Defendants' appeals admitted; suspended sentences reinstated in cigarette smuggling case, civil customs claim rejected.

Deliberând asupra recursurilor de față; în baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 385 din 20 iulie 2012 a Tribunalului Galați, secția penală, s-au dispus următoarele:

- a fost respinsă cererea formulată de inculpații C.M., M.N. și S.M., de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003;

- în temeiul art. 334 C. proc. pen. a fost admisă cererea formulată de aceeași inculpați, de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1), raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006 și, respectiv, din infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001;

- a fost condamnat inculpatul C.M. la o pedeapsă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani (pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit.

c) C. pen. - faptă săvârșită la data de 14/15 mai 2012), la o pedeapsă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani (pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 270 alin. (1), în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit.

c) C. pen. - faptă săvârșită la data de 14/15 mai 2012), respectiv la o pedeapsă de 1 (una) lună închisoare (pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit.

e) C. pen. - faptă săvârșită la data de 14/15 mai 2012). În temeiul art. 33 lit.

a) C. pen., în referire la art. 34 lit.

b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în cauză, de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, respectiv 1 lună închisoare, stabilindu-se ca inculpatul C.M. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului C.M., pe perioada executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen. Conform art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe perioada termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit în baza art. 862 alin. (1) C. pen. și calculat cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Potrivit art. 863 alin. (1) C. pen., s-a impus inculpatului C.M. ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 alin. (1) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen., referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatului C.M.. în temeiul art. 350 alin. (3) lit.

b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului C.M., dacă nu este arestat în altă cauză, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestării preventive, de la 15 mai 2012 până la zi (respectiv, 20 iulie 2012).

- a fost condamnat inculpatul M.N. la o pedeapsă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani (pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit.

c) C. pen. - faptă săvârșită la data de 14/15 mai 2012), la o pedeapsă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani (pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 270 alin. (1), în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit.

c) C. pen. - faptă săvârșită la data de 14/15 mai 2012), respectiv la o pedeapsă de 1 (una) lună închisoare (pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit.

e) C. pen. - faptă săvârșită la data de 14/15 mai 2012). În temeiul art. 33 lit.

a) C. pen., în referire la art. 34 lit.

b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în cauză, de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, respectiv 1 lună închisoare, stabilindu-se ca inculpatul M.N. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului M.N., pe perioada executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen. Conform art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe perioada termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit în baza art. 862 alin. (1) C. pen. și calculat cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Potrivit art. 863 alin. (1) C. pen., s-a impus inculpatului M.N. ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natura a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 alin. (1) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen., referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatului M.N. În temeiul art. 350 alin. (3) lit.

b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului M.N., dacă nu este arestat în altă cauză, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestării preventive, de la 15 mai 2012 până la zi (respectiv, 20 iulie 2012).

- a fost condamnat inculpatul S.M. la o pedeapsă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani (pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit.

c) C. pen. - faptă săvârșită la data de 14/15 mai 2012), la o pedeapsă de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani (pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 270 alin. (1), în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit.

c) C. pen. - faptă săvârșită la data de 14/15 mai 2012), respectiv la o pedeapsă de 1 (una) lună închisoare (pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu aplicarea art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit.

e) C. pen. - faptă săvârșită la data de 14/15 mai 2012), în temeiul art. 33 lit.

a) C. pen., în referire la art. 34 lit.

b) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate în cauză, de 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, 2 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 ani, respectiv 1 lună închisoare, stabilindu-se ca inculpatul S.M. să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 (doi) ani și 6 (șase) luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen., pe o perioadă de 2 (doi) ani. În temeiul art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului S.M., pe perioada executării pedepsei închisorii, pedeapsa accesorie constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit.

a) teza a II-a și b) C. pen. Conform art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, pe perioada termenului de încercare de 5 (cinci) ani, stabilit în baza art. 862 alin. (1) C. pen. și calculat cu începere de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri. Potrivit art. 863 alin. (1) C. pen., s-a impus inculpatului S.M. ca, pe durata termenului de încercare, să se supună următoarelor măsuri de supraveghere: să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Galați; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 alin. (1) C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen., referitoare la revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei. Potrivit art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii, s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii aplicate inculpatului S.M. În temeiul art. 350 alin. (3) lit.

b) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului S.M., dacă nu este arestat în altă cauză, iar în baza art. 88 C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și arestării preventive, de la 19 mai 2012 până la zi (respectiv, 20 iulie 2012).

