Quashing of organized crime conviction due to erroneous aggravation threshold and invalid material error correction of court costs

Deliberând asupra recursului declarat de inculpatul L.D. împotriva Deciziei penale nr. 7 din 16 ianuarie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 126 din 6 iulie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 10750/95/2010, s-au dispus următoarele:

1. În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul B.C. - zis "T.", în acel moment deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova, la 6 ani închisoare și la 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe același inculpat la 10 ani închisoare și la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A constatat că cele două infracțiuni sunt concurente cu infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. pentru care inculpatul a fost condamnat la 10 ani închisoare prin Decizia penală nr. 161 din 7 iulie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, rămasă definitivă, și la 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 36 C. pen., a contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani, pe care a sporit-o cu un an urmând ca inculpatul să execute 11 ani închisoare.

În baza art. 35 C. pen., a contopit pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară de 3 ani constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A anulat vechiul mandat de executare a pedepsei urmând a se emite un nou mandat de executare a pedepsei.

A dedus din pedeapsă reținerea de 24 ore (3/4 decembrie 2008) și arestul de la 25 iulie 2009 la zi.

A menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

2. În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul U.T. - zis "T.A.", la acel moment deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova, la 6 ani închisoare și la 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe același inculpat la 10 ani închisoare și la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 85 C. pen., a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 1 an și 6 luni aplicată inculpatului prin Sentința penală nr. 833 din 28 aprilie 2009 a Judecătoriei Târgu Jiu.

A descontopit pedepsele aplicate prin această sentință pe care le-a repus în individualitatea lor - o lună închisoare pentru art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. și 1 an și 6 luni pentru art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen.

A constatat că infracțiunile din această sentință sunt concurente cu infracțiunile din prezenta sentință și cu infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. pentru care inculpatul a fost condamnat la 10 ani închisoare și la 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. prin Decizia penală nr. 161 din 7 iulie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, rămasă definitivă.

În baza art. 36 C. pen., a contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani, pe care a sporit-o cu un an, urmând ca inculpatul să execute 11 ani închisoare.

În baza art. 35 C. pen., a contopit pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară de 3 ani constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A anulat vechiul mandat de executare a pedepsei urmând a se emite un nou mandat de executare a pedepsei.

A dedus din pedeapsă reținerea de 24 ore (3/4 decembrie 2008) și arestul de la 25 iulie 2009 la zi.

A menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

3. În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe inculpatul M.Z.Ș.A., la acel moment deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova, la 6 ani închisoare și la 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., a condamnat pe același inculpat la 10 ani închisoare și la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A constatat că infracțiunile de față sunt concurente cu infracțiunile prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 și art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. pentru care inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare prin Sentința penală nr. 1117 din 3 iunie 2009 a Judecătoriei Târgu Jiu, cu infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. pentru care a fost condamnat la 10 ani închisoare prin Sentința penală nr. 286 din 16 noiembrie 2009 a Tribunalului Gorj, rămasă definitivă, și cu infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. pentru care a fost condamnat la 2 ani închisoare prin Sentința penală nr. 533 din 30 iunie 2009 a Judecătoriei Sector 6 București.

A descontopit pedepsele din Sentința penală nr. 1117 din 3 iunie 2009 a Judecătoriei Târgu Jiu, pe care le-a repus în individualitatea lor - 2 ani închisoare pentru art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 și 3 ani închisoare pentru art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen.

În baza art. 36 C. pen., a contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani, pe care a sporit-o cu un an urmând ca inculpatul să execute 11 ani închisoare.

În baza art. 35 C. pen., a contopit pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară de 3 ani, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A anulat vechiul mandat de executare a pedepsei urmând a se emite un nou mandat de executare a pedepsei.

A dedus din pedeapsă reținerea din 10 noiembrie 2008 și arestul de la 11 noiembrie 2008 la zi.

A menținut starea de arest a inculpatului.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

4. În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 -76 C. pen., a condamnat pe inculpatul D.I.T. la 3 ani închisoare și la 1 an pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 - 76 C. pen., a condamnat pe același inculpat la 5 ani închisoare și la 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 33 - 34 C. pen., a contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute 5 ani închisoare.

În baza art. 35 C. pen., a contopit pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară de 2 ani, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

5. În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul L.D. la 5 ani închisoare și la 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen. a condamnat pe același inculpat la 10 ani închisoare și la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A constatat că infracțiunile de față sunt concurente cu infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 pentru care a fost condamnat la 5.000 RON amendă prin Sentința penală nr. 486 din 19 iunie 2009 a Judecătoriei Sector 6 București și cu infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 pentru care a fost condamnat la 4.000 RON amendă prin Sentința penală nr. 734 din 17 aprilie 2008 a Judecătoriei Sector 5 București.

În baza art 36 C. pen., a contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, la care se adaugă 5.000 RON amendă urmând ca inculpatul să execute 10 ani închisoare și 5.000 RON amendă.

A constatat executată pedeapsa de 5.000 RON amendă.

În baza art. 35 C. pen., a contopit pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară de 3 ani constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

6. În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. a condamnat pe inculpatul I.G. la 3 ani închisoare și la 1 an pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 334 C. proc. pen., a schimbat încadrarea juridică a faptei de înșelăciune din art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 - 76 C. pen., a condamnat pe același inculpat la 3 ani închisoare și la 1 an pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 85 C. pen., a anulat suspendarea condiționată a executării pedepsei de 6 luni, aplicată prin Sentința penală nr. 124 din 6 octombrie 2009 a Judecătoriei Hațeg și respectiv de 4 luni, aplicată prin Sentința penală nr. 31 din 2 martie 2010 a aceleiași judecătorii.

A descontopit pedepsele aplicate prin cele două sentințe penale pe care le-a repus în individualitatea lor - 6 luni pentru art. 86 alin. (1) și 6 luni pentru art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 și respectiv 4 luni pentru art. 86 alin. (1) și 4 luni pentru art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.

În baza art. 36 C. pen., a contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute 3 ani închisoare.

În baza art. 35 C. pen., a contopit pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară de 1 an constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A obligat inculpații B.C., U.T., M.Z.Ș.A., D.I.T., L.D. și I.G. în solidar la: 14.680,27 RON către partea civilă SC M.C.G. SRL; 28.858,10 RON către partea civilă SC T. SRL; 14.765,23 RON către partea civilă SC T.M. SRL; 39.826,05 RON către partea civilă SC S.C. SRL; 22.139,78 RON către partea civilă SC D.P.I. SRL; 11.775,05 RON către partea civilă SC T.A. SRL; 16.847,06 RON către partea civilă SC V. SRL; 31.473,24 RON către partea civilă SC D.I. SRL; 11.250,81 RON către partea civilă SC G. SA și 48.421,58 RON către partea civilă SC G.A. SRL.

A obligat inculpații B.C., U.T. și M.Z.Ș.A. în solidar la: 50.456 RON către partea civilă SC B.R. SA Brașov; 101.674,4 RON către partea civilă SC G.C. SRL și 49.980 RON către partea civilă SC E.P.I.E. SRL.

A constatat recuperat prejudiciul în sumă de 32.800 RON cauzat de inculpați părții civile SC M.R. SRL.

A obligat inculpații B.C. și U.T. la câte 1.500 RON fiecare, cheltuieli judiciare statului.

A obligat inculpatul M.Z.Ș.A. la 1.900 RON, cheltuieli judiciare statului, din care suma de 400 RON onorariu apărător oficiu urmând a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

A obligat inculpații L.D., I.G. și D.I.T. la câte 1.400 RON fiecare, cheltuieli judiciare statului, din care suma de câte 400 RON pentru fiecare onorariu apărător din oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că prin Rechizitoriul din 17 septembrie 2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism Structura Centrală au fost trimiși în judecată inculpații:

1. B.C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.

2. U.T., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. M.Z.Ș.A., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

4. D.I.T., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

5. L.D., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen.

6. I.G., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

Din actele și lucrările dosarului instanța de fond reține că în perioada sfârșitul lunii august 2006 - iunie 2007, pe raza municipiului București a fost inițiat și constituit un grup infracțional organizat de către inculpații B.C., U.T. și M.Z.Ș.A. la care ulterior au aderat inculpații L.D., I.G., D.I.T. și învinuiții S.F. și V.N.

În baza actelor de la dosar, instanța de fond a reținut că acest grup infracțional s-a organizat cu o structură bine determinată și cu următoarele caracteristici:

- activitatea infracțională a fost planificată, conspirată și a avut un caracter de continuitate;

- existența liderilor și ierarhia subordonării;

- specializarea membrilor grupării a decurs din divizarea atribuțiilor ce aveau ca obiect obținerea de mijloace financiare prin activități ilicite.

Inculpații B.C., U.T. și M.Z.Ș.A. în calitate de coordonatori inițiatori ai grupării infracționale au determinat persoane cu o situație materială precară să preia societăți comerciale împreună cu unul din ei, ca asociat și administrator, dar administrarea în fapt era realizată de coordonatorii grupului.

Persoanele fără venituri erau susținute financiar și coordonate de către liderii grupului în sensul că: li se asigura cazarea, era plătită contravaloarea părților sociale pentru preluarea societăților comerciale, iar pentru a nu îi denunța la organele de poliție erau remunerați periodic, prin mandate poștale, se alegea un sediu social pentru societatea comercială și după ce se cesionau părțile sociale, inculpații mergeau la bănci unde se deschideau conturi pe numele administratorilor de drept și erau semnate de către aceștia file CEC și bilete la ordin, în alb.

Aceste mijloace de plată erau ulterior încredințate unuia din liderii grupării.

Pentru îngreunarea identificării, mărfurile luate cu bilete la ordin și CEC-uri erau transportate cu mijloace de transport închiriate ocazional.

Pentru ca societățile comerciale folosite în comiterea infracțiunilor de înșelăciune cu file CEC și bilete la ordin să aibă credibilitate în ceea ce privește relațiile comerciale cu alte societăți, liderii grupării stabileau pentru anumite persoane din grup sarcina de a acționa în calitate de așa-ziși "reprezentanți comerciali", iar ca și delegați acționau ei, fiind familiarizați cu limbajul economic și instruiți asupra calității și cantității mărfurilor pe care urmau să le comande.

Totodată, coordonatorii erau persoanele care contactau reprezentanții părților civile, în scopul achiziționării de mărfuri, transmiteau prin fax note de comandă, semnau contracte în locul adevăraților administratori, negociau prețul, modalitatea și termenul de plată.

Liderii grupării erau cei care plăteau cheltuielile ocazionate de cesiunea părților sociale ale firmelor pe care desfășurau activitate infracțională, plăteau cheltuielile legate de hrană și întreținerea săgeților, a cheltuielilor de chirie, contravaloarea cheltuielilor de transport al mărfurilor "cumpărate" de la părțile civile, etc.

Toate aceste cheltuieli nu erau evidențiate în contabilitatea societăților comerciale folosite, scopul membrilor grupării fiind de a înșela părțile vătămate prin achiziționarea de mărfuri și folosirea drept "plată" a unor file CEC în condițiile unei lipse totale de disponibil în cont și a interdicției bancare, intenția nefiind aceea de a desfășura activități comerciale corecte, care să fie evidențiate în documente contabile și care eventual să atragă plata unor taxe și impozite datorate bugetului de stat.

Mărfurile erau vândute unor agenți economici la același preț sau la unul ușor ridicat peste cel de achiziție, iar pentru a se crea aparența de legalitate liderii grupării emiteau facturi pe numele unei societăți comerciale a căror activitate o coordonau în fapt.

Societățile comerciale preluate de membrii grupării pe care și-au desfășurat activitatea infracțională au fost următoarele: SC S.T. SRL, SC M.G. SRL și SC G.G. SRL.

I. Activitatea infracțională desfășurată în cadrul SC S.T. SRL

Pentru a putea realiza scopul infracțional al grupării, inculpatul U.T. a căutat în ziare societăți comerciale, iar la rubrica "anunțuri" a găsit anunțul dat de către administratorul SC S.T. SRL, cu sediul în București. În scopul preluării părților sociale, au fost racolați I.G. și D.I.T. cărora li s-a solicitat să vină în București din localitatea de domiciliu, comuna B.R., Județul Hunedoara. Cei doi inculpați au fost așteptați în Gara de Nord de către liderii grupării, fiind însoțiți și de inculpatul L.D. Cu toții au mers la un apartament care fusese închiriat în regim hotelier, unde cei doi inculpați I.G. și D.I.T. au rămas peste noapte. A doua zi, s-au prezentat cu toții la Biroul de Avocatură B.M.N.

Actele de cesiune au fost întocmite la acest birou de avocatură al avocatei B.M.N., care își făcuse publicitate prin lipirea unor afișe pe stâlpii de electricitate din Mun. București.

Administratorul SC S.T. SRL, numitul S.O.M., a fost contactat de unul din membrii grupării infracționale, cu care a stabilit să se întâlnească la data de 26 septembrie 2006, la Biroul Avocatei B.M.N. La acest birou s-au deplasat inculpații B.C., U.T., M.Z.Ș.A., L.D. și D.I.T., unde s-a încheiat contractul de cesiune de părți sociale a societății comerciale S.T. SRL, în valoare nominală de 10 RON către M.Z.Ș.A. și D.I.T.

În urma deciziei asociaților M.Z.Ș.A. și D.I.T. a fost numit în funcția de administrator al SC S.T. SRL pe o perioadă de 4 ani începând cu data de 26 septembrie 2006, inculpatul M.Z.Ș.A.

După această decizie, inculpatul M.Z.Ș.A. a mers la Agenția C. din Str. L. București, unde a deschis cont bancar, apoi a solicitat eliberarea de carnete file CEC și bilete la ordin pe numele societății S.T. SRL.

În urma audierii ca martor, avocat B.M.N. a recunoscut documentele întocmite la cabinetul său și faptul că s-au prezentat la ea inculpații B.C. (căruia i se spunea "T."), M.Z.Ș.A., care părea a fi interesat de continuitatea documentelor, L.D., D.I.T., U.T. și S.F., care i-au plătit onorariile stabilite. Din declarațiile acesteia rezultă că inculpații au venit de mai multe ori la cabinetul său de avocatură, situație confirmată și de secretară, martora O.I.A.

În perioada 1 octombrie - 30 noiembrie 2006, grupul infracțional și-a desfășurat activitatea după cum urmează:

1. La data de 22 noiembrie 2006, M.V.N., în calitate de administrator al SC M.C.G. SRL, cu punct de lucru în București, șos. C., a formulat plângere împotriva inculpatului M.Z.Ș.A., administrator la SC S.T. SRL pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, constând în acea că, pentru plata echipamentelor de lucru și protecția muncii achiziționate a emis o filă CEC, în valoare de 14.680,27 RON, semnată și ștampilată scadentă la 20 de zile, și anume la 9 noiembrie 2006, fără a avea disponibil în cont. Această filă CEC a fost refuzată la plată. Pentru mărfurile cumpărate de către inculpatul M.Z.Ș.A. au fost emise două facturi fiscale: X, în valoare de 4.748,10 RON respectiv Y, în valoare de 9.932,17 RON, pentru care a semnat de primire la rubrica "delegat".

Astfel, la începutul lunii octombrie 2006, inculpatul M.Z.Ș.A. împreună cu o persoană rămasă neidentificată s-a prezentat la SC M.C.G. SRL și s-au arătat interesați de cumpărarea echipamentelor de protecție a muncii (salopete, bocanci, pufoaice, etc). Au reușit să creeze convingerea că sunt clienți serioși și vor plăti cu filă CEC, iar în ziua de 18 octombrie 2006, în prezența inculpatului M.Z.Ș.A. s-a întocmit prima factură având nr. AA în valoare de 9.932,17 RON pentru care a lăsat fila CEC Z, apoi a solicitat o cantitate foarte mare de marfă spunând că va veni a doua zi să o ridice. Inculpatul a precizat că va exista probabilitatea să nu vină personal, dar va trimite pe numitul P.M., care până la această dată nu a putut fi identificat după seria și nr. cărții de identitate, pe care le-a trecut pe factură. După două zile, timp în care a fost ținută legătura telefonic de către inculpat cu martora I.L.M., angajată la SC M.C.G. SRL, s-a prezentat numitul P.M. care a ridicat marfa comandată și a fost întocmită factura din 20 octombrie 2006, în valoare de 4.748,10 RON. Marfa a fost vândută de către inculpații M.Z.Ș.A., B.C. și U.T. la SC C. SRL, al cărui administrator era M.I. Marfa a fost facturată, dar nu a fost înregistrată în contabilitatea SC S.T. SRL deoarece, așa cum s-a menționat, societatea a fost preluată doar în scopul de a obține diferite sume de bani în urma inducerii în eroare a reprezentanților agenților economici prin prezentarea ca adevărată a unei situații mincinoase.

Conform înțelegerii reprezentanții SC M.C.G. SRL au introdus fila CEC la plată, dar a fost refuzată din lipsă totală de disponibil, partea vătămată SC M.C.G. SRL constituindu-se parte civilă în procesul penal cu suma de 14.680,27 RON.

2. La data de 9 noiembrie 2006 organele de poliție a sectorului 3 București s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că inculpatul M.Z.Ș.A., în calitate de administrator al SC S.T. SRL, urmează să achiziționeze componente de calculator de la SC B.C.S. SRL București str. B., sector 3, a căror contravaloare urma să o achite cu filă CEC fără să aibă disponibil în cont. La sediul societății s-a prezentat inculpatul L.D., care fusese instruit de către M.Z.Ș.A. pentru a ridica marfa și a lăsa fila CEC BB, cu care avea "să plătească" marfa. Această filă CEC era semnată și ștampilată de către M.Z.Ș.A., care avea cunoștință că societatea comercială SC S.T. SRL se afla în interdicție bancară de a emite CEC-uri.

În urma probelor administrate a rezultat că la sfârșitul lunii octombrie inculpatul M.Z.Ș.A. s-a prezentat, în calitate de asociat și administrator al SC S.T. SRL, la punctul de lucru al SC B.C.S. SRL, arătându-se de această dată interesat de cumpărarea unor componente de calculator a căror valoare se ridica la suma de 10.000 RON. Cu acest prilej i-a adus la cunoștință administratorului SC B.C.S. SRL, numitul N.N., că va plăti marfa cu filă CEC și o va ridica în câteva zile, personal.

La data de 1 noiembrie 2006, numitul N.N. a fost sunat de inculpatul M.Z.Ș.A., care i-a comunicat că nu poate veni, dar va trimite un delegat să ridice produsele și totodată să-i lase și fila CEC. Văzând că administratorul părții vătămate nu este convins a fost de acord să-i plătească un avans de 10% pentru care a fost tăiată chitanță.

Administratorul părții vătămate în momentul în care s-a prezentat inculpatul L.D., nefiind convins că se află în prezența reprezentantului societății SC S.T. SRL a anunțat organele de poliție care s-au deplasat la fața locului.

Cu ocazia audierii sale, inculpatul L.D. a declarat că a fost delegat de către inculpatul M.Z.Ș.A. și nu are cunoștință cu ce anume se ocupă acesta, iar el a efectuat doar un serviciu, precizând că este dator inculpatului.

De la inculpatul L.D. a fost ridicată delegația care era semnată de către M.Z.Ș.A. și fila CEC CC, semnată și ștampilată de către același inculpat, așa cum rezultă din Procesul-verbal încheiat la data de 9 noiembrie 2006.

Partea vătămată SC B.C.S. SRL nu s-a constituit parte civilă în procesul penal.

