Scope of material error correction: exclusion of substantive grievances and procedural omissions

Asupra recursului civil de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată la data de 28 iunie 2013 pe rolul Curții de Apel Ploiești sub nr. 8409/42/2003, petentul T.M. a formulat cerere de îndreptare eroare materială a deciziei civile nr. 281 din 13 noiembrie 2003 pronunțată în Dosarul nr. 8409/2003 al Curții de Apel Ploiești.

În motivarea cererii, petentul T.M. a arătat că a solicitat, în temeiul dispozițiilor art. 322 pct. 2 C. proc. civ., revizuirea sentinței civile nr. 4640/2010 pronunțată în Dosarul nr. 2225/2000 al Judecătoriei Târgoviște, deoarece, deși la termenul de soluționare al cauzei, respectiv 24 septembrie 2010, nu au fost prezenți pârâții sau intervenienții „instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut atunci când i-au fost respinse, atât cererea reconvențională disjunsă, cât și cererea nouă depusă prin registratură, prin care solicita partajarea doar a acelor bunuri dovedite cu probe”. A arătat că, prin decizia nr. 281/2003 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești s-a reținut că prin cerere a solicitat a se constata că „instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au solicitat, fiind astfel în mod greșit la plata cheltuielilor de judecată.”

Prin încheierea de ședință din data de 18 septembrie 2013, Curtea de Apel Ploiești, secția civilă și pentru cauze cu minori și de familie, a respins cererea de îndreptare eroare materială a deciziei civile nr. 281 din 13 noiembrie 2003 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești.

La pronunțarea acestei hotărâri, curtea de apel a reținut următoarele considerente:

Prin decizia civilă nr. 281 din 13 noiembrie 2003, Curtea de Apel Ploiești a respins ca nefondat apelul declarat de contestatorul T.M. împotriva sentinței civile nr. 2869 din 18 septembrie 2003 pronunțată de Judecătoria Târgoviște, apel în care au fost invocate dispozițiile art. 125 din Constituție, art. 329 alin. (3) C. proc. civ., art. 322 pct. 2 C. proc. civ., cât și art. 318 C. proc. civ., apelantul fiind nemulțumit de soluționarea cauzelor cu care a figurat pe rolul instanțelor de judecată.

Cu privire la cererea petentului, potrivit art. 281 alin. (1) C. proc. civ., erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea și susținerile părților sau cele de calcul, precum și orice alte erori materiale din hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu sau la cerere. Raportând dispozițiile legale sus-menționate, la cererea acestuia, a rezultat că nu a fost indicată existența niciunei situații de eroare sau omisiune care să poată face obiectul unei îndreptării a erorii materiale în baza textului procedural invocat ca temei juridic al cererii. Astfel s-a apreciat ca fiind neîntemeiată cererea formulată de petent, aceasta fiind respinsă, întrucât conținutul solicitării nu se încadrează în dispozițiile art. 281 C. proc. civ., precizarea de către petent și a altor dispoziții legale, neputând fi analizate în cadrul acestei cereri, acestea putând constitui temei de drept referitor la alte căi de atac, în conformitate cu dispozițiile codului de procedură civilă.

Împotriva acestei încheieri a declarat recurs contestatorul T.M. criticând hotărârea pronunțată ca fiind netemeinică și nelegală arătând în motivarea recursului că instanța nu a avut în vedere sentința civilă nr. 4640 din care rezultă că nici pârâta și nici intervenienții nu au fost prezenți la ultimul termen de judecată, împrejurare în raport de clare instanța s-a pronunțat asupra unor lucruri care nu s-au cerut atunci când a respins cererea sa depusă prin registratură.

Analizând actele și lucrările dosarului în raport de dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte va constata netemeinicia recursului formulat având în vedere următoarele considerente:

Fundamentul juridic al pretenției recurentului care face obiect al judecării cererii acestuia înregistrată la data de 28 iunie 2013 îl constituie dispozițiile art. 281 C. proc. civ., temei de drept în raport cu care va fi realizat controlul judiciar, precum și în funcție de criticile invocate prin cererea de recurs.

Noțiunea de greșeală materială are, în sensul art. 281 C. proc. civ., înțelesul de eroare materială vizibilă, săvârșită cu ocazia redactării hotărârii. Pe această cale nu se poate urmări și obține îndreptarea hotărârii cu privire la un aspect de fond, întrucât nu ar avea caracterul unei erori materiale.

Solicitarea recurentului nu se încadrează în dispozițiile art. 281 C. proc. civ. întrucât solicitantul este în fapt nemulțumit de soluția dată în fond pretenției sale deduse judecății, soldată cu respingerea cererii sale, nemulțumire accentuată în accepțiunea recurentului și de faptul că părțile adverse nu ar fi fost prezente la judecată.

Or, îndreptarea unei hotărâri este posibilă numai dacă există greșeli materiale în sensul art. 281 C. proc. civ., întrucât pe această cale nu pot fi îndreptate greșeli de fond sau omisiuni.

Analiza punctuală a curții de apel a fost determinată de împrejurarea că ceea ce se solicita era îndreptarea unei erori materiale, iar aceasta nu permite decât verificarea unor elemente pur formale și nu o devoluare a fondului în cadrul unei proceduri menite să îndrepte doar inadvertențe de ordin formal.

Rezultă că, ceea ce se urmărește prin demersul recurentului nu se încadrează, pentru a fi astfel sancționat, pe dispozițiile art. 281 C. proc. civ. și de aceea, soluția recurată, de respingere a cererii formulate în afara condițiilor procedurale, este legală.

Pentru considerentele expuse, criticile deduse judecății se vădesc a fi nefondate, drept pentru care în temeiul dispozițiilor art. 312 alin. (1) C. proc. civ. se va respinge recursul declarat de contestatorul T.M. împotriva încheierii de ședință din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 8409/42/2003.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondat, recursul declarat de contestatorul T.M. împotriva încheierii de ședință din 18 septembrie 2013 a Curții de Apel Ploiești, secția I civilă, pronunțată în Dosarul nr. 8409/42/2003.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 decembrie 2013.