spania și amenințau tinerele pentru a se prostitua în beneficiul lor.

În același sens și declarația martorei V.D., care a arătat că cel care i-a plătit pașapoartele și a dus-o la locuința inculpatului B.Ș.L. a fost N.I., care ulterior a adus-o în Spania și pe V.A., sora vitregă a acesteia, fiind căutată de către inculpatul B. după ce a dat declarație în fața organelor de urmărire penală.

Activitatea infracțională a inculpaților și legăturile dintre aceștia sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 sunt confirmate de întreg probatoriul administrat în cauză, de procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate, declarațiile date de inculpați și de victime în faza de urmărire penală, martorii I.G., T.A., P.A., D.D., N.G., care menționează pe larg modalitatea de săvârșire a faptelor de către inculpați.

În fața instanței de fond apărătorii inculpaților I.B.Ș., N.P.F., N.O. și V.M. au solicitat schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 329 C. pen. și respectiv pentru inculpații N.A., N.F. și S.F.I. din infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. la art. 329 C. pen.

Analizând materialul probator al cauzei, instanța de fond a apreciat că modalitatea în care au fost săvârșite faptele de către inculpați nu se circumscrie infracțiunii de proxenetism prevăzută de art. 329 C. pen., ci aceleia prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001, respectiv de trafic de persoane, în condițiile în care chiar și în unele cazuri în care victimele au știut ce activitate urmează să presteze în Spania, au fost constrânse fie datorită condițiilor materiale precare, fie prin amenințări sau alte modalități să practice prostituția în folosul inculpaților, unele dintre acestea fiind minore.

În acest sens, tribunalul în baza art. 334 C. proc. pen., a respins cererile inculpaților I.B.Ș., N.P.F., N.O. și V.M. de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 329 C. pen., și ale inculpaților N.A., N.F. și S.F.I. din infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1) și 2 lit. a) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 26 rap. la art. 329 C. pen., ca neîntemeiate.

În ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, respectiv constituirea unui grup infracțional organizat, tribunalul a reținut că, potrivit teoriei și practicii judiciare în materie, aceasta prin natura ei este o infracțiune continuă, nefiind posibilă săvârșirea acesteia în modalitatea prev. de art. 41 alin. (2) C. pen., așa cum s-a reținut în rechizitoriu. În acest sens, în baza art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 pentru toți inculpații.

În cursul cercetării judecătorești la instanța de fond s-a solicitat de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova schimbarea încadrării juridice a infracțiunii prevăzute de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (3) teza I din Legea nr. 678/2001, pentru inculpații I.B.Ș., N.P.F., B.Ș.L., C.L., N.F., N.A., S.F.I., N.O., N.E.I.

Tribunalul a constatat că aceștia au fost cercetați pentru infracțiunea sus-menționată în faza de urmărire penală, în condițiile în care nu s-a demonstrat săvârșirea faptei față de minore, organul de urmărire penală, cu excepția inculpatului I.B.Ș., dispunând scoaterea de sub urmărire penală a acestora, pentru modalitatea de săvârșire a infracțiunii în forma prevăzuta de art. 13 alin. (1), (2) și (3) teza a II-a din Legea nr. 678/2001.

În acest sens, în condițiile în care partea vătămată V.G. în declarația dată a relatat că a fost amenințată și uneori bătută de inculpatul I.B.Ș., declarație care se coroborează cu cea a inculpatei N.A., confirmată în faza de cercetare judecătorească de M.C., tribunalul, în baza art. 334 C. proc. pen., a admis în parte cererea Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova și a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei inculpatului I.B.Ș. din infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (3) teza I din Legea nr. 678/2001.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova și inculpații N.P.F., I.B.Ș., N.A., B.Ș.L., C.L., V.M., S.F.I. și N.O., criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică.

În motivarea apelului declarat, Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova a arătat, în esență, că prima instanță a aplicat inculpaților pedepse nejustificat de blânde în raport cu gravitatea deosebită a faptelor comise de aceștia, nefăcând o justă corelare a criteriilor prev. de art. 72 C. pen. și neținând seama de faptul că infracțiunile de trafic de persoane și trafic de minori sunt fapte ce aduc gravă atingere valorilor sociale ocrotite de lege, în condițiile în care aceste infracțiuni sunt comise în cadrul unei grupări infracționale organizate, și nici de amploarea acestui gen de infracțiuni.

Gravitatea faptelor reținute în sarcina inculpaților a fost relevată și de regimul sancționator deosebit de sever instituit de legiuitor pentru astfel de fapte, iar în mecanismul de individualizare a pedepselor de către instanța de fond nu se reflectă cauzele de agravare constând în comiterea faptelor în formă continuată, în speță fiind vorba de un număr mare de persoane traficate, printre care patru minori, de pe urma cărora s-au obținut beneficii materiale importante ca urmare a practicării prostituției, perioada mare de timp în care s-a desfășurat activitatea infracțională.

În raport de aceste criterii a fost nejustificată stabilirea unor pedepse orientate spre minim și cu atât mai puțin reținerea circumstanțelor atenuante, astfel cum a procedat instanța de fond, care a atenuat excesiv răspunderea penală a inculpaților dispunând suspendarea executării pedepselor rezultante aplicate inculpaților N.F., N.A., N.O. și T.F.

În stanța de fond a reținut în mod greșit și disp. art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și pe cele ale art. 18 din Legea nr. 508/2004 la individualizarea pedepselor aplicate inculpaților N.P.F., N.E.I., C.L., N.O. și T.F., având în vedere atitudinea oscilantă a acestora între recunoaștere (în faza urmăririi penale) și nerecunoașterea faptelor (în faza cercetării judecătorești).

A mai arătat că din analiza dispozițiilor legale menționate rezultă că, pentru a beneficia de aceste circumstanțe, persoanele cercetate trebuie să colaboreze pe tot parcursul procesului penal, deci și în faza cercetării judecătorești, cu autoritățile judiciare pentru a facilita și tragerea la răspundere penală.

În plus, în ceea ce îl privește pe inculpatul I.B., instanța de fond nu s-a pronunțat cu privire la anularea suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată aceluiași inculpat prin Sentința penală nr. 1597/2001 a Judecătoriei Ploiești, conform art. 85 C. pen.

Inculpata C.L. a comis faptele deduse judecății în prezenta cauză în stare de recidivă post condamnatorie, prev. de art. 37 lit. a) C. pen., primul termen al recidivei constituindu-l condamnarea la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru art. 329 C. pen., cu suspendarea condiționată a executării pedepsei dispusă prin Sentința penală nr. 215/2000 a Judecătoriei Ploiești, și sub acest aspect în mod greșit instanța de fond a reținut dispozițiile art. 37 lit. b) C. pen.

În ceea ce o privește pe inculpata N.A., aceasta a fost la rândul ei victima traficului, astfel încât cunoștea foarte bine mecanismul de traficare și a devenit foarte experimentată în atragerea victimelor și plasarea lor în scopul exploatării. Fiind prima verigă în lanțul de traficare, ea a putut capta foarte ușor încrederea și interesul tinerelor, profitând de lipsa experienței lor de viață, de lipsa educației, de starea materială precară și naivitatea lor și nu se justifică aplicarea circumstanțelor atenuante, așa cum în mod greșit a reținut prima instanță.