3. La data de 23 noiembrie 2006, S.A., în calitate de președinte al cooperativei SC T. SRL, cu sediul în București, sector 6, a formulat plângere penală împotriva inculpatului M.Z.Ș.A., administrator la SC S.T. SRL, pentru săvârșirea infracțiuni de înșelăciune. Din plângere rezultă că acesta a cumpărat produse pentru care a emis două file CEC fără a avea disponibil în cont și care ulterior au fost refuzate la plată. Pentru fila CEC DD, scadentă la 9 noiembrie 2006, în valoare de 17.659,60 RON, a fost emisă factura din 31 octombrie 2006 și avizul de expediție din 31 octombrie 2006, iar pentru fila CEC EE, scadentă la data de 21 noiembrie 2006, a fost emisă factura din 8 noiembrie 2006, în valoare de 11.198,50 RON și avizul de expediție nr. FF. Prejudiciul cauzat SCM T. este în valoare de 28.858,10 RON.

În urma cercetărilor efectuate a rezultat că inculpații au sunat la SC T. SRL București unde au vorbit cu numita R.A. și s-au arătat interesați de achiziționarea unei cantități mari de produse fabricate de către această societate (aeroterme și unelte agricole).

Totodată, s-au interesat și de modalitatea de plată și au precizat că vor să plătească cu file CEC. Martora a fost de acord cu propunerea inculpatului M.Z.Ș.A. și a pregătit marfa comandată telefonic astfel că, la câteva zile a venit un anume M.I., în calitate de delegat al SC S.T. SRL, și a încărcat într-un autocamion uneltele agricole în valoare de 17.659,60 RON. Pentru marfă a fost emisă factura nr. GG și avizul de expediție din 31 octombrie 2006, iar numitul M.I. a lăsat o filă CEC HH, semnată și ștampilată de către inculpatul M.Z.Ș.A., a cărei scadență era la data de 21 noiembrie 2006.

Văzând că pot lua în continuare marfa, în ziua de 8 noiembrie 2006 s-a prezentat din nou M.I., care a încărcat de această dată aeroterme și tablouri comandă pentru care a fost emisă factura din 8 noiembrie 2006, în valoare de 11.198,50 RON și avizul de expediție nr. FF. Și de această dată a lăsat o filă CEC semnată și ștampilată de către M.Z.Ș.A., II.

Până la această dată numitul M.I. nu a putut fi identificat, deși seria și nr. cărții de identitate figurează pe factura fiscală nr. JJ și pe avizul de însoțire a mărfii pentru că nu figura nicio persoană în evidențe cu aceste date. Filele CEC au fost introduse pe rând la plată; iar la data de 20 noiembrie 2006, respectiv 27 noiembrie 2006, dar cum era și firesc acestea au fost refuzate la plată pe motiv de lipsă totală de disponibil.

SC T. SRL, prin reprezentantul său legal, S.A., s-a constituit parte civilă cu suma de 28.858,10 RON.

4. La data de 9 noiembrie 2006, D.E., în calitate de asociat și administrator la SC T.M. SRL, a formulat plângere penală împotriva inculpatului M.Z.Ș.A. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu file CEC. Din conținutul plângerii a rezultat că inculpatul M.Z.Ș.A. a achiziționat componente de calculatoare pe care le-a plătit cu o filă CEC care a fost introdusă la plată și ulterior a fost refuzată datorită lipsei totale de disponibil. Din probele administrate în cauză a rezultat că inculpatul M.Z.Ș.A., a contactat pe reprezentanții SC T.M. SRL, martora D.A.. Pentru a crea convingerea că este reprezentantul unei societăți comerciale credibile pe piață a încheiat la data de 6 noiembrie 2006, în calitatea sa de administrator al societății, un contract de distribuție cu D.A., administratorul SC T.M. SRL, pentru o durată de 12 luni și conform clauzelor contractuale SC S.T. SRL avea să cumpere componente de calculator timp de 12 luni.

În baza acestui contract, în aceeași zi, inculpatul a cumpărat componente de calculator în valoare de 14.765,23 RON pentru care au fost întocmite facturile nr. KK; LL; MM și a lăsat fila CEC NN, semnată și ștampilată.

Martora D.A. a introdus la plată fila CEC, la câteva zile de la încheierea contractului și la data de 10 noiembrie 2006 a fost refuzată pe motiv de lipsă totală de disponibil. După această dată martora D.A. a încercat să-l contacteze pe inculpatul M.Z.Ș.A. la numerele de telefon pe care acesta le-a lăsat, dar inculpatul nu a mai răspuns.

SC T.M. SRL, prin reprezentantul său legal, D.A., s-a constituit parte civilă cu suma de 14.765,23 RON.

5. La data de 6 decembrie 2006, SC S.C. SRL cu sediul în București, sector 2, reprezentată prin administrator C.E.I.I.O., a formulat plângere penală împotriva SC S.T., pentru infracțiunea de înșelăciune. Din conținutul plângerii rezultă că membrii grupării au cumpărat de la SC S.C. SRL mărfuri, în valoare de 35.000 RON, pe care le-au plătit cu o filă CEC OO semnată și ștampilată de inculpatul M.Z.Ș.A., administratorul SC S.T. SRL. Ulterior, fila CEC a fost introdusă la plată și a fost refuzată pe motiv de lipsă totală de disponibil.

La sfârșitul lunii octombrie 2006, C.E.I.I.O., administrator la SC S.C. SRL, a fost contactată telefonic de inculpații U.T. și B.C., ocazie cu care s-au arătat interesați de cumpărarea unor cofraje. După mai multe discuții telefonice partea vătămată i-a invitat pentru discuții la adresa de domiciliu unde s-au prezentat inculpații U.T. și B.C. și o persoană rămasă neidentificată care s-a recomandat a fi M.Z.Ș.A. Potrivit descrierii părții vătămate și semnăturii de pe factură era o altă persoană care nu a putut fi identificată până în prezent și pentru care s-a dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetării.

În urma discuțiilor s-a completat factura nr. PP și avizul de însoțire a mărfii și a fost lăsată fila CEC, apoi cei trei s-au deplasat la punctul de lucru al SC S.C. SRL, fiind însoțiți și de inculpatul M.Z.Ș.A. Aici l-au găsit pe martorul C.R.M., director de vânzări, au încărcat marfa într-un autocamion și la numele delegatului a fost trecută o persoană G.G., fără să-i fie specificate datele de identificare și nr. de înmatriculare al autocamionului.

După ce fila CEC a fost refuzată, în nenumărate rânduri, partea vătămată C.E.I.I.O. a încercat să ia legătura telefonic cu unul din inculpați, dar aceștia nu au mai răspuns.

Prejudiciul cauzat SC S.C. SRL este de 39.826,05 RON, sumă cu care reprezentanții legali s-au constituit parte civilă.

II. Activitatea desfășurată în cadrul SC C.A. SRL

La sfârșitul lunii octombrie 2006, inculpații B.C., U.T. au căutat o altă societate comercială.

Astfel, administratorul SC C.A. SRL, martorul M.T.F. a fost contactat telefonic de unul din liderii grupării infracționale și a fost întrebat dacă societatea nu se află în incidență bancară, apoi au stabilit să se întâlnească în ziua de 27 octombrie 2006 la același birou de avocatură al Av. B.M.N.

Inculpatul B.C., conform înțelegerii avute cu inculpatul I.G., l-a contactat pe acesta și i-a cerut să îl aducă pe inculpatul D.I.T. la București, iar cei doi s-au conformat dispozițiilor date de către acesta.

Cei doi inculpați au venit la București, unde au fost așteptați de către liderii grupării și cazați în același imobil unde fuseseră cazați cu ocazia preluării părților sociale ale SC S.T., urmând ca în zilele următoare inculpatul D.I.T. să meargă la biroul de avocatură pentru a semna contractul de cesiune. Inculpatul I.G., după ce l-a adus în București pe inculpatul D.I.T. și a văzut unde este cazat a revenit în localitatea de domiciliu.

În ziua de 27 octombrie 2006, inculpații B.C., U.T., L.D., M.Z.Ș.A. și D.I.T. au mers la același birou de avocatură - B.M.N., unde s-au întâlnit cu martorul M.T.F., unic asociat și administrator la SC C.A. SRL.

Aceeași avocată, B.M.N., a întocmit actele de cesionare a societății SC C.A. SRL în care D.I.T. este cel care apare ca cesionar și ca unic administrator al SC C.A. SRL. În aceeași zi, SC C.A. SRL își schimbă denumirea în SC M.G. SRL cu sediul social în mun. Urziceni, Județul Ialomița, iar inculpatul D.I.T. a împuternicit-o pe B.M.N. ca aceasta să efectueze o serie de activități în numele lui, să se prezinte la Registrul Comerțului pentru a face mențiunile necesare, etc.

Inculpații L.D., B.C., U.T., M.Z.Ș.A. și D.I.T. s-au deplasat cu autoturismul condus de inculpatul L.D. în mun. Urziceni la C. din localitate, unde inculpatul D.I.T. a depus o cerere în calitate de administrator la SC M.G. SRL pentru a deschide cont și a obține carnete cu file CEC și bilete la ordin pe numele acestei societăți. Au revenit în București, iar la data menționată de salariata C. s-au deplasat în aceeași formație în mun. Urziceni, de unde inculpatul D.I.T. a ridicat două carnete cu file CEC și mai multe bilete la ordin, pe care le-a ștampilat și semnat în prezența funcționarei de la C., iar la ieșire le-a înmânat cu toate actele societății inculpatului M.Z.Ș.A. Inculpatului D.I.T. i-a fost dată suma de 300 RON și a fost trimis acasă în comuna B.R., Județul Hunedoara.

III. Activitatea infracțională desfășurată în cadrul SC M.G. SRL

1. La data de 26 ianuarie 2007, D.F., în calitate de administrator la SC D.P.I. SRL - Alexandria, județ Teleorman, a formulat plângere împotriva SC M.G. SRL - Urziceni, administrată de inculpații D.I.T. și M.Z.Ș.A. pentru infracțiunea de înșelăciune. Din conținutul plângerii a rezultat că, la data de 14 decembrie 2006, a fost achiziționat echipament de protecție a muncii în valoare de 22.139,78 RON, pentru care administratorii D.I.T. și M.Z.Ș.A. au emis bilet la ordin fără a avea disponibil în cont și care a fost refuzat la plată. Pentru ridicarea produselor administratorii SC M.G. SRL - Urziceni au delegat pe inculpatul L.D., care a și semnat facturile fiscale la rubrica "delegat". Din cercetările efectuate a rezultat că în luna decembrie inculpații l-au contactat pe A.C.M., asociat la SC D.P.I. SRL și s-au arătat interesați să cumpere echipamente de protecția muncii. Administratorul D.F. a negociat cu reprezentantul SC M.G. SRL prețul echipamentelor de protecție.

Inculpatul L.D. a venit la sediul firmei SC D.P.I. SRL, din București, pentru a vedea echipamentele. După circa o săptămână s-a prezentat la sediul firmei, împreună cu șoferul unui camion închiriat în care s-a încărcat marfa. Facturile au fost întocmite de către martorul A.C.M.

Pentru plata acestor mărfuri inculpatul L.D. a lăsat un bilet la ordin semnat și ștampilat de către inculpatul D.I.T. și refuzat ulterior la plată.

SC D.P.I. SRL, prin reprezentantul său legal, D.F., s-a constituit parte civilă cu suma de 22.139,78 RON.

2. La data de 19 februarie 2007, reprezentantul legal al SC T.A. SRL, cu sediul în București sector 3, martorul I.D. a formulat plângere penală împotriva inculpatului D.I.T., administrator al SC M.G. SRL - Urziceni, deoarece pentru marfa achiziționată în valoare de 11.775,05 RON a fost emisă fila CEC QQ fără a avea disponibil în cont. Din cercetările efectuate a rezultat că inculpatul U.T., zis "T.A.", l-a contactat pe I.D., administratorul SC T.A. SRL București, și s-a recomandat a fi D.I.T., administratorul SC M.G. SRL. I-a dat o adresă de e-mail pe care a trimis o comandă detaliată și cu o valoare mare pentru SC T.A. SRL, fiind menționate mai multe tipuri de acumulatori. S-a negociat telefonic prețul acumulatorilor și modalitatea de plată. Inițial, inculpații au dorit să plătească cu bilet la ordin sau cu ordin de plată, dar administratorul societății, pentru mai multă siguranță, a solicitat filă CEC.

Pentru a fi credibili inculpații l-au contactat periodic, timp de o lună de zile și la data de 20 decembrie 2006 s-a prezentat la punctul de lucru al societății inculpatul M.Z.Ș.A. împreună cu alte două persoane dintre care una a fost identificată ca fiind B.M.

În cauză, față de B.M. s-a dispus neînceperea urmăririi penale și disjungerea cauzei față de ce-a de-a doua persoană, care a rămas neidentificată.

Marfa a fost încărcată într-o mașină închiriată de către învinuiți, iar inculpatul M.Z.Ș.A. a semnat factura și a predat fila CEC semnată și ștampilată de inculpatul D.I.T., care nu a fost prezent.

Acumulatorii au fost transportați în Râmnicu Vâlcea și vânduți lui M.I. de către inculpații U.T. și B.C.; această situație rezultând din declarația lui M.I.

Potrivit înțelegerii, I.D. a introdus fila CEC la plată, iar la câteva zile a primit comunicare de la bancă că fila CEC a fost refuzată la plată pe motiv că nu există disponibil în cont, SC M.G. SRL - Urziceni fiind în interdicție bancară, iar CEC-ul emis aparținea unui set de instrumente ieșite din circulație.

SC L.G.C. SRL cu sediul în București, sector 2, reprezentată de T.M. - administrator a preluat în urma unui contract de cesiune de la SC T.A. SRL creanța acesteia asupra debitoarei SC M.G. în valoare de 11.775,05 RON, sumă cu care s-a constituit parte civilă.

3. La data de 14 martie 2007, F.M.C., administrator la SC V. SRL - Măgureni, județ Prahova, a formulat plângere penală împotriva SC M.G. SRL - Urziceni pentru infracțiunea de înșelăciune. Partea vătămată a menționat în plângere că la data de 15 decembrie 2006, inculpatul M.Z.Ș.A. cumpărat marfă în valoare de 18.347,06 RON pentru care a semnat factura fiscală nr. RR și a plătit cu fila CEC SS, scadentă la 18 ianuarie 2006, și că ulterior fila CEC a fost introdusă la plată și a fost refuzată din lipsă totală de disponibil, ocazie cu care s-a constatat că aparține unui set de instrumente care au fost retrase din circulație.

Din actele dosarului rezultă că unul din inculpați a contactat-o telefonic pe martora F.M.C., administrator la SC V. SRL, căreia i-a comandat 80 bucăți saltele. Discuțiile au fost purtate telefonic cu F.M.C., care pentru mai multă siguranță le-a solicitat ca la momentul ridicării produselor comandate să aibă asupra lor actele firmei și să plătească un avans 30% din valoarea facturii, stabilind data la care să vină pentru a lua marfă. Inculpații M.Z.Ș.A. și D.I.T. au întârziat circa două săptămâni, după care au sunat spunând că vor veni a doua zi. S-au prezentat a doua zi la sediul societății, fiind însoțiți de alte 4 - 5 persoane, care nu au putut fi identificate în timpul urmăririi penale. Inculpații au venit destul de târziu pentru o zi normală de lucru, abia în jurul orelor 20:00, această situație i s-a părut ciudată părții vătămate, dar cu toate acestea a fost convinsă de inculpați, care au spus că sunt serioși și că pot fi găsiți pe internet. Totodată, administratorul SC M.G. SRL, inculpatul D.I.T., s-a legitimat, ocazie cu care aceasta a constatat că nu este mințită. Martora F.M.C. a făcut o copie de pe actul de identitate al administratorului D.I.T. și apoi a dat dispoziție salariaților societății să încarce saltelele în camionul cu care inculpații au venit și care era închiriat. După ce saltelele au fost încărcate, a fost întocmită factura de către salariata societății, I.L., partea vătămată a primit un avans de 1.500 RON, iar pentru diferență inculpații i-au lăsat o filă CEC ȘȘ.

Inculpatul M.Z.Ș.A. a semnat factura și a înmânat fila CEC semnată și ștampilată de administrator, inculpatul D.I.T.

Conform înțelegerii martora a introdus fila CEC la termenul scadent, iar aceasta a fost refuzată pe motivul lipsă totală de disponibil. Aceasta a încercat să îi contacteze în nenumărate rânduri la numerele de telefon pe care le avea, dar a fost imposibil întrucât nu i-a mai răspuns nimeni.

Saltelele au fost transportate în mun. Râmnicu Vâlcea și au fost vândute de către inculpații B.C. și U.T. lui M.I., care la rândul său le-a vândut la SC R. SRL, întocmind facturi pe care le-a înregistrat în contabilitatea societății SC C. SRL.

Partea vătămată SC V. SRL, prin reprezentantul său legal, F.M.C., s-a constituit parte civilă cu suma de 16.847,06 RON, prejudiciu care nu a fost recuperat.

4. La data de 7 februarie 2007, SC D.I. SRL - București, sector 3, administrată de S.S., a formulat plângere penală împotriva SC G.M. SRL, administrată de D.I.T., pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu file CEC. Din conținutul plângerii a rezultat că inculpații au cumpărat panouri termoizolante în valoare de 22.920,96 RON, marfa fiind plătită cu filele CEC TT, ȚȚ, respectiv UU, care ulterior au fost introduse la plată fiind refuzate din lipsă totală de disponibil în cont. Aceste file CEC fac parte dintr-un set de instrumente ieșite din circulație.

Din probele dosarului rezultă că la sfârșitul lunii noiembrie 2006, inculpații M.Z.Ș.A. și U.T. au luat legătura telefonic cu administratorul SC D.I. SRL, S.S. arătându-se interesați de cumpărarea mai multor panouri termoizolante. Pentru a convinge au oferit mai multe detalii despre faptul că ei construiesc o hală în municipiul Slobozia, Județul Ialomița, și au nevoie urgentă de aceste panouri. În urma discuției telefonice, S.S. a dat dispoziție directorului de vânzări, martorul S.N., pentru a negocia prețul cu privire la acele panouri.

Inculpatul M.Z.Ș.A., împreună cu inculpatul U.T. s-au prezentat la punctul de lucru unde s-au întâlnit cu martorul S.N., căruia i-au arătat actele societății SC M.G. SRL, în original, anume: certificatul de înmatriculare și un carnet cu file CEC emis de Agenția C. Urziceni, semnat și ștampilat de către inculpatul D.I.T. pentru a crea convingerea reprezentantului părții civile că sunt persoane de încredere și au disponibilitate în cont. Acesta a fost convins de către inculpați că într-adevăr sunt comercianți de bună-credință și astfel a dat dispoziție să fie încărcate panourile și întocmite facturile.

Astfel, panourile menționate în factura din 8 decembrie 2006 au fost încărcate într-un camion închiriat și transportate în localitatea Bucovăț, județul Dolj, la SC M.I. SRL.

SC M.G. SRL a facturat panourile cumpărate cu filă CEC către această societate care urma să efectueze plata ulterior.

La circa două săptămâni de la prima livrare, respectiv la data de 21 decembrie 2006, inculpatul M.Z.Ș.A. s-a prezentat din nou la directorul de vânzări, S.N., și a solicitat o altă cantitate, motivând că acele panouri nu au ajuns și pentru această cantitate au lăsat două file CEC semnate și ștampilate de același inculpat D.I.T.

