Migrant smuggling conviction upheld; expulsion and 3-year-4-month sentence affirmed.

Deliberând asupra recursului de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Prin sentința penală nr. 322/ PI din 20 septembrie 2012, pronunțată în dosarul nr. 5466/30/2012, Tribunalul Timiș în temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 pct. 13 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., I-a condamnat pe inculpatul B.M.O.S., la 3 ani și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de imigranți.

În temeiul art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza 2, lit. b) C. pen., pe un termen de 3 ani de la data executării pedepsei principale.

În temeiul art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., a fost condamnat același inculpat la un an și 4 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., s-a aplicat inculpatului alături de pedeapsa rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestului preventiv, începând cu data de 28 martie 2012 și până la zi.

În temeiul art. 117 alin. (3) C. pen., s-a dispus expulzarea inculpatului în țara de origine, Algeria, după executarea pedepsei.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la 2 pct. 13 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.P., zis A., la 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți.

În temeiul art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, lit. b) C. pen., pe un termen de 3 ani de la data executării pedepsei principale.

În temeiul art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza 2, lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

S-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestului preventiv, din data de 29 martie 2012 și până în data de 11 aprilie 2012.

În temeiul art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare, inculpatul se va supune următoarelor măsuri:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș la datele fixate de această instituție;

- va anunța Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință sau orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- va comunica și va justifica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare a locului de muncă; va comunica orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existentă.

În temeiul art. 863 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore în locația anume stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenta condamnatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare sau dacă nu îndeplinește cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe perioada suspendării executării pedepsei principale, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 pct. 13 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.D.O., zis „A.", la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de migranti.

În temeiul art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza 2, lit. b) C. pen., pe un termen de 3 ani de la data executării pedepsei principale.

În temeiul art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 74 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat la un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranti.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza 2, lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș la datele fixate de aceasta instituție;

- va anunța Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință sau orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- va comunica și va justifica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare a locului de muncă; va comunica orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art. 863 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore în locația anume stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția condamnatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare sau dacă nu îndeplinește cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe perioada suspendării executării pedepsei principale, s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 pct. 13 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul C.A, la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți.

În temeiul art. 65 C. pen., s-a aplicat, inculpatului pedeapsa complementară, a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza 2 lit. b) C. pen., pe un termen de 3 ani de la data executării pedepsei principale.

În temeiul art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat la un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza 2, lit. b), C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș la datele fixate de aceasta instituție;

- va anunța Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință sau orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

- va comunica și va justifica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare a locului de muncă;

- va comunica orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

În temeiul art. 863 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore în locația anume stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția condamnatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare sau dacă nu îndeplinește cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe perioada suspendării executării pedepsei principale se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 pct. 13 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.C.A., la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți.

În temeiul art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza 2, lit. b) C. pen., pe un termen de 3 ani de la data executării pedepsei principale.

În temeiul art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., a fost condamnat același inculpat la un an închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza 2, lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatului pe un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul se va supune următoarelor măsuri:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș la datele fixate de aceasta instituție;

- va anunța Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință sau orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- va comunica și va justifica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare a locului de muncă;

- va comunica orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

în temeiul art. 863 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., a fost obligat inculpatul să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore în locația anume stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția condamnatului asupra dispoziției art. 864 C. pen., privind, revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare sau dacă nu îndeplinește cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe perioada suspendării executării pedepsei principale se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

În temeiul art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 pct. 13 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 320 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., a fost condamnată inculpata B.A., la 3 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți.

În temeiul art. 65 C. pen., s-a aplicat inculpatei., pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza 2, lit. b) C. proc. pen., termen de 3 ani de la data executării pedepsei principale.

În temeiul art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., a fost condamnată aceeași inculpată la un an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de migranți.

În temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatei pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, inculpata urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

În temeiul art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza 2, lit. b) C. pen., pe durata executării pedepsei principale.

În temeiul art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei pe un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpata se va supune următoarelor măsuri:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș la datele fixate de aceasta instituție,

- va anunța Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință sau orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- va comunica și va justifica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare a locului de muncă;

- va comunica orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

în temeiul art. 863 alin. (3) lit. a) C. proc. pen., a fost obligată inculpata să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore în locația anume stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția condamnatei asupra dispoziției art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare sau dacă nu îndeplinește cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe perioada suspendării executării pedepsei principale se suspendă și executarea pedepsei accesorii.

În temeiul art. 112 lit. f) C. pen., raportat la art. 118 lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea sumei de 75 euro de la inculpatul C.P.

în temeiul art. 112 lit. f) raportat la art. 118 lit. b) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpatul B.M.S. a sumei de 400 euro depusă la B.C.R., prin ordinul de încasare nr. 2012040200025566, a sumelor de 90 de euro și 1150 euro depuse la B.C.R., prin ordinul de încasare nr. 2012040200025566.

În temeiul art. 191 C. proc. pen., au fost obligați inculpații sa achite in favoarea statului suma de 2000 lei fiecare cu titlu de cheltuieli judiciare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 26/D/P/2012 din data de 21 iunie 2012, înregistrat pe rolul Tribunalului Timiș, la data de 21 iunie 2012, sub număr unic de dosar 5466/30/2012, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – D.I.I.C.O.T. – S.T. Timișoara, a dispus trimiterea în judecată a inculpaților B.M.S., C.P., C.D.O., C.A., R.C.A. și B.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de grup infracțional organizat și trafic de migranți, fapte prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

Starea de fapt reținută de acuzare este următoarea:

În urma activităților de investigare efectuate pe linia prevenirii și combaterii activităților de crimă organizată și trafic de migranți, organele de poliție din cadrul I.T.P.F. Timișoara au constatat că începând cu anul 2012, în zona județului Timiș, a început să activeze grupare de criminalitate organizată, transfrontalieră, specializată în operațiuni de trafic de migrați. Din grupul infracțional au fost identificați cetățeanul algerian B.M.S., cetățeanul marocan B.A. și cetățenii români C. v P., C.D.O., C.A., R.C.A.

Din cercetări a rezultat că pe teritoriul Republici Serbia, numitul „W.", cetățean tunisian, s-a ocupat de racolarea migranților de origine arabă, proveniți din țările din nordul Africii, pe care în schimbul unor sume de bani și ajutat de către alți infractori neidentificați, i-a condus la frontiera română și i-a ajutat să treacă fraudulos în România. Conform instrucțiunilor primite de la „W.", după intrarea pe teritoriul României, migranții au apelat la numărul xxxx, care în prima parte a anului 2012, a fost utilizat de către cetățeanul tunisian H.L. Acesta s-a ocupat de organizarea și finanțarea activității de trafic de migranți în județul Timiș. După ce în prima parte a lunii februarie a anului 2012, acesta a reușit să treacă fraudulos frontiera de stat și să fugă în țările Europei Occidentale, activitatea infracțională a fost preluată de către cetățeanul algerian B.M.S., care a fost contactat pe numărul de telefon menționat de către migranții veniți din Serbia, pentru a primi sprijin în vederea deplasării în Austria, prin trecerea frauduloasă a frontierelor. În România, cetățeanul algerian împreună cu C.P., C.D.O., au pus bazele unui grup infracțional, care în perioada februarie-martie 2012, s-a ocupat de racolarea, organizarea, cazarea, transportul și trecerea peste frontieră a mai multor-grupuri de migranți. Cei doi cetățeni români, au atras în cadrul grupului pe C.A., R.C.A., care au avut rolul de transportatori ai migranților.

În principal, grupul infracțional a acționat după același tipar, astfel: S. s-a ocupat cu racolarea imigranților, în special din Centrul O.R.I. Timișoara, după care lua legătura cu C.P. sau C.D.O. pentru a se ocupa de organizarea activității de trafic de migranți. Aceștia i-au contactau pe transportatori și după ce discutau detaliile planului, cei din urmă îi preluau pe migranți și îi transportau în proximitatea frontierei cu Ungaria. Aici, migranții treceau fraudulos frontiera în Ungaria, și de pe teritoriul statului vecin erau preluați de către transportatori și duși până Ia Viena, de unde se puteau deplasa spre mai multe țări din Europa Occidentală. Tot în legătură cu grupul infracțional, a fost identificată B.A., studentă la Universitatea de Medicină și Farmacie Timișoara, care a asigurat servicii de translator între infractorii români și migranți și s-a ocupat de cazarea temporară a unor migranți.

La data de 28 martie 2012 s-a dispus începerea urmăririi penale față de B.M.S., C.P., C.D.O., C.A., R.C.A., și B.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire de grup infracțional organizat și trafic de migranți, prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001. În fapt s-a reținut că, în cursul anului 2012, susnumiții, împreună cu alte persoane neidentificate, s-au constituit într-un grup infracțional organizat, pentru călăuzirea în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat a mai multor cetățeni străini. După constituirea grupului, în cursul lunilor februarie și martie 2012, în „mod repetat”, susnumiții au recrutat, organizat și călăuzit mai multe grupuri de migranți, pentru a părăsi în mod fraudulos teritoriul țării.

Pentru descoperirea faptelor de natură infracțională desfășurate de inculpați și pentru identificarea altor persoane implicate în traficul de migranți, cât și pentru strângerea de probe, au fost introduși în cauză investigatori M.D. și colaboratorii S.S., Șt.A. De asemenea, s-a autorizat interceptarea convorbirilor și comunicațiilor telefonice purtate de către infractori precum și înregistrarea audio video și ambiental a activităților infracționale desfășurate de către aceștia.