În practica judiciară s-a stabilit că nu este necesar ca făptuitorul să fi cunoscut în amănunt planul de activitate al grupului și este suficient dacă a știut că grupul avea scop săvârșirea unor infracțiuni grave. Din acest punct de vedere achitarea inculpatei pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 este netemeinică și nelegală, cu atât mai mult cu cât aceasta știa că intră într-un grup organizat și a prevăzut rezultatul faptei sale, dorit sau acceptat, și a cunoscut faptul că grupul are drept scop săvârșirea unor infracțiuni grave.

Deși instanța a reținut ca temei al achitării inculpatei faptul că aceasta nu a săvârșit infracțiunea de crimă organizată în cursul anului 2006, martorii audiați în cauză au confirmat faptul că aceasta a desfășurat activități infracționale de trafic de persoane alături de inculpatul I.B., în lunile iulie - august 2006, în acest sens fiind declarația martorei D.M.L., dată la urmărirea penală.

În același sens, declarația martorei C.G. de la urmărirea penală, menținută în instanță la termenul de judecată din 03 decembrie 2009, și cea a martorului M.C., tatăl numitei M.G.

În ceea ce privește achitarea inculpatului T.F. pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 23 din Legea nr. 656/2003 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, pentru că fapta nu a fost săvârșită de inculpat, a fost, de asemenea, nelegală și netemeinică, întrucât prin rechizitoriu s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, iar simpla mențiune în dispozitiv a infracțiunii de spălare de bani fără să existe încadrarea juridică corespunzătoare a textului de lege constituie o eroare.

De altfel, nici la încadrarea în drept a faptelor săvârșite de același inculpat nu apare ca fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 23 din Legea nr. 656/2002.

Având în vedere modalitatea în care au fost comise faptele ce se regăsesc printre modalitățile prev. în alin. (3) teza I al art. 13 din Legea nr. 678/2001, respectiv că victimele au fost constrânse de către membrii grupării infracționale atât fizic, cât și moral să întrețină raporturi sexuale cu diverși bărbați, prin întrebuințarea de acte violentă și amenințare, fiind convinse să plece în străinătate după ce au primit asigurări că vor fi bine plătite, în realitate fiind induse în eroare cu privire la condițiile de lucru, încadrarea juridică corectă este aceea prev. de art. 13 alin. (1), (3) teza I și alin. (4) teza I din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în cazul inculpaților I.B.Ș. și N.A., și respectiv art. 13 alin. (1), (3) teza I și alin. (4) teza a III-a din Legea nr. 678/2001 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. pentru inculpații N.P.F., B.Ș.L., N.E.I., C.L., N.F., S.F.I., N.O. și T.F.

Inculpații N.P.F. și N.O. au arătat, în esență, în motivarea apelurilor declarate că se impunea admiterea cererii de schimbare a încadrării juridice a faptelor din art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) și art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 și art. 7 din Legea nr. 39/2003 în art. 329 alin. (1) C. pen., având în vedere Decizia nr. XVI/2007 în interesul legii dată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secțiile Unite.

Au mai arătat că sunt soți și elementul privind trimiterea la art. 7 din Legea nr. 39/2003 impunea aplicarea disp. art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen. de achitare, întrucât nu au legătură cu ceilalți inculpați. Nici V.A.C. și nici V.D.A., pentru care s-a reținut săvârșirea faptelor de către cei doi inculpați, nu au apărut în dosar ca părți vătămate sau ca martore, iar acestea au părăsit teritoriul României la data de 10 octombrie 2002, așa cum rezultă din relațiile depuse la dosar de către punctul de trecere a frontierei.

Aceste persoane au locuit împreună cu soții inculpați și au achitat chiria apartamentului, acesta fiind un obicei de ajutorare a românilor, astfel că nu subzistă din punct de vedere al laturii obiective disp. art. 12 și 13 din Legea nr. 678/2001. Aceste persoane nu au fost audiate, cunoscându-se că sunt căsătorite încă din anul 2004 și neavând cunoștință de existența dosarului.

Un alt element esențial este faptul că violența fizică, psihică ori constrângerea morală nu s-au demonstrat, aceste persoane venind în țară în nenumărate rânduri fără a se adresa autorităților române cu privire la faptele grave care s-ar fi petrecut în Spania.

În ceea ce privește art. 7 din Legea nr. 39/2003, lipsesc elemente definitorii, respectiv nu se cunoaște liberul grupului, rolul fiecărei persoane participante, gradul de subordonare al fiecăreia, perioada activității, profitul de care s-a beneficiat ca urmare a săvârșirii faptelor.

În mod greșit s-a reținut în sarcina celor doi inculpați și infracțiunea prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002, având în vedere probele existente la dosar, respectiv actele civile din care rezultă dobândirea proprietăților.

De asemenea au fost depuse la dosar extrasele de trimiteri valutare, din care rezultă că aceștia au trimis în țară suma de 2.206 dolari și 200 euro, sume care nu pot crea suspiciunea de săvârșirea a infracțiunii de spălare de bani, motiv pentru care din eroare s-au calculat sumele de 98.000 euro și de 200.000.000 lei, dar s-a și menținut măsura unui sechestru asigurător asupra unui teren care nu aparține inculpaților și asupra unui spațiu comercial al SC C. SRL, care a fost doar închiriat.

În ceea ce privește autoturismul marca S.O., acesta a fost cumpărat în leasing, așa cum a rezultat din actele depuse la dosar, fiind ridicat de către societatea care a acordat împrumutul.

De asemenea, aplicarea prevederilor art. 18 din Legea nr. 508/2004 și a prevederilor art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 nu a fost făcută în mod corespunzător pentru ambii inculpați, impunându-se și aplicarea prevederilor art. 74 lit. a) și c) și art. 76 lit. c) C. pen., pentru a crea o egalitate de tratament între cei doi soți, având în vedere că inculpatul N.P.F. se află sub control judiciar din data de 19 iunie 2007, perioadă în care a avut un comportament bun.

Inculpatul B.Ș.L. a arătat în motivarea apelului declarat, în esență, că nu s-a dat eficiență corespunzătoare circumstanțelor atenuante, având în vedere că este infractor primar, este încadrat în muncă și are o viață organizată, astfel că se putea face aplicarea prevederilor art. 861 C. pen.

Inculpatul I.B.Ș. a arătat, în esență, în motivarea apelului declarat că unele dintre faptele reținute în sarcina sa nu există, altele nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată, iar altele nu au fost săvârșite de el.

A mai arătat că la individualizarea pedepselor care i-au fost aplicate se puteau reține în favoarea sa circumstanțe atenuante, iar modalitatea de executare putea fi suspendarea condiționată sau sub supraveghere ori executarea pedepsei la locul de muncă.

Cu privire la latura civilă, apelantul inculpat a arătat că bunul asupra căruia se menține în continuare măsura sechestrului asigurător nu-i aparține lui, ci părinților săi, astfel că măsura este nelegală.

La termenul din data de 26 octombrie 2012, inculpații I.B.Ș. și V.M., asistați de apărătorii aleși, au arătat că doresc să dea declarații în fața instanței de apel și să beneficieze de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen.