- pe latură civilă, s-a respins ca nefondată acțiunea civilă exercitată de partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați.

- în temeiul art. 13 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, în referire la art. 118 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpați a următoarelor bunuri depuse la Camera de corpuri delicte a I.J.P.F. Galați, conform dovezii de primire din 16 mai 2012 (Dosarul nr. 99/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați: - 13.120 pachete de țigări marca "D."; - 15.880 pachete de țigări marca "C.").

- conform art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., în referire la art. 169 alin. (1) C. proc. pen., s-a dispus restituirea către inculpatul S.M., după rămânerea definitivă a hotărârii, a sumei de 3.250,00 euro, indisponibilizată în contul RO.EUR (cod IBAN RO67), deschis la C.B., Sucursala Galați (recipisa de consemnare din data de 31 mai 2012).

- în temeiul art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., s-a dispus ridicarea - la momentul rămânerii definitive a hotărârii - a sechestrului asigurător instituit prin Ordonanța nr. 99/D/P/2012 din data de 01 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați, cu privire la: - autovehiculul marca F.T. cu număr de înmatriculare AAA, proprietatea inculpatului C.M.; - autovehiculul marca O.Z., cu numărul de înmatriculare BBB, aparținând inculpatului M.N.; - autovehiculul marca M., cu numărul de înmatriculare CCC , proprietatea inculpatului S.M.

- au fost obligați inculpații C.M., M.N. și S.M. la plata a câte 1.100 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a dispune în acest sens, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 99/D/P/2012 din 08 iunie 2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați, s-a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a inculpaților C.M., M.N. și S.M. În fapt, s-a reținut pentru fiecare inculpat săvârșirea, în concurs real, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen., a infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, de art. 270 alin. (1), în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Totodată, prin același act de inculpare s-a mai dispus disjungerea cauzei în vederea continuării cercetărilor față de făptuitorul "A." și față de alți cetățeni moldoveni, rămași neidentificați, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, art. 270 alin. (1) în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României și art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României.

În concret, prin actul de acuzare, în sarcina inculpaților C.M., M.N. și S.M. s-a reținut că, la sfârșitul anului 2011, ar fi constituit împreună cu făptuitorul "A.", dar și cu alte persoane rămase neidentificate, un grup infracțional, în scopul obținerii de importante foloase materiale din contrabanda cu țigări. Acționând în cadrul grupului infracțional astfel constituit, în cursul lunii mai 2012, prin acțiuni repetate desfășurate în baza aceleiași rezoluții infracționale cei trei inculpați au încercat să introducă în mod ilegal pe teritoriul României prin alte locuri decât cele anume destinate diverse cantități de țigări, iar în noaptea de 14/15 mai 2012 au introdus în mod ilegal pe teritoriul României prin trecerea frauduloasă a râului Prut - frontiera de stat româno-moldovenească, cu ajutorul unor ambarcațiuni, cantitatea de 15.880 pachete de țigări marca "C." și 13.120 pachete de țigări marca "D.", prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin comiterea faptei fiind de 255.026 RON. În fine, s-a mai reținut în sarcina inculpaților că, acționând în cadrul aceluiași grup infracțional, în cursul lunii mai 2012 au ajutat alte persoane neidentificate - prin acordarea, în mod repetat dar în baza aceleiași rezoluții infracționale, a unui sprijin moral - la încercarea de a traversa și în noaptea de 14/15 mai 2012, la traversarea efectivă, în mod ilegal, a frontierei de stat româno-moldovenească, în ambele sensuri, prin alte locuri decât cele anume prevăzute pentru controlul de frontieră.

Probatoriul din cursul urmăririi penale s-au concretizat în următoarele mijloace de probă: acte sesizare flagrant, acte de investigare, proces-verbal de constatare, ordonanțe provizorii de autorizare a efectuării de înregistrări video, planșe foto, precum și declarațiile inculpaților C.M., M.N. și S.M. Inculpaților le-a fost prezentat materialul de urmărire penală, la data de 07 iunie 2012, astfel cum rezultă din procesele-verbale aflate la dosarul de urmărire penală.

Până la începerea cercetării judecătorești, cei trei inculpați au declarat că recunosc săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și au solicitat ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, în conformitate cu dispozițiile art. 3201 C. proc. pen.