1. La data de 10 februarie 2012, colaboratorul S.S. (care a avut legături cu H.L.), s-a întâlnit în incinta Complexului „l.M.", cu B.M.S., care s-a prezentat ca fiind fratele lui H.L. Acesta a venit însoțit de patru persoane de etnie arabă și i-a cerut colaboratorului să îi conducă la frontiera cu Ungaria. După întâlnire, S.S., împreună cu cei patru indivizi, s-au deplasat până după localitatea Cenad, unde cei patru migranți, au coborât și s-au deplasat spre frontiera statului vecin. Când au ajuns la o distanță de aproximativ 500 de metri de frontieră, cei patru migranți au fost prinși și reținuți de către poliția de frontieră. Întâlnirea dintre cei doi a fost supravegheată și înregistrată în mediul ambiental, în baza Ordonanței nr. 59/2012, emisă de către D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Timișoara, la 10 februarie 2012, confirmată prin încheierea nr. 49 din 13 februarie 2012, emisă de către Tribunalul Timiș.

În ziua următoare, B.M.S. s-a întâlnit cu S.S., căruia i-a spus că împreună cu „A." (C.P.) și „O." (C.D.O.), este implicat în recrutarea, organizarea și transportul grupurilor de migranți și i-a comunicat telefonul cu numărul xxxx, utilizat de către C.P.

2. În cursul lunii februarie învinuita B.A. a cazat în locuința sa din Complexul studențesc, un număr de patru migranți care intenționau să ajungă în Austria. La data de 14 februarie 2012, ora 17.27, A., de la postul telefonic xxxx l-a sunat pe C.D.O. la postul telefonic xxxx, și din discuția interceptată și înregistrată în baza autorizației nr. 85/2012, emisă de către Tribunalul Timiș, a rezultat că migranții sunt în locuința sa, utilizând pentru acesta formula „băieții, tot la mine acasă așteaptă!", precizând apoi pe parcursul convorbirii, „știu sigur că vii, dar ei așteaptă și vrea să plece că!".

După câteva minute, la ora 17.49, O. a fost sunat de către C.A., care i-a spus că nu a reușit să procure o mașină, existând suspiciunea că acesta este implicat în transportul celor patru migranți din locuința învinuitei. La ora 18.10, între cei doi a avut loc o altă discuție, din care a rezultat că „fata care știe românește"; (fiind vorba de învinuita B.A.) vrea să audă confirmarea. Din convorbire a rezultat că transportul va fi efectuat a doua zi seara, de către fratele lui C.A.

În ziua următoare, între O. și C.A. au avut loc trei convorbiri telefonice, la orele 18.57, 19.05 și 20.18, din care rezultă că au acționat pentru scoaterea migranților, utilizând formulări de genul; „iei îți dă ție ăia 300 de euro, o zis că nu-i nici o problemă aia, dar tu le dai jumătate din sumă înapoi dacă îi prinde, aia vor să știe?", „eu sunt aicea, eu oricum îs la ei, am parcat mașina lângă tomberoane și sunt aicea deja, numai când ajung jos să-mi spui să iasă ei. În aceeași seară, la ora 22.28, B.A. I-a sunat pe O., și din discuția acestora a rezultat că migranții sunt plecați și sunt undeva lângă un lac, unde se pare că s-au rătăcit și pentru acest motiv i-a cerut lui O. să vină la ea, de unde probabil că urma să îi dirijeze, utilizând formula „ei lângă lac, întuneric acolo și are nevoie de tine!”.

La data de 16 februarie 3012, la ora 00.42, C.A. l-a contactat telefonic pe O. și din discuții a rezultat că migranții, A. că „băieții", au dat de un lac, precizând că din locul respectiv, în partea stângă, se vede vama. în continuarea convorbirii, cei doi s-au consultat cu privire ia direcția în care trebuie să deplaseze grupul de migranți. În aceeași zi, la ora 04.13, C.A. l-a sunat pe O. și cel din urmă i-a spus că au ajuns în loc. Mako din Ungaria. În timpul discuțiilor, pe fundal, lângă O., s-a auzit vocea lui B.A., care a spus „o pus semn acolo unde scrie M., o văzut, o eșarfă!”.

3. La data de 02 martie 2012, C.P. a avut o convorbire cu un cetățean străin, care i-a solicitat numele și prenumele pentru a-i trimite bani prin sistemul M.G. În ziua următoare, la data de 03 martie 2012, C.P. i-a solicitat lui R.C.A. să efectueze „un transport cu un grup de migranți până în apropierea vămii Turnu din jud. Timișoara.” cu autoturismul proprietate personală, împreună cu numiții P.V. și P.A.P. cu autoturismul s-au deplasat până în apropierea frontierei, lângă Vama Turnu, unde cei șase migranți au coborât și au trecut ilegal pe jos în Ungaria, unde au fost prinși de către poliția de frontieră. R.C.A. împreună cu P.V. și P.A.P. au fost depistați în localitatea Turnu de către poliția de frontieră, iar după ce au dat câte o declarație, au fost eliberați.

Din discuția telefonică din data de 03 martie 2012, ora 04.21, dintre C.P. și R.C.A., a rezultat că migranții au fost lăsați în zona frontierei. În timpul convorbirii, R.C.A. a spus „vezi că acum i-am lăsat A.!", precizând că „poliția îi în Turnu. M-am băgat pe o străduță!". În aceeași convorbire, C. i-a spus Iui A. următoarele „după ce te sună A., Ie zici că trebuie să aștepte vreo jumătate de oră ca să se lumineze și după aia mai încolo, să fie între zi și noapte, știi, mă gândesc să le ia o oră două să treacă vama oricum!". La ora 05.57, A. l-a contactat pe C. și i-a spus „na, poți să te duci după ei C.!", apoi la ora 06.24, R.C.A. i-a comunicat lui C.P. că a fot prins de către poliție.

La aceeași dată, pe lângă R.C.A., P.V. și P.A.P., poliția de frontieră i-a prins și reținut pe migranții A.A.B., B.M.K. și B.M., transportați în zona frontierei de către infractorii menționați.

După audieri, într-o discuție telefonică de la ora 08.05, R.C.A. i-a cerut lui C.P. să își arunce telefonul și cartela, precizând că „ei o vomitat tot.!", rezultând astfel că migranții au dat detalii cu privire la modul în care au ajuns în zona frontierei.

4. La data de 06 martie 2012, C.P., s-a deplasat Ia Cafe barul „C.C." din Timișoara, unde s-a întâlnit cu mai mulți migranți pentru a discuta detaliile unei viitoare treceri a frontierei. La un moment dat, în fața localului și-a făcut apariția C.D.O. și a discutat câteva minute cu A. și cu un migranți. Întâlnirea a fost înregistrată și filmată în mediul ambiental, în baza autorizației 92 din 15 februarie 2012 emisă de către Tribunalul Timiș.

În ziua următoare, la ora 18.19, C.P. I-a sunat pe S. și au stabilit o întâlnire la localul menționat.

5. La data de 12 martie 2012, C.P. zis „A." împreună cu B.M.S. și C.A. zis A. „au organizat transportul a 12 migranți cu 4 autoturisme” până în apropierea vămii Vărsând pentru a trece ilegal în Ungaria, fiind prinși de către poliția de frontieră română. În urma supravegherilor ambientale, a rezultat că la data de 12 martie 2012, ora 18.00, C.A., s-a întâlnit în Localul H. cu cetățenii români N.I., L.S.R., C.V. și D.C. S-au deplasat în apropierea loc. Vărsând, unde au fost prinși de către poliția de frontieră. Înainte de aceasta, la ora 14.56, A. I-a contactat pe C.A. și l-a întrebat despre ora 5, existând astfel suspiciunea că o parte din migranți au fost cazați de către învinuită.

A. l-a sunat din nou pe C.A. și l-a informat că migranții au fost prinși de către poliție, confirmându-se astfel implicarea acesteia în activitatea de trafic de migranți.

6. La data de 26 martie 2012, investigatorul R.M. s-a întâlnit cu C.P. și apoi cu S., pentru a stabili ora plecării spre loc. Vărsând și prețul care urma să fie plătit pentru fiecare migrant. Aceștia au stabilit ca pentru fiecare persoană care urma să treacă fraudulos frontiera, să fie plătită suma de 50 de euro, iar la finalul transportului încă 5OO de euro. După discuțiile de mai sus, la ora 19.00, R.M. s-a întâlnit cu C.P. în fața complexului „G.", unde a apărut S. cu încă patru migranți. C.P. i-a urcat pe aceștia într-un microbuz, în care s-a urcat și investigatorul, după care s-au îndreptat spre Vama Vărsând.

Înainte de frontieră, imigranții au coborât și s-au deplasat spre frontieră, unde au fost prinși de către polițiști de frontieră. Pentru activitățile de mai sus, investigatorul a primit suma de 200 de euro.

7. În data de 28 martie 2012, în jurul orei 14.00, la un bar din Zona Dacia din Timișoara, S., însoțit de C.P., s-a întâlnit cu investigatorul R.M., căruia i-a spus că i-a expirat viza de ședere în România, și pentru că există posibilitatea să fie expulzat în orice moment, intenționează să părăsească fraudulos țara împreună cu un prieten, tot cetățean arab, care va suporta cheltuielile de transport și suma de 800 de euro reprezentând contravaloarea transportului. În aceeași zi, susnumiții s-au întâlnit la „G.", unde S. i-a dat investigatorului suma de 200 de euro, urmând ca diferența de până Ia 800 să fie achitată la momentul în care vor ajunge în Viena. După efectuarea plății, S. împreună cu cetățeanul algerian K.A., s-au urcat într-un autoturism, împreună cu investigatorii R.M. și l.A. și s-au deplasat spre Vama Cenad. Pe drum, după ce au ieșit din Timișoara, S. și K.A. s-au ascuns în portbagajul mașinii. În Punctul de trecere al frontierei Cenad, în urma controlului efectuat, cei doi infractori au fost găsiți ascunși în portbagajul mașinii. Asupra inculpatului B.M.S., s-a găsit suma de 900 de euro iar asupra lui K.A., suma de 1150 de euro. Sumele de bani menționate urmau să fie plătite de către cei doi infractori după ce treceau fraudulos frontiera în Ungaria.