În stanța de apel a încuviințat cererile celor doi inculpați de fi audiați și de către instanța de apel. Cu ocazia audierii lor, inculpații I.B.Ș. și V.M. au arătat că recunosc toate faptele reținute în sarcina lor prin actul de sesizare a instanței de fond și cunosc toate probele administrate în timpul urmăririi penale, probe pe care și le însușesc în totalitate.

De asemenea, cei doi inculpați au arătat că nu-și mai însușesc motivele pentru care au declarat apel, dar solicită să se constate că faptele au fost săvârșite cu mult timp în urmă, că au fost arestați preventiv circa un an și iar apoi s-a luat o altă o altă măsură preventivă, astfel că au tras învățăminte din această experiență și regretă faptele comise.

Au mai arătat că instanța de fond a făcut o greșită individualizare a pedepselor, considerând că se pot aplica prevederile art. 861 C. pen., pedeapsa în regim de detenție fiind prea aspră.

Inculpatul V.M. a mai arătat că se impunea schimbarea încadrării juridice a faptei de trafic de persoane în aceea de proxenetism, considerând că o persoană nu poate avea dublă calitate de victimă și membră a grupului infracțional, respectiv inculpata N.A.

Inculpata C.L. a arătat în motivarea apelului că, față de perioada lungă de timp de la producerea faptelor, ce a condus la diminuarea pericolului social, se impune reducerea cuantumului pedepsei aplicate, întrucât rezonanța faptelor s-a redus ca urmare trecerii timpului, este o persoană cu suferințe fizice și crește singură un nepot ca urmare a faptului că fiica sa este plecată la muncă în străinătate.

În motivarea apelului său, inculpatul S.F.I. a arătat, în esență, că Sentința penală nr. 67 din 06 martie 2012 a Tribunalului Prahova este netemeinică și nelegală, având în vedere greșita sa condamnare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane, trafic de minori cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., dar și inițiere/aderare la un grup infracțional organizat.

La dosar nu sunt indicate probele care conduc la existența faptelor reținute în sarcina sa și în ce măsură aceste fapte se circumscriu elementelor constitutive ale infracțiunilor deduse judecății, iar din probele administrate în cauză respectiv declarațiile părții vătămate V.G., N.A., ale inculpatului I.B., ale celor doi martori cu identitate protejată, T.A. și T.A., în mod greșit se reține vinovăția sa.

Din declarațiile date de partea vătămată V.G. și de inculpat rezultă că, la data la care se pretinde că această victimă ar fi fost recrutată, era majoră și la dosar nu există o altă probă care să dovedească contrariul.

Cu privire la infracțiunea de trafic de persoane, în rechizitoriu nu se dau detalii în ce împrejurări au fost comise aceste fapte, la ce dată, în ce modalitate și în ce constă contribuția sa. Infracțiunea de grup infracțional organizat nu se definește în rechizitoriu și nici în motivarea sentinței. Fapta se circumscrie elementelor constitutive ale infracțiunii de proxenetism în modalitatea înlesnirii prostituției, prev. de art. 329 C. pen., urmând a fi avută în vedere poziția exprimată de către inculpat la urmărirea penală, unde recunoaște această faptă, coroborată cu declarația părții vătămate și a celor doi martori.

Inculpata N.A. nu a arătat motivele pentru care a declarat apel, la termenul din 23 mai 2012, această inculpată solicitând instanței să ia act că își retrage apelul formulat.

Prin Decizia penală nr. 186 din 9 noiembrie 2012 a Curții de Apel Ploiești s-au respins, ca nefondate cererile formulate de apelanții inculpați I.B.Ș. și V.M. privind aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.

S-au respins ca nefondate apelurile declarate de inculpații N.P.F., I.B.Ș., B.Ș.L., C.L., V.M., S.F.I. și N.O. împotriva Sentinței penale nr. 67 din 06 martie 2012 a Tribunalului Prahova.

S-a luat act de retragerea apelului declarat de inculpata N.A. împotriva aceleiași sentințe.

S-a admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova împotriva Sentinței penale nr. 67 din 06 martie 2012 a Tribunalului Prahova, care a fost desființată în parte, în latură penală, și în consecință:

S-a înlăturat dispoziția de schimbare a încadrării juridice a faptei prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și reține la încadrarea juridică a acestei infracțiuni dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen. pentru toți inculpații.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată inculpatului I.B.Ș., în pedepsele componente, astfel:

- 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., fapte din perioada 2002 - 2006;

- 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., fapte din perioada 2002 - 2006;

- 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fapte din perioada 2002 - 2006;

- 5 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen., s-a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului I.B.Ș. prin Sentința penală nr. 1597 din 20 septembrie 2011 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin Decizia penală nr. 1847 din 19 decembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele stabilite în prezenta cauză cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului I.B.Ș. prin Sentința penală nr. 1597 din 20 septembrie 2011 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin Decizia penală nr. 1847 din 19 decembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului de la 07 august 2006 ia 11 iunie 2007 inclusiv.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată inculpatei C.L., în pedepsele componente, astfel:

- 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapte din perioada 2002 - 2005;

- 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapte din perioada 2002 - 2005;

- 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, fapte din perioada 2002 - 2005;

- 2 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 37 lit. b) C. pen., art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapte din perioada 2002 - 2005.

S-a reținut la încadrarea juridică a fiecăreia dintre infracțiunile de mai sus dispozițiile art. 37 lit. a) C. pen. în loc de art. 37 lit. b) C. pen. și s-a majorat fiecare dintre pedepsele principale cu 3 ani.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele astfel stabilite, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 6 (șase) ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen.

S-a dedus din durata pedepsei aplicate acestei inculpate perioada reținerii și arestării preventive de la 11 octombrie 2006 la 05 noiembrie 2007 inclusiv.

A fost condamnată inculpata N.A., fiica lui M. și G. în Filipeștii de Târg, județul Prahova, în prezent arestată în altă cauză în Penitenciarul Târgșor și pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fapte din cursul anului 2006, la pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen.

S-au înlăturat dispozițiile art. 74 și art. 76 lit. b) C. pen. reținute în favoarea inculpatei și s-a majorat pedeapsa aplicată acesteia de prima instanță pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., fapte din cursul anului 2006, de la 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen. la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele astfel stabilite, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei perioada reținerii inculpatei din data de 05 septembrie 2006.

S-a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 861 - 863 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la inculpata N.A.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată inculpatei N.E.I. (fostă B., fostă B.O.), în pedepsele componente, astfel:

- 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapte din perioada 2003 - 2004;

- 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapte din perioada 2003 - 2004;

- 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, fapte din perioada 2003 - 2004;

- 2 ani închisoare, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, fapte din perioada 2003 - 2004.

S-a majorat fiecare dintre pedepsele principale cu 2 ani.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele astfel stabilite, urmând ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen.

În baza art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen.

S-a înlăturat dispoziția de achitare a inculpatului T.F., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, întrucât inculpatul nu a fost trimis în judecată și pentru această faptă.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din durata pedepsei aplicate de prima instanță inculpatului V.M. perioada reținerii și arestării preventive a acestuia de la 16 august 2006 la 05 noiembrie 2007 inclusiv.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței atacate.

În baza art. 199 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus scutirea doamnei avocat D.A. de plata amenzii de 1.000 lei, aplicată prin încheierea de ședință din 24 septembrie 2012.

