Restitution claim under Law No. 10/2001 rejected as res judicata; appeal unfounded, denial upheld.
Legislator summary
AI generatedThe court dismissed the claimant's appeal as unfounded, upholding the lower courts' rejection of his restitution claim under Law No. 10/2001 for a building in Tungujei village; the denial stands and the decision is final. The claimant sought restitution of property allegedly taken by the state in 1971–1972, after the mayor and lower courts refused his claim, but the court found the property had been sold by his father in 1966 to a third party, not confiscated. The decisive legal basis was the res judicata effect of a 1992 civil judgment, which had already established the sale and dismissed a revocation claim, meaning the property was never state-owned and thus fell outside Law No. 10/2001's scope for restitution.
Legislator headnote
AI generatedart. 312 alin. (1) C. proc. civ; Restitution claim under Law No. 10/2001 rejected as res judicata; appeal unfounded, denial upheld: La dosarul instanței de fond se află copie de pe sentința civilă nr. 5018 bis din 3 iunie 1992, pronunțată de Judecătoria Iași, prin care a fost respinsă acțiunea în revendicare și evacuare formulată de reclamanții A.Z. și C.V. împotriva pârâților B.C. și B.A.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin dispoziția nr. 2551 din 31 iulie 2002, primarul comunei Tibănești, județul Iași a respins, în temeiul Legii nr. 10/2001, cererea formulată de petentul C.V. de a-i fi restituită în natură construcția situată în satul Tungujei, comuna Tibănești.
Prin sentința civilă nr. 958 din 22 noiembrie 2002, pronunțată de Tribunalul Iași a fost respinsă contestația formulată de petent împotriva acestei dispoziții, reținându-se că imobilul a fost înstrăinat în anul 1966 numitului B.C., deci nu a fost preluat de stat.
Apelul declarat de contestator împotriva sentinței tribunalului a fost respins, prin decizia civilă nr. 16 din 11 martie 2003, pronunțată de Curtea de Apel Iași.
Împotriva susmenționatei decizii a declarat recurs contestatorul, susținând în esență că tatăl său, C.I. a fost deposedat de imobil în 1971 – 1972 și că bunul nu a fost înstrăinat, ci închiriat.
Recurentul a mai susținut că nelegal a fost pus în posesia imobilului chiriașul B.C.
Recursul este nefondat.
La dosarul instanței de fond se află copie de pe sentința civilă nr. 5018 bis din 3 iunie 1992, pronunțată de Judecătoria Iași, prin care a fost respinsă acțiunea în revendicare și evacuare formulată de reclamanții A.Z. și C.V. împotriva pârâților B.C. și B.A.
Prin aceeași sentință a fost respinsă și cererea de rezoluțiune a convenției de vânzare-cumpărare, încheiată la data de 20 ianuarie 1966, privind imobilul revendicat în prezenta cauză.
Pentru a hotărî astfel, instanța a stabilit, cu autoritate de lucru judecat, că tatăl reclamantului, C.I., a înstrăinat cumpărătorilor B.C. și B.A. construcția ce formează obiectul acestui litigiu.
În atare situație, în mod temeinic și legal au reținut instanțele că imobilul care nu a fost preluat de stat, pentru a fi aplicabile prevederile Legii nr. 10/2001, nu poate fi restituit contestatorului.
În consecință, recursul urmează a fi respins, ca nefondat, conform art. 312 alin. (1) C. proc. civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul C.V. împotriva deciziei nr. 16 din 11 martie 2003 a Curții de Apel Iași, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 aprilie 2004.