Inculpații au depus la dosarul cauzei numai acte în circumstanțiere.

Revenind la faptele deduse judecății, instanța de fond a arătat că, prin actul de inculpare s-a reținut că profiturile importante obținute din comercializarea "la negru" a țigărilor introduse în România, în mod ilegal, respectiv prin derularea unor activități de contrabandă, au determinat o colaborare între cetățeni moldoveni și cetățeni români. Pentru a aprecia în mod corect veniturile obținute din valorificarea țigărilor de contrabandă, s-a precizat că în țările de origine, respectiv Republica Moldova sau Ucraina, acestea se comercializează cu prețuri mai mici cu 70 - 80% față de cele practicate în România. Profiturile obținute din activitatea de contrabandă sunt mari nu numai datorită diferențelor dintre prețurile la țigări practicate în Republica Moldova și Ucraina, pe de o parte, și România, pe de altă parte, ci și faptului că, prin introducerea acestora în țară, în mod ilicit, sunt sustrase de la plata taxelor vamale de import, a TVA.-ului la import și a accizei. De asemenea, prin comercializarea lor ulterioară "la negru" se obțin profituri importante, având în vedere că se eludează plata impozitului pe profit și a TVA.-ului.

Astfel, în acest context, la sfârșitul anului 2011, potrivit rechizitoriului, s-a inițiat și constituit un grup infracțional organizat specializat în introducerea în România, peste frontiera de stat a unor cantități mari de țigarete format din inculpații M.N., S.M. și C.M. și din alți cetățeni ai Republicii Moldova, dintre aceștia fiind stabilită cu certitudine participarea unui făptuitor identificat sub numele "A.". Cercetările efectuate în cauză au evidențiat faptul că membrii grupului infracțional au acționat în mod conjugat în vederea trecerii peste frontiera de stat a unor importante cantități de țigări, prin alte locuri decât cele destinate controlului de frontieră, respectiv prin trecerea acestora cu ambarcațiuni peste râul Prut.

S-a arătat în actul de inculpare că, din grupul infracțional organizat făceau parte doar cetățeni moldoveni sau cu dublă cetățenie română și moldovenească, acest criteriu, de constituire a grupului infracțional, fiind o măsură de autoprotecție față de autoritățile române. În acest mod, membrii grupului infracțional urmăreau să se asigure că autoritățile române se aflau în imposibilitatea de a intercepta comunicațiile telefonice ce se desfășurau între membrii grupului infracțional, în condițiile în care activitățile de organizare a comiterii faptelor se desfășurau, în exclusivitate pe teritoriul Republicii Moldova. În același scop membrii grupului infracțional au gândit și folosirea unui sistem de comunicare considerat sigur, respectiv achiziționarea unor aparate telefonice care să fie utilizate doar pentru organizarea activităților de contrabandă și pe perioada comiterii faptelor. În aceste aparate telefonice urmau să fie introduse cartele telefonice prepay ce aparțineau unor rețele de telefonie mobilă din Republica Moldova, convorbirile urmând a fi purtate doar în apropierea malului râului Prut, unde au acoperire atât rețelele de telefonie mobilă românești cât și rețelele de telefonie mobilă moldovenești.

S-a mai reținut în rechizitoriu că membrii grupului infracțional au decis utilizarea la activitățile de transport a țigărilor cât și la activitățile de asigurare a măsurilor de siguranță a derulării în bune condițiuni a activităților de contrabandă a unor autovehicule ai căror proprietari erau dificil de identificat în urma verificărilor operativ-curente efectuate în bazele de date deținute de autoritățile române și pentru a căror identificare era necesară efectuarea unor investigații suplimentare. În acest scop, inculpații au implicat în desfășurarea activității lor organizate de contrabandă un număr de trei autovehicule: - autoturismul marca O.Z. cu numărul de înmatriculare BBB, (înmatriculat de numita R.A.D., dar deținut de inculpatul M.N.); - autoturismul marca M. înmatriculat în Bulgaria sub numărul CCC (deținut de inculpatul S.M.); - autovehiculul de transport marfă marca F.T. cu numărul de înmatriculare AAA (achiziționat de inculpați la începutul lunii mai 2012, de la numita B.M.A. și deținut de inculpatul C.M.).