Au fost obligați inculpații apelanți la plata cheltuielilor judiciare către stat, astfel:

- pe inculpații I.B.Ș., N.P.F. și N.O. la câte 600 lei fiecare;

- pe inculpații B.Ș.L. și N.A. la câte 1000 lei fiecare;

- pe inculpații V.M., C.L. și S.F.I. la câte 700 lei fiecare.

Onorariile provizorii pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților C.L., V.M., N.F., T.F. și S.F.I., în cuantum de câte 100 lei, și onorariile pentru apărătorii din oficiu ai inculpaților N.E.I., B.Ș.L. și N.A., în cuantum de câte 400 lei, au fost avansate din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Onorariul provizoriu pentru apărătorul din oficiu al părților vătămate, în cuantum de 450 lei, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției în contul Baroului Prahova.

Pentru a pronunța astfel, instanța de prim control judiciar a reținut următoarele:

Situația de fapt a fost stabilită în mare parte în mod corect de prima instanță pe baza probelor administrate în cauză, așa cum acestea au fost prezentate anterior, cu următoarele precizări:

Dispoziția de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 pentru toți inculpații este neîntemeiată, având în vedere modalitatea de comitere a faptelor reținută de instanța de fond pentru fiecare dintre inculpați și perioada de timp în care aceștia au acționat, raportate la modalitățile în care această infracțiune poate fi săvârșită. Astfel, Curtea a reținut că unii dintre inculpați au inițiat, alții au constituit grupul infracțional, iar alții au aderat la acesta. Aceiași inculpați, dar și ceilalți care nu au inițiat sau constituit grupul, sprijinit sub diferite forme, arătate mai sus pentru fiecare inculpat, activitatea acestuia prin actele întreprinse de recrutare, vânzare, transport, ascundere a victimelor infracțiunilor etc, acțiuni care s-au desfășurat în mod repetat.

Cu privire la inculpatul I.B.Ș., Curtea a reținut că acesta a fost condamnat la 2 ani închisoare prin Sentința penală nr. 1597 din 20 septembrie 2011 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin Decizia penală nr. 1847 din 19 decembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, pentru o faptă concurentă cu cele din prezenta cauză, iar instanța de fond nu a dispus, în baza art. 85 alin. (1) C. pen., anularea suspendării condiționate a executării acestei pedepse.

Cu privire la inculpata C.L., Curtea a reținut că aceasta a comis faptele deduse judecății în prezenta cauză în stare de recidivă post condamnatorie, prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., primul termen al recidivei constituindu-l pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 215/2000 a Judecătoriei Ploiești, pentru infracțiunea prevăzută de art. 329 C. pen., cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 37 lit. b) C. pen.

Totuși, întrucât infracțiunile săvârșite de inculpată în prezenta cauză au fost descoperite după expirarea termenului de încercare stabilit prin Sentința penală nr. 215/2000 a Judecătoriei Ploiești, potrivit dispozițiilor art. 83 alin. (2) C. pen., nu s-a dispus revocarea suspendării executării pedepsei anterioare.

În ceea ce o privește pe inculpata N.A., Curtea a apreciat că achitarea sa pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fapte din cursul anului 2006, este neîntemeiată, față de probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor M.C., D.M.L. și C.G., coroborate chiar cu cele de recunoaștere date de această inculpată. Întrucât la rândul său fusese și victimă a unora dintre inculpați, inculpata N.A. cunoștea bine activitatea grupului pe care l-a sprijinit în anul 2006, modul în care a acționat fiind detaliat chiar în declarațiile sale, astfel că fapta săvârșită întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Prin urmare s-a impus condamnarea inculpatei și pentru această infracțiune, faptele sale întrunind elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Cu privire la dispoziția de achitare a inculpatului T.F., în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 23 lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, Curtea a reținut că acest inculpat nu a fost trimis în judecată și pentru această faptă, din cuprinsul rechizitoriului nerezultând săvârșirea unei asemenea infracțiuni. Este adevărat că în dispozitivul rechizitoriului se menționează și infracțiunea de spălare de bani, fără a se indica însă și încadrarea juridică a acestei fapte, astfel că se poate aprecia că includerea acestei infracțiuni în dispozitivul actului de sesizare a fost doar o eroare materială.

Curtea a mai reținut că, în ceea ce le privește pe inculpatele C.L., N.A. și N.E.I., instanța de fond a aplicat pedepse prea blânde față de contribuția pe care aceste inculpate au avut-o la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor și de circumstanțele personale ale fiecăreia.

Astfel, inculpata C.L. a săvârșit faptele după ce anterior fusese condamnată la pedeapsa de 2 ani închisoare pentru o infracțiune de proxenetism, pentru care beneficiase de suspendarea condiționată a executării pedepsei. În aceste condiții, Curtea a reținut că inculpata nu numai că a ignorat total clemența instanței care a dispus prima sa condamnare, dar a săvârșit infracțiuni din aceeași categorie cu o periculozitate sporită și pe o perioadă de timp îndelungată.

Prin urmare, chiar dacă inculpata a avut o poziție sinceră pe parcursul urmăririi penale și a oferit date care au contribuit la reconstituirea activității infracționale a altor inculpați din prezenta cauză, la individualizarea pedepselor trebuiau avute în vedere și aspectele menționate anterior, care impun aplicarea unor pedepse într-un cuantum sporit pentru fiecare dintre infracțiuni.

În aceste condiții, Curtea a apreciat că pedepsele principale aplicate de prima instanță inculpatei C. se impun a fi sporite cu câte 3 ani.

Și în ceea ce o privește pe inculpata N.A., Curtea a apreciat că pedeapsa aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. rap. la art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 13 C. pen., fapte din cursul anului 2006, de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen. este prea blândă, având în vedere considerentele de mai sus, dar și pericolul social concret al infracțiunilor săvârșite de această inculpată, rezultat din activitatea sa infracțională, aceasta sfidând organele judiciare, întrucât la scurt timp după arestarea inculpatului I. a ascuns-o într-un apartament închiriat pe una dintre victimele traficului de persoane, respectiv pe M.G., pentru ca aceasta să nu poată fi audiată, îngreunând astfel activitatea organelor de urmărire penală.

Pentru aceste motive nu pot fi reținute nici circumstanțe atenuante în favoarea acestei inculpate, pedepsele de câte 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen. pentru infracțiunile săvârșite fiind mai potrivite cu gradul de pericol social concret al faptelor sale. De asemenea, s-a înlăturat și aplicarea dispozițiilor art. 861 - 863 C. pen. și art. 71 alin. (5) C. pen. cu privire la această inculpată, urmând să execute pedeapsa în regim de detenție.

Cu privire la inculpata N.E.I., Curtea apreciază, la fel ca și în cazul inculpatei C., că pedepsele principale aplicate de prima instanță se impun a fi sporite cu câte 2 ani, având în vedere perioada relativ lungă de săvârșire a faptelor, dar și faptul că a avut o poziție sinceră pe parcursul urmăririi penale și a oferit date care au contribuit la reconstituirea activității infracționale a altor inculpați din prezenta cauză, dar, spre deosebire de C., nu are antecedente penale.

Curtea a mai reținut că faptele reținute de instanța de fond, cu precizările făcute mai sus, au fost confirmate, pe lângă probele administrate la instanța de fond și pe parcursul urmăririi penale, și în fața instanței de apel de inculpații I.B.Ș. și V.M., care au arătat că recunosc faptele reținute în sarcina lor și cunosc toate probele administrate în timpul urmăririi penale, pe care și le însușesc în totalitate.

