Waiver of claims and offset of litigation costs under procedural fault
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court of Cassation and Justice dismissed the appellant-defendant’s appeal as unfounded, thereby upholding the lower court’s decision that neither party was entitled to recover legal costs. The dispute concerned the procedural handling of costs after both the plaintiff and defendant-defendant renounced their respective main and counter-claims in a partition action, with the appellant challenging the rejection of his claim for the opposing party to bear litigation expenses. The High Court held that because both parties abandoned their claims, the appellant did not fall within the specific provision for cost recovery under Article 246(3) of the Code of Civil Procedure; instead, the court correctly applied the principles of procedural fault under Article 274, resulting in the full offset of legal costs between the parties.
Legislator headnote
AI generatedart. 246 C. proc. civ, art. 308 alin. (5) C. proc. civ, art. 246 alin. (3) C. proc. civ, art. 274 C. proc. civ; Waiver of claims and offset of litigation costs under procedural fault: Astfel fiind, pârâtul-reclamant nu se află, așa cum susține, în ipoteza prevăzută de art. 246 alin. (3) C. proc. civ. întrucât a renunțat și el la cererea sa reconvențională iar instanța a aplicat principiile desprinse din dispozițiile art. 274 C. proc. civ. cu privire la culpa procesuală și a compensat în totalitate cheltuielile de judecată.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin încheierea din 8 septembrie 2003, dată în dosarul nr. 5140/2003, Judecătoria Buzău a luat act, potrivit prevederilor art. 246 C. proc. civ., de renunțarea la judecată a reclamantei P.G. cu privire la acțiunea principală de partaj și a pârâtului P.N. referitoare la cererea reconvențională.
A fost respinsă cererea pârâtului-reclamant vizând obligarea reclamantei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Prin recurs, admis în principiu conform prevederilor art. 308 alin. (5) C. proc. civ. la data de 21 noiembrie 2003, pârâtul-reclamant a susținut că în mod greșit i-a fost respinsă cererea de obligare a reclamantei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată.
Recursul este nefondat.
Instanța de fond a soluționat corect problema cheltuielilor de judecată, apreciind că nici una dintre părți nu este îndreptățită să le recupereze în condițiile în care ambele au renunțat la judecata acțiunilor lor.
Astfel fiind, pârâtul-reclamant nu se află, așa cum susține, în ipoteza prevăzută de art. 246 alin. (3) C. proc. civ. întrucât a renunțat și el la cererea sa reconvențională iar instanța a aplicat principiile desprinse din dispozițiile art. 274 C. proc. civ. cu privire la culpa procesuală și a compensat în totalitate cheltuielile de judecată.
În consecință, recursul va fi respins ca nefondat conform prevederilor art. 312 alin. (1) teza a II-a C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul-reclamant P.N. împotriva Încheierii din 8 septembrie 2003 pronunțată de Judecătoria Buzău în dosarul nr. 5140/2003.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 aprilie 2004.