S-a mai reținut faptul că inculpații C.M., M.N. și S.M. au făcut, începând cu luna martie 2012, demersuri susținute pentru identificarea unor locuri favorabile derulării actelor de contrabandă cu țigări în zona de competență a Sectorului Poliției de Frontieră Foltești (S.P.F.) din cadrul Serviciului Teritorial al Poliției de Frontieră Galați (S.T.P.F.), concomitent cu strângerea de date și informații privitoare la dispunerea echipajelor politiei de frontieră și a locului de amplasare a aparaturii de vedere pe timp de noapte ce funcționează pe principiul termoviziunii (proces-verbal de sesizare din oficiu, procese-verbale de investigații). Prin Ordonanța provizorie numărul 71/AP/2012 din data de 03 mai 2012 s-a autorizat, cu titlu provizoriu, efectuarea de înregistrări de imagini, în mediu ambiental, asupra momentelor în care membrii grupului infracțional organizau introducerea în țară și transportul cantităților de țigări.

Astfel, la data de 03 mai 2012, la ora 13.55, în zona de frontieră și-au făcut apariția inculpații M.N., S.M. și C.M., care s-au deplasat cu autoturismul marca M., înmatriculat în Bulgaria sub numărul CCC, pe DN 26 până în dreptul fermei agricole aparținând SC R.P. SA Galați, după care au părăsit această cale de comunicație intrând pe drumul ce traversează ferma agricolă și care face legătura între DN 26 și cantonul "D." amplasat în imediata apropiere a râului Prut, respectiv lângă digul de protecție al râului.

Ca urmare a acestor verificări, membrii grupului infracțional au decis ca activitatea de introducere a cantităților de țigări, în mod fraudulos, pe teritoriul României să fie realizată prin trecerea acestora peste râul Prut cu ambarcațiuni de către membrii grupului infracțional aflați în Republica Moldova și preluarea acestora pe malul românesc în dreptul cantonului "D.", situat la o distanță de 500 metri amonte de stâlpul de frontieră (SF) 1290, loc din care pe un drum secundar, ce trecea prin incinta fermei aparținând SC R.P. SA Galați, se poate ajunge cu ușurință la DN26. În alegerea locului de debarcare a țigărilor a cântărit în mod favorabil și faptul că inculpații se puteau deplasa în mod facil cu autovehiculul destinat transportului țigărilor până în apropiere de malul râului Prut pe digul de protecție. De asemenea malul împădurit al râului Prut le oferea atât acestora cât și membrilor moldoveni ai grupului infracțional protecția vizuală în momentele debarcării țigărilor și al transportului acestora spre mijlocul de transport. În acest context membrii grupului infracțional au demarat procedurile în vederea introducerii în țară a cantităților de țigarete, aceștia împărțindu-și rolurile pe care trebuiau să le joace pentru îndeplinirea cu succes a activităților infracționale.

În actul de sesizare se menționează că, în cadrul grupului infracțional, fiecare membru avea roluri bine stabilite, a căror îndeplinire condiționa realizarea cu succes a scopului infracțional comun, respectiv acela al obținerii unor importante venituri materiale ca urmare a introducerii în România, a unor importante cantități de țigări, prin trecerea acestora, în mod fraudulos, peste frontiera de stat.

Astfel, în cadrul grupului infracțional făptuitorul "A.", avea rolul de a organiza membrii moldoveni ai grupului infracțional în vederea realizării trecerii peste frontiera de stat a cantităților de țigări, respectiv transportul țigărilor de la locul de depozitare din Republica Moldova către malul râului Prut, încărcarea acestora în ambarcațiunile ce aveau rolul de a le transporta de la malul moldovenesc al râului până la malul românesc al râului Prut.

Din investigațiile efectuate a reieșit faptul că membrii grupului infracțional dețineau în Republica Moldova un spațiu de depozitare, situat în localitatea Cahul, locație în care era depozitată o cantitate mare de baxuri cu țigări ce urmau a fi trecute ilegal în România.

Conform indicațiilor date de făptuitorul "A.", inculpații S.M. și C.M. au identificat, prin intermediul rețelei Internet, autoutilitara marca F.T., ce era oferită spre vânzare de numita B.M.A., autovehiculul urmând a fi utilizat exclusiv pentru transportul cantității de țigări de la malul râului Prut spre beneficiarul acestora.