A fost introdusă la plată prima filă CEC VV, care la data de 3 ianuarie 2007 a fost refuzată pentru lipsă totală de disponibil, după care la data de 11 ianuarie 2007, respectiv 25 ianuarie 2007, au fost refuzate la plată filele CEC ȚȚ, respectiv UU din același motiv, lipsă totală de disponibil, cu mențiunea că trăgătorul se află în interdicție bancară, respectiv CEC-ul aparține unui set de documente care a fost retras din circulație. Administratorul SC D.I. SRL, S.S., văzând că filele CEC au fost refuzate, a efectuat verificări și a constatat că o parte din panourile cumpărate de la societatea sa au fost transportate la SC M.I. SRL din localitatea Bucovăț, județul Dolj, motiv pentru care la data de 8 ianuarie 2007 SC D.I. SRL a stornat factura către SC M.G. SRL pentru panourile și șuruburile găsite la Bucovăț, întocmind astfel factura din 8 ianuarie 2007.

La aceeași dată, SC M.I. SRL a cumpărat marfa de la SC D.I. SRL, pentru care s-a întocmit factura din 8 ianuarie 2007, în valoare totală de 40.363 RON.

Prejudiciul total cauzat SC D.I. SRL este în valoare de 68.284,63 RON, din care s-a recuperat suma de 36.781,39 RON, iar pentru diferența nerecuperată în sumă de 31.473,23 RON s-a constituit parte civilă.

5. Partea vătămată C.C., administrator la SC G. SA, a formulat plângere împotriva administratorului SC M.G. SRL, inculpatul D.I.T., pentru infracțiunea de înșelăciune cu file CEC, în urma căreia a fost cauzat un prejudiciu în valoare de 11.250,81 RON. În urma cercetărilor efectuate în cauză a rezultat că în ziua de 13 decembrie 2006, inculpații U.T. și M.Z.Ș.A., în calitate de electrician, angajat, s-au prezentat la punctul de lucru al firmei SC G. SRL din Mun. București. Inculpații au studiat prețurile materialelor electrice expuse apoi au întrebat-o pe martora B.G., dacă pot obține o reducere. Au precizat că vor o cantitate mare din categoria produselor expuse și vor să facă plata cu file CEC. Martora B.G. a spus că poate să facă o reducere de 5% și acceptă filă CEC cu scadența la 30 de zile.

S-a efectuat un calcul estimativ la cantitatea de produse, iar martora a comunicat suma totală, cu care inculpații s-au arătat a fi de acord, spunându-i martorei să le pregătească marfa pentru după-amiaza aceleiași zile când vor trimite o mașină și atunci va primi și fila CEC.

Inculpatul U.T. i-a lăsat numărul de telefon martorei pentru a putea să-l contacteze, fapt ce s-a întâmplat, deoarece martora i-a comunicat că nu avea unu sau două produse pe stoc și au convenit să cumpere alte produse în loc.

După-amiază, inculpatul M.Z.Ș.A. s-a prezentat conform înțelegerii și a încărcat marfa într-un camion închiriat. Au fost întocmite două facturi, respectiv WW, în valoare de 7.272,43 RON și XX, în valoare de 3.978,38 RON, care au fost semnate de către inculpat, în calitate de delegat.

Pentru siguranță martora B.G. a făcut o copie xerox după actul de identitate al inculpatului M.Z.Ș.A., a primit fila CEC YY, semnată și ștampilată de inculpatul D.I.T.

La 30 de zile a fost introdusă fila CEC la plată și la data de 22 ianuarie 2007 aceasta a fost refuzată, deoarece nu exista disponibil în cont, trăgătorul se afla în interdicție bancară și CEC-ul aparținea unui set de instrumente care fusese retras din circulație.

SC G. SA, prin reprezentantul său legal C.C., s-a constituit parte civilă în procesul penal cu suma de 11.250,81 RON.

6. La data de 5 februarie 2007, T.F., reprezentantul SC G.A. SRL - Constanța, cu punct de lucru în București, a formulat plângere penală împotriva administratorului SC M.G. SRL Urziceni, D.I.T., deoarece de la punctul de lucru al societății a fost achiziționată marfă, în perioada 14 - 19 decembrie 2006, în valoare totală de 48.421,58 RON și pentru a cărei plată au fost emise filele CEC ZZ, respectiv AAA, care ulterior, fiind introduse la plată, au fost refuzate datorită faptului că nu exista disponibil în cont, iar filele CEC făceau parte dintr-un set de instrumente retrase din circulație.

Din probele administrate în cauză au rezultat următoarele:

În ziua de 13 decembrie 2006, inculpații U.T. și M.Z.Ș.A. l-au contactat telefonic pe martorul T.F., director regional al SC G.A. SRL, și s-au interesat de cumpărarea unor panouri termoizolante, de prețul acestora și care este modalitatea de plată acceptată de către societate.

Urmare a acestei discuții telefonice, inculpatul M.Z.Ș.A., împreună cu doi făptuitori care nu au putut fi identificați în timpul urmăririi penale, s-au prezentat la punctul de lucru al SC G.A. SRL București de pe str. A.C., sector 2, au mers în biroul martorului T.F., și au discutat mai multe detalii tehnice, lăsând impresia că sunt adevărați constructori și au suficiente cunoștințe în domeniu.

A doua zi inculpatul M.Z.Ș.A. s-a prezentat la punctul de lucru al SC G.A. SRL din București, de unde a încărcat marfa într-un camion închiriat, ocazie cu care a fost întocmită factura din 14 decembrie 2006, în valoare de 29.442,93 RON și care a fost semnată de către inculpatul M.Z.Ș.A., în calitate de delegat. Pentru această cantitate de marfă inculpatul a emis fila CEC AAA.

Văzând că poate lua marfă care poate fi plătită cu filă CEC, inculpatul M.Z.Ș.A. a revenit la punctul de lucru al SC G.A. SRL, de această dată cu un alt camion închiriat în care au fost încărcate panouri de policarbonat, fiind întocmită factura fiscală din 19 decembrie 2006, în valoare de 18.978,65 RON, pentru care a fost lăsată o filă CEC AAA, care a fost introdusă la plată și ulterior a fost refuzată datorită faptului că nu exista disponibil în cont, iar fila CEC făcea parte dintr-un set de instrumente scoase din circulație.

Produsele cumpărate de la SC G.A. SRL au fost vândute de către inculpatul M.Z.Ș.A., care a întocmit facturi în numele SC S.T. către SC C. SRL Râmnicu Vâlcea al cărui administrator era M.I. Aceste panouri au fost vândute de SC C. SRL către SC R. SRL, al cărui administrator este O.F.

Datorită faptului că marfa a fost "cumpărată" cu file CEC fără a avea disponibil în cont SC G.A. SRL a formulat plângere la organele de poliție din cadrul I.P.J. Ialomița, iar procurorul prin ordonanță a dispus instituirea unui sechestru asigurător. În baza acestei ordonanțe reprezentanții SC G.A. SRL s-au deplasat în Mun. Râmnicu Vâlcea la sediul SC R. SRL și au ridicat panourile pe care le-au depozitat la punctul de lucru al SC G.A. SRL din București, unde se află și în prezent.

Între SC R. SRL și SC G.A. SRL a avut loc un litigiu civil, iar conform hotărârii judecătorești panourile aparțin de drept societății comerciale SC R. SRL.

C.E.M., în calitate de administrator la SC G.A. Constanța, s-a constituit parte civilă cu suma de 48.421,58 RON.

IV. Activitatea infracțională desfășurată în cadrul SC G.G. SRL

1. La data de 11 iulie 2007, SC B.R. SA Brașov, cu sediul în municipiul Brașov, reprezentată prin martor R.H. a formulat o plângere penală împotriva SC G.G. SRL București, și a administratorului V.N., arătând că a fost indus în eroare cu prilejul încheierii unui contract. Astfel, a fost semnat Contractul din 18 iunie 2007 și s-au livrat 12.000 rulmenți pentru care s-au emis două facturi: BBB, în valoare de 29.512.00 RON, respectiv factura CCC, în valoare de 79.968,00 RON. Plata pentru marfa cumpărată a fost efectuată cu 3 file CEC și un bilet la ordin, pentru care nu exista disponibil în cont și ulterior au fost refuzate la plată.

Din cercetările efectuate a rezultat că inculpații B.C., U.T. și M.Z.Ș.A. l-au racolat pe inculpatul V.N. Inculpații V.N. și M.Z.Ș.A. au preluat părțile sociale de la SC G.G. SRL, iar prin decizia asociaților învinuitul V.N. a fost numit administrator.

Astfel că, în perioada 12 - 14 iunie 2007, inculpatul U.T. care și-a declinat identitatea de V.N. l-a sunat pe martorul R.H., director general la SC B.R. SA Brașov și i-a comunicat că dorește să cumpere două poziții de rulmenți: 6308.C3 și 6310.C3, rulmenți care se utilizează numai în industria minieră.

Învinuitul V.N. și inculpatul M.Z.Ș.A. s-au deplasat la SC B.R. SA Brașov, unde au stat de vorbă cu directorul general și au negociat cumpărarea rulmenților, motiv pentru care au semnat Contractul din 18 iunie 2006 în baza căruia a fost livrat un nr. de 12.000 de rulmenți pentru care au fost întocmite facturile din 14 iunie 2006 și din 18 iunie 2006, facturi care au fost semnate de inculpatul M.Z.Ș.A.

Rulmenții au fost transportați cu mașini închiriate într-un depozit din Râmnicu Vâlcea al cărui proprietar este SC T.B. SRL, administrată de martorul T.G. Conform negocierii plata acestor rulmenți a fost efectuată cu trei file CEC și un bilet la ordin: CEC DDD din 27 iunie 2007 în valoare de 2.291.200 RON semnat și ștampilat de învinuitul V.N., care la data de 3 iulie 2007 a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil; CEC EEE din 28 iunie 2007 în valoare de 39.984.00 RON, de asemenea semnat și ștampilat de învinuitul V.N., care la data de 4 iulie 2007 a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil; CEC FFF din 3 iulie 2007 în valoare de 39.984.00 RON, semnat de învinuitul V.N., care la data de 9 iulie 2007 a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil; Biletul la ordin emis de SC G.G. SRL la 18 iulie 2007, în valoare de 660.000 RON cu scadență la 20 iulie 2007, fiind semnat și ștampilat de învinuitul V.N., a fost refuzat la plată din lipsă totală de disponibil.

Martorul R.H., văzând că filele CEC și biletele la ordin au fost refuzate la plată a încercat să-i contacteze la telefon pe învinuitul V.N. și inculpatul M.Z.Ș.A., dar aceștia nu au mai răspuns. Datorită faptului că acei rulmenți aveau un spectru restrâns de utilizare, R.H. s-a interesat la diferiți furnizori și cumpărători din industria minieră și a aflat că la depozitul ce aparține SC T.B. SRL s-ar afla depozitați rulmenți din categoria celor vânduți de SC B.R. SA Brașov.

Astfel că martorul R.H. s-a deplasat însoțit de organele de poliție din Mun. București la depozitul proprietatea SC T.B. SRL, unde a găsit rulmenții din categoria 6308C3, în valoare de 29.512 RON, pe care i-a recuperat. Rulmenții din categoria 6310C3 nu au fost găsiți, iar R.H., în calitate de reprezentant al SC B.R. SA Brașov, s-a constituit parte civilă cu suma de 50.456 RON.

2. La data de 6 septembrie 2007 SC M.R. SRL, reprezentată de G.M.F., a formulat plângere împotriva inculpatului M.Z.Ș.A. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu file CEC. În plângere s-a menționat că la data de 8 iunie 2007, M.Z.Ș.A., în calitate de administrator al SC G.G. SRL, a cumpărat utilaje destinate unei spălătorii auto și pentru plata acestora a emis o filă CEC și un bilet la ordin în valoare totală de 32.800 RON, care au fost refuzate la plată pentru lipsă totală de disponibil în cont.

În fapt, inculpații U.T. și B.C. au căutat pe internet firme care își făceau reclamă cu produsele pe care le comercializează și astfel a ajuns să afle de SC M.R. SRL, care avea site și își publicase produsele pe care le comercializa, fiind vorba de utilaje folosite la spălătorii auto.

Astfel, la începutul lunii iunie 2007, inculpatul M.Z.Ș.A. l-a contactat pe G.M.F., și s-a prezentat a fi administrator la SC G.G. SRL, arătându-se interesat să cumpere utilaje. Cei doi au negociat la telefon prețul ocazie cu care G.M.F.i-a făcut o reducere de 5% din prețul total și a fost de acord ca plata să fie efectuată cu bilet la ordin și filă CEC. Pentru siguranța sa, partea vătămată a verificat pe site-ul R. dacă există sau nu firma SC G.G. SRL, dar văzând că aceasta figurează și este activă a acceptat ca reprezentanții SC G.G. SRL să vină să cumpere utilajele.

Inculpatul M.Z.Ș.A. a venit cu o mașină închiriată în care au fost încărcate utilajele, au fost întocmite facturile de G.M.F. care l-a legitimat pe inculpat și i-a trecut datele de identitate, iar în prezența sa inculpatul a semnat.

Conform înțelegerii, partea vătămată a introdus la plată biletul la ordin care a fost refuzat pe motiv că nu există disponibil în cont, iar după aceea a introdus și fila CEC, care și aceasta a fost refuzată la plată din același motiv. Partea vătămată a încercat în repetate rânduri să-i contacteze pe inculpații M.Z.Ș.A. și V.N. la numărul de telefon pe care îl avea, dar acesta era închis.

După câteva luni la sediul firmei s-a prezentat o persoană care a vrut să cumpere utilaje pentru spălătorie și să le plătească cu filă CEC. Aceasta a fost refuzată de către partea vătămată tocmai pe motivul că fusese înșelată și nu mai dorea să comercializeze utilajele a căror plată să fie efectuată cu file CEC. Această persoană i-a povestit că a văzut mai multe utilaje asemănătoare celor pe care le comercializează la o spălătorie din mun. Târgu Jiu.

Auzind acestea, partea vătămată G.M.F. s-a deplasat în mun. Târgu Jiu la adresa indicată de acea persoană, respectiv la sediul SC K.I. SRL, de unde cu ajutorul organelor de poliție și-a recuperat utilajele care fuseseră lăsate de către inculpatul M.Z.Ș.A., pentru a fi vândute.

Întrucât SC M.R. SRL și-a recuperat utilajele, aceasta nu s-a mai constituit parte civilă.

3. La data de 29 noiembrie 2007, M.G., în calitate de administrator la SC G.C. SRL, a formulat plângere penală împotriva reprezentanților SC G.G. SRL sub aspectul săvârșirii infracțiuni de înșelăciune cu file CEC.

Din cercetări a rezultat că, în luna mai 2007, învinuitul V.N. i-a contactat telefonic pe reprezentanții SC G.C. SRL și a solicitat materiale de construcții, motivând că execută o construcție în județul Dolj.

La sediul societății s-a prezentat inculpatul M.Z.Ș.A., care a încheiat Contractul de vânzare-cumpărare din 25 mai 2007 între SC G.C. SRL (reprezentată de directorul M.G.) și SC G.G. SRL (reprezentată prin asociat M.Z.Ș.A.), prin care s-a cumpărat cantitatea de 500 popi metalici, 500 schele metalice, 7 suporți metalici și 4 suporți schele. Marfa trebuia să fie livrată în comuna Leu, județul Dolj, iar condițiile de plată au fost stabilite astfel: bilet la ordin scadent la data de 29 mai în valoare de 8.200 RON și filă CEC GGG în valoare de 55.722,13 RON. Pentru acest contract a fost întocmită factura fiscală din 25 mai 2007 în valoare 689.22,13 RON.

La data de 29 mai 2007 s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare între aceleași părți având ca obiect vânzarea-cumpărarea următoarelor bunuri: 250 de popi metalici; 403,2 mp schele metalice și 3 suporți popi metalici. Valoarea totală a acestui contract a fost de 45.957,27 RON, iar plata s-a efectuat cu fila CEC HHH scadentă la 20 iunie 2006, iar contractul a fost semnat din partea SC G.G. SRL de către inculpatul M.Z.Ș.A.

Filele CEC au fost introduse la plată și ulterior au fost refuzate din lipsă totală de disponibil.

SC G.C. SRL s-a constituit parte civilă cu suma de 101.679,4 RON.

4. La data de 21 octombrie 2008, SC E.P.I.E. SRL, reprezentată de martorul G.Ș., a formulat plângere penală împotriva SC G.G. SRL, al cărui administrator este învinuitul V.N. și asociat inculpatul M.Z.Ș.A.

La începutul lunii iunie 2007, învinuitul V.N., în calitate de administrator al SC G.G. SRL, a făcut o ofertă de cumpărare a 3.800 buc. de rulmenți tip 6308C3 și 2.000 buc. rulmenți tip 6310C3 în valoare totală de 49.980 RON. S-a stabilit ca plata acestor rulmenți să fie efectuată cu filă CEC, motiv pentru care a fost emisă fila CEC III, cu scadența la data de 25 iunie 2007.

Rulmenții au fost transportați din mun. Slatina în mun. București cu mijlocul de transport asigurat de SC E.P.I.E. SRL. Delegatul societății, martorul Ș.C., a însoțit transportul în municipiul București.

Marfa a fost predată pe o stradă în București și încărcată în alte mijloace de transport închiriate de către învinuitul V.N. și inculpatul M.Z.Ș.A. Potrivit înțelegerii administratorul părții civile SC E.P.I.E. SRL a introdus fila CEC la plată, iar ulterior, aceasta a fost refuzată datorită faptului că SC G.G. SRL nu avea disponibil în cont.

SC E.P.I.E. SRL, prin reprezentanții săi legali, s-a constituit parte civilă cu suma de 49.980 RON.

Instanța de fond reține că starea de fapt expusă este confirmată de următoarele probe și mijloace de probă: declarațiile reprezentanților părților civile C.C., F.M.C., I.D., G.M.F., D.A., C.N.C., S.M., S.S., D.F., C.E.M., R.H., O.F., G.I.Ș., C.R.M., C.E.I.I.O., S.A., M.V.N., contractele comerciale, Contractul de vânzare-cumpărare din 25 mai 2007, Contractul de distribuție din 6 noiembrie 2006, Contractul de vânzare-cumpărare din 14 decembrie 2006, contractul de cesiune părți sociale SC S.T. SRL, contractul de cesiune părți sociale SC C.A. SRL, filele CEC, biletele la ordin, borderou de CEC-uri, declarațiile martorilor: I.I., G.T., M.A., M.I., B.G., S.F., B.M.N., O.I., T.G., C.A.M., S.E., S.N., T.F., Ș.C., R.A., I.L.M., A.C., L.A., facturile fiscale și avizele de însoțire a mărfii, procesele-verbale de prezentare a materialului de urmărire, plângerile penale ale părților civile și declarațiile inculpaților D.I.T., M.Z.Ș.A., L.D., U.T., D.I.T., I.G., B.C. date în cursul urmăririi penale și în faza de judecată cu excepția inculpatului L.D., care nu a fost audiat în faza de judecată.

Inculpații B.C., U.T. și M.Z.Ș.A. și D.I.T. până la începerea cercetării judecătorești au declarat că recunosc faptele reținute prin actul de inculpare, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală, astfel încât față de aceștia a fost aplicată procedura prevăzută de art. 3201 C. proc. pen.

În drept, faptele inculpaților B.C. și U.T., care în perioada sfârșitul lunii august 2006 - iunie 2007 au inițiat și constituit un grup infracțional organizat împreună cu inculpatul M.Z.Ș.A. în scopul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prin emiterea unor file CEC și bilete la ordin fără a avea disponibil în cont întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave prevăzute de 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

În această perioadă inculpații au indus și menținut în eroare un număr de 14 societăți comerciale cauzând un prejudiciu total de 541.245,96 RON din care s-a recuperat suma de 93.785,24 RON, rămânând prejudiciul nerecuperat în sumă de 442.152,57.