În ceea ce privește cererile formulate de cei doi inculpați privind aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., Curtea a reținut că niciunul dintre aceștia nu a formulat în fața instanței de fond o astfel de cerere, deși ambii au fost asistați de avocați aleși și după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 121/2011, care a stabilit că modificările aduse dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător la primul termen cu procedură completă imediat următor intrării în vigoare a ordonanței de urgență în cauzele aflate în curs de judecată în care cercetarea judecătorească în primă instanță începuse anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010.

Aceiași doi inculpați au fost asistați de avocați aleși și după publicarea Deciziilor nr. 1470/2011 și nr. 1483/2011 ale Curții Constituționale și nu au solicitat instanței de fond aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., hotărârea instanței de fond fiind pronunțată abia la data de 06 martie 2012, după alte 4 termene de judecată.

Prin urmare, Curtea a constatat că inculpații I.B.Ș. și V.M. nu au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. în termenul legal, astfel că cererile acestora au fost respinse ca nefondate. Susținerile inculpaților potrivit cărora instanța de fond nu le-a pus în vedere acest lucru sunt nefondate, având în vedere că apărarea le-a fost asigurată de avocați aleși pe tot parcursul procesului penal și aveau posibilitatea să ceară aplicarea acestei proceduri.

Curtea a mai reținut că perioada reținerii și arestării preventive în ceea ce-l privește pe inculpatul V.M. este de la 16 august 2006 la 05 noiembrie 2007 inclusiv, iar pentru inculpata C.L. este de la 11 octombrie 2006 la 05 noiembrie 2007 inclusiv.

De asemenea, s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei N.A. perioada reținerii acesteia din data de 05 septembrie 2006.

Cu privire la celelalte critici aduse sentinței atacate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova și de inculpații N.P.F., I.B.Ș., B.Ș.L., C.L., V.M., S.F.I. și N.O., Curtea a reținut că sunt nefondate. Pedepsele stabilite de instanța de fond pentru inculpați au fost dozate corespunzător de aceasta, potrivit dispozițiilor art. 72 C. pen., pentru fiecare inculpat în parte, având în vedere probele administrate în cauză așa cum acestea au fost prezentate mai sus și cum au fost reținute și de instanța de fond.

Tribunalul a avut în vedere faptul că inculpații I.B.Ș. și B.Ș.L. au avut cea mai mare contribuție la săvârșirea infracțiunilor, primul dintre aceștia folosind violența împotriva victimelor în mod repetat, au avut o atitudine constantă de negare a faptelor, în ciuda probelor administrate în cauză, au desfășurat activitatea infracțională pe perioade mari de timp.

Inculpatul I.B.Ș. a obținut și sume foarte mari de bani din activitatea infracțională, așa cum s-a arătat mai sus, sume a căror proveniență a încercat să o ascundă prin achiziționarea de diverse bunuri pe numele părinților. Susținerea inculpatului potrivit căreia unele dintre bunurile achiziționate nu-i aparțin este nefondată, având în vedere probele arătate mai sus, actele privind veniturile părinților și declarația mamei sale, din care rezultă că avea venituri în jurul salariului minim pe economie.

Totodată, așa cum s-a arătat mai sus, pe perioada derulării procesului penal în prezenta cauză, inculpatul I.B.Ș. a mai săvârșit o altă infracțiune pentru care a și fost condamnat definitiv la o pedeapsă de 2 ani închisoare prin Sentința penală nr. 1597 din 20 septembrie 2011 a Judecătoriei Ploiești.

Și pentru inculpații N.P.F. și N.O. tribunalul a avut în vedere contribuția efectivă a fiecăruia, perioada desfășurării activității infracționale, veniturile obținute, dar și poziția din timpul urmăririi penale a acestora privind aportul la reconstituirea activității infracționale.

Pentru inculpații V.M., N.F., T.F. și S.F.I. instanța de fond a reținut contribuția mai redusă a acestora la săvârșirea faptelor, dar și veniturile obținute de fiecare dintre inculpați în urma săvârșirii faptelor, motiv pentru care le-a și aplicat pedepse diferite.

Prin urmare, Curtea a apreciat că aplicarea unor pedepse inculpaților N.F., T.F. și N.O. cu suspendarea sub supraveghere a executării este în conformitate cu dispozițiile art. 72 C. pen. și cu circumstanțele personale ale fiecăruia dintre acești inculpați.

Chiar dacă și inculpatul S.F.I. a avut o activitate infracțională relativ redusă, aceasta a existat, așa cum rezultă din declarațiile părții vătămate V.G. coroborate cu declarațiile inculpatului, însă acesta a săvârșit faptele în stare de recidivă, astfel că în mod just i s-a aplicat o pedeapsă cu executare în regim de detenție.

Cu privire la motivul de desființare a sentinței cu trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, invocat de inculpații apelanți, pentru faptul că părților vătămate nu le-a fost asigurat dreptul la apărare, Curtea apreciază că acesta este neîntemeiat, întrucât părțile vătămate nu s-au constituit părți civile în cauză, nu au invocat o asemenea neregularitate și nici nu rezultă din actele dosarului că acestea au suferit vreo vătămare care nu ar putea fi reparată în alt mod. De asemenea, instanța de apel a numit apărător din oficiu pentru părțile vătămate, în baza dispozițiilor art. 44 din Legea nr. 678/2001, text care până la modificarea adusă prin Legea nr. 230/2010, intrată în vigoare la data de 09 decembrie 2010, stabilea că asistența juridică a acestor părți se asigură la cerere, iar până la modificarea art. 44 părțile vătămate nu au solicitat să fie asistate de apărător din oficiu.

Nefondate sunt și criticile apelanților inculpați potrivit cărora instanța de fond nu a stabilit pentru fiecare inculpat în parte care sunt probele de vinovăție, având în vedere situația de fapt expusă în motivarea instanței de fond, în cuprinsul căreia sunt prezentate pentru fiecare inculpat activitățile desfășurate, persoanele exploatate, declarațiile date de părțile vătămate și de victimele care au dat declarații de martor, coroborate chiar cu declarațiile unora dintre inculpați, care în timpul urmăririi penale au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor.

În ceea ce privește critica Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova cu privire la înlăturarea aplicării dispozițiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004, Curtea a apreciat că aceasta este nefondată, având în vedere că potrivit primului text legal: Persoana care a săvârșit una dintre faptele prevăzute la art. 7 alin. (1) sau (3) și care, în cursul urmăririi penale sau al judecății, denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege, iar potrivit celui de al doilea, persoana care a comis una dintre infracțiunile atribuite prin prezenta lege în competența Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunii beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. Faptul că inculpații pentru care au fost reținute aceste dispoziții legale au facilitat desfășurarea activității de urmărire penală rezultă din cuprinsul rechizitoriului întocmit în cauză, solicitarea reținerii acestor dispoziții legale fiind făcută chiar de către parchet.

Curtea a mai reținut că și cererile de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de trafic de persoane în cea de proxenetism, formulate de apelanți în cuprinsul motivelor de apel sau separat de acestea, sunt nefondate, având în vedere considerentele de mai sus și probele prezentate, din care rezultă fără dubiu că infracțiunile săvârșite de inculpați sunt cele de trafic de persoane, cu precizările făcute la fiecare în parte, și nu cele de proxenetism.