În fața instanței, inculpații au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, solicitând să se facă aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., privind procedura simplificată a recunoașterii vinovăției.

Având în vedere poziția procesuală a inculpaților, instanța de fond a stabilit că probele sunt suficiente pentru a-și forma o părerea și a dispus soluționarea cauzei în baza probelor propuse de acuzare, confirmate prin poziția de recunoaștere a inculpaților.

S-a reținut, în fapt, de către instanță, că în perioada ianuarie - martie 2012 inculpații s-au constituit într-un grup organizat în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți. Activitatea ilicită specifică laturii obiective a acestei infracțiuni constă din stabilirea unor relații de colaborare între membrii grupării în vederea facilitării traficului de migranți, faptul că aceștia aveau roluri prestabilite, respectiv inculpatul B.M.S. se ocupa de recrutarea migranților și organizarea activității, inculpata B.A. s-a ocupat de recrutarea și cazarea migranților într-un apartament închiriat pe raza localității Timișoara, inculpații C.P. și C.D. s-au ocupat de organizarea transportului în zona de frontieră, iar inculpații R.C.A. și C.D. s-au ocupat de transportul efectiv al migranților până în zona de graniță.

De asemenea, caracteristic activității ilicite specifice infracțiunii de mai sus este faptul că activitatea nu era una izolată, s-a desfășurat o perioadă de aproximativ trei luni. Din conținutul actului de acuzare, care redă conținutul unei discuții telefonice între inculpatul B.M.S. cu un potențial client, rezultă că inculpații au transportat peste graniță un număr de 60 de persoane și că încasau suma de 1500 EUR pentru o persoană, sumă care era împărțită între ei in funcție de contribuția fiecăruia.

În sprijinul convingerii că aceștia au desfășurat o activitate continuă și coordonată este împrejurarea că, odată cu introducerea colaboratorilor sub acoperire de către organele de anchetă, aceștia au desfășurat același tip de acțiuni încă aproximativ o lună de zile, respectiv activitatea ilicită fiind întreruptă prin intervenția autorităților.

Atât inculpatuI C.P. cât și ceilalți inculpați au declarat că motivul pentru care au acceptat să participe la săvârșirea infracțiunii era nevoia de bani, dar și faptul că au încasat diverse sume cu prilejul efectuării transporturilor.

Inculpatul B.M.S. inițial nu a recunoscut implicarea sa în activitatea de trafic de migranți. Acesta a recunoscut că a încercat să părăsească fraudulos România, ascuns în portbagajul unei mașini, iar în fața instanței, recunoscându-și vinovăția, a arătat faptul că nu a intenționat încălcarea legii, ci a considerat că gestul său este un act de solidaritate față de conaționalii săi.

Inculpatul C.P. a recunoscut că la cererea inculpatul B.M.S., s-a implicat în mod repetat în activitatea de trafic de migranți, precizând că acesta s-a ocupat cu recrutarea migranților din centrele de refugiați. Pentru că nu avea permis de conducere, a contactat mai multe persoane care puteau efectua transportul de migranți.

Inculpatul C.D.O. a arătat că în locuința inculpatei B.A. a văzut cazați patru migranți care vroiau să plece în țările Europei Occidentale, a arătat că nu a fost implicat în scoaterea acestora în afara țării ci el a făcut legătura inculpatului C. cu altă persoană dispusă să efectueze transportul.

Inculpatul C.A. a recunoscut că la, 07 martie 2012 și 12 martie 2012, la cererea inculpatului B.A., a fost implicat în transportul mai multor migranți. Înainte de transport, inculpatul a participat la întâlniri, unde i-a văzut pe B.A. și pe B.M.S., care au venit însoțiți de migranți.

Inculpatul R.C.A. a arătat că la cererea lui „A.", inculpatul C.P., a efectuat două transporturi a câte trei persoane până Ia Viena, ieșind din țară prin Vama Turnu și alte două transporturi prin vama Vărsând.

Inculpata B.A. a recunoscut că era în legătură cu numitul W., persoană care anterior a facilitat traficul de migranti, prilej cu care a intrat în legătură cu o persoană pe nume O., care se ocupa cu transportul transfugilor peste graniță. Totodată, a arătat că l-a cunoscut pe inculpatul B.M.S., care împreună cu numitul W. au discutat despre modalități ca acesta să părăsească România prin trecerea graniței în mod ilegal.

Susținerile inculpaților se coroborează cu depozițiile martorilor, având calitatea de colaboratori sub acoperire, respectiv S.S. și Șt.A. care au confirmat faptul că, la solicitarea inculpatului B.M.S. au efectuat mai multe transporturi a unor cetățeni străini care intenționau să treacă fraudulos frontiera, cu destinația Viena. De asemenea, se coroborează cu notele de redare a convorbirilor telefonice, confirmă existența mai multor discuții purtate între inculpați, precum și între inculpați și persoane interesate pentru a trece fraudulos frontiera care relevă preocuparea acestora pentru organizarea de transporturi de transfugi, faptul că aceștia se informau între ei în acele situații în care transfugii erau prinși de poliția de frontieră, precum, și împrejurarea că erau în căutarea de persoane, șoferi, care sunt dispuse să efectueze transporturi. Potrivit art. 2 din Legea nr. 39/2003 grupul organizat este un grup structurat, format din trei sau mai multe persoane care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau un alt beneficiu material.

Potrivit art. 2 pct. 13 din Legea nr. 39/2003 intră sub incidența acestui text săvârșirea în condițiile grupului organizat a infracțiunii de trafic de migranti, reglementată de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

Prima instanță a reținut că din starea de fapt descrisă mai sus, rezultă că inculpații se fac vinovați de săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 pct. 13 din Legea nr. 39/2000, infracțiune pentru care au fost condamnați Ia o pedeapsă de 3 ani închisoare, inculpații C.P., C.D.O., C.A., R.C.A. și B.A., și la 3 ani și 4 luni închisoare inculpatul B.M.S.

La individualizarea pedepselor pentru săvârșirea acestei infracțiuni, instanța de fond a avut în vedere, în ceea ce privește pe inculpații C.P., C.D.O., C.A., R.C.A. și B.A., criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială (închisoare de la 5 la 20 ani), pericolul social crescut al faptei incriminate (rezultat din stabilirea acestor limite de pedeapsă), fapta săvârșită de inculpați făcând parte din categoria infracțiunilor de crimă organizată, persoana inculpaților care au recunoscut fapta, nu au antecedente penale de natură a atrage starea de recidivă, au solicitat aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., care justifică o reducerea a pedepsei prevăzută de lege cu o treime. De asemenea, instanța a înțeles să rețină în favoarea acestor inculpați faptul că au avut o participare mai redusă. Inculpații R.C.A. și C.A. au efectuat doar câteva din transporturi, în cauză existând și alte persoane care au efectuat transporturi, și care, fie au abandonat activitatea fie aveau calitatea de colaboratori sub acoperire și nu pot fi trași la răspundere penală. Acest element de fapt face să apară mai redusă participarea inculpaților de mai sus raportat la întreaga activitatea a grupului. De asemenea, în ceea ce privește inculpații C.P. și C.D.O., s-a reținut că aceștia au fost contactați de inculpatul B.M.S. și un alt prieten al acestuia, că au acceptat colaborarea la sugestiile acestuia și au încercat să abandoneze activitatea ilicită. În ce privește inculpata B.A., potrivit propriei susțineri, a cazat doar o parte din transfugi în apartamentul său, neparticipând la toate transporturile inițiate de B.M.S. De asemenea instanța avut în vedere vârsta inculpaților, toți fiind elemente tinere, faptul că provin din familii organizate, având Ioc de muncă sau o îndeletnicire permanentă și au posibilități de reintegrare în societate.

Pentru aceste motive, instanța a reținut în favoarea acestor inculpați circumstanța atenuată judiciară prevăzută de art. 74 alin. (2) C. pen., cu consecința reducerii pedepsei la cuantumul de 3 ani.

Alături de pedeapsa principală, s-a aplicat inculpaților pedeapsa complementară prevăzută de art. 65 alin. (2) C. pen., respectiv a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute Ia art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În ce privește inculpatul B.M.S., instanța a reținut criteriile generale de individualizare prevăzută de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială (închisoare de la 5 la 20 ani) pericoluI social crescut al faptei incriminate (rezultat din stabilirea acestor limite de pedeapsă), faptul că fapta săvârșită de inculpat face parte din categoria infracțiunilor de crimă organizată, contribuția efectivă a acestui inculpat care apare ca principal organizator al grupului, acesta având atribuția de a racola persoane cetățeni străini în vederea trecerii frauduloase a graniței, de a avea întâlniri atât cu persoanele care solicitau ajutor în vederea trecerii frauduloase a frontierei cât și cu ceilalți membri ai grupării pentru a stabili detaliile activității de trafic de migranți. De asemenea, la individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere persoana inculpatului, care a recunoscut fapta, nu are antecedente penale de natură a atrage starea de recidivă, a solicitat aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., care justifică o reducerea a pedepsei prevăzută de lege cu o treime.