Faptele inculpatului M.Z.Ș.A. care în perioada sfârșitul lunii august 2006 - iunie 2007 a inițiat și constituit un grup infracțional organizat împreună cu inculpații B.C. și U.T. în scopul de a obține venituri ilicite prin săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, a emis bilete la ordin și file CEC cunoscând că societățile comerciale la care era administrator și asociat nu aveau disponibil în cont, reușind să inducă și să mențină în eroare un număr de 15 societăți comerciale, cauzând un prejudiciu total de 541.245,96 RON, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și infracțiunii de înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

În drept, fapta inculpatului D.I.T. de a adera și sprijini grupul infracțional organizat care în perioada sfârșitul lunii august 2006 - iunie 2007, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și în mod repetat a indus și menținut în eroare un număr de 11 societăți comerciale de la care a cumpărat mai multe produse pe care le-a plătit cu bilete la ordin și file CEC, cauzând un prejudiciu total de 276.818,56 RON, din care s-a recuperat suma de 36.781,39 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzute de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

În ceea ce privește pe inculpatul I.G., din probele dosarului rezultă că acesta a aderat și sprijinit grupul infracțional organizat ai căror lideri erau cunoștințe mai vechi cu care săvârșise același gen de infracțiuni pe raza județului Gorj și pentru a-și arăta loialitatea față de liderii grupării a fost de acord să-i sprijine inclusiv prin racolarea inculpatului D.I.T., săvârșind astfel infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Astfel, inculpatul I.G., la solicitarea inculpatului B.C., l-a adus la București pe D.I.T., în luna septembrie 2006, pentru a prelua împreună cu inculpatul M.Z.Ș.A. părțile sociale ale SC S.T. SRL, iar în luna octombrie 2006, la solicitarea aceluiași inculpat B.C., conform înțelegerii cu inculpatul I.G., l-a contactat pe acesta și i-a cerut să-l aducă la București din nou pe inculpatul D.I.T., care a preluat părțile sociale de la SC C.B. SRL, după care a schimbat denumirea societății în SC M.G. SRL, devenind administrator unic al acestei societăți

Din probele dosarului rezultă că inculpatul I.G. a cunoscut activitatea infracțională desfășurată de ceilalți inculpați pe SC S.T. SRL și SC M.G. SRL deoarece a primit periodic sume de bani prin mandat poștal de la liderii grupării. În acest sens sunt edificatoare mandatele poștale de la dosarul de urmărire penală.

Vinovăția inculpatului este dovedită și de declarațiile inculpaților B.C., U.T. și M.Z.Ș.A. date la urmărirea penală și în instanță din care rezultă că grupul infracțional s-a constituit din inițiativa tuturor inculpaților, iar banii obținuți din vânzarea mărfurilor se împărțeau între ei de comun acord, așa cum a declarat în instanță inculpatul B.C.

Prin activitatea desfășurată inculpatul I.G. a ajutat la comiterea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, fiind astfel complice, și nu autor, la infracțiunea de înșelăciune și, ca atare, în baza art. 334 C. proc. pen., instanța de fond a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei din art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cererea procurorului de schimbare a încadrării juridice fiind pusă în discuție la termenul de judecată din 15 iunie 2011, când s-a dispus citarea inculpatului cu această mențiune a schimbării încadrării juridice a faptei.

Referitor la inculpatul L.D., faptele acestuia de a adera și sprijini grupul infracțional organizat care în perioada sfârșitul lunii august 2006 - iunie 2007 împreună cu inculpații M.Z.Ș.A. și D.I.T. au indus și menținut în eroare un număr de 10 societăți comerciale de la care au cumpărat mai multe produse în numele SC S.T. SRL și SC M.G. SRL, lăsând ca documente de plată file CEC și bilete la ordin cauzând un prejudiciu total în sumă de 276.818,56 RON (din care s-au recuperat 36.781,39 RON), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

Instanța a reținut că faptele menționate există, constituie infracțiuni și au fost săvârșite de inculpați, urmând să condamne pe aceștia la pedeapsa închisorii în regim de detenție.

În ceea ce privește individualizarea pedepselor din fișa de cazier judiciar a inculpatului B.C. a rezultat că acesta, anterior comiterii faptelor, a fost condamnat la 6 ani închisoare prin Sentința penală nr. 4865 din 20 noiembrie 2001 a Judecătoriei Târgu Jiu, din care s-a liberat condiționat la data de 29 iunie 2004, rămânând un rest neexecutat de 784 zile, pedeapsa expirând la data de 21 august 2006.

Din probele dosarului a rezultat că inculpatul B.C. împreună cu inculpații M.Z.Ș.A. și U.T. au inițiat constituirea grupului infracțional în ultimele zile ale lunii august 2006, la care au aderat ceilalți inculpați în luna septembrie 2006, după care au început comiterea infracțiunii de înșelăciune.

Astfel fiind, pedeapsa de 6 ani închisoare la data constituirii grupului infracțional și începerii comiterii infracțiunii de înșelăciune era considerată ca fiind executată și ca atare s-a reținut că inculpatul B.C. a comis faptele în stare de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen.

În raport de starea de recidivă, aportul însemnat pe care l-a avut în comiterea faptelor, pericolul social deosebit al acestora și conduita sinceră în timpul procesului acestuia i s-a aplicat o pedeapsă de 10 ani închisoare și o pedeapsă complementară de 3 ani constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 teza a II-a și lit. b) C. pen.

Din actele dosarului, instanța de fond a reținut că infracțiunile deduse judecății sunt concurente cu infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 75 lit. a) C. pen. și art. 37 lit. b) C. pen., pentru care inculpatul a fost condamnat la 10 ani închisoare prin Decizia penală nr. 161 din 7 iulie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, rămasă definitivă, și la 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., în baza art. 36 C. pen.

Astfel fiind, în baza art. 36 C. pen., s-au contopit pedepsele în pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat un spor de 1 an, justificat de gravitatea celor două infracțiuni de înșelăciune aflate în concurs, urmând ca inculpatul să execute 11 ani închisoare.

În baza art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară de 3 ani, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a anulat vechiul mandat de executare a pedepsei urmând a se emite un nou mandat de executare a pedepsei.

Din pedeapsă s-a dedus reținerea de 24 ore (3/4 decembrie 2008) și arestul de la 25 iulie 2009 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.

Referitor la inculpatul U.T., din probele dosarului a rezultat că acesta a recunoscut faptele, are antecedente penale, având alături de inculpații B.C. și M.Z.Ș.A. o contribuție însemnată în constituirea grupului infracțional și în comiterea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Aceste criterii de ordin obiectiv și subiectiv au fost de natură să justifice aplicarea unei pedepse de 10 ani închisoare pentru infracțiunile deduse judecății și o pedeapsă complementară de 3 ani, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 teza a II-a și lit. b) C. pen.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului a rezultat că acesta, prin Sentința penală nr. 833 din 28 aprilie 2009 a Judecătoriei Târgu Jiu, a fost condamnat la 1 an și 6 luni închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei.

Astfel fiind, se constată că în cauză erau îndeplinite cerințele art 85 C. pen. și ca atare se va dispune anularea suspendării condiționate a executării acestei pedepse.

Pedepsele aplicate prin sentința penală menționată au fost descontopite urmând să fie repuse în individualitatea lor - o lună închisoare pentru art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. și 1 an și 6 luni pentru art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen.

S-a constatat că infracțiunile din această sentință sunt concurente cu infracțiunile deduse judecății și cu infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. pentru care inculpatul a fost condamnat la 10 ani închisoare și la 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. prin Decizia penală nr. 161 din 7 iulie 2010 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, rămasă definitivă.

În baza art. 36 C. pen., au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat un spor de 1 an justificat de gravitatea unor fapte aflate în concurs urmând ca inculpatul să execute 11 ani închisoare.

În baza art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară de 3 ani constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. S-a anulat vechiul mandat de executare a pedepsei urmând a se emite un nou mandat de executare a pedepsei. Din pedeapsă s-a dedus reținerea de 24 ore (3/4 decembrie 2008) și arestul de la 25 iulie 2009 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În ceea ce privește pe inculpatul M.Z.Ș.A., instanța de fond a avut în vedere faptul că acesta a recunoscut faptele, are antecedente penale și a avut o contribuție însemnată în constituirea grupului infracțional și săvârșirea infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, împrejurări care au justificat aplicarea unei pedepse de 10 ani închisoare și unei pedepse complementare de 3 ani, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Din actele dosarului a rezultat că infracțiunile deduse judecății sunt concurente cu infracțiunile prevăzute de art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 și art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen. pentru care inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare prin Sentința penală nr. 1117 din 3 iunie 2009 a Judecătoriei Târgu Jiu, cu infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 75 lit. a) C. pen. pentru care a fost condamnat la 10 ani închisoare prin Sentința penală nr. 286 din 16 noiembrie 2009 a Tribunalului Gorj, rămasă definitivă, și cu infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 74 - 76 C. pen. pentru care a fost condamnat la 2 ani închisoare prin Sentința penală nr. 533 din 30 iunie 2009 a Judecătoriei Sector 6 București.

Pedepsele din Sentința penală nr. 1117 din 3 iunie 2009 a Judecătoriei Târgu Jiu au fost descontopite și repuse în individualitatea lor - 2 ani închisoare pentru art. 9 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 241/2005 și 3 ani închisoare pentru art. 215 alin. (1), (2) și (4) C. pen. cu aplicarea art. 41 - 42 C. pen.

În baza art. 36 C. pen., au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani, care a fost sporită cu un an închisoare, spor justificat de gravitatea faptelor aflate în concurs, urmând ca inculpatul să execute 11 ani închisoare.

În baza art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară de 3 ani, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-a anulat vechiul mandat de executare a pedepsei urmând a se emite un nou mandat de executare a pedepsei.

Din pedeapsa aplicată s-a dedus reținerea din 10 noiembrie 2008 și arestul de la 11 noiembrie 2008 la zi și s-a menținut starea de arest a inculpatului.

Cu privire la inculpatul D.I.T., din actele dosarului a rezultat că acesta a avut o atitudine sinceră, recunoscând faptele, participând numai la activitatea infracțională desfășurată de SC S.T. SRL și SC M.G. SRL, cauzând un prejudiciu total în sumă de 276.818,56 RON (din care s-a recuperat suma de 36.781,39 RON), având o contribuție mai mică decât a inculpaților B.C., U.T., M.Z.Ș.A. și L.D., în săvârșirea faptelor.

Împrejurările referitoare la conduita sinceră și contribuția mai mică la comiterea faptelor au fost reținute ca circumstanțe atenuante în favoarea sa și ca atare s-a făcut aplicarea art. 74 - 76 C. pen.

În raport de aceste considerente instanța s-a orientat la o pedeapsă de 5 ani închisoare și la o pedeapsă complementară de 2 ani, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 35 C. pen., au fost contopite pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară de 2 ani, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În ceea ce privește pe inculpatul L.D., s-a reținut că acesta, în cursul urmăririi penale, a relatat că dorește să se prevaleze de dreptul său de a tăcea conform art. 70 C. proc. pen., nedând nicio declarație, iar în faza de judecată s-a prezentat la termenele din 18 ianuarie 2011 și respectiv 1 februarie 2011, când a solicitat acordarea unui nou termen de judecată pentru angajarea unui avocat, după care nu s-a mai prezentat în instanță.

Din fișa de cazier judiciar rezultă că inculpatul, anterior, a fost condamnat pentru fapte de același gen la 4 ani închisoare prin Sentința penală nr. 1717/2004 a Judecătoriei Pitești, condamnare în raport de care se va reține că acesta a comis faptele în stare de recidivă postexecutorie prevăzută de art. 37 lit. b) C. pen.

Atitudinea sa din cursul judecății, starea sa de recidivă, natura și gravitatea faptelor comise au reprezentat criterii în sensul art. 72 C. pen., de natură să justifice aplicarea unei pedepse de 10 ani închisoare și unei pedepse complementare de 3 ani, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Din actele dosarului a rezultat și că infracțiunile de față sunt concurente cu infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934, pentru care a fost condamnat la 5.000 RON amendă prin Sentința penală nr. 486 din 19 iunie 2009 a Judecătoriei Sector 6 București, și cu infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, pentru care a fost condamnat la 4.000 RON amendă prin Sentința penală nr. 734 din 17 aprilie 2008 a Judecătoriei Sector 5 București.

În baza art. 36 C. pen., au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea, la care s-a adăugat 5.000 RON amendă, urmând ca inculpatul să execute 10 ani închisoare și 5.000 RON amendă.

S-a constatat executată pedeapsa de 5.000 RON amendă.

În baza art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară de 3 ani, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Privitor la inculpatul I.G., din actele dosarului s-a reținut că a avut o conduită relativ sinceră în cursul procesului, anterior comiterii faptelor a avut o conduită bună și a avut o contribuție mai redusă în comiterea infracțiunilor, ultimele două împrejurări putând constitui circumstanțe atenuante în sensul art. 74 - 76 C. pen.

Aceste două împrejurări raportate și la pericolul social a celor două infracțiuni comise au fost reținute ca circumstanțe atenuante în favoarea sa și s-a făcut aplicarea art. 74 - 76 C. pen.

În raport de aceste considerente inculpatul a fost condamnat la 3 ani închisoare și la 1 an pedeapsă complementară, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Din fișa de cazier judiciar a inculpatului a rezultat că acesta a fost condamnat la 6 luni închisoare prin Sentința penală nr. 124 din 6 octombrie 2009 a Judecătoriei Hațeg și respectiv 4 luni închisoare, aplicată prin Sentința penală nr. 31 din 2 martie 2010 a aceleiași judecătorii, cu suspendarea condiționată a executării pedepselor.

Astfel fiind, s-a constatat că sunt îndeplinite dispozițiile art. 85 C. pen. și ca atare s-a dispus anularea suspendării condiționate a celor două pedepse.

Pedepsele aplicate prin cele două sentințe penale au fost descontopite și repuse în individualitatea lor - 6 luni pentru art. 86 alin. (1) și 6 luni pentru art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 și respectiv 4 luni pentru art. 86 alin. (1) și 4 luni pentru art. 87 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002.

În baza art. 36 C. pen., au fost contopite pedepsele în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute 3 ani închisoare.

În baza art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele complementare în pedeapsa cea mai grea, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa complementară de 1 an, constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 71 C. pen., le-au fost interzise inculpaților drepturile prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În ceea ce privește latura civilă, s-a constatat că cei șase inculpați au produs unui număr de 10 societăți comerciale un prejudiciu în sumă de 276.818,56 RON, din care s-a recuperat suma de 36.781,39 RON, rămânând un prejudiciu nerecuperat în sumă de 240.037,17 RON. Astfel fiind, inculpații au fost obligați în solidar în baza art. 14 și 346 C. proc. pen. la: 14.680,27 RON către partea civilă SC M.C.G. SRL; 28.858,10 RON către partea civilă SC T. SRL; 14.765,23 RON către partea civilă SC T.M. SRL; 39.826,05 RON către partea civilă SC S.C. SRL; 22.139,78 RON către partea civilă SC D.P.I. SRL; 11.775,05 RON către partea civilă SC T.A. SRL - 16.847,06 RON către partea civilă SC V. SRL; 31.473,24 RON către partea civilă SC D.I. SRL; 11.250,81 RON către partea civilă SC G. SA și 48.421,58 RON către partea civilă SC G.A. SRL.

De asemenea, s-a constatat că inculpații B.C., U.T. și M.Z.Ș.A. au cauzat unui număr de 4 societăți comerciale un prejudiciu în sumă de 264.427 RON, din care s-a recuperat suma de 62.312 RON, rămânând un prejudiciu nerecuperat în sumă de 202.115,4 RON.

Astfel fiind, inculpații B.C., U.T. și M.Z.Ș.A. au fost obligați în solidar în baza acelorași texte de lege la: - 50.456 RON către partea civilă SC B.R. SA Brașov; - 101.674,4 RON către partea civilă SC G.C. SRL și - 49.980 RON către partea civilă SC E.P.I.E. SRL.

Instanța de fond a constatat recuperat prejudiciul în sumă de 32.800 RON cauzat de inculpați părții civile SC M.R. SRL.

Împotriva Sentinței penale nr. 126 din 6 iulie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 10750/95/2010, au declarat apel inculpații B.C., U.T., M.Z.Ș.A. și L.D.

Prin motivele de apel, inculpații B.C., U.T., M.Z.Ș.A. au solicitat reindividualizarea pedepselor, cu aplicarea art. 74, 76 C. pen., având în vedere că au recunoscut faptele și au solicitat aplicarea art. 3201 C. proc. pen., precum și înlăturarea sporului de 1 an aplicat la pedeapsa rezultantă, apreciind că acesta este nejustificat.

Inculpatul L.D. a arătat, prin motivele de apel, că la data când s-a judecat cauza în primă instanță era arestat în altă cauză și nu a fost adus la judecată, deși prezența sa era obligatorie. Pentru aceste considerente, el a solicitat desființarea sentinței cu trimitere spre rejudecare la instanța de fond.

Prin Decizia penală nr. 258 din 30 noiembrie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, s-au admis apelurile declarate de inculpații B.C., U.T. și M.Z.Ș.A. împotriva Sentinței penale nr. 126 din 6 iulie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 10750/95/2010.

S-a desființat sentința în parte, pe latură penală, cu privire la acești trei inculpați.

Curtea de Apel Craiova a înlăturat sporul de 1 an închisoare aplicat inculpatului B.C. și a descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor.

A fost redusă pedeapsa aplicată inculpatului B.C. pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. la 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A fost redusă pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. la 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

S-au recontopit pedepsele aplicate în prezenta cauză cu pedepsele aplicate inculpatului B.C. pentru infracțiuni concurente prin Decizia penală nr. 161 din 7 iulie 2010 a Curții de Apel Craiova, rămasă definitivă, în pedeapsa cea mai grea, aceea de 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe care urma să o execute inculpatul.

S-a înlăturat sporul de 1 an închisoare aplicat inculpatului U.T. și s-a descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare în pedepsele componente, care au fost repuse în individualitatea lor.

A redus pedeapsa aplicată inculpatului U.T. pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. la 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A redus pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. la 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Au fost recontopite pedepsele aplicate inculpatului U.T. în prezenta cauză cu pedepsele aplicate aceluiași inculpat pentru infracțiuni concurente prin Decizia penală nr. 161 din 7 iulie 2010 a Curții de Apel Craiova, rămasă definitivă, și prin Sentința penală nr. 833 din 28 aprilie 2009 a Judecătoriei Târgu Jiu, pentru care s-a anulat suspendarea condiționată, în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe care urma să o execute inculpatul.

A înlăturat sporul de 1 an închisoare aplicat inculpatului M.Z.Ș.A. și a descontopit pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare în pedepsele componente, pe care le-a repus în individualitatea lor.

A redus pedeapsa aplicată inculpatului M.Z.Ș.A. pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. la 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A redus pedeapsa aplicată aceluiași inculpat pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen. la 7 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Au fost recontopite pedepsele aplicate în prezenta cauză cu pedepsele aplicate inculpatului M.Z.Ș.A. pentru infracțiuni concurente prin Sentința penală nr. 1117 din 3 iunie 2009 a Judecătoriei Târgu Jiu, prin Decizia penală nr. 161 din 7 iulie 2010 a Curții de Apel Craiova, rămasă definitivă, și respectiv prin Sentința penală nr. 533 din 30 iunie 2009 a Judecătoriei Sector 6 București, în pedeapsa cea mai grea, de 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe care urma să o execute inculpatul.