De asemenea, a fost neîntemeiată și critica Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova privind reținerea dispozițiilor art. 13 alin. (2) și (3) din Legea nr. 678/2001 și pentru alți inculpați, în condițiile în care din probele administrate rezultă că numai pentru inculpatul I.B.Ș. sunt aplicabile aceste dispoziții, având în vedere că victimele celorlalți inculpați deveniseră majore la datele la care au fost exercitate violențe asupra lor. În același sens, s-a avut în vedere faptul că, atât pe perioada activității infracționale a inculpaților, cât și pe parcursul procesului penal Legea nr. 678/2001 a suferit mai multe modificări cu privire la modalitățile de săvârșire a unora dintre fapte și cu privire la limitele de pedeapsă pentru acestea, astfel că în cauză sunt aplicabile și dispozițiile art. 13 C. pen.

Împotriva Deciziei penale nr. 186 din 9 noiembrie 2012 a Curții de Apel Ploiești, în termen legal au declarat recurs Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și inculpații V.M., B.Ș.L., N.O., S.F.I., N.A., I.B.Ș., N.P.F. și C.L.

Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești critică decizia recurată pentru nelegalitate și netemeinicie sub mai multe aspecte:

1. Greșita individualizare a pedepselor aplicate tuturor inculpaților, acestea fiind prea blânde în raport cu gravitatea faptelor și potențialul pericol social pe care îl prezintă persoana inculpaților.

Instanțele nu au ținut seama de împrejurările în care au fost comise faptele, de consecințele acestora, precum și de persoana inculpaților.

În plus, prima instanță a reținut că inculpații au avut o atitudine sinceră în cursul urmăririi penale, neținând cont de atitudinea oscilantă a acestora între recunoașterea și nerecunoașterea comiterii faptelor în circumstanțele reale relevate de probe, enunțate în actul de sesizare și reținute și de instanțele de fond și de apel, ceea ce îi caracterizează negativ.

2. Greșita încadrare juridică a faptelor în infracțiunea de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001, faptele inculpaților N.P.F., B.Ș.L., N.E.I., I.B.Ș., C.L., N.F., S.F.I., N.O., T.F., întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de minori prev. de art. 13 alin. (1), (3) teza I și alin. (4) din Legea nr. 678/2001.

Astfel, așa cum s-a reținut în rechizitoriu, precum și în considerentele hotărârilor criticate, victimele, inclusiv minorele, au fost constrânse atât fizic, cât și moral, să întrețină raporturi sexuale cu diverși bărbați, prin întrebuințarea de acte de violență și amenințare, alteori, au fost convinse de către traficanți să plece în străinătate primind asigurări că vor fi bine plătite, fiind induse în eroare cu privire la condițiile de lucru.

Pentru motivele invocate, se impune schimbarea încadrării juridice a faptelor constând în traficul de minori, reținute în sarcina sus-numiților din art. 13 alin. (1) în art. 13 alin. (1), (3) și 4 teza a III-a.

3. Greșita încadrare juridică a faptelor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. realizată de către instanța de apel cu privire la toți inculpații, infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 fiind o infracțiune continuă, astfel că nu este posibilă săvârșirea acesteia în modalitatea prev. de art. 41 alin. (2) C. pen.

4. Greșita deducere din pedepsele aplicate inculpaților N.P.F. și B.Ș.L. a perioadelor executate de la 18 iulie 2006 la 21 iunie 2007 și, respectiv, de la 18 iulie 2006 la 5 noiembrie 2007 în condițiile în care primul a fost arestat la data de 19 iulie 2006, iar al doilea a fost reținut la data de 19 iulie 2006.

Inculpatul V.M. critică hotărârile pronunțate pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând reducerea acesteia și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, având în vedere că nu au antecedente penale, este singurul întreținător al familiei, a recunoscut și regretat faptele comise.

Inculpatul B.Ș.L., critică, de asemenea, hotărârea pentru netemeinicie, solicitând reducerea pedepsei și suspendarea sub supraveghere a executării acesteia, având în vedere că a avut o participație redusă la comiterea faptelor și a avut o atitudine procesuală sinceră încă din faza de urmărire penală, recunoscând comiterea faptelor.

Inculpatul N.O., critică hotărârile atacate pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei pe care o consideră prea aspră, solicitând reducerea acesteia și suspendarea condiționată a executării pedepsei în condițiile art. 81 C. pen.

Inculpatul S.F.I. critică hotărârile recurate pentru nelegalitate și netemeinicie sub mai multe aspecte:

1. Instanța de apel nu s-a pronunțat asupra motivelor de apel ale inculpatului, respectiv asupra cererii sale de achitare pentru săvârșirea celor trei infracțiuni și nici asupra cererii de schimbare a încadrării juridice în infracțiunea prev. de art. 329 C. pen.

2. Greșita încadrare juridică a faptei de trafic de persoane ce o vizează pe partea vătămată V.G., aceasta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de proxenetism prev. de art. 329 C. pen.

3. Netemeinicia soluției de condamnare pentru infracțiunea de trafic de persoane referitoare la victimele N.A., G.E. și M.G., întrucât nu există nicio probă de vinovăție cu privire la aceste părți vătămate.

4. Netemeinicia pedepsei aplicate, pe care inculpatul o consideră prea aspră în raport cu faptele comise.

În raport de motivele invocate se solicită de către inculpat trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de apel față de primul motiv invocat, achitarea sa pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de persoane cu privire la părțile vătămate N.A., G.E. și M.G., condamnarea sa pentru infracțiunea de proxenetism referitoare la V.G.

În subsidiar, dacă aceste critici nu vor fi primite solicită redozarea pedepsei.

Inculpata N.A., critică hotărârile recurate pentru netemeinicie sub aspectul condamnării sale pentru infracțiunile ce i-au fost reținute în sarcină, solicitând achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. pentru infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.

În subsidiar solicită reținerea disp. art. 74 lit. a) și c) C. pen. și suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în condițiile art. 861 C. pen.

Inculpatul I.B. - Ș. critică hotărârile recurate sub mai multe aspecte:

1. Omisiunea instanțelor de a aplica disp. art. 3201 C. proc. pen., inculpatul solicitând reținerea acestor dispoziții legale, condamnarea la o pedeapsă sub limita minimă, respectiv sub 3 ani și 8 luni și suspendarea condiționată a executării acesteia.

2. Greșita încadrare juridică a faptelor, inculpatul solicitând schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 modificată prin O.U.G. nr. 79/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 13 alin. (1) din Legea nr. 678/2001 nemodificată, întrucât partea vătămată V.G. a devenit majoră la data de 12 septembrie 2003, iar infracțiunea de trafic de minori se consumă la împlinirea majoratului transformându-se în infracțiunea de trafic de persoane.

Tot sub acest aspect inculpatul a mai solicitat în principal, schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 329 C. pen., iar în subsidiar schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 12 alin. (1) și (2), art. 13 din Legea nr. 678/2001 și art. 7 din Legea nr. 39/2003 în infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 678/2001.

