Income tax exemption for military transfer aid rejected; lower awards quashed and claim dismissed finally.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe Supreme Court (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) granted the Prosecutor General's extraordinary appeal (recurs în anulare), reversed the lower court decisions (Tribunal and Judecătorie) that had awarded a military reservist a sum for an allegedly unjustified income tax deduction, and dismissed both the main claim and the third-party claim, with the dismissal now final and irrevocable. The dispute concerned whether an "untaxable aid" granted on transfer to reserve under art. 31 of Law nr. 138/1999 (military pay law) was exempt from income tax after the entry into force of Government Ordinance nr. 73/1999 (income tax law). The court held that, in tax matters, the special law is the later-enacted O.G. nr. 73/1999, which superseded the general provision in Law nr. 138/1999, so the aid was not included in the exhaustive exemptions and was implicitly taxable; therefore, the tax withholding was justified.
Legislator headnote
AI generatedart. 31 din Legea nr. 138/1999, art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999; Income tax exemption for military transfer aid rejected; lower awards quashed and claim dismissed finally: Într-adevăr temeiul legal al acordării compensațiilor îl constituie art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 care prevede că la trecerea în rezervă se “beneficiază de un ajutor neimpozabil…, care, însă, nu a mai fost inclus în scutirile de impozit prevăzute în norma specială ulterioară, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2000, adică prin art. 5 din O.G. nr. 73/1999.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului în anulare de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată cele ce urmează:
1. La data de 27 martie 2003 s-a înregistrat recursul în anulare declarat de Procurorul General, contra deciziei civile nr. 1273 din 13 mai 2002 și a sentinței nr. 145/2002 prin care s-a admis acțiunea reclamantului G.I. pentru suma de 114.855.974 lei c/val. impozit reținut nejustificat de M.Ap.N., în baza art. 31 din Legea nr. 138/1999 și art. 7 din O.G. nr. 7/1998.
Se susține, în esență, că instanțele au încălcat dispozițiile art. 4, art. 6, art. 23 și art. 86 din O.G. nr. 73/1999 conform cărora asemenea venituri sunt asimilate celor din salarii, adică drepturile de soldă lunară și celelalte cuvenite cadrelor militare, în condițiile legii.
2. Recursul în anulare este fondat.
Reclamantul a fost trecut în rezervă cu drept de pensie, primind, totodată, un ajutor în raport de solda lunară brută conform art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999.
Prima instanță a respins acțiunea, prin sentința civilă nr. 644 din 25 octombrie 2001, dar, Curtea de apel, prin decizia nr. 476 din 4 martie 2002 a acordat suma pretinsă, cu motivarea că dispozițiile din Legea nr. 138/1999 sunt speciale și derogatorii față de cele din O.G. nr. 73/1999 în care sunt stabilite limitativ cazurile de scutire de impozit.
Această interpretare este eronată, întrucât în materie de impozite și taxe, vizând raportul juridic de drept fiscal, legea specială este O.G. nr. 73/1999 privind impozitul pe venit, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2000, iar, nu Legea nr. 138/1999 privind salarizarea și alte drepturi ale personalului militar, publicată în M. Of., nr. 347 din 22 iulie 1999.
Pe de altă parte, legea specială a intrat în vigoare ulterior celei generale, iar reclamantul solicită drepturile bănești începând cu luna mai 2000.
Într-adevăr temeiul legal al acordării compensațiilor îl constituie art. 31 alin. (1) din Legea nr. 138/1999 care prevede că la trecerea în rezervă se “beneficiază de un ajutor neimpozabil…, care, însă, nu a mai fost inclus în scutirile de impozit prevăzute în norma specială ulterioară, intrată în vigoare la 1 ianuarie 2000, adică prin art. 5 din O.G. nr. 73/1999.
Așadar, făcând aplicarea principiului că în materie de impozite legea specială este O.G. nr. 73/1999, care prevalează normei generale și constatând că textul art. 31 din Legea nr. 138/1999 a fost implicit abrogat, Curtea va casa decizia și va respinge acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justiție.
Casează decizia nr. 1273 din 13 mai 2002 a Tribunalului Constanța, precum și sentința civilă nr. 145 din 8 ianuarie 2002 a Judecătoriei Constanța și respinge atât acțiunea cât și cererea de chemare în garanție.
Respinge cererea de restabilire a situației anterioare.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 23 martie 2004.