A dedus din pedepsele aplicate fiecăruia dintre inculpații B.C., U.T. și M.Z.Ș.A. detenția în continuare, de la 6 iulie 2011 la zi, și a menținut starea de arest a acestor inculpați.

A fost admis apelul declarat de inculpatul L.D.

A desființat sentința, pe latură penală, numai cu privire la acest inculpat, iar pe latură civilă în totalitate, și a trimis cauza spre rejudecare la instanța de fond, Tribunalul Gorj, sub aceste aspecte.

Au fost menținute celelalte dispoziții.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia, suma de 1.200 RON reprezentând onorarii avocați oficiu urmând a fi virată din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Dolj.

Examinând dosarul cauzei, atât prin prisma motivelor invocate, în limitele prevăzute de art. 371 C. proc. pen. și din oficiu, potrivit art. 378 C. proc. pen., Curtea a constatat apelurile nefondate, pentru considerentele ce au urmat:

În speță, din actele și lucrările dosarului, curtea de apel a constatat că instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă și concordantă cu probele administrate în cauză, iar încadrarea juridică era, de asemenea, justă.

Din probele administrate a rezultat că inculpații B.C. și U.T., în perioada august 2006 - iunie 2007, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat împreună cu inculpatul M.Z.Ș.A., în scopul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă continuată prin emiterea unor file CEC și bilete la ordin fără a avea disponibil în cont, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiuni de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și infracțiunii de complicitate la înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

În această perioadă, inculpații au indus și menținut în eroare un număr de 14 societăți comerciale, cauzând un prejudiciu total de 541.245,96 RON, din care s-a recuperat suma de 93,785,24 RON, rămânând prejudiciul nerecuperat în sumă de 442.152,57 RON.

Inculpatul M.Z.Ș.A., în perioada august 2006 - iunie 2007, a inițiat și constituit un grup infracțional organizat împreună cu inculpații B. și U., în scopul de a obține venituri ilicite prin săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, a emis bilete la ordin și file CEC cunoscând că societățile comerciale la care era administrator și asociat nu aveau disponibil în cont, reușind să inducă și să mențină în eroare un număr de 15 societăți comerciale, cauzând un prejudiciu total de 541.245,96 RON, fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și infracțiunii de înșelăciune în formă continuată cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

Inculpații B.C., U.T., M.Z.Ș.A., până la începerea cercetării judecătorești, au declarat că recunosc faptele reținute prin actul de inculpare, solicitând ca judecata să se facă pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Față de acești inculpați s-a făcut aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.

În ceea ce privește motivele de apel formulate de inculpații B.C., U.T. și M.Z.Ș.A., curtea de apel a constatat că acestea sunt întemeiate.

Astfel, cu privire la toți cei 3 inculpați, s-a constatat că limitele de pedeapsă pentru infracțiunea cea mai gravă, respectiv cea prevăzută de art. 215 alin. (1) - (5) C. pen., se situează între 6 ani și 8 luni și respectiv 13 ani și 4 luni închisoare.

Curtea de apel a apreciat pentru început că în cauză nu se justifica aplicarea sporului de 1 an închisoare la contopirea pedepsei rezultante aplicate fiecăruia dintre acești 3 inculpați cu pedepsele aplicate anterior pentru infracțiuni concurente, nefiind necesară aplicarea unui spor de pedeapsă, față de cuantumul ridicat al pedepsei rezultante de 10 ani închisoare.

În ceea ce privește pedepsele aplicate inculpaților B.C.; U.T. și M.Z.Ș.A. în cauza de față, Curtea a apreciat că se impunea reindividualizarea acestora; astfel, având în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., limitele de pedeapsă astfel cum au fost reduse ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., gradul de pericol social al faptelor, modalitatea și împrejurările comiterii acestora, urmările produse, dar și persoana și conduita inculpaților, care, deși sunt cunoscuți cu antecedente penale și au dovedit perseverență infracțională, totuși, în prezenta cauză au manifestat o conduită sinceră, recunoscând în totalitate faptele pentru care au fost trimiși în judecată, realizând astfel gravitatea faptelor și semnificația socială a acestora, Curtea a apreciat că se impunea reducerea pedepselor aplicate inculpaților.

Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., au fost admise apelurile declarate de inculpații B.C., U.T. și M.Z.Ș.A. și s-a dispus după cum s-a menționat anterior.

În ceea ce îl privește pe inculpatul L.D., s-a constatat că acesta a fost arestat într-o altă cauză la data de 11 aprilie 2011, iar din Adresa Penitenciarului Craiova nr. N69993/PCD J din 4 noiembrie 2011 a rezultat că din actele dosarului de penitenciar nu rezulta că inculpatului i s-ar fi comunicat dispozitivul Sentinței penale nr. 126 din 6 iulie 2011 a Tribunalului Gorj, ci a primit direct Mandatul de executare a pedepsei nr. 202 din 27 iulie 2011 al aceleiași instanțe.

S-a constatat așadar că, întrucât inculpatul nu a fost prezent la dezbateri și nici la pronunțare, iar dispozitivul sentinței nu i-a fost comunicat, acesta a declarat în termen apel împotriva sentinței, astfel că nu este vorba în cauză de un apel peste termen.

S-a mai constatat că inculpatul L.D. a fost arestat într-o altă cauză la data de 11 aprilie 2011, iar la termenul la care s-a soluționat cauza la fond, 29 iunie 2011, deși prezența sa era obligatorie potrivit legii, nu a fost adus la judecarea cauzei, motiv de nulitate absolută a sentinței potrivit art. 197 alin. (2) C. proc. pen. cu privire la situația acestui inculpat.

Pentru aceste considerente, văzând și dispozițiile art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., a fost admis apelul declarat de inculpatul L.D. și a fost desființată sentința, pe latură penală, numai cu privire la acest inculpat, iar pe latură civilă în totalitate (pentru ca inculpatul să aibă posibilitatea să-și facă apărările pe care le consideră necesare și pe latura civilă a cauzei, iar în cadrul acestei laturi nu se poate dispune disjungerea, prin activitatea comună a inculpaților fiind cauzat întregul prejudiciu), urmând a se trimite cauza spre rejudecare la instanța de fond, Tribunalul Gorj, sub aceste aspecte.

Prin Sentința penală nr. 161 din 9 iulie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 10750/95/2010* (rejudecare), s-au dispus următoarele:

În baza art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul L.D. la 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 41 alin. (2) C. pen., a condamnat același inculpat la 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

A constatat că infracțiunile deduse judecății în prezenta cauză erau concurente cu infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 pentru care inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 5.000 RON amendă prin Sentința penală nr. 486 din 19 iunie 2009 a Judecătoriei Sector 6 București, definitivă prin Decizia penală nr. 596 din 3 noiembrie 2009 a Tribunalului București și cu infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 pentru care a fost condamnat la 4.000 RON amendă prin Sentința penală nr. 734 din 17 aprilie 2008 a Judecătoriei Sector 5 București, definitivă prin Decizia penală nr. 1565 din 26 octombrie 2009 a Curții de Apel București.

În baza art. 34 lit. e) combinat cu art. 36 alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa de 10 ani închisoare la care adaugă pedeapsa amenzii de 5.000 RON.

A constatat executată pedeapsa de 5.000 RON amendă.

În baza art. 35 alin. (3) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. timp de 3 ani.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., ce urma a se executa începând de la rămânerea definitivă a respectivei hotărâri judecătorești.

A admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC T.A. SRL, cu sediul în municipiul București, și a obligat inculpații U.T., M.Z.Ș.A., D.I.T. și B.C. la plata, în solidar, a sumei de 11.775,05 RON către partea civilă.

A admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC G. SA și a obligat inculpații U.T., M.Z.Ș.A. și D.I.T. la plata, în solidar, a sumei de 11.250,81 RON către partea civilă.

A admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC V. SRL și a obligat inculpații U.T., M.Z.Ș.A., B.C. și D.I.T. la plata, în solidar, a sumei de 16.847,06 RON către partea civilă.

A admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC D.P.I. SRL și a obligat inculpații M.Z.Ș.A., D.I.T. și L.D. la plata, în solidar, a sumei de 22.139,78 RON către partea civilă.

A admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC T.M. SRL și a obligat inculpatul M.Z.Ș.A. la plata sumei de 14.765,23 RON către partea civilă.

A admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC D.I. SRL și a obligat inculpații M.Z.Ș.A., D.I.T. și U.T. la plata, în solidar, a sumei de 31.473,24 RON către partea civilă.

A admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC G.A. SRL și a obligat inculpații M.Z.Ș.A., D.I.T. și U.T. la plata, în solidar, a sumei de 48.421,58 RON către partea civilă.

A admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC B.R. SA și a obligat inculpații M.Z.Ș.A. și U.T. la plata, în solidar, a sumei de 50.456 RON către partea civilă.

A admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC E.P.I.E. SRL și a obligat inculpatul M.Z.Ș.A. la plata sumei de 49.980 RON către partea civilă.

A admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC M.C. SRL și a obligat inculpații U.T., M.Z.Ș.A. și B.C. la plata, în solidar, a sumei de 14.680,27 RON către partea civilă.

A admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SCM T. și a obligat inculpatul M.Z.Ș.A. la plata sumei de 28.858,10 RON către partea civilă.

A admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC S.C. SRL și a obligat inculpații U.T., M.Z.Ș.A. și B.C. la plata, în solidar, a sumei de 39.826,05 RON către partea civilă.

A admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC G.C. SRL și a obligat inculpatul M.Z.Ș.A. la plata sumei de 101.674,4 RON către partea civilă.

A constatat recuperat prejudiciul față de partea vătămată SC M.R. SRL.

A admis cererea formulată de avocat E.M.D., apărător desemnat din oficiu pentru inculpatul L.D. și a majorat onorariul la 600 RON.

În baza art. 191 alin. (1) C. proc. pen., a obligat inculpatul L.D. la plata cheltuielilor judiciare către stat în cuantum de 3.000 RON, din care 600 RON reprezintă onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

A dispus plata în avans a onorariilor apărătorilor desemnați din oficiu, în sumă de câte 400 RON pentru fiecare avocat.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut că pe rolul Tribunalului Gorj, cauza a fost înregistrată pentru rejudecare la data de 23 decembrie 2011, la nr. 10750/95/2010*.

Astfel cum rezultă din considerentele deciziei penale a instanței de control judiciar, sentința instanței de fond a fost afectată de nulitatea absolută rezultată din efectuarea unor acte procesuale după data de 11 aprilie 2011, dată la care inculpatul L.D. a fost arestat într-o altă cauză, în lipsa acestui inculpat.

Așa fiind, având în vedere dispozițiile art. 314 alin. (1) și (2) C. proc. pen. și art. 197 alin. (2) C. proc. pen., constatând nulitatea absolută a actelor procesuale efectuate în lipsa inculpatului L.D. după data de 11 aprilie 2011, în rejudecare s-a dispus refacerea tuturor actelor procesuale care-l priveau pe acest inculpat.

În consecință, inculpatul L.D. a fost ascultat la termenul de judecată din 15 februarie 2012.

La termenul de judecată din 14 martie 2012 au fost ascultați, sub aspectul laturii penale a cauzei, și B.C., U.T. și M.Z.Ș.A.

De asemenea, s-a procedat la ascultarea, prin procedura comisiei rogatorii, a martorului A.C.M., asociat și angajat al părții civile SC D.P.I. SRL, precum și a martorului N.N., angajat al părții civile SC B.C.S. SRL.

La termenul de judecată din 4 iulie 2012 a fost ascultat martorul D.F., administrator al părții civile SC D.P.I. SRL.

Tribunalul, analizând actele și lucrările cauzei, respectiv actele de urmărire penală, ansamblul probator administrat în cursul judecății în primul ciclu procesual și menținut de către instanța de control judiciar, coroborat cu ansamblul probator administrat în rejudecarea cauzei, a constatat că s-a conturat existența următoarelor acte materiale ce au fost efectuate de către inculpatul L.D.:

În anul 2006, la solicitarea inculpaților M.Z.Ș.A. și U.T., inculpatul L.D. a asigurat: ridicarea și transportul de la Gara de Nord la apartamentul deținut de grupul infracțional, a inculpaților I.G. și D.I.T.; transportul inculpaților B.C. și U.T., precum și a unui alt bărbat la cabinetului avocatului B.M.N. la momentul cumpărării SC S.T. SRL; transportul inculpaților B.C., U.T., M.Z.Ș.A. și D.I.T. în municipiul Urziceni la sediul C., unde inculpatul D.I.T. a depus o cerere de deschidere de cont și de eliberare carnete CEC și bilete la ordin în calitate de administrator la SC M.G. SRL; prezentarea, în luna noiembrie 2006, în calitate de delegat al SC S.T. SRL, la sediul SC B.C.S. SRL pentru ridicarea mărfurilor achiziționate (componente de calculatoare), încărcarea acestora în camionul închiriat de U.T. și predarea filei CEC completate de M.Z.Ș.A.; prezentarea, în luna decembrie a anului 2006, în calitate de angajat și delegat al SC M.G. SRL, la punctul de lucru din București al SC D.P.I. SRL, pentru observarea echipamentelor de protecție oferite spre vânzare, iar ulterior pentru ridicarea mărfurilor, semnarea facturilor fiscale și predarea în schimbul mărfurilor a biletului la ordin semnat și ștampilat de către inculpatul D.I.T.

Instanța de fond a reținut că actele materiale au fost executate de către inculpatul L.D. în contextul în care, în anul 2006, i-a cunoscut pe inculpații M.Z.Ș.A., D.I.T., U.T., I.G., B.C., împreună cu aceștia a derulat afaceri ilicite, respectiv au fost utilizate CEC-uri și bilete la ordin fără acoperire pentru achiziționarea de mărfuri de la diferite firme, prin mijloace de natură să înșele încrederea acestora cu privire la intențiile lor frauduloase, urmată de vânzarea acestor mărfuri către alte firme.

Astfel cum rezultă și din declarația inculpatului L.D., toți acuzații au acționat într-un grup de cunoscuți, unii dintre ei locuind efectiv în București, alții locuind în țară, dar deplasându-se în București la solicitarea celor dintâi în momentele în care se impunea aceasta. Astfel, M.Z.Ș.A. și D.I.T. au stabilit contacte directe cu administratorii firmelor de la care erau achiziționate mărfurile. Instanța de fond reține că alți inculpați aveau preocupări care îi puneau mai puțin sau aproape deloc în contact direct cu administratorii firmelor; de altfel, inclusiv inculpații M.Z.Ș.A. și D.I.T. au evitat a se prezenta personal la toate firmele înșelate, motiv pentru care au apelat la alți membri ai grupului, ce se prezentau drept "delegați", precum inculpatul L.D. Instanța de fond reține că acest fapt este explicabil prin aceea că începeau deja să fie cunoscuți (așa cum este cel puțin cazul inculpatului B.C.) în zona municipiului București, dar și în alte localități din țară, ca fiind o persoană care se ocupă cu obținerea de marfă prin înșelarea firmelor.

Inculpatul L.D. a aderat la grupul deja constituit la acel moment, prin intermediul inculpatului M.Z.Ș.A. Acțiunea sa a constat în stabilirea de contacte permanente cu membrii cei mai importanți ai grupului, din însoțirea acestora în București în deplasările impuse de efectuarea diferitelor demersuri la biroul de avocatură și la băncile comerciale, din acceptarea efectuării a diferite activități pentru acești inculpați, unele dintre activități constituind acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune.

Împrejurarea că inculpatul L.D. nu a avut acces la toate acțiunile și informațiile grupului nu este de natură să conducă la concluzia că acest inculpat nu a aderat la grupul infracțional organizat, întrucât de esența unui asemenea grup este tocmai organizarea structurată, ierarhică, pe paliere, astfel încât cantitatea de informație, influența și importanța scad către palierele inferioare.

Așa fiind, instanța nu a reținut apărarea inculpatului în sensul că nu subzistă aderarea sa la grupul infracțional întrucât ceilalți inculpați, recunoscuți ca deja constituiți într-un grup infracțional, erau persoane închise, care nu ofereau prea multe informații despre ceea ce făceau.

De asemenea, nu a putut fi reținută nici apărarea inculpatului în sensul că a săvârșit fără intenție actele materiale ce au constituit elementul material al laturii obiective a infracțiunii de înșelăciune întrucât, astfel cum inclusiv inculpatul a recunoscut în declarația dată în fața instanței de rejudecare, acesta a fost prezent la toate momentele marcante din punct de vedere al strategiei infracționale a grupului, respectiv prin deplasarea la avocat pentru preluarea societății comerciale paravan, la unitatea bancară pentru ridicarea formularelor CEC și biletelor la ordin, prin deplasarea efectivă la societățile comerciale, în cazul SC D.P.I. SRL inclusiv pentru observarea anterioară a echipamentelor de protecție oferite spre vânzare, pentru a crea astfel aparența unor cumpărători serioși.

În acest context, susținerea inculpatului, prin opoziție cu probele obiective existente la dosarul cauzei, nu a depășit stadiul unei simple apărări.

Faptele inculpatului L.D. au fost considerate pe deplin dovedite prin declarațiile inculpaților M.Z.Ș.A., D.I.T., U.T., I.G., B.C., declarațiile inculpatului L.D., declarațiile martorilor A.C.M., asociat și angajat al părții civile SC D.P.I. SRL, N.N., angajat al părții civile SC B.C.S. SRL, D.F., administrator al părții civile SC D.P.I. SRL și M.I., cererea de constituire ca parte civilă a SC D.P.I. SRL, fotocopia biletului la ordin.

Instanța de rejudecare a apreciat că fapta inculpatului L.D., săvârșită în perioada 2006 - 2007, constând în ralierea la grupul structurat, format din inculpații M.Z.Ș.A., U.T., B.C. ș.a. care a existat în perioada august 2006 - iunie 2007 pe raza municipiului București și a acționat în mod coordonat, în scopul comiterii de infracțiuni de înșelăciune pentru a obține în mod direct beneficii materiale, având drept consecință producerea unui prejudiciu total de peste 200.000 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzute și pedepsite de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplicarea art. 33 lit. b) și art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003, infracțiuni pentru care urma a fi condamnat inculpatul.

Observând fișa de cazier judiciar a inculpatului L.D. s-a constatat că inculpatul a fost condamnat anterior după cum urmează:

- prin Sentința penală nr. 2037/2002 a Judecătoriei Târgu Jiu, definitivă prin Decizia penală nr. 882/2003 a Curții de Apel București, la 4 ani închisoare; prin Sentința penală nr. 91/2004 a Judecătoriei Alexandria, definitivă prin Decizia penală nr. 113/2004 a Tribunalului Teleorman, la 4 ani închisoare; prin Sentința penală nr. 444/2003 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin Decizia penală nr. 304/2004 a Curții de Apel Pitești, la 4 ani închisoare; cele trei pedepse au fost contopite prin Sentința penală nr. 1717 din 29 iulie 2004 a Judecătoriei Pitești în pedeapsa rezultantă de 4 ani închisoare, din care s-a dedus perioada executată de la 30 ianuarie 2001 la 30 septembrie 2003, dată la care s-a liberat condiționat; s-a menținut liberarea condiționată, mandatul de executare a pedepsei de 4 ani închisoare a fost emis la data de 29 aprilie 2005, dar nu a fost pus în executare, ci a fost restituit instanței de executare, întrucât pedeapsa era executată la data de 30 ianuarie 2005, nefiind revocată liberarea condiționată.