3. Netemeinicia soluției de condamnare pentru infracțiunile ce i se rețin în sarcină, întrucât nu există probe care să demonstreze că a săvârșit faptele pentru care a fost condamnat, motiv pentru care solicită achitarea sa în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a), c) sau d C. proc. pen.

4. În subsidiar, inculpatul solicită reținerea în favoarea sa a disp. art. 18 din Legea nr. 508/2004, a circumstanțelor atenuante și reducerea pedepsei cu aplicarea art. 81, 861 sau 867 C. pen.

Inculpatul N.P.F. critică hotărârile pentru netemeinicie sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând reducerea acesteia și aplicarea disp. art. 861 C. pen., întrucât a avut o atitudine sinceră, a colaborat cu organele de urmărire penală și nu este cunoscut cu antecedente penale.

Inculpata C.L. a solicitat înlăturarea sporului de 3 ani închisoare, reducerea pedepsei aplicate și suspendarea sub supraveghere a executării acesteia.

În drept, recursurile s-au întemeiat pe disp. art. 3859 pct. 10, 12, 14, 17, 171 și 18 C. proc. pen.

Examinând recursurile declarate în cauză, Înalta Curte reține că numai recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și inculpatul I.B.Ș. sunt întemeiate în parte pentru considerentele ce se vor arăta:

Pe baza probelor administrate în cursul urmăririi penale și al cercetării judecătorești, instanțele au stabilit corect situația de fapt și au încadrat corespunzător în drept faptele inculpaților, astfel că sunt neîntemeiate motivele de recurs formulate de procuror și de inculpații S.F.I. și I.B.Ș.

În recursul declarat de procuror se solicită schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților N.P.F., B.Ș.L., N.E.I., I.B.Ș., C.L., N.F., S.F.I., N.O., T.F., în infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1), (3) teza I, alin. (4) din Legea nr. 39/2003, or această critică nu este întemeiată, încadrarea juridică fiind corect realizată de către instanțe, în disp. art. 13 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 pentru inculpații menționați, cu excepția lui I.B.Ș. pentru care sunt incidente dispozițiile art. 13 alin. (1), (3), teza I din Legea nr. 678/2001, acest inculpat exercitând acte de amenințare și violență asupra victimei minore V.G., aspect ce rezultă din declarațiile acesteia, coroborate cu cele ale inculpatei N.A. și ale martorului M.C.

În cazul celorlalte victime minore, în raport cu modalitatea de comitere a faptelor, sunt incidente disp. art. 13 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, așa cum au reținut instanțele de fond și de apel.

De altfel, prin actul de trimitere în judecată s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin. (3) și (4) din Legea nr. 678/2001, în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. (N.P.F., B.Ș.L., N.E.I., C.L., N.F., S.F.I., N.O.).

Inculpatul I.B.Ș. a solicitat schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prev. de art. 12 alin. (1) și (2) din Legea nr. 678/2001 în infracțiunea prev. de art. 329 C. pen., or această solicitare a inculpatului nu poate fi primită în condițiile în care acesta a recrutat victimele după cum le-a exploatat sexual, fiind obligate prin amenințare și violență să practice prostituția în folosul său.

De asemenea, nu este întemeiată nici critica formulată de același inculpat privind schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 13 din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. modificat prin O.U.G. nr. 79/2005 în infracțiunea prev. de art. 13 alin. (1) din aceeași lege, fără modificările aduse prin O.U.G. nr. 79/2005, întrucât partea vătămată V.G. a devenit majoră la 12 septembrie 2003, iar acțiunile inculpatului privind traficarea acestei victime au continuat și după ce victima a împlinit vârsta de 18 ani, activitatea infracțională epuizându-se după modificările aduse Legii nr. 678/2001 prin O.U.G. nr. 79/2005.

În această situație, activitatea infracțională a inculpatului nu poate fi scindată în două infracțiuni, respectiv trafic de minori și trafic de persoane majore, fiind vorba de același subiect pasiv al infracțiunii și aceeași rezoluție infracțională.

În mod greșit instanța de apel a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor în infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., decizia recurată fiind supusă casării în temeiul art. 3859 pct. 17 C. proc. pen.

Potrivit art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, grupul infracțional organizat este definit ca "grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Din analiza acestor dispoziții legale rezultă că grupul infracțional organizat trebuie să existe pentru o anumită perioadă, deci este necesară o anumită continuitate, infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 fiind o infracțiune continuă, astfel că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen.

Criticile formulate de inculpații I.B.Ș., S.F.I. și N.A. privind netemeinicia hotărârii de condamnare sunt nefondate, dispozițiile art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. nefiind incidente în speță.

Potrivit acestor dispoziții legale hotărârile sunt supuse casării când s-a comis o eroare gravă de fapt având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de achitare sau de condamnare.

Pentru a fi aplicabile dispozițiile legale invocate este necesar ca starea de fapt reținută prin hotărârea atacată să fie contrară actelor și probelor dosarului, respectiv să existe o contradicție vădită, esențială între ceea ce rezultă din actele dosarului și ceea ce spune instanța.

Pentru a constitui caz de casare, această eroare de fapt trebuie să fi influențat hotărâtor asupra soluției cauzei, respectiv să conducă la adoptarea unei soluții de condamnare în loc de achitare sau invers.

În speță, nu suntem în prezența unei erori grave de fapt care să conducă la adoptarea unei soluții greșite de condamnare.

Săvârșirea infracțiunilor de către inculpați rezultă din declarațiile părților vătămate V.G. ce se coroborează cu declarațiile martorilor D.M.L., C.G.M., T.A., T.A., V.D.A., P.A., cu declarațiile inculpaților N.O., V.M., N.P.F., N.A., N. (B.) E.I. și parțial cu declarațiile inculpaților S.F.I. și I.B.Ș.

Contrar susținerilor recurenților inculpați S.F.I. și I.B.Ș., instanța de apel s-a pronunțat asupra motivelor de apel invocate de către aceștia, astfel că nu sunt incidente dispozițiile art. 3859 pct. 10 C. proc. pen.

Critica inculpatului I.B.Ș. privind incidența dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. este nefondată.

Instanțele nu au făcut aplicarea acestor dispoziții legale având în vedere că inculpatul, asistat de avocat ales pe parcursul procesului penal nu a recunoscut faptele și nu a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 121/2011 care a stabilit că modificările aduse dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător la primul termen cu procedura completă imediat următor intrării în vigoare a ordonanței de urgență în cauzele aflate în curs de judecată în care cercetarea judecătorească în primă instanță a început anterior intrării în vigoare a Legii nr. 202/2010.

Inculpatul avea posibilitatea să solicite aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. în fața instanței de fond unde a fost prezent după intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 121/2011 fiind acordate alte patru termene de judecată, iar dezbaterea cauzei în fond a avut lor abia la 20 februarie 2012.

Recursul declarat de inculpatul I.B.Ș. este însă întemeiat sub aspectul aplicării dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 și nu a disp. art. 18 din Legea nr. 508/2004 întrucât în cursul judecății, acesta a denunțat și facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane.