Potrivit art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 constituie infracțiunea de trafic de migranți, fapta persoanei care racolează, îndrumă, călăuzește una sau mai multe persoane în scopul trecerii frauduloase a frontierei de stat, precum și a celei care organizează această activitate.

Privitor la săvârșirea acestei infracțiuni, din aceleași probe descrise mai sus, rezultă că, în perioada februarie-martie 2012, inculpatul B.M.S. s-a ocupat cu racolarea migranților, după care lua legătura cu C.P. sau C.D.O., pentru a se. ocupa de organizarea activității de transport a acestora în zona de frontieră. Aceștia contactau pe transportatori și, după ce discutau detaliile planului, îi preluau pe migranți și îi transportau în proximitatea frontierei cu Ungaria. Aici, migranții treceau fraudulos frontiera în Ungaria, erau preluați de către transportatori și duși până la Viena, de unde se puteau deplasa spre mai multe țări din Europa Occidentală.

Inculpatul B.M.S. a organizat transportul din data de 10 februarie 2012 cu implicarea colaboratorul S.S. cu care s-a întâlnit în incinta Complexului „l.M.", fiind însoțit de patru persoane de etnie arabă și i-a cerut colaboratorului să îi conducă la frontiera cu Ungaria. După întâlnire, S.S., împreună cu cei patru indivizi, s-au deplasat până după localitatea Cenad, unde cei patru migranți au coborât și s-au deplasat spre frontiera statului vecin. Potrivit declarațiilor inculpatului C.P. și C.D.O., același inculpat a organizat un transport și în luna ianuarie 2012, prin intermediul transportatorului pe nume G., activitate care însă nu a fost indicată în conținutul stării de fapt. Inculpatul a fost implicat și în organizarea transporturilor din 12 martie 2012, când au fost îmbarcați 12 cetățeni de origine afro asiatică în trei autoturisme, pentru a se deplasa la punctul de frontieră Vărsând, prinși de poliția de frontieră. De asemenea, a fost probată implicarea inculpatului în organizarea transportului a încă patru migranți, care s-au deplasat spre vama Vărsând în data de 26 martie 2012, care de asemenea au fost surprinși de autorități. De asemenea, în data de 28 martie 2012, inculpatul a apelat la ajutorul inculpatului C.P. și investigatorului sub acoperire R.M., pentru a-l ajuta pe el și-un alt cetățean algerian pe nume K.A., să părăsească fraudulos România prin P.T.F. Cenad, fiind surprinși de autorități.

A fost dovedit faptul că inculpatul a racolat, îndrumat și organizat trecerea frauduloasă a graniței de către mai multor persoane, în repetate rânduri.

La baza rezoluției sale infracționale era intenția de a obține bani. Așa cum rezultă din declarațiile celorlalți inculpați, inculpatul B.M.S. fusese în legătură cu o altă persoană care se ocupa de aceleași activități ilicite însă, între timp, a trecut fraudulos frontiera de stat a României. Inculpatul a înțeles să preia această activitate, preocupându-se în mod constant de atragerea unor persoane, în general șoferi de taxi-uri, care în schimbul unor sume de bani erau dispuși să efectueze transporturi . până în zona graniței cu Ungaria sau Serbia.

Într-o discuție cu investigatorul sub acoperire S.S., inculpatul a relatat că, împreună cu inculpatul C.P. „A." și C.O.D. „O." este implicat în organizarea transportului grupurilor de migranți.

În ce privește acest inculpat, s-a reținut de către prima instanță că este realizat conținutul constitutiv al infracțiuni prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, în modalitatea racolării, organizării, fapta fiind săvârșită în condițiile art. 41 alin. (2) C. pen., respectiv fiind vorba de mai multe acte materiale. Pentru această infracțiune, inculpatul a fost condamnat la pedeapsă de un an și 4 luni închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială, pericolul social crescut al faptei incriminate (rezultat din stabilirea acestor limite de pedeapsă), contribuția efectivă a acestui inculpat care a săvârșit infracțiunea în formă continuată. De asemenea, Ia individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere persoana inculpatului, care a recunoscut fapta, nu are antecedente penale de natură a atrage starea de recidivă, a solicitat aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., care justifică o reducerea a pedepsei prevăzută de lege cu o treime.

Întrucât cele două infracțiunii au fost săvârșite sub forma pluralității de infracțiuni, s-a făcut aplicarea regulilor sancționatorii ale concursului de infracțiuni, respectiv în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare în regim de detenție.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., urmare a aplicării operațiunii de contopire, s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul prevederilor art. 71 C. pen., față de gravitatea faptelor săvârșite de către inculpat, instanța a apreciat că se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și lit. b), dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.

Inculpatul a fost trimis în judecată în stare de arest preventiv. Față de prevederile art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și în temeiul art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestului preventiv începând cu data de 28 martie 2012 și până la zi.

Instanța a constatat că acest inculpat este cetățean străin de origine algeriană, nu are domiciliul sau reședința în România, iar odată cu intrarea sa în spațiul teritorial al României, a avut o conduită care nu este în conformitate cu normele legale. Săvârșind infracțiuni din categoria celor de criminalitate organizată, instanța și-a format părerea că pentru restabilirea ordinii, și întrucât lăsarea inculpatului în România după executarea pedepsei ar constitui o stare de pericol, se impune aplicarea măsurii de siguranță a expulzării.

În consecință, în temeiul art. 117 alin. (3) C. pen., s-a dispus expulzarea inculpatului în țara de origine Algeria, după executarea pedepsei.

Cu privire la inculpatul C.P., din declarația acestuia, dar și din declarația inculpaților C.D.O., C.A., R.C., din notele de redare a unor convorbiri telefonice, din declarațiile martorilor având calitatea de investigatori sub acoperire, a rezultat că acesta a participat la organizarea transporturilor din data de 02 martie 2012, solicitându-i inculpatului R.C. să efectueze transport cu un grup de 6 migranți până în apropierea vămii Turnu, care au fost surprinși de autorități. De asemenea, inculpatul a organizat transportul unui număr de 12 migranți din data de 12 martie 2012, care au fost transportați în apropierea vămii Vărsând. Inculpatul C.P. a fost implicat în organizarea transportului spre vama Vărsând din data de 26 martie 2012, a patru migranți, transport care s-a efectuat cu implicarea investigatorului sub acoperire R.M., urmarea căruia transfugii au fost prinși de autorități. De asemenea, inculpatul C.P. a fost implicat în organizarea transportului ce presupunea trecerea frauduloasă a frontierei de către inculpatul B.M.S. împreună cu o altă persoană, respectiv K.A. În desfășurarea acestui transport a fost implicat investigatorul sub acoperire R.M. Transfugii au fost transportați spre vama Cenad, fiind depistați de poliția de frontieră.

Și în ce privește acest inculpat este realizat conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, în modalitatea organizării, fapta fiind săvârșită in condițiile art. 41. alin. (2) C. pen., respectiv fiind vorba de mai multe acte materiale.

Pentru această infracțiune inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de un an închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială, pericolul social crescut al faptei incriminate (rezultat din stabilirea acestor limite de pedeapsă), contribuția efectivă, a acestui inculpat care a săvârșit infracțiunea în formă continuată. De asemenea, Ia individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere persoana inculpatului, care a recunoscut fapta, nu are antecedente penale de natură a atrage starea de recidivă, a solicitat aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., care justifică o reducerea a pedepsei prevăzută de lege cu o treime.

Instanța a înțeles să rețină în favoarea acestui inculpat faptul că a avut o participare mai redusă, la un moment dat refuzând să mai participe la activitatea ilicită, acesta fiind contactat de inculpatul B.M.S. și un alt prieten-al acestuia. De asemenea, instanța a avut în vedere vârsta inculpatului, faptul că provine dintr-o familie organizată, are un loc de muncă precum și posibilități de reintegrare în societate.

Pentru aceste motive, instanța a reținut în favoarea acestui inculpat circumstanța atenuată judiciară prevăzută de art. 74 alin. (2) C. pen., cu consecința reducerii pedepsei la cuantumul de un an.

Întrucât cele două infracțiunii au fost săvârșite în concurs, s-a făcut aplicarea regulilor sancționatorii ale concursului de infracțiuni, respectiv în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 3 ani, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., urmare a aplicării operațiunii de contopire, s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul prevederilor art. 71 C. pen., față de gravitatea faptelor săvârșite de către inculpat, instanța a apreciat că se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și lit. b), dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.

Inculpatul a fost trimis in judecată în stare de arest preventiv, dispunându-se punerea sa în libertate la data de 11 aprilie 2012. În consecință, această perioadă a fost dedusă din pedeapsa aplicată în temeiul art. 88 C. pen., respectiv durata reținerii și arestului preventiv începând cu data de 29 martie 2012 și până în data de 11 aprilie 2012.

În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța și-a format părerea că, în cazul acestui inculpat, scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate întrucât simpla condamnare la o pedeapsă cu închisoare ar constitui un avertisment de natură a conduce la îndreptarea sa.

Constatând că sunt îndeplinite condițiile prevăzută de art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani, stabilind un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 863 C. pen., s-au dispus, pe durata termenului de încercare, următoarele masuri, inculpatul:

- se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș la datele fixate de aceasta instituție,

- va anunța Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință sau orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea,

- va comunica și va justifica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare a locului de muncă;

- va comunica orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Instanța de fond a înțeles să impună acestui inculpat, potrivit dispozițiilor art. 863 alin. (3) lit. a) C. pen., o obligație suplimentară care, în opinia tribunalului, ar trebui să fie de natură a asigura o garanție în plus cu privire la abandonarea comportamentului infracțional și reintegrarea acestuia în societate. Instanța a constatat faptul că inculpatul este o persoană tânără, care a încercat să câștige sume de bani prin traficul de migranți. Instanța a considerat că disponibilitatea inculpatului de a găsi diverse modalități mai puțin licite pentru a obține venituri, sunt elemente care justifică luarea acestei măsuri suplimentare, încercându-se orientarea acestui tânăr spre un program normal de muncă și asimilarea respectului pentru valori esențiale în societate precum prestarea unei munci licite.

