Inadmissibility of extraordinary appeal for material error where allegation concerned assessment of evidence
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal on cassation filed by the petitioner against its own prior decision, leaving the lower courts' rulings in force which had rejected the petitioner's claim for in-kind restitution. The dispute concerned a request under Law No. 10/2001 for the return of real estate to the local council, which failed because all instances established that the property belonged to a natural person and had not been taken over by the state or a cooperative organization. The cassation court held that the appeal was unfounded because the petitioner failed to demonstrate a material error or prove that the appellate court had erroneously omitted to examine any of the grounds for annulment, noting that material errors refer only to involuntary factual mistakes rather than errors in the assessment of evidence or interpretation of law.
Legislator headnote
AI generatedart. 318 C. proc. civ; Inadmissibility of extraordinary appeal for material error where allegation concerned assessment of evidence: Potrivit art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul (...) a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor de la dosar, constată următoarele :
Prin decizia civilă nr. 5054 din 28 noiembrie 2003 Înalta Curte de Casație și Justiție, secția civilă, a respins ca nefondat recursul declarat de petentul B.G. împotriva deciziei nr. 18 din 20 martie 2002 a Curții de Apel Bacău, secția civilă, care a menținut sentința civilă nr. 33/2002 a Tribunalului Bacău, prin care s-a respins ca inadmisibilă cererea lui B.G. formulată în contradictoriu cu Primăria comunei Faraoani de restituire în natură a unor imobile în temeiul Legii nr. 10/2001.
Au reținut toate instanțele că imobilul pretins de reclamant aparține unei persoane fizice, el nefiind preluat de stat sau de vreo organizație cooperatistă, astfel că pretenția reclamantului nu poate fi satisfăcută potrivit Legii nr. 10/2001.
Împotriva deciziei pronunțate în recurs B.G. a formulat contestație în anulare, susținând că nu au fost cercetate dovezile administrate în cauză.
Contestația în anulare nu este fondată, urmând a fi respinsă, pentru următoarele considerente:
Potrivit art. 318 C. proc. civ., hotărârile instanțelor de recurs pot fi atacate cu contestație, când dezlegarea dată este rezultatul unei greșeli materiale sau când instanța, respingând recursul (...) a omis din greșeală să cerceteze vreunul dintre motivele de modificare sau de casare.
În speță, contestatorul nu a indicat ce greșeli materiale a săvârșit instanța de recurs.
În orice caz, în interpretarea art. 318 C. proc. civ., se reține că „greșelile materiale” vizează erori de fapt involuntare și nu greșeli de judecată, cum ar fi greșita apreciere a probelor.
Nici cea de-a doua teză a art. 318 C. proc. civ., nu este incidentă în speță, instanța de recurs sintetizând, a analizat motivele de recurs, nestructurate, formulate de B.G.
Ca atare, văzând că nici una dintre ipotezele vizate de art. 318 C. proc. civ., nu se verifică în speță, în condițiile în care cererea este extrem de sumar motivată, contestația în anulare se va respinge ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge contestația în anulare declarată de contestatorul B.G. împotriva deciziei nr. 5054 din 28 noiembrie 2003 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția civilă, ca nefondată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 aprilie 2004.