Din adresa emisă la data de 14 mai 2013 de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - DIICOT - Serviciul Teritorial Ploiești rezultă că inculpatul a formulat un denunț înregistrat sub nr. 119/VIII/1/2013, iar ca urmare a participării sale nemijlocite s-a reușit inculparea a două persoane pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 alin. (1) din Legea nr. 194/2011 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Pe cale de consecință, sub acest aspect, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., se va admite recursul declarat de inculpatul I.B.Ș., se va casa în parte decizia penală recurată și rejudecând se va face aplicarea art. 19 din Legea nr. 678/2001 și se vor reduce pedepsele aplicate acestuia pentru cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa, ținându-se seama și de celelalte criterii prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, urmările produse, modalitatea de săvârșire, datele care circumstanțiază persoana sa - cercetat și condamnat într-o altă cauză în timpul desfășurării prezentului proces penal, cu o atitudine procesuală nesinceră și faptul că a încercat să-i determine pe martori să facă anumite declarații în legătură cu faptele reținute în sarcina sa.

Pedepsele aplicate recurenților inculpați V.M., N.O., S.F.I., N.A., N.P.F. și C.L. au fost just individualizate în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen. astfel că nu se impune majorarea sau reducerea acestora și nici schimbarea modalității de executare.

Instanțele au avut în vedere gradul de pericol social ridicat al faptelor comise, perioada în care s-a desfășurat activitatea infracțională, urmările produse, beneficiile obținute de inculpați din traficarea victimelor, modalitatea de săvârșire, ce denotă periculozitatea inculpaților, dar și datele care cricumstanțiază persoana acestora și atitudinea procesuală.

Astfel inculpatul V.M. nu are antecedente penale, nu a recunoscut comiterea faptei, iar în favoarea sa au fost reținute circumstanțe atenuante iar pedepsele reduse sub minimul special.

Inculpatul N.O. nu este cunoscută cu antecedente penale, a recunoscut faptele și a cooperat cu organele de urmărire penală, în favoarea sa au fost reținute dispozițiile art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004 iar pedepsele reduse corespunzător.

Inculpatul S.F.I. este căsătorit, are antecedente penale, fiind recidivist în modalitatea prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen., a avut o atitudine procesuală oscilantă, iar în favoarea sa au fost reținute circumstanțe atenuante, pedepsele fiind coborâte sub minimul special.

Inculpata N.A. este arestată în altă cauză, are doi copii minori, a avut o atitudine procesuală parțial sinceră, iar activitatea sa a îmbrăcat forma complicității la infracțiunea de trafic de persoane.

Inculpatul N.P.F. nu este cunoscut cu antecedente penale, este căsătorit, a recunoscut comiterea faptelor colaborând cu organele de urmărire penală, în favoarea sa fiind reținute dispozițiile art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004.

Inculpata C.L. este cunoscută cu antecedente penale, fiind recidivistă în modalitatea prevăzută de art. 37 lit. a) C. pen., a dovedit perseverență în activitatea infracțională, anterior fiind condamnată pentru infracțiunea de proxenetism, a avut o atitudine procesuală sinceră și în cazul său instanțele făcând aplicarea art. 9 pct. 2 din Legea nr. 39/2003 și art. 18 din Legea nr. 508/2004.

Înalta Curte mai reține că s-a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor legale privitoare la confiscarea sumelor de bani dobândite în urma săvârșirii infracțiunilor de la inculpații V.M., I.B.Ș., N.P.F., N.O. și S.F.I. și s-au menținut măsurile asigurătorii dispuse în cauză.

Critica inculpatului I.B.Ș. privind ridicarea măsurii sechestrului asigurător instituit asupra imobilului situat în Ploiești, str. F. cumpărat pe numele părinților săi este neîntemeiată.

Din veniturile obținute din traficarea victimei V.G. inculpatul a achiziționat apartamentul respectiv, veniturile părinților săi fiind modeste, iar SC A. SRL administrată de tatăl său, în cursul anului 2005 a ridicat dividende de 3.489 lei, iar la 31 decembrie 2005 societatea nu înregistrează datorii.

Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., Înalta Curte va admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și de inculpatul I.B.Ș. împotriva Deciziei penale nr. 186 din 9 noiembrie 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Va casa în parte decizia penală recurată și, rejudecând:

În baza art. 334 C. proc. pen. va dispune schimbarea încadrării juridice a faptei prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 pentru toți inculpații.

Va descontopi pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată inculpatului I.B.Ș., în pedepsele componente.

Va face aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 și va reduce pedepsele principale aplicate inculpatului, după cum urmează:

- de la 8 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.;

- de la 8 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.și art. 13 C.pen;

- de la 6 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen. va anula suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului I.B.Ș. prin Sentința penală nr. 1597 din 20 septembrie 2011 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin Decizia penală nr. 1847 din 19 decembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., va contopi pedepsele stabilite în prezenta cauză cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului I.B.Ș. prin Sentința penală nr. 1597 din 20 septembrie 2011 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin Decizia penală nr. 1847 din 19 decembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza disp. art. 38515 pct. 1 lit. a) C. proc. pen. va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații V.M., B.Ș.L., N.O., S.F.I., N.A., N.P.F. și C.L. împotriva aceleiași decizii.

Va deduce din pedepsele aplicate inculpaților N.P.F. și B.Ș.L. prevenția de la 19 iulie 2006 la 21 iunie 2007 pentru N.P.F. și de la 19 iulie 2006 la 21 iunie 2007 pentru B.Ș.L.

Va menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești și de inculpatul I.B.Ș. împotriva Deciziei penale nr. 186 din 9 noiembrie 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Casează în parte decizia penală recurată și, rejudecând:

În baza art. 334 C. proc. pen. dispune schimbarea încadrării juridice a faptei prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 pentru toți inculpații.

Descontopește pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) teza a II-a C. pen., aplicată inculpatului I.B.Ș., în pedepsele componente.

Face aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002 și reduce pedepsele principale aplicate inculpatului, după cum urmează:

- de la 8 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 12 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.;

- de la 8 ani închisoare la 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 13 alin. (1) și (3) din Legea nr. 678/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C.pen;

- de la 6 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- de la 5 ani închisoare la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.

În baza art. 85 alin. (1) C. pen., anulează suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicată inculpatului I.B.Ș. prin Sentința penală nr. 1597 din 20 septembrie 2011 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin Decizia penală nr. 1847 din 19 decembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., contopește pedepsele stabilite în prezenta cauză cu pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată inculpatului I.B.Ș. prin Sentința penală nr. 1597 din 20 septembrie 2011 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin Decizia penală nr. 1847 din 19 decembrie 2011 a Curții de Apel Ploiești, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații V.M., B.Ș.L., N.O., S.F.I., N.A., N.P.F. și C.L. împotriva aceleiași decizii.

Deduce din pedepsele aplicate inculpaților N.P.F. și B.Ș.L. prevenția de la 19 iulie 2006 la 21 iunie 2007 pentru N.P.F. și de la 19 iulie 2006 la 21 iunie 2007 pentru B.Ș.L.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii atacate.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpatul I.B.Ș., în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentul inculpat B.Ș.L. la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenții inculpați V.M., N.O., S.F.I., N.A., N.P.F. și C.L. la plata sumei de câte 700 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 lei, pentru fiecare inculpat, reprezentând onorariile apărătorilor desemnați din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat N.F., în sumă de 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați N.E.I. și T.F., în sumă de câte 200 lei, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatele părți vătămate I.G.E., S.M.C. și V.G., în sumă de câte 100 lei, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 decembrie 2013.

Procesat de GGC - NN