În consecință, tribunalul l-a obligat pe inculpat să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore, în locația anume stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția condamnatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare sau dacă nu îndeplinește cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a stabilit faptul că, pe perioada suspendării executării pedepsei principale, se va suspenda și executarea pedepsei accesorii.

Referitor la inculpatul C.D.O., prima instanță a reținut că din declarația acestuia, dar și din declarația inculpaților C.A., R.C., din notele de redare a unor convorbiri telefonice, din declarațiile martorilor având calitatea de investigatori sub acoperire, rezultă că acesta a participat la organizarea transportului din data de 15 februarie 2012 cu participarea inculpaților B.A. și C.A., prilej cu care un număr de patru migranți au fost transportați Ia granița cu Ungaria, au reușit să ajungă în zona localității Mako și urmau să fie luați din acel loc de șoferul din România.

S-a reținut astfel că și în ceea ce-l privește pe acest inculpat este realizat conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, în modalitatea îndrumării, organizării activității ilicite.

Pentru această infracțiune inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de un an închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut in vedere limitele de:pedeapsă-prevăzute de legea specială, pericolul social crescut al faptei incriminate (rezultat din stabilirea acestor limite de pedeapsă), contribuția efectivă a acestui inculpat care a participat la o activitate materială, dar a participat și la alte întâlniri dintre C.P. și eventualii transportatori ai migranților. De asemenea, la individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere persoana inculpatului care a recunoscut fapta, nu are antecedente penale de natură a atrage starea de recidivă, a solicitat aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., care justifică o reducere a pedepsei prevăzută de lege cu o treime.

De asemenea, instanța a înțeles rețină și în favoarea acestui inculpat făptui că a avut o participare mai redusă, la un moment dat refuzând să mai participe la activitatea ilicită, acesta fiind contactat de inculpatul B.M.S. și inculpatul C.P. De asemenea, instanța a avut în vedere-vârsta inculpatului, faptul că provine dintr-o familie organizată, are un loc de muncă, precum și posibilități de reintegrare în societate.

Pentru aceste motive, instanța a reținut în favoarea acestui inculpat circumstanța atenuată judiciară prevăzută de art. 74 alin. (2) C. pen., cu consecința reducerii pedepsei la cuantumul de un an.

Întrucât cele două infracțiunii au fost săvârșite în modalitatea pluralității de infracțiuni, sub forma concursului, s-a făcut aplicarea regulilor sancționatorii ale concursului de infracțiuni, respectiv, în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., urmare a aplicării operațiunii de contopire, s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul prevederilor art. 71 C. pen., față de gravitatea faptelor săvârșite de către inculpat, instanța a apreciat că se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și lit. b), dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.

În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța și-a format părerea că, în cazul acestui inculpat, scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, întrucât simpla condamnare la o pedeapsă cu închisoarea ar constitui un avertisment de natură a conduce la îndreptarea sa.

Întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzută de art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a e executării pedepsei de 3 ani, stabilind un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 863 C. pen., s-au dispus, pe durata termenului de încercare, următoarele măsuri: inculpatul se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș la datele fixate de aceasta instituție; va anunța Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș cu privire Ia orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință sau orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea; va comunica și va justifica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare a locului de muncă; va comunica orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Instanța a înțeles să impună și acestui inculpat, potrivit dispozițiilor art. 863 alin. (3) lit. a) C. pen., o obligație suplimentară care, în opinia tribunalului ar trebui să fie de natură a asigurată o garanție în plus cu privire la abandonarea comportamentului infracțional și reintegrarea acestuia în societate. Instanța a constatat faptul că inculpatul este o persoană tânără, care a încercat să câștige sume de bani din traficul de migranți. Instanța a considerat că disponibilitatea inculpatului de a găsi diverse modalități mai puțin licite pentru a obține venituri, sunt elemente care justifică luarea acestei măsuri suplimentare, încercându-se orientarea acestui tânăr spre un program normal de muncă și asimilarea respectului pentru valori esențiale în societate, precum prestarea unei munci licite.

În consecință, tribunalul a obligat inculpatul să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore, în locația anume stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare sau dacă nu îndeplinește cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a stabilit faptul că, pe perioada suspendării executării pedepsei principale se va suspenda și executarea pedepsei accesorii.

Cu privire la inculpatul C.A., tribunalul a reținut că, așa cum el însuși a recunoscut în declarația dată în cursul urmării penale, a participat la transportul din data de 07 martie 2012 a unui număr de 9 migranți și în data de 12 martie 2012 a unui număr de 12 migranți, care au fost transportați în mai multe mașini până în apropierea localității Vărsând, unde au fost prinși de poliția de frontieră.

Declarația sa se coroborează cu declarația inculpatului C.P., a inculpatului C.D., cu notele de redare a convorbirilor telefonice și înscrisurile de la dosar ce probează surprinderea migranților în apropierea graniței.

Și în ce privește acest inculpat, s-a reținut ca fiind realizat conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, în modalitatea transportului, fapta fiind săvârșită în condițiile art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru această infracțiune inculpatul a fost condamnat Ia o pedeapsă de un an închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială, pericolul social crescut al faptei incriminate (rezultat din stabilirea acestor limite de pedeapsă), contribuția efectivă a acestui inculpat care a participat la două acte materiale. De asemenea, la individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere persoana inculpatului, care a recunoscut fapta, nu are antecedente penale de natură a atrage starea de recidivă, a solicitat aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., care justifică o reducerea a pedepsei prevăzută de lege cu o treime.

De asemenea, instanța a înțeles rețină în favoarea acestui inculpat faptul că a avut o participare mai redusă, acesta fiind contactat de inculpatul C.P.

Instanța a avut în vedere vârsta inculpatului, faptul că provine dintr-o familie organizată, are un loc de muncă, precum și posibilități de reintegrare în societate.

Pentru aceste motive, instanța a reținut și în favoarea acestui inculpat circumstanța atenuată judiciară prevăzută de art. 74 alin. (2) C. pen., cu consecința reducerii pedepsei la cuantumul de un an.

Întrucât cele două infracțiuni au fost săvârșite în modalitatea pluralității de infracțiuni, sub forma concursului, s-a făcut aplicarea regulilor sancționatorii ale concursului de infracțiuni, respectiv, în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., urmare a aplicării operațiunii de contopire, s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute Ia art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul prevederilor art. 71 C. pen., față de gravitatea faptelor săvârșite de către inculpat, instanța a apreciat că se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și lit. b), dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.

În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța și-a format părerea că, în cazul acestui inculpat, scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, întrucât simpla condamnare la o pedeapsă cu închisoarea ar constitui un avertisment de natură a conduce la îndreptarea sa.

Considerând că sunt îndeplinite condițiile prevăzută de art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani, stabilind un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 863 C. pen., s-au dispus, pe durata termenului de încercare, următoarele măsuri: inculpatul se va prezintă la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș la datele fixate de aceasta instituție, va anunța Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință sau orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea, va comunica și va justifica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare a locului de muncă, va comunica orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Instanța a înțeles să impună și acestui inculpat, potrivit dispozițiilor art. 863 alin. (3) lit. a) C. pen., o obligație suplimentară care, în opinia tribunalului, ar trebui să fie de natură a asigura o garanție în plus cu privire la abandonarea comportamentului infracțional și reintegrarea acestuia în societate. Instanța a constatat faptul că inculpatul este o persoană tânără, care a încercat să câștige sume de bani din traficul de migranți. Instanța a considerat că disponibilitatea inculpatului de a găsi diverse modalități mai puțin licite pentru a obține venituri, sunt elemente care justifică luarea acestei măsuri suplimentare, încercându-se orientarea acestui tânăr spre un program normal de-muncă și asimilarea respectului pentru valori esențiale în societate, precum prestarea unei munci licite.

În consecință, tribunalul a obligat inculpatul să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore, în locația anume stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare sau dacă nu îndeplinește cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a stabilit faptul că, pe perioada suspendării executării pedepsei principale, se va suspenda si executarea pedepsei accesorii.

Privitor la inculpatul R.C.A., tribunalul a avut în vedere că, potrivit propriei declarații dată în cursul urmării penale, a efectuat două transporturi a câte 3 persoane cu destinația Vama Turnu și alte două transporturi, împreună cu altă persoană, în Vama Turnu, respectiv Vărsând. Susținerile sale se coroborează cu declarația inculpatului C.P. și cu notele de redare a convorbirilor telefonice, din care rezultă participarea inculpatului R.C.A. la transportul din data de 02 martie 2012, dar și din înscrisurile de la dosar care probează reținerea acestui inculpat de către poliția de frontieră.

Și în ce privește acest inculpat este realizat conținutul constitutiv al infracțiunii prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, în modalitatea transportului, fapta fiind săvârșită în condițiile art. 41 alin. (2) C. pen.

Pentru această infracțiune, inculpatul a fost condamnat la o pedeapsă de un an închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială, pericolul social crescut al faptei incriminate (rezultat din stabilirea acestor limite de pedeapsă), contribuția efectivă a acestui inculpat care a participat Ia patru acte materiale. De asemenea, la individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere persoana inculpatului, care a recunoscut fapta, nu are antecedente penale de natură a atrage starea de recidivă, a solicitat aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., care justifică o reducere a pedepsei prevăzută de lege cu o treime.