- prin Sentința penală nr. 2913/2008 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 558 din 7 aprilie 2011 a Curții de Apel Craiova, la 4 ani închisoare, dispunându-se revocarea liberării condiționate de la 30 septembrie 2003 și contopirea cu restul neexecutat de 487 de zile;

- prin Sentința penală nr. 486/2009 a Judecătoriei Sector 6 București, definitivă prin Decizia penală nr. 596 din 3 noiembrie 2009 a Tribunalului București, la 5.000 RON amendă;

- prin Sentința penală nr. 734/2008 a Judecătoriei Sector 5 București, definitivă prin Decizia penală nr. 1565 din 26 octombrie 2009 a Curții de Apel București, la 4.000 RON amendă.

În raport de pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 444/2003 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin Decizia penală nr. 304/2004 a Curții de Apel Pitești, infracțiunile deduse judecății au fost comise după momentul la care a luat sfârșit executarea, astfel încât s-a impus a fi reținute în sarcina inculpatului dispozițiile referitoare la recidiva postexecutorie potrivit art. 37 lit. b) și art. 39 C. pen.

În raport de pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 2913/2008 a Judecătoriei Craiova, definitivă prin Decizia penală nr. 558 din 7 aprilie 2011 a Curții de Apel Craiova, infracțiunile deduse judecății au fost comise în concurs real, însă în aplicarea dispozițiilor art. 372 C. proc. pen. referitoare la neagravarea situației în propria cale de atac, instanța de rejudecare nu a putut aplica dispozițiile art. 34 lit. b) C. pen.

De asemenea, în raport de pedepsele de 5.000 RON amendă prin Sentința penală nr. 486 din 19 iunie 2009 a Judecătoriei Sector 6 București, definitivă prin Decizia penală nr. 596 din 3 noiembrie 2009 a Tribunalului București și de 4.000 RON amendă aplicată prin Sentința penală nr. 734 din 17 aprilie 2008 a Judecătoriei Sector 5 București, definitivă prin Decizia penală nr. 1565 din 26 octombrie 2009 a Curții de Apel București, astfel cum s-a reținut și de către prima instanță de fond, au fost incidente dispozițiile art. 33 lit. b) C. pen.

La individualizarea pedepselor ce au fost aplicate inculpatului instanța a avut în vedere dispozițiile art. 72 C. pen., precum și art. 372 C. proc. pen., în concret, împrejurările că inculpatul se afla într-o stare de multiplă recidivă omogenă, dovedind perseverență infracțională în comiterea aceluiași tip de fapt, respectiv înșelăciuni, în concurs cu infracțiuni mijloc, respectiv falsuri și uz de fals; de asemenea, instanța a avut în vedere că faptele comise prezentau un pericol social deosebit de ridicat, rezultat din caracterul organizat al activității ilicite, numărul mare de persoane vătămate și nivelul ridicat al prejudiciului total, din care inculpatul L.D. nu a recuperat prin eforturi personale nimic.

Așa fiind, urma a se aplica o pedeapsă de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și o pedeapsă de 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, urma a se aplica inculpatului o pedeapsă accesorie constând în interzicerea drepturilor civile conform art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., ce urma a se executa începând de la rămânerea definitivă a respectivei hotărâri judecătorești, inculpatul dovedindu-se nedemn să exercite funcții ce implică exercițiul autorității de stat sau funcții publice.

În ce privește latura civilă a cauzei, instanța a avut în vedere că, dacă răspunderea penală a fiecărui membru al grupului infracțional organizat pentru infracțiunea de înșelăciune, în virtutea art. 7 alin. (3) din Legea nr. 39/2003, va fi antrenată pentru infracțiunea prevăzută la art. 215 alin. (5) C. pen. în măsura în care toate actele materiale ale grupului produc un prejudiciu mai mare de 200.000 RON, răspunderea civilă este guvernată de principiul solidarității.

Infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 este o infracțiune de pericol, iar nu de rezultat, astfel încât condamnarea pentru această infracțiune nu constituie temeiul antrenării răspunderii civile pentru prejudiciile produse prin faptele grupului.

În consecință, inculpatul membru al unui grup infracțional organizat trebuie să răspundă civil numai pentru repararea prejudiciului produs prin actele materiale comise de acest inculpat care formează elementul material al laturii obiective a infracțiunilor care reprezintă scopul grupului infracțional.

Așadar, solidaritatea pasivă a inculpaților nu rezultă din fapta de constituire sau aderare la grupul infracțional, ci se supune dispozițiilor art. 1041 C. civ. (în vigoare la data faptelor), potrivit cu care solidaritatea nu se prezumă; ea rezultă din voința părților sau din lege.

În cauza dedusă judecății solidaritatea pentru producerea prejudiciului rezultă din dispozițiile art. 1003 C. civ. (în vigoare la data faptelor) potrivit cu care, cei care au cauzat, în comun, prin fapta lor ilicită, un prejudiciu, răspund solidar față de victimă.

Așa fiind, având în vedere considerentele și dispozitivul Sentinței penale nr. 126/2011 din 6 iulie 2011 pronunțată de Tribunalul Gorj pronunțată în Dosarul nr. 10750/95/2010, în partea rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 258 din 30 noiembrie 2011 a Curții de Apel Craiova, ce au autoritate de lucru judecat pentru instanța învestită cu rejudecarea, inculpații au fost obligați la plata prejudiciilor, în raport cu actele materiale de participare la fiecare dintre fapte, după cum urmează:

- inculpații U.T., M.Z.Ș.A., D.I.T. și B.C. la plata, în solidar, a sumei de 11.775,05 RON către SC T.A. SRL;

- inculpații U.T., M.Z.Ș.A. și D.I.T. la plata, în solidar, a sumei de 11.250,81 RON către SC G. SA;

- inculpații U.T., M.Z.Ș.A., B.C. și D.I.T. la plata, în solidar, a sumei de 16.847,06 RON către SC V. SRL;

- inculpații M.Z.Ș.A., D.I.T. și L.D. la plata, în solidar, a sumei de 22.139,78 RON către SC D.P.I. SRL;

- inculpatul M.Z.Ș.A. la plata sumei de 14.765,23 RON către SC T.M. SRL;

- inculpații M.Z.Ș.A., D.I.T. și U.T. la plata, în solidar, a sumei de 31.473,24 RON către SC D.I. SRL;

- admite acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC G.A. SRL și obligă inculpații M.Z.Ș.A., D.I.T. și U.T. la plata, în solidar, a sumei de 48.421,58 RON către SC G.A. SRL;

- inculpații M.Z.Ș.A. și U.T. la plata, în solidar, a sumei de 50.456 RON către SC B.R. SA;

- inculpatul M.Z.Ș.A. la plata sumei de 49.980 RON către SC E.P.I.E. SRL;

- inculpații U.T., M.Z.Ș.A. și B.C. la plata, în solidar, a sumei de 14.680,27 RON către SC M.C. SRL;

- inculpatul M.Z.Ș.A. la plata sumei de 28.858,10 RON către SCM T.;

- inculpații U.T., M.Z.Ș.A. și B.C. la plata, în solidar, a sumei de 39.826,05 RON către SC S.C. SRL;

- inculpatul M.Z.Ș.A. la plata sumei de 101.674,4 RON către SC G.C. SRL.

Instanța a constatat recuperat prejudiciul față de partea vătămată SC M.R. SRL.

Împotriva Sentinței penale nr. 161 din 9 iulie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 10750/95/2010* au declarat apel inculpații L.D. și U.T., acesta din urmă, însă, retrăgându-și ulterior apelul.

Prin motivele de apel formulate de către inculpatul L.D., s-a criticat sentința instanței de fond sub aspectul greșitei condamnări pentru infracțiunile care au făcut obiectul trimiterii în judecată, solicitând achitarea în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. În esență, a arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., întrucât probatoriul administrat nu a relevat niciun element de fapt din care să rezulte că inculpatul a aderat la grupul infracțional, ci a dat ajutor spontan și ocazional și nu a obținut nicio sumă de bani. De asemenea, s-a solicitat achitarea inculpatului și pentru infracțiunea de înșelăciune, întrucât inculpatul a fost prezent în anumite momente, dar nu a avut cunoștință de caracterul ilicit al activității.

Prin Decizia penală nr. 7 din 16 ianuarie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 10750/95/2010*, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a respins, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul L.D. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova), împotriva Sentinței penale nr. 161 din 9 iulie 2012 pronunțată de Tribunalul Gorj, în Dosarul cu nr. 10750/95/2010* și a luat act de retragerea apelului declarat de inculpatul U.T. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova), împotriva aceleiași sentințe penale.

Curtea de apel a obligat pe apelantul-inculpat L.D. la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu ce urma a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției, și pe apelantul-inculpat U.T. la plata sumei de 350 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu ce urma a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Onorariile apărătorilor din oficiu pentru inculpații B.C., M.Z.Ș.A., D.I.T. și I.G. urmau a fi avansate din fondurile Ministerului Justiției.

Prin Încheierea de îndreptare eroare materială din 15 februarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 10750/95/2010* s-a dispus îndreptarea erorilor materiale strecurate în minuta și dispozitivul Deciziei penale nr. 7 din 16 ianuarie 2013 a Curții de Apel Craiova, Dosar nr. 10750/95/2010*, în sensul că se va menționa corect că: "Obligă pe apelantul-inculpat L.D. la plata sumei de 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției. Obligă pe apelantul-inculpat U.T. la plata sumei de 450 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției".

Curtea de Apel Craiova, examinând motivele de apel invocate, cât și din oficiu, hotărârea atacată, conform prevederilor art. 378 alin. (1) C. proc. pen., a constatat că instanța de fond a reținut în mod corect situația de fapt și a stabilit vinovăția inculpatului, pe baza unei juste aprecieri a ansamblului probator administrat în cauză, dând faptelor comise încadrarea juridică corespunzătoare, precum și o corectă individualizare a pedepselor aplicate și a constatat că apelul formulat de apelantul-inculpat L.D. nu este fondat.

Curtea, examinând probatoriul cauzei în raport de critica adusă de apelantul-inculpat hotărârii atacate, dar și din oficiu, cu privire la greșita apreciere a activității infracționale întreprinse de acesta și greșita condamnare pentru infracțiunile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și respectiv art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., a constatat că este neîntemeiată.

Curtea a susținut că, în mod corect, instanța de fond a constatat că apelantul-inculpat se face vinovat de comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și respectiv art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., constând în aceea că a aderat la grupul infracțional organizat, inițiat de inculpații M.Z.Ș.A., U.T. și B.C., în scopul comiterii de infracțiuni de înșelăciune pentru a obține beneficii materiale și a acționat coordonat, participând în mod direct la inducerea în eroare a unora dintre părțile civile.

Curtea a reținut că, potrivit art. 7 din Legea nr. 39/2003, inițierea sau constituirea unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup se pedepsește cu închisoare de la 5 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. De asemenea, noțiunea de grup infracțional este definită în art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 39/2003, reprezentând acel grup structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

Din definiția dată chiar de legiuitor rezultă că grupul infracțional implică participarea a cel puțin trei persoane, care trebuie să acționeze în mod unitar, pe baza unei structuri bine definite, în care conducerea și rolul fiecărui component al grupului să fie prestabilite.

Aderarea la un grup infracțional organizat constă în intrarea efectivă a făptuitorului într-un astfel de grup, ca membru al acestuia, însă, existența infracțiunii în aceasta modalitate de săvârșire este condiționată de prezența unui grup deja constituit, în care făptuitorul înțelege să intre ca membru.

În prezenta cauză, Curtea a reținut că activitatea de inițiere a grupului infracțional a fost demarată de inculpații U.T., B.C. și M.Z.Ș.A., care au fost la rândul lor condamnați, pentru această infracțiune, Sentința penală nr. 126 din 6 iulie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 10750/95/2010, rămânând definitivă, prin respingerea căilor de atac, sub acest aspect. Inculpatul M.Z.Ș.A. a reușit racolarea apelantului-inculpat L.D., care a avut o poziție de execuție în cadrul grupului infracțional și chiar de expunere directă în cazul în care ar fi intervenit ceva neprevăzut și activitatea infracțională ar fi fost descoperită chiar în momentul comiterii ei la sediul societăților comerciale înșelate, astfel cum se va arăta în cele ce urmează.

Prin referiri concrete la activitățile infracționale desfășurate de ceilalți inculpați judecați în cauză, instanța de rejudecare în fond a ilustrat în mod elocvent modul de acțiune în cadrul grupului organizat, precum și legăturile stabilite între membrii acestuia în îndeplinirea sarcinilor precise asumate de fiecare. Totodată, s-a precizat că activitatea grupului s-a desfășurat pe o perioadă îndelungată, a presupus asigurarea de informații, constând în identificarea firmelor de la care urmau să se facă achizițiile de mărfuri, purtarea discuțiilor și negocierilor telefonice cu viitoarele victime, efectuarea demersurilor necesare pentru preluarea societăților prin care urmau să desfășoare activitatea ilicită, materialul probator existent în cauză oferind elemente care demonstrează participarea conștientă a inculpatului la crima organizată și aderarea, respectiv sprijinirea grupului organizat, el acceptând rolul "celulelor", în realizarea unor infracțiuni grave, ca scop al acestei activități.

În această ordine de idei, s-a precizat faptul că activitatea infracțională dedusă judecății în cauză, respectiv faptele imputate inculpatului L.D. nu trebuiau examinate în mod izolat, ci doar în contextul activității de ansamblu a grupului infracțional organizat, prin întrepătrundere cu activitatea infracțională a altor membri ai grupului, întrucât numai în felul acesta este cu adevărat posibilă decelarea mecanismului coordonat de funcționare a rețelei de criminalitate organizată, care a presupus asumarea și îndeplinirea de către membrii săi a unor sarcini precise, în realizarea scopului propus: obținerea de beneficii materiale prin înșelăciune în formă continuată prin emiterea unor file CEC și bilete la ordin fără a avea disponibil în cont.

În concret, Curtea a constatat că probele administrate în cauză evidențiază dincolo de orice îndoială rezonabilă că inculpatul L.D. alături de numiții U.T., B.C. și M.Z.Ș.A., D.I.T., I.G., ultimii judecați și condamnați definitiv prin sentința penală sus-menționată, au făcut parte dintr-un grup infracțional organizat, constituit în scopul săvârșirii de infracțiuni grave -înșelăciuni cu consecințe deosebit de grave.

Mecanismul de funcționare a acestui grup a constat în aceea că numiții (condamnați) U.T., B.C. și M.Z.Ș.A., în calitate de coordonatori ai grupării infracționale determinau persoane cu o situație materială precară (cum ar fi numiții D.I.T. și I.G.) să preia societăți comerciale alături de unul dintre ei, administrarea fiind efectuată faptic doar de coordonatorii grupului.

Persoanele fără venituri erau susținute financiar și coordonate de către liderii grupării, care le asigurau cazarea, plăteau contravaloarea părților sociale pentru preluarea societăților comerciale, iar pentru a nu fi denunțați la organele de poliție erau remunerați periodic, prin mandate poștale, se alegea un sediu social pentru societatea comercială și după ce se cesionau părțile sociale, inculpații mergeau la bănci unde se deschideau conturi pe numele administratorilor de drept și erau semnate de către aceștia file CEC și bilete la ordin, în alb, care ulterior erau încredințate unuia din liderii grupării.

Totodată, liderii grupării stabileau pentru anumite persoane din grup să acționeze în calitate de așa-ziși "reprezentanți comerciali", iar ca și delegați acționau ei, fiind familiarizați cu limbajul economic și instruiți asupra calității și cantității mărfurilor pe care urmau să le comande.

Tot astfel, coordonatorii erau persoanele care contactau reprezentanții părților civile, în scopul achiziționării de mărfuri, transmiteau prin fax note de comandă, semnau contracte în locul adevăraților administratori, negociau prețul, modalitatea și termenul de plată, scopul membrilor grupării fiind de a înșela părțile vătămate prin achiziționarea de mărfuri și folosirea drept "plată" a unor file CEC în condițiile unei lipse totale de disponibil în cont și a interdicției bancare, intenția nefiind aceea de a desfășura activități comerciale corecte, care să fie evidențiate în documente contabile și care eventual să atragă plata unor taxe și impozite datorate bugetului de stat.

În speță, raportat la activitatea infracțională a inculpatului L.D., Curtea a reținut că, în vederea realizării scopurilor infracționale ale grupării, inculpatul U.T. a decis să cumpere părțile sociale ale SC S.T. SRL, racolându-i în acest sens pe inculpații I.G. și D.I.T. Aceștia s-au deplasat în municipiul București, fiind așteptați la Gara de Nord de membrii grupării, printre care și inculpatul L.D., care a asigurat transportul acestora la apartamentul ce fusese închiriat pentru cazarea lor.

Inculpatul a fost prezent și a doua zi, când ceilalți membrii ai grupării, respectiv B.C., U.T. și M.Z.Ș.A. s-au deplasat împreună cu I.G. și D.I.T. la sediul biroului avocatului B.M.N., unde s-au întâlnit cu administratorul SC S.T. SRL, S.M.

Examinarea probatoriului mai evidențiază în mod cert că inculpatul a ajuns să aibă pe perioada infracțională legături coordonate de inculpatul M.Z.Ș.A.

Astfel, la sfârșitul lunii octombrie 2006, inculpatul L.D. s-a prezentat la sediul SC B.C.S. SRL, din dispoziția inculpatului M.Z.Ș.A., în calitate de delegat al SC S.T. SRL, al cărui asociat și administrator era acesta din urmă, în vederea ridicării mărfurilor și a achitării acestora cu fila CEC JJJ, semnată și ștampilată de același inculpat M.Z.Ș.A., cu toate că acesta avea cunoștință de faptul că societatea emitentă se afla în interdicție bancară, activitatea infracțională fiind întreruptă, întrucât administratorul societății vânzătoare a anunțat organele de poliție.

În continuare, Curtea a reținut că, la sfârșitul lunii octombrie 2006, după preluarea unei alte societăți paravan, respectiv SC C.A. SRL, a cărei denumire a fost ulterior schimbată în SC M.G. SRL, inculpatul L.D. a asigurat transportul membrilor grupării infracționale - B.C., U.T., M.Z.Ș.A. și D.I.T. în municipiul Urziceni, unde D.I.T., în calitate de administrator al societății preluate, a depus o cerere de deschidere de cont la C.B. și de eliberare de carnete CEC și bilete la ordin.

Ulterior, în cursul aceluiași an, în luna decembrie, inculpatul L.D. s-a deplasat la solicitarea inculpaților D.I.T. și M.Z.Ș.A., administratori ai SC M.G. SRL, în calitate de delegat al acestei societăți, la sediul SC D.P.I. SRL din municipiul București, pentru a ridica mai multe produse, constând în echipamente pentru protecția muncii. Inculpatul a semnat facturile fiscale întocmite de martorul A.C.M., la rubrica "delegat", iar pentru plata mărfurilor a lăsat un bilet la ordin semnat și ștampilat de către inculpatul D.I.T., refuzat la plată pentru lipsă de disponibil.

Apărarea inculpatului nu a contestat niciun moment faptul că ar fi săvârșit actele materiale reținute mai sus, însă a arătat că înțelegerea de a-i ajuta pe ceilalți inculpați a fost spontană și ocazională, fără a obține nicio sumă de bani în schimbul serviciilor prestate, susținere care însă nu poate fi primită.

Prezența sa pe parcursul desfășurării activităților grupului infracțional în momentele decisive ale încheierii acesteia exclude însă o implicare întâmplătoare, spontană și în necunoștință de cauză, așa cum s-a reținut, în mod justificat, și de către instanța de fond. Caracterul repetat al acțiunilor întreprinse de inculpat, împrejurarea că de fiecare dată a acționat la solicitarea inculpatului M.Z.Ș.A., unul dintre coordonatorii grupului infracțional organizat, sunt elemente care conduc la concluzia că, măcar cu intenție indirectă, inculpatul L.D. a sprijinit prin conduita sa grupul infracțional organizat.