Astfel, la data de 06 mai 2012 inculpații M.N., C.M. și S.M. s-au deplasat în municipiul București, unde au cumpărat de la numita B.M.A. autoutilitara înmatriculată sub numărul sus-menționat, contra sumei de 4.100 euro, fiind încheiat cu inculpatul C.M. un contract de vânzare-cumpărare pentru un vehicul folosit. Suma de 4.100 euro stabilită ca preț al autoutilitarei a fost achitată însă de inculpatul S.M., aceasta urmând să fie dedusă, ulterior, din profiturile realizate ca urmare a desfășurării activităților de contrabandă. Autoutilitara a fost parcată pe str. T. din municipiul Galați, în zona cunoscută sub denumirea de "B.T.", cu scopul de a putea fi ușor de preluat în vederea realizării transportului de țigări.

Prin actul de sesizare se arată că, în cadrul grupului infracțional, inculpatul M.N. avea rolul de a ține legătura cu membrii moldoveni ai grupului infracțional organizat, printre care se număra și făptuitorul "A.", pentru a organiza în bune condițiuni trecerea cantităților de țigări, în mod ilegal, peste frontiera de stat, iar pe de altă parte de a asigura traseul ce trebuia urmat de microbuzul în care se aflau încărcate țigările după preluarea acestora de la malul râului Prut. În acest scop inculpatul M.N. trebuia să se deplaseze cu autoturismul marca O.Z. cu numărul de înmatriculare BBB pe DN 26 pentru a identifica eventualele echipaje mobile ale poliției de frontieră care puteau deconspira activitățile ilegale desfășurate de membrii grupului infracțional în zona de frontieră, iar după pătrunderea microbuzului în zona de frontieră avea rolul de a supraveghea în același scop DN 26 dintr-un punct fix, respectiv incinta stației de carburanți dezafectată situată în imediată apropiere a "H.R.".

Prin rechizitoriu se arată că inculpatul S.M. avea rolul să se deplaseze cu autoturismul marca M. cu numărul de înmatriculare CCC pe DN 26 pentru a identifica eventualele echipaje mobile ale poliției de frontieră, precum și rolul de a asigura traseul urmat de autoutilitara, încărcată cu țigări, spre municipiul Galați, în calitate de antemergător. Inculpatul C.M. avea rolul de a se deplasa în municipiul Galați și de a prelua, din locul în care se afla parcată, autoutilitara marca F.T. și de a se deplasa spre locul convenit pentru preluarea țigărilor de la malul râului Prut. În acest loc, cu ajutorul membrilor moldoveni ai grupului infracțional care treceau fraudulos frontiera de stat, avea rolul de a le prelua și de a le încărca în mijlocul de transport special procurat, după care trebuia să le transporte pe raza municipiului Galați și ulterior spre municipiul București către beneficiarii acestora.

Conform înțelegerii, după preluarea cantității de țigări de la malul râului Prut inculpatul C.M. trebuia să conducă autoutilitara marca F.T., în care acestea erau încărcate țigările de contrabandă, pe drumul secundar ce face legătura între malul râului Prut și DN 26, prin incinta fermei SC R.P. SA Galați, după care să-și continue deplasarea pe aproximativ un kilometru pe DN 26.

În apropiere de intersecția DJ 242 cu DN 26, acesta din urmă se intersectează cu un drum secundar, neasfaltat, ce face legătura cu localitatea Fântânele, comuna Scânteiești, județul Galați, drum ce trebuia utilizat pentru a se deplasa până în această din urmă localitate. Ulterior, trebuia să-și continue deplasarea cu autovehiculul în care se aflau încărcate țigările pe drumul comunal ce face legătura între localitatea Fântânele și localitatea Scânteiești după care să urmeze DJ 261A până la DN 24A pe care trebuia să se deplaseze până la intersecția acestuia cu DN 26, în apropiere de pădurea Gârboavele și apoi, pe această din urmă cale de comunicație spre municipiul Galați.

Membrii grupului infracțional au ales pentru deplasarea spre municipiul Galați această rută urmărind să evite depistarea lor, aceștia cunoscând faptul că pe DN 26, calea ce mai scurtă spre municipiul Galați, erau amplasate, de regulă, cel puțin două puncte de control ale poliției de frontieră.

În tot acest timp, inculpatul C.M. trebuia să aibă asigurat traseul de inculpații S.M. și M.N. Cel dintâi trebuia să se deplaseze cu autoturismul marca M. cu numărul de înmatriculare CCC, în calitate de antemergător, iar cel de-al doilea să urmeze traseul parcurs de autoutilitară cu autoturismul marca O.Z. cu numărul de înmatriculare BBB, ambii având rolul de a-i semnala inculpatului C.M. prezența eventualelor echipaje de poliție de pe traseu.

