Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 4139/2010 AI generated

Tardiness of cassation appeal in concession contract termination dispute

Case Number Decizia nr. 4139/2010
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice dismissed the appellant's appeal for default, ruling it was filed late, thereby leaving in force the Court of Appeal's decision which dismissed the operator's counter-appeal and upheld the first-instance judgment terminating a concession contract. The dispute concerned the judicial termination of a public concession agreement initiated by a private operator, where the appellate court had previously rejected the administrative entity's appeal. The decisive legal basis for the High Court's decision was Article 301 of the Civil Procedure Code, which establishes a 15-day deadline for filing an appeal; because the appeal was submitted after this statutory period expired following notification, the court invoked the exception of tardiness ex officio under Article 137 of the Civil Procedure Code, additionally ordering the appellant to pay litigation costs pursuant to Article 274 of the Civil Procedure Code.

Legislator headnote

AI generated

art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 261 C. proc. civ, art. 137 C. proc. civ, art. 301 C. proc. civ, art. 274 alin. (1) C. proc. civ; Tardiness of cassation appeal in concession contract termination dispute: Pârâta A.D.S. București a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel, întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., art. 261 C. proc. civ., Legea nr. 268/2001, H.G. nr. 626/2001.

Keywords

AI generated
default of statutory deadline termination of a contract article of civil procedure late filing procedural orders concession

Cited Legislation

AI generated
AI generated

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Ședința publică de la 25 noiembrie 2010

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor dosarului, constată următoarele:

Tribunalul Buzău, secția comercială și de contencios administrativ, a admis acțiunea formulată de T.V. și a constatat încetarea contractului de concesiune din 1 septembrie 1999, așa cum rezultă din sentința nr. 52 din 28 ianuarie 2009.

Apelul declarat împotriva acestei sentințe a fost anulat ca netimbrat de către Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 67 din 8 mai 2009, care a fost casată de către Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 191 din 21 ianuarie 2010.

Rejudecând cauza, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a respins ca nefondat apelul formulat de A.D.S. București și a obligat-o pe această să plătească intimatei reclamante suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, așa cum rezultă din Decizia nr. 44 din 23 aprilie 2010.

Pârâta A.D.S. București a declarat recurs împotriva deciziei pronunțată de instanța de apel, întemeiată pe dispozițiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., art. 261 C. proc. civ., Legea nr. 268/2001, H.G. nr. 626/2001.

Conform art. 137 C. proc. civ. Curtea urmează a se pronunța cu precădere asupra excepției tardivității recursului, așa cum a fost invocată din oficiu de către instanța de judecată, constatând următoarele:

Conform art. 301 C. proc. civ. termenul de recurs este de 15 zile de la comunicarea hotărârii.

În speță, comunicarea hotărârii s-a făcut la data de 18 mai 2010 iar recursul a fost declarat la data de 4 iunie 2010, peste termenul de 15 zile prevăzut de dispozițiile legale mai sus menționate.

În acest context Curtea va admite excepția invocată din oficiu și în consecință va respinge recursul ca tardiv formulat.

Conform art. 274 alin. (1) C. proc. civ. „Partea care cade în pretenții va fi obligată, la cerere, să plătească cheltuieli de judecată” și cum se constată că intimatul reclamant a solicitat cheltuieli de judecată depunând în acest sens chitanța din 24 noiembrie 2010 (fila 20 dosar recurs) urmează a se admite cererea și a fi obligată recurenta la plata cheltuielilor de judecată în sumă de 900 lei.

Așa fiind

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâta A.D.S. București împotriva Deciziei nr. 44 din 23 aprilie 2010 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.

Obligă recurenta pârâtă să plătească intimatului reclamant T.V. - administrator al SC P.F.V. SRL Buzău suma de 900 lei, reprezentând cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 noiembrie 2010.