În mod similar se pune problema și în ceea ce privește infracțiunea de înșelăciune, în formă agravată, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., Curtea reținând că, inculpatul cunoscând, aderând și sprijinind activitatea infracțională a celorlalți membrii ai grupului infracțional, a participat în mod direct și la inducerea în eroare a părților civile, așa cum s-a arătat mai sus, și neputând accepta apărarea inculpatului în sensul că nu a cunoscut caracterul ilicit al activității, cu atât mai mult cu cât inculpatul M.Z.Ș.A. a declarat că, pentru "comisioanele" prestate, inculpatul trebuia să fie remunerat.

În consecință, instanța de apel a constatat că analiza probelor administrate dovedește fără putință de tăgadă vinovăția inculpatului pentru infracțiunile pentru care s-a dispus trimiterea sa în judecată și a fost ulterior condamnat, prezumția de nevinovăție fiind răsturnată prin administrarea unui probatoriu amplu, vinovăția inculpatului fiind dovedită prin declarațiile inculpaților M.Z.Ș.A., D.I.T., U.T., I.G., B.C., declarațiile inculpatului L.D., declarațiile martorilor A.C.M., asociat și angajat al părții civile SC D.P.I. SRL, N.N., angajat al părții civile SC B.C.S. SRL, D.F., administrator al părții civile SC D.P.I. SRL și M.I., cererea de constituire ca parte civilă a SC D.P.I. SRL, fotocopia biletului la ordin.

Activitatea infracțională desfășurată de inculpat, astfel cum a fost expusă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și înșelăciune, cu consecințe deosebit de grave, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., fiind exclusă posibilitatea achitării inculpatului, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen.

Cât privește cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de inculpat, din infracțiunea de înșelăciune, în forma autoratului, prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. în infracțiunea de complicitate la înșelăciune, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen., Curtea a constatat următoarele:

Potrivit art. 215 C. pen., constituie infracțiunea de înșelăciune inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă. La fel, există înșelăciune prin inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate, precum și emiterea unui CEC asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, în scopul arătat în alin. (1), dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului CEC-ului.

Prin urmare, elementul material al laturii obiective al infracțiunii de înșelăciune în convenții, în forma agravată, constă în acțiuni de inducere în eroare, fie la momentul încheierii convenției, fie la momentul executării, prin amăgire sau folosire de mijloace frauduloase, în acest fel determinându-se partea potrivnică să încheie sau să execute convenția.

Or, acțiunile inculpatului L.D., astfel cum au fost descrise mai sus, se circumscriu conținutului constitutiv al infracțiunii de înșelăciune în convenții, în formă agravată, inducerea în eroare realizându-se prin prezentarea instrumentelor de plată, semnate și ștampilate, de către inculpații M.Z.Ș.A. și D.I.T., care anterior purtaseră negocierile telefonice cu reprezentanții societăților comerciale, în scopul de a nu trezi suspiciuni părților vătămate cu privire la bonitatea firmei, context în care Curtea a reținut că inculpatul a participat efectiv la activitatea infracțională, având calitatea de autor și nu de complice la infracțiunea de înșelăciune.

Celelalte acte materiale, de complicitate, reținute în sarcina acestuia, cum ar fi asigurarea transportului la unitatea bancară pentru ridicarea filelor CEC și a biletelor la ordin, precum și la biroul avocațial pentru preluarea unei societăți comerciale, nu pot conduce la calificarea activității infracționale a inculpatului ca fiind doar complicitate, întrucât formele de participație principală, cum este în cazul de față autoratul, absorb formele de participație cu caracter secundar, respectiv complicitatea sau instigarea.

În fine, în ce privește critica privind greșita individualizare a pedepsei aplicate, Curtea a constatat că instanța de fond a făcut o justă individualizare a pedepsei aplicate inculpatului, atât în ce privește cuantumul, cât și modalitatea de executare, astfel încât toate criticile formulate sunt nefondate.

Astfel, instanța de fond a avut în vedere criteriile generale prevăzute de dispozițiile art. 72 C. pen., acordând efecte corespunzătoare, atât circumstanțelor personale ale inculpatului, care nu a avut o atitudine sinceră pe parcursul derulării procedurilor judiciare, este cunoscut cu multiple antecedente penale, perseverând în comiterea aceluiași gen de infracțiuni, săvârșind faptele deduse judecății în stare de recidivă postexecutorie, conform art. 37 lit. b) C. pen., cât și contribuției concrete la săvârșirea infracțiunilor, de o gravitate deosebită, având în vedere caracterul organizat al activității infracționale, numărul persoanelor vătămate, precum și valoarea prejudiciului total.

Pe de altă parte, nu s-a putut face abstracție de atitudinea oscilantă și nesinceră de care a dat dovadă inculpatul, încercând să împiedice aflarea adevărului. Neasumarea și neconștientizarea gravității faptelor comise, în condițiile existenței unor probe de vinovăție, conduc la concluzia că pentru inculpat scopul educativ al pedepselor nu poate fi atins decât prin aplicarea unor pedepse, în cuantumul stabilit de instanța de fond, și respectiv prin executarea pedepsei rezultante, în regim de detenție.

În raport de toate circumstanțele reale și personale rezultate din actele și lucrările dosarului, pedepsele stabilite și pedeapsa rezultantă, aplicată inculpatului, erau de natură a asigura atât reeducarea sa, cât și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, astfel încât și sub acest aspect apelul era nefondat.

În consecință, față de considerentele expuse, în baza art. 379 alin. (1) pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Curtea a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul L.D. (deținut în Penitenciarul de Maximă Siguranță Craiova), împotriva Sentinței penale nr. 161 din 9 iulie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj, în Dosarul cu nr. 10750/95/2010*.

Întrucât în timpul judecării cauzei în apel, apelantul inculpat U.T. a învederat faptul că înțelege să-și retragă calea de atac promovată în cauză, în cauză devenind incidente prevederile art. 369 alin. (1) C. proc. pen.

Împotriva Deciziei penale nr. 7 din 16 ianuarie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a declarat recurs inculpatul L.D.

Motivele de recurs invocate de către inculpatul L.D. prin apărătorul desemnat din oficiu, avocat C.N., sunt cele prevăzute de art. 3859 alin. (1) pct. 18, 17 și 14 C. proc. pen.

În motivarea cazului de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 18, apărătorul inculpatului a arătat că recurentul-inculpat a săvârșit doar acte infracționale ocazionale, fără a avea cunoștință despre conținutul activităților desfășurate de ceilalți membri ai grupului infracțional, astfel că activitățile recurentului nu pot intra în conținutul infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 pentru care acesta a fost condamnat.

Cazul de casare întemeiat pe art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. a avut în vedere că în mod greșit a fost reținută în sarcina recurentului activitatea de complicitate la infracțiunea de înșelăciune.

Cu privire la motivul de recurs reprezentat de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. s-a solicitat instanței să aibă în vedere circumstanțele personale ale inculpatului, dar și pe cele reale ale cauzei și să micșoreze pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, aplicată de către instanța de apel.

În temeiul art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., din oficiu, Înalta Curte a invocat cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. privind greșita reținere a alin. (5) al art. 215 C. pen. la încadrarea juridică a faptei de înșelăciune pentru care a fost condamnat inculpatul, în raport de cuantumul prejudiciului la care acesta este obligat, precum și cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. privind greșita aplicare a dispozițiilor art. 195 C. proc. pen., în raport de împrejurarea că suma cheltuielilor judiciare a fost majorată de către instanța de apel printr-o încheiere de îndreptare a erorii materiale.

Analizând hotărârile recurate, instanța urmează să admită recursul formulat de inculpatul L.D. pentru motivele de casare invocate din oficiu, pentru următoarele considerente:

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., când s-a comis o gravă eroare de fapt având drept consecință pronunțarea unei hotărâri greșite de condamnare sau de achitare.

Cazul de casare a fost invocat de către inculpatul L.D. prin apărătorul desemnat din oficiu, avocat C.N. cu privire la săvârșirea de către recurentul-inculpat doar a unor acte infracționale ocazionale, fără a avea cunoștință despre conținutul activităților desfășurate de ceilalți membri ai grupului infracțional, astfel că activitățile recurentului nu pot intra în conținutul infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 pentru care acesta a fost condamnat. Nu au fost indicate însă diferențe între probele reținute de instanță și probele administrate în cauză, ceea ce ar fi justificat invocarea gravei erori de fapt.

Recurentul a invocat grava eroare de fapt în legătură cu reținerea grupului infracțional organizat. Situația de fapt privindu-l pe inculpat a fost, în mod constant, corect reținută, atât de actul de sesizare, cât și cu ocazia judecării cauzei de către instanțele de fond și apel. Critica recurentului este nefondată, având în vedere că ceea ce se contestă este interpretarea situației de fapt, astfel cum a fost reținută de instanța de fond și de către cea de apel. De altfel, din modul de formulare a criticilor din recursul inculpatului, rezultă că s-a invocat greșita condamnare pentru grup infracțional organizat în raport de situația de fapt reținută în rechizitoriu, pe care inculpatul însuși o invocă în susținerea criticii sale. Situația de fapt din rechizitoriu este avută în vedere de inculpat atunci când solicită achitarea pentru săvârșirea infracțiunii de grup infracțional organizat invocându-se o contribuție sporadică la activitatea grupului și lipsa unui beneficiu material propriu.

Cazul de casare invocat nu se referă la interpretarea probelor cu privire la consecințele juridice date faptelor reținute. Prin eroare de fapt se înțelege o greșită examinare a probelor administrate în ideea că la dosar există o anumită probă când în realitate aceasta nu există sau atunci când se consideră că un anumit act ar demonstra existența unei împrejurări, când, în realitate, din aceste mijloace de probă rezultă contrariul. O eroare gravă de fapt trebuie să decurgă din probele administrate care se află la dosar și faptele reținute de instanța de fond, și nu dintr-o omisiune în administrarea unei probe concludente și utile sau din interpretarea unor probe.

Instanța de recurs nu consideră fondată critica decurgând din cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen., având în vedere și faptul că la termenul de la 16 ianuarie 2013, audiat în apel, inculpatul a arătat că nu este de acord cu soluționarea laturii penale, apărarea susținând că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor, fără a prezenta alte aspecte ce țin de probele pe care se întemeiază condamnarea. În lipsa indicării unor aspecte concrete cu privire la neconcordanța între probele reținute și probele administrate nu poate fi reținută grava eroare de fapt.

Instanța de recurs apreciază că nu există o stabilire greșită a situației de fapt, nu au fost ignorate probe și nici nu s-a acordat încredere excesivă unor probe. Instanțele de apel și de fond au analizat infracțiunile pentru care este acuzat inculpatul conform rechizitoriului, dar și apărarea acestuia referitoare la inexistența infracțiunilor.

Modul de formulare a criticilor din recursul inculpatului conduce la concluzia că s-a invocat greșita reținere a consecințelor juridice (încadrare juridică, conținut constitutiv, latură subiectivă, vinovăție) decurgând din faptele reținute (pct. 12) și nu existența unei grave erori de fapt.

Instanța, având în vedere argumentele formulate de apărătorul din oficiu în susținerea acestui caz de casare, în sensul că actele realizate de inculpatul L.D. nu se încadrează în elementul material astfel cum este descris de norma de incriminare (art. 7 coroborat cu art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003), având caracter ocazional, urmează a analiza hotărârile atacate din perspectiva cazului de casare prevăzut de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen. Conform acestui articol, printre motivele de recurs este inclusă și situația în care nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni sau când instanța a pronunțat o hotărâre de condamnare pentru o altă faptă decât cea pentru care condamnatul a fost trimis în judecată, cu excepția cazurilor prevăzute în art. 334 - 337 C. proc. pen.

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen., când nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei infracțiuni

Apărarea a criticat reținerea vinovăției recurentului L.D. cu privire la reținerea infracțiunii prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Critica este nefondată. L.D. a fost acuzat și condamnat pentru aderare la un grup infracțional organizat, faptă prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, și nu pentru constituirea unui grup infracțional organizat.

Conform art. 7 din Legea nr. 39/2003, grupul infracțional organizat reprezintă o formă a pluralității constituite, caracterizată prin asocierea mai multor persoane în vederea comiterii de infracțiuni grave, prin care se urmărește obținerea direct sau indirect a unui beneficiu financiar sau a altui beneficiu material prin săvârșirea unei infracțiuni grave. Latura subiectivă a infracțiunii se caracterizează prin intenție calificată prin scop.

În accepțiunea dispozițiilor art. 2 lit. a) din Legea nr. 39/2003, prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, cum este înșelăciunea (menționată la art. 2 ca infracțiune ce face parte din scopul grupului infracțional organizat). În definirea grupului infracțional organizat legiuitorul are în vedere elemente strict definite și infracțiuni indicate expres în chiar conținutul legii.

În raport cu dispozițiile legale menționate există un grup infracțional organizat dacă inculpații au acționat pentru o perioadă de timp și în mod coordonat, fiecare dintre aceștia îndeplinind roluri determinate în executarea planului infracțional, în scopul comiterii de infracțiuni grave, pentru a obține un beneficiu financiar ori alt beneficiu material, iar inițierea și constituirea unui astfel de grup se încadrează în art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Grupul infracțional organizat are ca elemente distinctive organizarea membrilor grupării în vederea săvârșirii unei infracțiuni grave și scopul obținerii unui beneficiu financiar ori alt beneficiu material. Cele două condiții trebuie întrunite cumulativ. În ceea ce privește scopul grupării, acesta nu poate fi disociat de infracțiunile efectiv comise, decât atunci când există probe cu privire la planificarea săvârșirii altor fapte.

Inculpatul s-a apărat afirmând că a acționat sporadic și nu a cunoscut scopul grupării. Criticile sunt nefondate.

Aderarea la un grup infracțional organizat constă în acte prin care se urmărește susținerea structurii infracționale. Existența infracțiunii de grup infracțional organizat nu este condiționată de obținerea efectivă a foloaselor materiale, care poate depinde de evenimente exterioare conținutului infracțiunii. Modul în care s-au împărțit sumele de bani între inculpați și cuantumul banilor care a revenit fiecăruia nu pot conduce la reținerea sau excluderea vinovăției inculpaților pentru grup infracțional organizat, fiind un element care caracterizează forma calificată a infracțiunii de înșelăciune și un element de individualizare a sancțiunii.

Lipsa vinovăției inculpatului L. pentru considerentul lipsei unui beneficiu material propriu nu poate fi acceptată date fiind numeroasele acțiuni la care acesta a participat. Grupul infracțional a fost organizat în ultimele zile ale lunii august 2006, de către inculpații U.T., B.C. și M.Z.Ș.A. (condamnați prin Sentința penală nr. 126 din 6 iulie 2011, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 10750/95/2010).

Inculpatul nu a oferit o explicație pentru eroarea în care s-ar fi aflat. Actele sale, de participare la achiziționarea mai multor societăți comerciale de către aceleași persoane, de participare în calitate de delegat al unor societăți comerciale diferite la ridicarea bunurilor achiziționate de aceste societăți, cazierul inculpatului care a mai fost condamnat pentru infracțiuni contra patrimoniului, infirmă ipoteza erorii de fapt. Inculpatul L.D. a aderat la grup, participând în mod direct la inducerea în eroare a unora dintre părțile civile. Aderarea a rezultat din stabilirea de contacte permanente cu membrii cei mai importanți ai grupului, din acceptarea de a-i însoți pe aceștia în București în deplasările impuse de efectuarea diferitelor demersuri la biroul de avocatură și la băncile comerciale, din acceptarea efectuării a diferite activități pentru acești inculpați, unele dintre activități constituind acte materiale ale infracțiunii de înșelăciune.

Din ansamblul probator, Înalta Curte reține că în anul 2006, la solicitarea inculpaților M.Z.Ș.A. și U.T., inculpatul L.D. a asigurat: ridicarea și transportul de la Gara de Nord la apartamentul deținut de grupul infracțional, a inculpaților I.G. și D.I.T., transportul inculpaților B.C. și U.T., precum și a unui alt bărbat la cabinetului avocatului B.M.N. la momentul cumpărării SC S.T. SRL, transportul inculpaților B.C., U.T., M.Z.Ș.A. și D.I.T. în municipiul Urziceni la sediul C., unde inculpatul D.I.T. a depus o cerere de deschidere de cont și de eliberare carnete CEC și bilete la ordin în calitate de administrator la SC M.G. SRL.

De asemenea, L.D. s-a prezentat, în luna noiembrie 2006, în calitate de delegat al SC S.T. SRL, la sediul SC B.C.S. SRL pentru ridicarea mărfurilor achiziționate (componente de calculatoare), încărcarea acestora în camionul închiriat de U.T. și predarea filei CEC, completată de M.Z.Ș.A.

În luna decembrie a anului 2006, în calitate de angajat și delegat al SC M.G. SRL, L.D. s-a prezentat la punctul de lucru din București al SC D.P.I. SRL, pentru observarea echipamentelor de protecție oferite spre vânzare, iar ulterior pentru ridicarea mărfurilor, semnarea facturilor fiscale și predarea în schimbul mărfurilor a biletului la ordin semnat și ștampilat de către inculpatul D.I.T.

Faptele inculpatului, astfel cum au fost descrise, au fost dovedite prin declarațiile inculpaților M.Z.Ș.A., D.I.T., U.T., I.G., B.C. coroborate cu declarațiile inculpatului L.D., a martorilor A.C.M., N.N., D.F., B.M.N. și O.I.A. Probele enumerate anterior au fost cunoscute de către inculpat care a avut posibilitatea să le conteste.

Examinarea probatoriului evidențiază în mod cert că inculpatul a ajuns să aibă pe perioada infracțională legături coordonate de inculpatul M.Z.Ș.A. și cu ceilalți membri ai grupului organizat, fapt care a presupus asumarea și îndeplinirea de către acesta a unor sarcini precise. El a avut o poziție de execuție în cadrul grupului infracțional și chiar de expunere directă în cazul în care ar fi intervenit ceva neprevăzut și activitatea infracțională ar fi fost descoperită chiar în momentul comiterii ei la sediul societăților comerciale înșelate.

Prezența sa pe parcursul desfășurării activităților grupului infracțional în momentele decisive ale încheierii acesteia exclude o implicare ocazională, spontană și în necunoștință de cauză, așa cum susține apărătorul din oficiu al inculpatului-recurent. Caracterul repetat al acțiunilor întreprinse de inculpat, împrejurarea că de fiecare dată a acționat la solicitarea inculpatului M.Z.Ș.A., unul dintre coordonatorii grupului infracțional organizat, sunt elemente care permit instanței să ajungă la concluzia că inculpatul L.D. a sprijinit prin faptele sale grupul infracțional organizat. Inculpatul însuși a recunoscut, în declarația dată în fața instanței de rejudecare, că a fost prezent la toate momentele marcante din punct de vedere al strategiei infracționale a grupului, respectiv prin deplasarea la avocat pentru preluarea societății comerciale paravan, la unitatea bancară pentru ridicarea formularelor CEC și biletelor la ordin, prin deplasarea efectivă la societățile comerciale, în cazul SC D.P.I. SRL inclusiv pentru observarea anterioară a echipamentelor de protecție oferite spre vânzare, pentru a crea astfel aparența unor cumpărători serioși.