În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit faptul că în cursul lunii mai 2012, acționând în baza aceleiași rezoluții infracționale, dar prin două acte materiale diferite, membrii grupului infracțional au încercat și, respectiv, au reușit introducerea în România, în mod ilegal, prin trecerea frauduloasă peste frontiera de stat, a unui număr total de 29.000 pachete de țigări cu timbre de accizare emise de autoritățile fiscale ale Republicii Moldova, prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin comiterea faptelor ce fac obiectul prezentei cauze fiind de 255.026 RON, activitatea infracțională derulată fiind următoarea:

1. În noaptea de 06/07 mai 2012, în scopul desfășurării activităților infracționale, inculpatul M.N. s-a prezentat în PTF Oancea, județul Galați, pe sensul de intrare în România, la volanul autoturismului marca O.Z. cu numărul de înmatriculare BBB, cu scopul declarat de a se deplasa pe raza municipiului București, la aeroport. Întrucât acesta nu avea asupra sa permisul de conducere, nu i s-a permis intrarea în țară. Ulterior, inculpatul M.N. a revenit în punctul de trecere având asupra sa permisul de conducere, astfel permițându-i-se intrarea în România.

În intervalul de timp dintre cele două încercări de a pătrunde în România ale inculpatului M.N., inculpații C.M. și S.M. au intrat în România prin PTF Oancea la bordul autovehiculului marca M. cu numărul de înmatriculare CCC, cu scopul declarat al unei deplasări în localitatea Oancea. Cei doi au părăsit punctul de trecere a frontierei și s-au deplasat în viteză pe comunicația DN26, către municipiul Galați.

Întrucât existau indicii cu privire la intenția membrilor grupului infracțional de a realiza introducerea în România a unei cantități de țigări prin trecerea acestora peste râul Prut în seara zile de 06 mai 2012 organele de urmărire penală au procedat la organizarea prinderii în flagrant a acestora, sens în care a fost constituit un dispozitiv operativ.

În aceste condiții, prin Ordonanța provizorie nr. 73/AP/2012 din data de 06 mai 2012 s-a autorizat, cu titlu provizoriu, efectuarea de înregistrări de imagini în mediul ambiental asupra momentelor în care membrii grupului infracțional realizau activitățile de contrabandă.

Astfel, în data de 07 mai 2012, în jurul orei 03.28, prin utilizarea aparaturii de vedere pe timp de noapte ce funcționează pe principiul termoviziunii, a fost surprins momentul în care autoutilitara marca F.T. de culoare albă, s-a deplasat pe comunicația DN26 dinspre localitatea Foltești spre localitatea Vlășcuța, a părăsit DN26, a staționat scurt timp în dreptul fermei SC R.P. SA după care a continuat deplasarea către râul Prut.

După aproximativ 4,5 kilometri parcurși către Prut, la aproximativ 1,5 kilometri de malul apei, autoutilitara a schimbat direcția de mers, înapoi către ferma aparținând SC R.P. SA Galați după care a continuat, pentru o scurtă durată, deplasarea pe DN26 pe care l-a părăsit în dreptul hanului de la intrarea în localitatea Foltești, cunoscut sub numele de "H.R.". Dispozitivul operativ a surprins momentul în care autoutilitara a părăsit DN 26 continuând deplasarea pe un drum secundar neasfaltat ce face legătura între DN26 și localitatea Scânteiești, fiind precedat de autoturismul marca M. cu numărul CCC, în calitate de antemergător. De asemenea, dispozitivul operativ a constatat faptul că autoturismul marca O.Z., condus de inculpatul M.N., a menținut poziția în stația de carburanți dezafectată din vecinătatea hanului pentru încă circa zece minute de la momentul devansării acestui reper de autoutilitara F.T., după care a început deplasarea către municipiul Galați, pe DN26.

S-a reținut în actul de sesizare al instanței că ulterior a reieșit faptul că activitatea infracțională a celor trei inculpați a fost perturbată de un eveniment de frontieră neprevăzut, respectiv intrarea ilegală în România peste râul Prut a unui grup de imigranți, fapt ce a alertat deopotrivă autoritățile de frontieră române și moldovene, considerente pentru care inculpații nu au finalizat activitatea de introducere ilegală a țigărilor în România.