Instanța a înțeles să rețină în favoarea acestui inculpat faptul că a avut o participare mai redusă, nefiind implicat în toate actele materiale ce au constituit obiectul preocupării grupului infracțional.

Instanța a avut în vedere vârsta inculpatului, faptul că provine dintr-o familie organizată, are un loc de muncă precum și posibilități de reintegrare în societate.

Pentru aceste motive, instanța a reținut și în favoarea acestui inculpat circumstanța atenuată judiciară prevăzută de art. 74 alin. (2) C. pen., cu consecința reducerii pedepsei la cuantumul de un an.

Întrucât cele două infracțiuni au fost săvârșite în modalitatea pluralității de infracțiuni, sub forma concursului, s-a făcut aplicarea regulilor sancționatorii ale concursului de infracțiuni, respectiv, în temeiul art. 33, lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa rezultantă de 3 ani, inculpatul urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., urmare a aplicării operațiunii de contopire, s-a aplicat inculpatului, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul prevederilor art. 71 C. pen., față de gravitatea faptelor săvârșite de către inculpat, instanța a apreciat că se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și lit. b), dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.

În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța și a format părerea că, în cazul acestui inculpat, scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, întrucât simpla condamnare Ia o pedeapsă cu închisoare ar constitui un avertisment de natură a conduce la îndreptarea sa, întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzută de art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani, stabilind un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 863 C. pen., s-au dispus, pe durata termenului de încercare, următoarele măsuri: inculpatul se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș la datele fixate de aceasta instituție, va anunța Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș cu privire Ia orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință sau orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea, va comunica și va justifica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare a locului de muncă; va comunica orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Instanța a înțeles să impună și acestui inculpat, potrivit dispozițiilor art. 863 alin. (3) lit. a) C. pen., o obligație suplimentară care, în opinia tribunalului, ar trebui să fie de natură a asigura o garanție în plus cu privire la abandonarea comportamentului infracțional și reintegrarea acestuia în societate. Instanța a constatat faptul că inculpatul este o persoană tânără, care a încercat să câștige sume de bani din traficul de migranți. Instanța a considerat că disponibilitatea inculpatului de a găsi diverse modalități mai puțin licite pentru a obține venituri, sunt elemente care justifică luarea acestei măsuri suplimentare, încercându-se orientarea acestui tânăr spre un program normal de muncă și asimilarea respectului pentru valori esențiale în societate precum prestarea unei munci licite.

În consecință, tribunalul a obligat inculpatul să desfășoare o activitate ieremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore, în locația anume stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș.

În temeiul art. C. proc. pen., s-a atras atenția condamnatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare sau dacă nu îndeplinește cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a stabilit faptul că, pe perioada suspendării executării pedepsei principale, se va suspenda și executarea pedepsei accesorii.

Cu privire la inculpata B.A., prima instanță a reținut că, potrivit declarației sale de recunoaștere, dar și declarațiilor inculpatului C.O.C., C.P., C.A., dar și din notele de redare a convorbirilor telefonice rezultă că această inculpată a participat la organizarea transportului din data de 15 februarie 2012, în modalitatea racolării și cazării unui număr de patru migranți dar și faptul că aceasta a asigurat servicii de translator între infractorii români și migranți.

Instanța a reținut faptul că și în ceea ce privește activitatea acesteia sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 în modalitatea cazării:

Pentru această infracțiune, inculpata a fost condamnată la o pedeapsă de un an închisoare.

La individualizarea pedepsei s-au avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială, pericolul social crescut al faptei incriminate (rezultat din stabilirea acestor limite de pedeapsă), contribuția efectivă a acestei inculpate care a participat la organizarea unui act material, dar pe parcursul activității ce a făcut obiectul cercetării a efectuat acte de intermedierea intre transfugi și inculpați. De asemenea, la individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere persoana inculpatei, care a recunoscut fapta, nu are antecedente penale de natură a atrage starea de recidivă, a solicitat aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., care justifică o reducere a pedepsei prevăzută de lege cu o treime.

De asemenea, instanța a înțeles să rețină în favoarea acestei inculpate faptul că a avut o participare mai redusă, nefiind implicată în toate actele materiale ce au constituit obiectul preocupării grupului infracțional.

Instanța a mai avut în vedere vârsta inculpatei, faptul că provine dintr-o familie organizată, este studentă la Facultatea de Medicină și Farmacie din Timișoara și are posibilități de reintegrare în societate.

Pentru aceste motive, instanța a reținut și în favoarea acestei inculpate circumstanța atenuată judiciară prevăzută de art. 74 alin. (2) C. pen., cu consecința reducerii pedepsei la cuantumul de un an.

Întrucât cele două infracțiuni au fost săvârșite în modalitatea pluralității de infracțiuni sub forma concursului, s-a făcut aplicarea regulilor sancționatorii ale concursului de infracțiuni, respectiv în temeiul art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatei pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare, inculpata urmând să execute pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 35 alin. (1) C. pen., urmare a aplicării operațiunii de contopire, s-a aplicat inculpatei, alături de pedeapsa principală rezultantă, pedeapsa complementară a interzicerii exercitării drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul prevederilor art. 71 C. pen., față de gravitatea faptelor săvârșite de către inculpată, instanța a apreciat că se impune interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a ll-a, dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și lit. b), dreptul de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat pe durata executării pedepsei principale.

În ce privește modalitatea de executare a pedepsei, instanța și-a format părerea că, și în cazul acestei inculpate, scopul pedepsei poate fi atins și fără privare de libertate, întrucât simpla condamnare Ia o pedeapsă cu închisoare ar constitui un avertisment de natură a conduce la îndreptarea sa.

Întrucât sunt îndeplinite condițiile prevăzută de art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a pedepsei de 3 ani, stabilind un termen de încercare de 5 ani.

În temeiul art. 863 C. pen., s-au dispus, pe durata termenului de încercare, următoarele măsuri: inculpata se va prezenta la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș la datele fixate de aceasta instituție, vă anunța Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș cu privire la orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință sau orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea, va comunica și va justifica Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș orice schimbare a locului de muncă, va comunica orice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Instanța a înțeles să impună și acestei inculpate, potrivit dispozițiilor art. 863 alin. (3) lit. a) C. pen., o obligație suplimentară care, în opinia tribunalului, ar trebui să fie de natură a asigura o garanție în plus cu privire la abandonarea comportamentului infracțional și reintegrarea acesteia în societate. Instanța a constatat faptul că inculpata este o persoană tânără, care a încercat să câștige sume de bani din traficul de migranți. Instanța a considerat că disponibilitatea inculpatei de a găsi diverse modalități mai puțin licite pentru a obține venituri, sunt elemente care „justifică luarea acestei măsuri suplimentare, încercându-se orientarea acestei tinere spre un program normal de muncă și asimilarea respectului pentru valori esențiale în societate, precum prestarea unei munci licite.

În consecință, tribunalul a obligat inculpata să desfășoare o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 ore, în locația anume stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș.

În temeiul art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția condamnatei asupra dispozițiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni în interiorul termenului de încercare sau daca nu îndeplinește cu rea credință măsurile de supraveghere stabilite.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a stabilit faptul că, pe perioada suspendării executării pedepsei, principale, se va suspenda si executarea pedepsei accesorii.

S-a impus și aplicarea măsurii de siguranță a confiscării speciale fată de inculpatul C.P. și inculpatul B.M.S.

Asupra inculpatului C.P. a fost găsită suma de 75 euro despre care a relatat că a primit-o de la inculpatul C.D. pentru implicarea în activitatea infracțională.

În temeiul art. 112 lit. f) C. pen., raportat la art. 118 lit. e) C. pen., instanța de fond a dispus confiscarea acestei sume de la inculpatul C.P. întrucât a fost dată pentru săvârșirea infracțiunii.

Inculpatul B.M.S. a remis investigatorului R.M. suma de 400 euro în vederea săvârșirii de activități infracționale. De asemenea, asupra inculpatului s-au identificat sumele de 90 de euro și 1150 euro cu prilejul percheziției, aceste sume urmând să servească la plata călăuzelor. Sumele au fost depuse Ia B.C.R., prin ordinul de încasare nr. 20j2040200025566.

În temeiul art. 112 lit. f) raportat la art. 118 lit. b) C. pen., prima instanță a dispus confiscarea de la inculpatul B.M.S. a sumei de 400 euro depusă la B.C.R., prin ordinul de încasare nr. 2012040200025566, a sumelor de 90 de euro și 1150 euro depusă Ia B.C.R., prin ordinul de încasare nr. 2012040200025566.

II. Împotriva sentinței penale nr. 322/ PI din 20 septembrie 2012 pronunțată de Tribunalul Timiș, în Dosarul nr. 5466/30/2012, au declarat apel, în termen legal, inculpații B.M.S., C.D.O., R.C. și B.A., criticând-o ca netemeinică.