În ceea ce privește argumentul apărătorului din oficiu conform căruia inculpatul a acționat fără a avea cunoștință de activitatea desfășurată de ceilalți membri ai grupului infracțional, Înalta Curte apreciază că acesta este nefondat. De esența unui asemenea grup este tocmai organizarea structurată, ierarhică, pe paliere, fapt pentru care cantitatea de informație, influența și importanța scad către palierele inferioare. Împrejurarea că inculpatul L.D. nu a avut acces la toate acțiunile și informațiile grupului nu este de natură să conducă la concluzia că acest inculpat nu a aderat la grupul infracțional organizat. Chiar din declarația inculpatului L.D. a reieșit că toți inculpații menționați anterior au funcționat într-un grup de cunoscuți care a presupus asumarea și îndeplinirea de către membrii săi a unor sarcini precise, în realizarea scopului propus.

Pentru considerentele dezvoltate anterior, Înalta Curte reține că activitatea infracțională desfășurată de inculpat, astfel cum a fost expusă mai sus, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., când faptei săvârșite i s-a dat o greșită încadrare juridică

Cazul de casare a fost invocat de către inculpatul L.D. prin apărătorul desemnat din oficiu, avocat C.N. cu privire la greșita reținere în sarcina recurentului a activității de complicitate la infracțiunea de înșelăciune. Instanța a invocat din oficiu reținerea greșită a consecințelor deosebit de grave în raport de cuantumul despăgubirilor la care a fost obligat inculpatul.

Cu privire la cea de-a doua acuzație formulată împotriva inculpatului L., instanța reține că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune în convenții sub forma autoratului.

Potrivit art. 215 C. pen., constituie infracțiunea de înșelăciune inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase sau ca mincinoasă a unei fapte adevărate, în scopul de a obține pentru sine sau pentru altul un folos material injust și dacă s-a pricinuit o pagubă. Există, de asemenea, înșelăciune prin inducerea sau menținerea în eroare a unei persoane cu prilejul încheierii sau executării unui contract, săvârșită în așa fel încât, fără această eroare, cel înșelat nu ar fi încheiat sau executat contractul în condițiile stipulate, precum și emiterea unui CEC asupra unei instituții de credit sau unei persoane, știind că pentru valorificarea lui nu exista provizia sau acoperirea necesară, precum și fapta de a retrage, după emitere, provizia, în totul sau în parte, ori de a interzice trasului de a plăti înainte de expirarea termenului de prezentare, dacă s-a pricinuit o pagubă posesorului CEC-ului.

Principala apărarea a inculpatului L. este faptul că nu a primit nicio sumă de bani din prejudiciul produs părții civile. Din conținutul infracțiunii rezultă că elementele conținutului constitutiv sunt realizate atunci când s-a produs prejudiciul chiar dacă persoana acuzată nu a obținut folosul material urmărit. Instanța de fond și cea de apel au reținut în mod corect că elementul material al laturii obiective al infracțiunii de înșelăciune în convenții constă în acțiuni de inducere în eroare, fie la momentul încheierii convenției, fie la momentul executării, prin amăgire sau folosire de mijloace frauduloase, în acest fel determinându-se partea potrivnică să încheie sau să execute convenția.

Acțiunile recurentului L.D. se circumscriu conținutului constitutiv al infracțiunii de înșelăciune în convenții. Inducerea în eroare s-a realizat prin prezentarea de către L.D. a instrumentelor de plată, semnate și ștampilate, de către inculpații M.Z.Ș.A. și D.I.T., cei care anterior purtaseră negocierile telefonice cu reprezentanții societăților comerciale, în scopul de a nu trezi suspiciuni părților vătămate cu privire la bonitatea firmei. Inculpatul a participat efectiv la activitatea infracțională, având calitatea de autor, și nu de complice, la infracțiunea de înșelăciune.

Celelalte acte materiale reținute în sarcina lui L.D., prin care a fost susținută activitatea grupului infracțional de inducere în eroare a părților vătămate, și anume asigurarea transportului la unitatea bancară pentru ridicarea filelor CEC și a biletelor la ordin, deplasarea la biroul avocațial pentru preluarea unei societăți comerciale, nu pot conduce la calificarea activității infracționale a inculpatului ca fiind doar complicitate. Apărarea inculpatului va fi înlăturată deoarece formele de participație principală, cum este în cazul de față autoratul, absorb formele de participație cu caracter secundar, respectiv complicitatea sau instigarea.

În consecință critica inculpatului este nefondată.

Cazul de casare a fost invocat de instanța de recurs, din oficiu, cu privire la greșita reținere a alin. (5) al art. 215 C. pen. la încadrarea juridică a faptei de înșelăciune pentru care a fost condamnat inculpatul.

Conform alin. (5) al art. 215 C. pen., înșelăciunea care a avut consecințe deosebit de grave se pedepsește cu închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi. Codul penal definește consecințele deosebit de grave ca fiind paguba materială mai mare de 200.000 RON sau o perturbare deosebit de gravă a activității, cauzată unei autorități publice sau oricăreia dintre unitățile la care se referă art. 145 C. pen., ori altei persoane fizice sau juridice.

Deși inculpatul a aderat la grupul infracțional organizat, format din inculpații M.Z.Ș.A., U.T., B.C. ș.a., care a existat în perioada august 2006 - iunie 2007, pe raza municipiului București, grup care a acționat în mod coordonat, în scopul comiterii de infracțiuni de înșelăciune care a produs consecințe deosebit de grave, încadrarea juridică dată faptei lui L.D. nu poate face abstracție de cuantumul prejudiciului reținut de către instanța de apel în sarcina inculpatului (doar suma de 22.139,78 RON către SC D.P.I. SRL) și este condiționată de principiul neagravării situației în propria cale de atac.

Cadrul procesual actual este inițiat de căile de atac declarate de către inculpatul L.D. împotriva Sentinței penale nr. 126 din 6 iulie 2011, a fost admis apelul declarat de inculpatul L.D. și a fost trimisă cauza spre rejudecare la instanța de fond, Tribunalul Gorj; împotriva Sentinței penale nr. 161 din 9 iulie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj în Dosarul nr. 10750/95/2010* (rejudecare), a declarat apel inculpatul L.D.; împotriva Deciziei penale nr. 7 din 16 ianuarie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a declarat recurs inculpatul L.D.:

În consecință recursul de față este caracterizat, față de L.D., de principiul neagravării situației în propria cale de atac, iar încadrarea juridică dată faptei de înșelăciune trebuie dispusă în concordanță cu ceea ce instanța de apel a apreciat ca fiind prejudiciul cauzat de către recurent.

Astfel, pentru a aprecia dacă este justificată reținerea consecințelor deosebit de grave, instanța de recurs reține că în primul ciclu procesual referitor la inculpatul L.D., tribunalul a considerat că faptele acestuia de a adera și sprijini grupul infracțional organizat care în perioada sfârșitul lunii august 2006 - iunie 2007 împreună cu inculpații M.Z.Ș.A. și D.I.T. au indus și menținut în eroare un număr de 10 societăți comerciale de la care au cumpărat mai multe produse în numele SC S.T. SRL și SC M.G. SRL, lăsând ca documente de plată file CEC și bilete la ordin cauzând un prejudiciu total în sumă de 276.818,56 RON (din care s-au recuperat 36.781,39 RON), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de aderare și sprijinire a unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și ale infracțiunii de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave prevăzută de art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen.

În cel de-al doilea ciclu procesual, finalizat prin recursul de față, soluționarea laturii civile a fost modificată în apel. La reluarea judecării cauzei ca urmare a admiterii căii de atac declarate de către L.D. s-a admis acțiunea civilă promovată în procesul penal de partea vătămată SC D.P.I. SRL și au fost obligați inculpații M.Z.Ș.A., D.I.T. și L.D. la plata, în solidar, a sumei de 22.139,78 RON către partea civilă.

Astfel, actele de înșelăciune comise de către L.D. se raportează doar la societățile SC D.P.I. SRL și SC B.C.S. SRL și nu au fost luate în considerare în încadrarea juridică a faptei de înșelăciune și celelalte acte de sprijin al grupului infracțional organizat în scopul comiterii infracțiunii de înșelăciune. Toate celelalte acte materiale menționate de acuzare au fost reținute în sarcina inculpatului doar în conținutul constitutiv al grupului infracțional organizat.

În consecință, în prezentul ciclu procesual instanțele au apreciat că există două acte materiale de înșelăciune din care doar unul a produs prejudiciu. Prin prezentarea la sediul SC D.P.I. SRL unde a lăsat un bilet la ordin semnat și ștampilat de către inculpatul D.I.T. și refuzat ulterior la plată, cu scopul de a plăti cu acesta mărfurile achiziționate de la această societate, inculpatul a produs un prejudiciu de 22.139,78 RON. În raport cu SC B.C.S. SRL, fapta nu s-a consumat și a rămas în forma tentativei, absorbită de infracțiunea continuată, având în vedere că administratorul părții vătămate în momentul în care s-a prezentat inculpatul L.D., nefiind convins că se află în prezența reprezentantului societății SC S.T. SRL, a anunțat organele de poliție care s-au deplasat la fața locului. Pentru aceasta, nu se poate reține producerea, în concret, a unui prejudiciu.

Luând în considerare cele ce preced, prejudiciul total produs de către inculpatul L.D., prin săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată, este de 22.139,78 RON, cuantum care nu se încadrează în noțiunea de consecințe deosebit de grave. Având în vedere neagravarea situației în propria cale de atac nu permite analiza acestei constatări.

Pentru aceste considerente, ce țin de cuantumul prejudiciului reținut în sarcina lui L.D., Înalta Curte va casa, în parte, decizia recurată și Sentința penală nr. 161 din 9 iulie 2012 a Tribunalului Gorj și, rejudecând, va descontopi pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa amenzii de 5.000 RON și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor. De asemenea, în baza art. 334 C. proc. pen., va dispune schimbarea încadrării juridice din art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 215 alin. (1), (2), (3) și (4) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 41 alin. (2) C. pen.

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen., când hotărârea este contrară legii sau când prin hotărâre s-a făcut o greșită aplicare a legii.

Cazul de casare a fost invocat de instanța de recurs, din oficiu, cu privire la împrejurarea că suma cheltuielilor judiciare a fost majorată de către instanța de apel printr-o încheiere de îndreptare a erorii materiale.

Prin Decizia penală nr. 7 din 16 ianuarie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 10750/95/2010*, Curtea de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori, a obligat pe apelantul-inculpat L.D. la plata sumei de 500 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu ce urma a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției și pe apelantul-inculpat U.T. la plata sumei de 350 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 300 RON, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, ce urma a fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Prin Încheierea de îndreptare eroare materială din 15 februarie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Craiova în Dosarul nr. 10750/95/2010*, s-a dispus îndreptarea erorilor materiale strecurate în minuta și dispozitivul Deciziei penale nr. 7 din 16 ianuarie 2013 a Curții de Apel Craiova, Dosar nr. 10750/95/2010*, în sensul că se va menționa corect că: "Obligă pe apelantul-inculpat L.D. la plata sumei de 600 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției. Obligă pe apelantul-inculpat U.T. la plata sumei de 450 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 RON, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției".

Conform dispozițiilor art. 195 C. proc. pen., erorile materiale evidente din cuprinsul unui act procedural se îndreaptă de însuși organul de urmărire penală sau instanța de judecată care a întocmit actul, la cererea celui interesat sau din oficiu. Eroarea materială este greșeala evidentă strecurată cu ocazia redactării unui act procedural, eroare ce rezultă în mod vădit din actele dosarului, cum sunt greșelile din neatenție sau tehnoredactare, asupra numelui, calității părților, asupra unor acte sau cifre.

Apelând la procedura îndreptării erorilor materiale, Curte de Apel Craiova a majorat onorariile apărătorilor din oficiu, și pe cale de consecință, cheltuielile judiciare la care au fost obligați cei doi inculpați. Modificarea astfel realizată prin încheierea de ședința indicată anterior nu îndeplinește condițiile pentru a fi considerată o îndreptare de eroare materială având în vedere că în dispozitivul Deciziei penale nr. 7 din 16 ianuarie 2013 a Curții de Apel Craiova au fost indicate cheltuielile judiciare în cuantumul în care au fost calculate prin considerentele aceleiași decizii.

Producerea unei eventuale greșeli de calcul a cheltuielilor judiciare, la momentul stabilirii acestora de către instanța de apel, nu poate fi înlăturată prin procedura prevăzută de art. 195 C. proc. pen, în acest caz, calea procedurală admisibilă fiind cea a recursului promovat de apărător cu privire la cheltuielile judiciare cuvenite acestuia (art. 362 alin. (1) lit. e) C. proc. pen.).

În considerentele încheierii de îndreptare a erorii materiale, instanța de apel face referire și la art. 196 C. proc. pen. Conform acestui text legal, dispozițiile art 195 C. proc. pen. se aplică și atunci când instanța de judecată, ca urmare a unei omisiuni vădite, nu s-a pronunțat asupra sumelor pretinse de apărători conform dispozițiilor art. 189 sau art. 190 C. proc. pen.

În cazul de față, acest text legal nu este incident, având în vedere că instanța de apel nu a omis să se pronunțe asupra onorariului apărătorilor și a cheltuielilor judiciare, ci s-a pronunțat, stabilind însă în mod greșit cuantumul acestor cheltuieli.

Pentru considerentele reținute, Înalta Curte va casa în totalitate Încheierea din 15 februarie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen., când s-au aplicat pedepse greșit individualizate în raport cu prevederile art. 72 C. pen. sau în alte limite decât cele prevăzute de lege:

Cazul de casare a fost invocat de către inculpatul L.D. prin apărătorul desemnat din oficiu, avocat C.N., cu privire la pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare aplicată de către instanța de apel.

În urma constatării caracterului întemeiat al motivului de recurs prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen, invocat de către instanță din oficiu, Înalta Curte a schimbat încadrarea juridică a faptei reținute în sarcina inculpatului și, ca urmare a acestui fapt, a procedat la reindividualizarea pedeapsei aplicate acestuia. În acest context, nu mai prezintă interes aprecierea corectitudinii modului în care a fost individualizată pedeapsa de către instanța de fond.

Instanța de fond a aplicat inculpatului L.D. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, cu reținerea inclusiv a alin. (5) al art. 215, pedeapsa principală de 10 ani închisoare. Înlăturarea cauzei speciale de agravare a pedepsei prevăzută de art. 215 alin. (5) C. pen., a determinat o modificare a limitelor de pedeapsă de la 10 - 20 de ani și interzicerea unor drepturi, la 3 - 15 ani, fapt care implică o reindividualizare a pedepsei aplicate pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune.

La individualizarea pedepsei ce urmează să fie aplicată inculpatului L.D., instanța va avea în vedere neagravarea situației în propria cale de atac în sensul că nu va putea aplica o pedeapsă orientată spre maximum cât timp anterior sancțiunea a fost egală cu minimul prevăzut de lege.

Raportat la aceste criterii, Înalta Curte reține că deși inculpatul se afla într-o stare de multiplă recidivă omogenă, dovedind perseverență infracțională în comiterea aceluiași tip de infracțiuni, respectiv înșelăciuni, în concurs cu infracțiuni mijloc, respectiv falsuri și uz de fals, sancțiunea egală cu minimul stabilită anterior pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave determină o sancțiune egală cu minimul în raport de noile limite ale pedepsei pentru înșelăciune. Instanța trebuie să respecte principiul neagravării situației în propria cale de atac, deși faptele comise prezintă un pericol social ridicat, rezultat din caracterul organizat al activității ilicite, numărul mare de persoane vătămate și nivelul ridicat al prejudiciului, din care inculpatul L.D. nu a recuperat nimic prin eforturi personale.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie, ce se va aplica pe lângă pedeapsa cu închisoarea, instanța reține că sancțiunile stabilite anterior trebuie menținute. Prin urmare, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice sau de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat vor fi interzise pe durata executării pedepsei principale, ele implicând o responsabilitate de ordin civic, responsabilitate pe care, prin comiterea infracțiunii, inculpatul a dovedit că nu o are.

Având în vedere faptul că infracțiunea comisă este absolut independentă de aspectele referitoare la exercitarea funcției și profesiei, de exercitarea autorității părintești sau de dreptul de a fi tutore sau curator, instanța apreciază că nu se impune interzicerea inculpatului a drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. c), d) și e) C. pen.

Din actele dosarului a rezultat și că infracțiunile de față sunt concurente cu infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 pentru care a fost condamnat la 5.000 RON amendă prin Sentința penală nr. 486 din 19 iunie 2009 a Judecătoriei Sector 6 București și cu infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934 pentru care a fost condamnat la 4.000 RON amendă prin Sentința penală nr. 734 din 17 aprilie 2008 a Judecătoriei Sector 5 București.

În baza art. 33, art. 34, art. 35, art. 36 C. pen., Înalta Curte va contopi pedeapsa aplicată prin prezenta decizie cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și cu pedepsele de 5.000 RON amendă penală, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 prin Sentința penală nr. 486 din 19 iunie 2009 a Judecătoriei Sector 6 București, definitivă prin Decizia penală nr. 596 din 3 noiembrie 2009 a Tribunalului București, și de 4.000 RON amendă penală, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, prin Sentința penală nr. 734 din 17 aprilie 2008 a Judecătoriei Sector 5 București, definitivă prin Decizia penală nr. 1565 din 26 octombrie 2009 a Curții de Apel București, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și 5.000 RON amendă penală. Pe durata executării pedepsei principale, inculpatului îi va fi interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Înalta Curte va constata executată pedeapsa de 5.000 RON amendă penală.

Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate vor fi menținute de către instanța de recurs.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursurilor vor rămâne în sarcina statului, urmând ca onorariul apărătorului din oficiu al recurentului-inculpat, în sumă de 200 RON, să fie avansat din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de inculpatul L.D. împotriva Deciziei penale nr. 7 din 16 ianuarie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori.

Casează, în parte, decizia recurată și Sentința penală nr. 161 din 9 iulie 2012 a Tribunalului Gorj și, în totalitate, Încheierea din 15 februarie 2013 a Curții de Apel Craiova, secția penală și pentru cauze cu minori și, rejudecând:

Descontopește pedeapsa rezultantă de 10 ani închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa amenzii de 5.000 RON și pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o durată de 3 ani în pedepsele componente pe care le repune în individualitatea lor.

În baza art. 334 C. proc. pen., dispune schimbarea încadrării juridice din art. 215 alin. (1), (2), (3), (4) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 215 alin. (1), (2), (3) și (4) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 215 alin. (1), (2), (3) și (4) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) și art. 41 alin. (2) C. pen., condamnă pe inculpatul L.D. la o pedeapsă de 3 ani închisoare.

În baza art. 33, art. 34, art. 35, art. 36 C. pen., contopește pedeapsa aplicată prin prezenta decizie cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen. și cu pedepsele de 5.000 RON amendă penală, aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 3 din Legea nr. 59/1934 prin Sentința penală nr. 486 din 19 iunie 2009 a Judecătoriei Sector 6 București, definitivă prin Decizia penală nr. 596 din 3 noiembrie 2009 a Tribunalului București, și de 4.000 RON, amendă penală aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 84 alin. (1) pct. 2 din Legea nr. 59/1934, prin Sentința penală nr. 734 din 17 aprilie 2008 a Judecătoriei Sector 5 București, definitivă prin Decizia penală nr. 1565 din 26 octombrie 2009 a Curții de Apel București, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 5 ani închisoare și 2 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. și 5.000 lei amendă penală.

Aplică inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Constată executată pedeapsa de 5.000 RON amendă penală.

Cheltuielile judiciare ocazionate de judecarea apelului rămân în sarcina statului, iar onorariul apărătorului desemnat din oficiu, în sumă de 100 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Onorariul de avocat pentru apărarea din oficiu a recurentului-inculpat, în sumă de 200 RON, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 8 octombrie 2013.

Procesat de GGC - AZ