Securitate officer status and infringement of privacy rights under post-communist memory legislation

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Obiectul cererii deduse judecății

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul C.N.S.A.S. a solicitat constatarea calității pârâtului S.A. de lucrător al Securității.

În motivarea cererii, reclamantul a arătat că sunt îndeplinite condițiile impuse art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, în sensul că pârâtul a avut gradul de locotenent colonel în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Alba, Serviciul 2 și, în această calitate, a aprobat realizarea de măsuri privind dirijarea informatorilor și contactarea anturajului persoanei urmărite sau a acesteia în scopul compromiterii persoanelor vizate.

A susținut că pârâtul, prin activitățile desfășurate, a îngrădit drepturi și libertăți fundamentale, garantate de legislația din acea vreme, în speță dreptul la viață privată și dreptul la secretul corespondenței.

Reclamantul a mai arătat că verificarea pârâtului a fost solicitată prin cererea nr. P2769/07 din 09 februarie 2009, formulată de către V.S., cu privire la ofițerii sau subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarelor la care petenta a avut acces, în speță Dosarul nr. 11212.

2. Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 4963 din 8 septembrie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea reclamantului, și, în consecință, a constatat calitatea pârâtului S.A. de lucrător al Securității.

Pentru a hotărî astfel, examinând înscrisurile cauzei, prima instanță a apreciat, în esență, că prin activitatea desfășurată, pârâtul, în calitate de ofițer al fostei Securități, a suprimat drepturi și libertăți fundamentale recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată, și anume dreptul la secretul corespondenței și dreptul la viață privată, fiind, astfel, întrunite condițiile avute în vedere de dispozițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

3. Calea de atac exercitată

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs, în termenul legal, pârâtul S.A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea căii de atac, recurentul - pârât a arătat că, în calitatea sa de ofițer în Departamentul Securității Statului - Compartimentul de contrainformații în sectoarele economice, a avut numai atribuții legate de apărarea economiei naționale, nu a suprimat sau îngrădit drepturile și libertățile fundamentale ale omului și nu a desfășurat activități în dosarul informativ în privința căruia s-a formulat cererea de verificare în speță, anexând, în acest sens, adresa nr. A1. din 13 ianuarie 1978, emisă de Inspectoratul Județean Alba al Ministerului de Interne, în care apar numele altor ofițeri care au solicitat și încuviințat măsuri în dosarul respectiv.

Criticile formulate în cadrul motivelor de recurs au fost detaliate, în privința chestiunilor de fapt, prin notele scrise depuse ulterior la dosar, la data de 11 iunie 2012.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând cauza prin prisma criticilor formulate de recurentul - pârât și a prevederilor art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat, soluția pronunțată de judecătorul fondului fiind legală.

1. Argumente de fapt și de drept relevante

Intimatul - reclamant C.N.S.A.S. a învestit instanța de contencios administrativ competentă cu o acțiune având ca obiect constatarea calității de lucrător a recurentului - pârât, în temeiul art. 11 alin. (1) din O.U.G. nr. 24/2008, având în vedere nota de constatare nr. CO1. din 29 octombrie 2010.

Verificările au fost efectuate ca urmare a cererii formulate de V.S., persoană vizată de măsurile informative întreprinse în Dosarul nr. 11212/2, avându-l ca titular pe soțul său, V.V.G., în condițiile în care recurentul - pârât a fost identificat ca fiind unul dintre ofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului, semnând unele materiale în calitatea sa de locotenent - colonel, șef serviciu la Inspectoratul Județean Alba al Ministerului de Interne, așa cum arată el însuși în motivele de recurs („Eu am pus unele rezoluții sau am semnat «De acord»”) și în notele scrise („…am avut cunoștință e existența acestui dosar de urmărire informativă și am semnat unele materiale aflate în dosar”). Art. 1 alin. (7) din O.U.G. nr. 24/2008 folosește sintagma „ofițerii și subofițerii care au contribuit la instrumentarea dosarului”, fără a detalia conținutul sau amploarea „contribuției”.

Cu privire la fondul cauzei, Înalta Curte constată că prima instanță a reținut în mod corect , pe baza documentației prezentate de C.N.S.A.S., că recurentul - pârât a avut calitatea de ofițer în cadrul Securității și că, prin activitatea desfășurată, a îngrădit exercițiul unor drepturi și libertăți fundamentale ale omului, conform definiției cuprinse în art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008.

Susținerile recurentului - pârât, în sensul că activitatea pe care a desfășurat-o s-a încadrat în atribuțiile normale de serviciu, care vizat în principal prevenirea unor acțiuni de sabotaj și contraspionajului în domeniul economic, sunt infirmate prin înscrisurile depuse la dosarul de fond, care demonstrează implicarea în acțiuni de natură să aducă atingere dreptului la viața privată, incluzând și secretul corespondenței, drept protejat normativ și în perioada anterioară anului 1989.

În acest sens, cu titlu de exemplu, sunt relevante notele de studiu și de analiză și alte documente aprobate de recurentul - pârât în dosarul de urmărire informativă „L.N.”, având cota I 2455, în Dosarul nr. R 1025, titular B.M. sau în Dosarul nr. R 938, titular RV - Șt, descrise pe larg în nota de constatare și depuse, în copie, la dosarul primei instanțe.

2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Având în vedere că dezlegarea dată fondului cauzei reflectă interpretarea și aplicarea corectă a art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 în raport cu probele cauzei, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ. și al art. 20 din Legea nr. 554/2004, recursul va fi respins, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de S.A. împotriva sentinței civile nr. 4963 din 8 septembrie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 septembrie 2012.