În motivarea apelului său, inculpatul B.M.S. a solicitat reducerea pedepsei și dispunerea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei conform art. 861 C. pen., înlăturarea măsurii de siguranță a expulzării sale. În acest sens, inculpatul a arătat că a recunoscut săvârșirea celor două infracțiuni, instanța de fond făcând aplicarea dispozițiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen. Deși instanța a reținut recunoașterea faptei ca o condiție esențială și necesară aplicării reducerii pedepsei cu o treime, nu a reținut și circumstanța atenuantă a recunoașterii, reglementată de dispozițiile art. 74 C. pen. Consideră că instanța de fond nu a reținut circumstanțele atenuante pe care Ie-a consemnat în mod corect în sentința apelată, solicitând să se rețină că inculpatul nu are antecedente penale, a colaborat cu organele de cercetare penală, a recunoscut și regretat săvârșirea faptelor. Solicită aplicarea dispozițiilor art. 76 C. pen. și coborârea sub minimul special al pedepsei deja redus cu o treime sub acest minim pentru fiecare dintre infracțiuni, iar pedeapsa rezultantă să nu depășească trei ani închisoare. În situația în care instanța va aplica o pedeapsă de maxim 3 ani închisoare, solicită să se dispună suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei în temeiul dispoziției art. 861 C. pen. Solicită înlăturarea măsurii de siguranță a expulzării inculpatului întrucât nu constituie pericol public dacă rămâne în România. Arată faptul că a săvârșit aceste fapte fără a cunoaște că sunt infracțiuni și nu a urmărit obținerea de foloase materiale. Inculpatul a dorit să își ajute concetățenii să ajungă să trăiască în locuri mai bune, unde nu trebuie să le fie teamă de război sau teroriști. Solicitarea sa de acordare a azilului sau altei forme de protecție din cele prevăzute de art. 22 din Legea nr. 122/2006 se află pe rolul Tribunalului Timiș și este înregistrată sub nr. 31872/325/2011.

În motivarea apelului declarat de inculpatul R.C.A. s-a solicitat a se da mai mare eficiență circumstanțelor atenuante incidente în cauză, în sensul reindividualizării pedepselor și aplicarea unei pedepse rezultante de 2 ani închisoare pentru a putea executa pedeapsa în modalitatea suspendării condiționate a acesteia. În subsidiar, s-a solicitat înlăturarea din hotărârea primei instanțe a dispoziției privind obligarea inculpatului de a desfășura o activitate neremunerată în folosul comunității pe o durată de 150 de ore în locația anume stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș. Solicită să se aibă în vedere faptul că a recunoscut încă din faza de urmărire penală faptele care i se impută, gradul inculpatului de implicare în lanțul infracțional este redus (el efectuând patru transporturi de migranți din Timișoara până în apropierea frontierei, lângă Vama Turnu, în jud. Arad), nu are antecedente penale, este căsătorit și are un loc de muncă stabil. La dosarul instanței de fond se regăsesc înscrisuri din care rezultă că inculpatul este angajat la o firmă pe o durată nedeterminată, fiind șofer de tir și transportând produse perisabile în diverse locații din țară. În acest context, inculpatului îi este aproape imposibil să onoreze obligația stabilită în sarcina sa privind desfășurarea unei munci gratuite în folosul comunității, timp de 1.50, de ore, dat fiind și caracterul incert al orarului muncii pe care o prestează, deplasările fiind efectuate pe perioade variabile, în funcție de comenzi. În cazul în care inculpatul s-ar abate de la orarul de muncă pentru a-și îndeplini obligația stabilită de instanță, există riscul de a-și pierde locul de muncă, iar acest fapt i-ar aduce grave prejudicii atât inculpatului, cât și familiei sale, al cărei întreținător este.

Apelurile declarate de inculpații C.D.O. și B.A. nu au fost motivate în scris, iar susținerile orale ale acestora și apărătorilor lor sunt consemnate în partea introductivă a prezentei decizii.

Prin decizia penală nr. 6/ A din 17 ianuarie 2013, Curtea de Apel Timișoara, secția penală, a respins, ca nefondate, apelurile declarate de inculpații B.M.S., C.D.O. și R.C. împotriva sentinței penale nr. 322/ PI din 20 septembrie 2012 a Tribunalului Timiș, a admis apelul declarat de inculpata B.A. împotriva aceleiași hotărâri a desființat în parte sentința penală, doar în cu privire la inculpata B.A. și rejudecând a descontopit pedeapsa rezultantă de 3 ani închisoare aplicată inculpatei, a repus pedepsele în individualitatea lor, a redus de la 3 ani la 2 ani închisoare pedeapsa aplicată inculpatei B.A. pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raport, la art. 2 pct. 13 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., iar în temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatei B.A. în pedeapsa cea mai grea, aceea de 2 (doi) ani închisoare, ca pedeapsă rezultantă. Instanța de apel a înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 861 – art. 864 C. pen., iar în temeiul art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei aplicate inculpatei B.A. și a stabilit un termen de încercare pe seama acesteia de 4 ani, conform art. 82 C. pen. și a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 83 C. pen. A menținut în rest dispozițiile hotărârii penale atacate, iar în temeiul art. 350 C. proc. pen., a menținut starea de arest a inculpatului B.M.S. și în temeiul art. 88 C. pen., a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata arestului preventiv.

Pentru a dispune astfel, Curtea de Apel Timișoara a reținut că hotărârea atacată este netemeinică sub aspectul cuantumului și modalității de executare a pedepsei aplicate inculpatei B.A., în rest fiind în deplină concordanță cu ansamblul probatoriului administrat în cursul procesului penal și dispozițiile legale aplicabile.

Curtea de apel a apreciat că starea de fapt reținută de prima instanță corespunde realității, fiind rezultatul evaluării corecte și complete a probelor administrate în cursul urmăririi penale, respectiv declarațiile colaboratorilor sub acoperire S.S. și Șt.A., care au relatat că la solicitarea inculpatului B.M.S. au efectuat mai multe transporturi ale unor cetățeni străini care intenționau să treacă frontiera pentru a ajunge în Austria; notele de redare a convorbirilor telefonice, coroborate cu declarațiile inculpaților care au recunoscut comiterea faptelor și au uzat de procedura prevăzută de art. 3201 C. proc. pen.

Încadrarea juridică dată faptelor este legală și temeinică, în speță fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 pct. 13 din Legea nr. 39/2003 de constituire de grup infracțional organizat în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți și prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., de trafic de migranți, considerentele primei instanțe fiind însușite de instanța de apel. în susținerea apelurilor, inculpații B.M.S., C.D.O., R.G. și B.A. nu au contestat nici starea de fapt, nici încadrarea juridică dată faptelor, ci numai individualizarea pedepselor.

În ceea ce privește pedepsele aplicate inculpaților apelanți pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, la analiza temeiniciei acestora instanța de apel a avut în vedere criteriile generale de C. pen., respectiv gradul de pericol social al faptelor comise, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală, modul de comitere a faptei. Potrivit dispozițiilor art. 52 C. pen., pedeapsa este o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului; scopul acesteia fiind prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială. Atingerea dublului scop preventiv și educativ ai pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Instanța de apel reține și că pentru a conduce la atingerea scopului prevăzut de legiuitor, pedeapsa trebuie să fie adecvată particularităților fiecărui individ și rațională, să fie adecvată și proporțională cu gravitatea faptelor comise. Pentru fiecare inculpat se va lua în considerare gradul de participare la comiterea faptelor, rolul jucat în cadrul grupului, importanța contribuției fiecăruia în organizarea activității infracționale, dar și conduita procesuală a fiecăruia. Totodată, se apreciază că trebuie făcută distincție între contribuția concretă a fiecărui inculpat la comiterea infracțiunii scop (trafic de migranți) și contribuția/rolul jucat în cadrul grupului, contribuție în raport de care se individualizează sancțiunea aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Referitor la inculpatul B.M.S. s-a reținut contribuția sa de coordonator al grupului infracțional, acesta având contribuția de a racola cetățenii străini care intenționau trecerea frauduloasă a frontierei, dar și organizarea activității între membrii grupului. Ca atare, activitatea sa este mai importantă decât cea a celorlalți inculpați în existența grupului infracțional organizat, ceea ce impune a fi reflectat și în pedeapsa aplicată acestuia. La individualizarea pedepsei, prima instanță a avut în vedere împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale și a recunoscut fapta, aplicându-i o pedeapsă în cuantum egal cu minimul special prevăzut de lege pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 redus conform art. 3201 C. proc. pen. În motivele de apel, inculpatul B.M.S. a solicitat reținerea circumstanței atenuante a recunoașterii faptei reglementată de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., cerere nefondată, însă, întrucât acestui aspect i s-a dat eficiență juridică prin aplicarea dispozițiilor; art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., neputând fi valorificată de două ori. Mai mult, instanța a reținut și faptul că inculpatul B.M.S. nu a recunoscut inițial implicarea sa în traficul de migranți, a încercat să părăsească teritoriul României ascuns în portbagajul mașini (astfel cum singur recunoaște) și că după recunoașterea faptelor a susținut că nu a intenționat să încalce legea, ci a fost un act de solidaritate față de conaționalii săi. Deși acest așa zis act de solidaritate era unul menit să-i aducă foloase materiale, fiind un mijloc de câștigare a veniturilor, ceea ce a condus instanța de apel la constatarea că acesta nu a realizat pe deplin gravitatea faptelor sale și nu a manifestat un regret real pentru acestea, ci a susținut justificări ce nu au corespondent în realitate. Curtea de apel a considerat că susținerea inculpatului că doar a încercat să-și ajute conaționalii să ajungă să trăiască în locuri mai bune unde nu trebuie să se teamă de război și de teroriști este neverosimilă în condițiile în care migranții erau racolați din Centrul O.R.I. Timișoara fiind sub protecția statului român. Față de aceste împrejurări, instanța de apel a apreciat că pedepsele de 3 ani și 4 luni închisoare și de un an și 4 luni închisoare aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat la art. 2 pct. 13 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și respectiv pentru infracțiunea prevăzută de art. 71 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 3201 C. proc. pen., precum și pedeapsa rezultantă de 3 ani și 4 luni închisoare, sunt în măsură să asigure scopul preventiv și de reeducare a inculpatului B.M.S.

