Work group classification claim over 1975–1990 barred as recourse inadmissible against final labor ruling.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the claimant’s recourse against the civil decision of the Court of Appeal, thereby leaving the lower court’s rejection of the labor dispute claim in force. The claimant, who sought the award of a work group classification for the period May 1975 – 1 January 1990, had already lost twice on the merits (Tribunal and Court of Appeal) and then attempted to challenge the appellate court’s final recourse decision by filing what she called an “appeal,” which was referred to the High Court for material competence. The Court reclassified the plea as a recourse under Article 4 point 1 of the Civil Procedure Code, but found it inadmissible under Article 299(1) because the contested decision, issued under Articles 208 and 214 of Law No. 62/2011 on social dialogue, was final and irrevocable pursuant to Article 377(2) point 4; no further procedural avenue existed, and granting one would violate the principles of legality and constitutional equality.
Legislator headnote
AI generatedart. 256 alin. (1) C. proc. civ, Art. 4 pct. 1 C. proc. civ, art. 299 alin. (1) C. proc. civ, art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ, art. 126 alin. (2) din Constituția; Work group classification claim over 1975–1990 barred as recourse inadmissible against final labor ruling: The claimant, who sought the award of a work group classification for the period May 1975 – 1 January 1990, had already lost twice on the merits (Tribunal and Court of Appeal) and then attempted to challenge the appellate court’s final recourse decision by filing what she called an “appeal,” which was referred to the High Court for material competence. The Court reclassified the plea as a recourse under Article 4 point 1 of the Civil Procedure Code, but found it inadmissible under Article 299(1) because the contested decision, issued under Articles 208 and 214 of Law No. 62/2011 on social dialogue, was final and irrevocable pursuant to Article 377(2) point 4; no further procedural avenue existed, and granting one would violate the principles of legality and constitutional equality.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedKey legal questions extracted by Legislator
AI generatedUsed to determine that the decision against which the appeal was lodged was final and thus the appeal was inadmissible.
Cited to establish that the decision of the Court of Appeal was final (irevocabilă), supporting the inadmissibility ruling.
Full text
Deliberând, în condițiile art. 256 alin. (1) C. proc. civ., asupra recursului de față;
Prin cererea înregistrată sub nr. 5911/113/2011 pe rolul Tribunalului Brăila, secția I civilă, reclamanta O.E. a solicitat în contradictoriu cu pârâta SC P. SA Brăila pronunțarea unei hotărâri prin care să i se acorde grupa de muncă pentru activitatea desfășurată în perioada mai 1975 - 01 ianuarie 1990.
Prin Sentința civilă nr. 346 din 21 martie 2012 Tribunalul Brăila a respins ca nefondată acțiunea.
Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamanta, iar prin Decizia civilă nr. 1.349 din 12 iunie 2012 Curtea de Apel Galați a admis recursul, a casat sentința și a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare cauza a fost înregistrată pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. 5911/113/2011* și prin Sentința civilă nr. 42 din 16 ianuarie 2013 Tribunalul Brăila a respins din nou acțiunea ca fiind nefondată.
Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta O.E., recursul fiind respins ca nefondat de Curtea de Apel Galați prin Decizia civilă nr. 891 din 18 aprilie 2013.
Prin cererea înregistrată sub nr. 732/44/2013 pe rolul Curții de Apel Galați reclamanta O.E. a solicitat să i se admită "din nou apel la recurs" împotriva Deciziei civile nr. 891 din 18 aprilie 2013 a Curții de Apel Galați.
Prin Decizia civilă nr. 10A din 3 septembrie 2013 Curtea de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale, a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Pentru a decide astfel, Curtea a reținut că o sentință pronunțată de un tribunal poate fi atacată la Curtea de Apel, iar decizia acesteia din urmă poate fi atacată la Înalta Curte de Casație și Justiție.
Este adevărat că dispozițiile art. 2 - 4 C. proc. civ. nu consacră expres acest principiu sau că instanța supremă ar putea analiza apeluri promovate împotriva deciziei de recurs a unei curți de apel, dar acest aspect este strâns legat chiar de excepția inadmisibilității căii de atac de față, excepție ce nu poate fi analizată de o instanță necompetentă material.
Analizând cu prioritate admisibilitatea recursului declarat de reclamanta O.E., în raport de dispozițiile art. 137 alin. (1) raportat la art. 299 alin. ()1 C. proc. civ., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil.
Mai întâi, Înalta Curte va proceda la calificarea căii de atac intitulată de reclamantă "apel". Art. 4 pct. 1 C. proc. civ., prin care se stabilește competența materială a instanței supreme, dispune că aceasta judecă recursurile declarate împotriva hotărârilor curților de apel și a altor hotărâri, în cazurile prevăzute de lege. Așa fiind, calea de atac promovată de reclamantă va fi calificată drept recurs.
Potrivit dispozițiilor art. 299 alin. (1) C. proc. civ., sunt supuse recursului hotărârile date fără drept de apel, cele date în apel, precum și, în condițiile prevăzute de lege, hotărârile altor organe cu activitate jurisdicțională.
Decizia atacată cu recurs a fost pronunțată în condițiile art. 208 și 214 din Legea dialogului social nr. 62/2011 cu modificările și completările ulterioare, referitoare la competența materială și la căile de atac în materia litigiilor de muncă, fiind o decizie irevocabilă, potrivit dispozițiilor art. 377 alin. (2) pct. 4 C. proc. civ.
Recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de legea procesuală constituie o încălcare a principiului legalității, precum și al principiului constituțional al egalității în fața legii și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.
Or, normele procesuale privind sesizarea instanțelor judecătorești și soluționarea cererilor în limitele competenței atribuite prin lege sunt de ordine publică, corespunzător principiului stabilit prin art. 126 alin. (2) din Constituția României, neobservarea acestora fiind sancționată cu nulitatea hotărârii judecătorești pronunțate cu nesocotirea lor.
Pentru aceste considerente recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de reclamanta O.E. împotriva Deciziei civile nr. 891 din 18 aprilie 2013 a Curții de Apel Galați, secția conflicte de muncă și asigurări sociale.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie 2014.
Procesat de GGC - AM