Competition challenge waiver holds plaintiff liable for intervenor costs and appeal costs.
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the plaintiff's appeal as unfounded, affirming the lower court's ruling that the plaintiff must pay the intervenor's litigation costs after voluntarily abandoning the claim, and ordered the appellant to pay 500 lei in appeal costs. The dispute arose from an administrative suit challenging a competition and appointment to a public servant position; after the plaintiff filed for discontinuance, the trial court, at the intervenor's request, held the plaintiff liable for costs under Article 274(1) of the Civil Procedure Code, a decision the appellant contested. The appellate court reasoned that waiver of the claim does not absolve the plaintiff from paying costs incurred by parties who responded to the suit, and that the awarded fees were not disproportionate under Article 274(3), given the claim's scope, case complexity, and counsel's work.
Legislator headnote
AI generatedart. 246 C. proc. civ, art. 274 alin. (1) C. proc. civ, art. 274 alin. (3) C. proc. civ, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Competition challenge waiver holds plaintiff liable for intervenor costs and appeal costs: The dispute arose from an administrative suit challenging a competition and appointment to a public servant position; after the plaintiff filed for discontinuance, the trial court, at the intervenor's request, held the plaintiff liable for costs under Article 274(1) of the Civil Procedure Code, a decision the appellant contested. The appellate court reasoned that waiver of the claim does not absolve the plaintiff from paying costs incurred by parties who responded to the suit, and that the awarded fees were not disproportionate under Article 274(3), given the claim's scope, case complexity, and counsel's work.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedLegal basis for rejecting the appeal as unfounded.
Full text
Asupra recursului de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
1. Cadrul procesual
Prin cererea introductivă adresată Curții de Apel București, reclamantul V.D.S. a solicitat în contradictoriu cu A.N.F.P., Primăria Săpânța și intervenienții U.N.B.R., Baroul Maramureș și Inspecția Muncii, anularea concursului și a actelor subsecvente acestuia, respectiv propunerea de numire în funcția publică de conducere de secretar al Primăriei Săpânța și dispoziția Primarului comunei Săpânța de numire în funcția publică de conducere de secretar al Primăriei Săpânța.
2. Hotărârea instanței de fond
A. Prin încheierea din data de 12 decembrie 2012 a Curții de Apel București s-a luat act de renunțarea reclamantului la judecarea cererii, fiind obligat reclamantul la plata cheltuielilor de judecată către U.N.B.R.
B. Motivele de fapt și de drept care au stat la baza formării convingerii instanței
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța a reținut că, la data de 19 noiembrie 2012, reclamantul V.D.S. a formulat cerere de renunțare la judecată.
Având în vedere aspectul că cererea de renunțare la judecată s-a făcut după comunicarea cererii de chemare în judecată, instanța a dispus, la cererea U.N.B.R., obligarea reclamantului la plata cheltuielilor de judecată avansate de această instituție în legătură cu acest dosar.
3. Recursul formulat de V.D.S.
Prin cererea de recurs formulată, recurentul a criticat hotărârea instanței de fond în ceea ce privește obligarea reclamantului la acordarea cheltuielilor de judecată către U.N.B.R. A susținut că dispozițiile art. 246 C. proc. civ. prevăd faptul că reclamantul poate fi obligat la plata cheltuielilor de judecată numai față de pârât, iar în cauza dedusă judecății U.N.B.R. are calitatea de intervenient în favoarea reclamantului.
În subsidiar, s-a solicitat diminuarea cheltuielilor ce au fost acordate U.N.B.R., apreciindu-se faptul că aceste cheltuieli solicitate sunt nejustificat de mari față de munca îndeplinită de avocat.
II. Decizia instanței de recurs
Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu soluționarea recursului declarat, analizând motivele de recurs formulate în raport cu hotărârea atacată, materialul probator și dispozițiile legale incidente în cauză, va respinge recursul ca nefondat pentru considerentele ce urmează:
1. Argumentele de fapt și de drept relevante
În conformitate cu dispozițiile art. 274 alin. (1) C. proc. civ. cheltuielile de judecată sunt suportate de partea care cade în pretenții.
Având ca fundament aceste dispoziții legale s-a admis ideea că la baza răspunderii pentru plata cheltuielilor de judecată stă culpa procesuală a părții.
Or, faptul că reclamantul a renunțat la cererea de chemare în judecată nu este de natură a-l exonera pe acesta de la obligația achitării cheltuielilor de judecată avansate de celelalte părți, care au primit cerea de chemare în judecată a reclamantului și care au angajat cheltuieli pentru asigurarea apărării în dosarul de față.
Analizând și cererea recurentului de reducere a cheltuielilor de judecată acordate, în temeiul art. 274 alin. (3) C. proc. civ., Înalta Curte a constatat că aceste cheltuieli nu sunt nepotrivit de mari față de mărimea pretențiilor, complexitatea cauzei și munca desfășurată de avocat.
2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, constatând că nu există motive de casare sau de modificare a hotărârii atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de V.D.S. împotriva încheierii din data de 12 decembrie 2012 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Obligă recurentul la plata sumei de 500 lei către intimata U.N.B.R., reprezentând cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 6 noiembrie 2013.