În ceea ce îi privește pe inculpații C.D.O. și R.C.A. instanța de apel a constatat că și pedepsele aplicate acestora au fost corect individualizate. Astfel, pe lângă beneficiul conferit de dispozițiile art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., prima instanță a reținut în favoarea celor doi inculpați circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (2) C. pen., constatând în contribuția mai redusă la comiterea activității ilicite, vârsta fragedă, proveniența dintr-o familie organizată, deținerea unui loc de muncă, împrejurări de natură a contura posibilități mai mari de reintegrare socială. Cu toate acestea, nu se poate omite gravitatea faptelor, contribuția importantă la comiterea acestora, primul ocupându-se de organizarea activității de preluare a migranților și de transport în zona frontierei, cel de-ai doilea de transportul acestora, pentru a obține venituri suplimentare în mod ilicit. Relevantă sub aspectul noțiunii de persoana inculpatului este și împrejurarea că în data de 03 martie 2012, după audierea de către organele de poliție, inculpatul R.C.A. l-a contactat telefonic pe inculpatul C.P. solicitându-i să arunce telefonul și cartela întrucât migranții prinși de autorități relataseră derularea acțiunii de trecere ilegală a frontierei, „grupul” continându-și însă activitatea și după această dată. Prin urmare, instanța de apel apreciază că pedepsele și modalitatea de executare au fost corect individualizate, o reducerea a acestora nefiind aptă să corespundă funcției preventive a sancțiunii, apreciind că asemenea fapte, neurmate de o ripostă fermă a societății, ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorilor impresia că pot persista în sfidarea legii, ar echivala cu încurajarea tacită a acestora și a altora la săvârșirea unor fapte similare și cu scăderea încrederii populației în capacitatea de ripostă a justiției și protecție a statului.

Referitor la critica adusă de inculpații R.C.A. și C.D.O. asupra faptului că s-a dispus obligarea la desfășurarea unei activități neremunerate în folosul comunității pe o durată de 150 ore în locala anume stabilită de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Timiș, instanța de apel a constatat că este neîntemeiată. Astfel, în mod justificat s-a dispus o asemenea obligație, menirea acesteia fiind aceea de a-i reeduca în spiritul respectului pentru obținerea de venituri prin activități licite și pentru societate, constatându-se tentația acestora de a realiza beneficii materiale în mod cât mai facil. Susținerea inculpatului R.C.A. în sensul că această obligație ar putea să conducă la pierderea locului actual de muncă nu poate fi reținută de instanța de judecată câtă vreme programul ce urmează a fi stabilit de Serviciul de Probațiune are în vedere toate condițiile de viață și activitate ale inculpatului. Mai mult, contractul de muncă de care se prevalează inculpatul R.C.A. este încheiat în 31 iulie 2007 și programul afectat acestuia nu l-a împiedicat să aibă timpul necesar pentru a se implica în activități infracționale.

În ceea ce o privește pe inculpata B.A., analizând aceleași aspecte ca și în cazul inculpaților sus menționați, instanța de apel a constatat că aceasta nu a avut un rol decizional în cadrul grupului, punând la dispoziție locuința sa pentru cazarea unui număr de patru migranti și asigurând traducerea, implicarea sa fiind mai redusă, reținându-se în sarcina sa activitatea din 15 februarie 2012. Totodată, s-a retine conduita sinceră în fata instanței de judecată și a organelor de urmărire penală, regretul manifestat în mod constant câtă vreme a realizat consecințele faptelor sale asupra propriei persoane prin derularea procesului penal în care limitarea posibilităților de comunicare cu alte persoane și cu familia este inerentă. Toate aceste elemente conduc la concluzia că o pedeapsă de 2 ani închisoare aplicată pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 raportat Ia art. 2 pct. 13 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen. și art. 74 alin. (2) C. pen., precum și o pedeapsă rezultantă egală cu aceasta și suspendarea condiționată a executării pedepsei sunt suficiente pentru atingerea scopului educativ și preventiv al pedepsei. În ceea ce privește modalitatea de executare, instanța de apel a apreciat că trebuie să existe un echilibru între tratamentul sancționator, efectele pe care le presupune acesta în raport de situația fiecărui inculpat în parte și gravitatea faptelor comise, periculozitatea lui pentru societate. Astfel, câtă vreme inculpata B.A. este cetățean marocan, fiind în România doar în vederea realizării studiilor la Facultatea de Farmacie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Victor Babeș" din Timișoara, modalitatea de executare a suspendării sub supraveghere, cu toate obligațiile aferente, este apreciată de instanța de apel ca fiind prea exigentă și limitând posibilitatea de reintegrare socială a acesteia, motiv pentru care a dispus suspendarea condiționată a pedepsei pe o perioadă de 4 ani.

III. Împotriva acestei decizii a formulat recurs inculpatul B.M.S. invocând cazul de casare prevăzute de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., considerând că pedeapsa aplicată a fost individualizată cu încălcarea dispozițiilor art. 7 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, solicitând instanței admiterea recursului, casarea deciziei recurate și a sentinței pronunțate de instanța de fond și rejudecând să aplice o pedeapsă pentru infracțiunea mijloc cel mult egală cu pedeapsa aplicată pentru infracțiunea scop cu aplicarea dispoziției art. 81 C. pen. De asemenea, a mai solicitat instanței înlăturarea măsurii expulzării, considerând că nu reprezintă un pericol pentru societatea din România.

Înalta Curte, analizând hotărârea din perspectiva cazului de casare invocat, apreciază ca fiind nefondat recursul declarat de inculpatul B.M.S. pentru următoarele considerente:

Analiza coroborată a ansamblului probator administrat de-a lungul procesului penal, în mod corect a condus Ia reținerea faptului că acesta este apt să răstoarne prezumția de nevinovăție și să facă dovada deplină a angajării răspunderii penale a inculpatului, stabilind fără dubiu, existența faptei și forma de vinovăție cu care acesta a acționat.

Înalta Curte apreciază nefondată critica inculpatului B.M.S. cu privire Ia stabilirea cuantumului pedepsei pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, raportat la art. 2 pct. 13 din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., întrucât textul de lege invocat, respectiv alin. (2) al art. 7 din Legea nr. 39/2003 prevede în mod clar că pedeapsa trebuie să fie cuprinsă între limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea cea mai gravă pentru care a fost constituit grupul infracțional. În aceste condiții pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare aplicată inculpatului pentru infracțiunea de constituire de grup infracțional organizat în vederea săvârșirii infracțiunii de trafic de migranți este cuprinsă în limitele prevăzute de lege pentru infracțiunea de trafic de migranți, respectiv între limitele de 2 ani și 7 ani închisoare. Mai mut, Înalta Curte apreciază că în raport de critica formulată de către recurentul inculpat, în cauză nu este incident cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., ci cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen.

Și în ceea ce privește procesul de individualizare a pedepsei, Înalta Curte a apreciat că instanța de fond a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de legea specială, astfel cum au fost reduse ca urmare a aplicării dispozițiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., pericolul social crescut al faptei incriminate rezultat din stabilirea acestor limite de pedeapsă, contribuția efectivă a acestui inculpat care a săvârșit infracțiunea în formă continuată, precum și persoana infractorului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, respectiv recunoașterea faptei și lipsa antecedentelor penale. Conform dispozițiilor art. 52 C. pen., pedeapsa, ca măsură de constrângere, are pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, concretizând dezaprobarea legală și judiciară atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportarea făptuitorului.

Totodată Înalta Curte, nu a identificat circumstanțe personale care să fie apte pentru a justifica necesitatea reducerii cuantumului pedepsei, astfel că, instanța apreciază că nu este justificată cererea inculpatului de reducere a pedepsei, pe de-o parte, date fiind împrejurările comiterii faptei, astfel cum au fost reținute în prezenta decizie, cuantumul pedepsei de 3 ani și 4 luni închisoare fiind necesar creării premiselor conștientizării de către inculpat a faptei sale și asumării consecințelor acesteia, iar pe de altă parte, instanța de recurs nu a identificat circumstanțe favorabile inculpatului, alte decât cele reținute de instanțele anterioare, care să poată fi valorificate în procesul de individualizare judiciară a pedepsei.

Înalta Curte apreciază nefondată și critica recurentului inculpat privind greșita aplicare a măsurii expulzării, soluția dispusă de instanța de fond fiind temeinică și legală. Astfel, din analiza lucrărilor dosarului, Înalta Curte a constatat că inculpatul este cetățean străin de origine algeriană, nu are domiciliul sau reședința în România, nu are familie stabilită pe teritoriul acestui stat, nu justifică legături durabile cu persoane aflate pe teritoriul României, iar cererea sa de azil a fost respinsă. De asemenea, acesta nu realizează venituri licite, iar odată cu intrarea sa în spațiul teritorial al României, a avut o conduită care nu este în conformitate cu normele legale, săvârșind infracțiuni din categoria celor de criminalitate organizată.

Față de aceste aspecte, Înalta Curte va respinge, ca nefondat, recursul declarat de B.M.S. împotriva deciziei penale nr. 6/ A din 17 ianuarie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția penală, va deduce din pedeapsa aplicată inculpatului prevenția de la 28 martie 2012 la 10 aprilie 2013 și îl va obliga la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefundat, recursul declarat de inculpatul B.M.S. împotriva deciziei penale nr. 6/ A din 17 ianuarie 2013 a Curții de Apel Timișoara, secția penală. Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului prevenția de la 28 martie 2012 la 10 aprilie 2013.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariul pentru interpretul de limba arabă se va plăti din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 10 aprilie 2013.