2. În noaptea de 14/15 mai 2012, inculpații C.M., M.N. și S.M. au participat la comiterea unei activități infracționale de contrabandă, organizată astfel:

În data de 14 mai 2012, la ora 23,40, inculpații S.M. și C.M. s-au prezentat pe sensul de intrare în România prin P.T.F. Oancea, la bordul autovehiculului M. cu numărul de înmatriculare CCC.

În jurul orelor 00.10, autoturismul M. a fost observat de unul dintre echipajele dispozitivului operativ, constituit de procuror și lucrători de poliție, deplasându-se cu mare viteză dinspre localitatea Oancea către municipiul Galați.

În data de 15 mai 2012, la ora 00.30, în baza unei înțelegeri telefonice cu ceilalți doi inculpați, M.N. s-a prezentat pe sensul de intrare în România prin P.T.F. Galați rutier, la bordul autoturismului O.Z. cu numărul de înmatriculare BBB (proces-verbal de constatare; fișe de evidență intrări/ieșiri în/din România; declarații inculpați).

Cei trei inculpați s-au întâlnit în municipiul Galați, în zona B.T. - unde fusese special parcată autoutilitara F.T. cu numărul de înmatriculare AAA - locație în care au hotărât că era momentul oportun pentru a introduce în acea noapte țigările pe teritoriul României, cu ajutorul membrilor neidentificați ai grupului lor infracțional organizat, totodată convenind detaliile.

Astfel, au stabilit ca inculpatul C.M. să se urce singur la bordul autoutilitarei și să se deplaseze cu ea pe malul românesc al Prutului, de unde urma să preia țigările trecute peste râul Prut cu ambarcațiuni.

Pentru derularea cu succes a activității de contrabandă, inculpații au decis de comun acord ca M.N. să asigure traseul, cu autoturismul O.Z. înmatriculat BBB, din localitatea Scânteiești, județ Galați.

În același scop, conform înțelegerii făcute în cadrul grupului infracțional, inculpatul S.M. trebuia să asigure, din localitatea Chiraftei, județul Galați, traseul autoutilitarei în care urmau a fi încărcate și transportate țigările, utilizând autovehiculul M. înmatriculat CCC.

Astfel, conform planificării, inculpații au plecat spre locațiile respective, fiecare la bordul unuia dintre cele trei autovehicule utilizate în activitatea lor de contrabandă.

Totodată, cu aceeași ocazie inculpații au stabilit ca, în situația în care apăreau organele de poliție, să se anunțe reciproc prin intermediul posturilor telefonice mobile moldovenești, cumpărate special pentru activitatea de contrabandă organizată și desfășurată de ei, astfel cum am arătat mai sus.

În jurul orelor 01.30, autovehiculul M. CCC a fost observat la intrarea în localitatea Foltești, deplasându-se dinspre municipiul Galați, fiind urmat la mică distanță de autoutilitara F.T. AAA.

Echipajul dotat cu aparatura ce termoviziune a observat apoi acest din urmă vehicul deplasându-se dinspre localitatea Foltești spre localitatea Oancea, în curba din dreptul fermei SC R.P. SA părăsind drumul național DN26 și intrând în incinta fermei, iar apoi continuând deplasarea către râul Prut și dispărând din raza vizuală, după digul de protecție al râului Prut, în imediata apropiere a SGA nr. 3 Foltești.

Autoutilitara a fost de asemenea observată de către echipa de flagrant deplasându-se pe traseul ferma SC R.P. SA către râul Prut, având în funcțiune doar luminile de poziție, în habitaclu aflându-se doar conducătorul auto.

Datorită configurației terenului, în momentul în care autoutilitara se afla pe dig, pentru a se deplasa pe malul râului Prut, echipa de flagrant a procedat în urma vehiculului la amplasarea dispozitivului de reținere și captură, sens în care pe itinerariul de deplasare a autovehiculului către comunicația DN26, la o distanță de aproximativ 40 de metri față de frontiera de stat, a fost amplasat un dispozitiv antipneu, în scopul imobilizării autoutilitarei în cazul în care conducătorul auto nu se supunea semnalelor de oprire regulamentare.

După aproximativ 15 - 20 minute, ulterior momentului în care echipa de flagrant a identificat ca fiind zgomotul unor portiere ce au fost închise, autoutilitara F.T. AAA a apărut pe digul de protecție al râului Prut, în sensul de deplasare dinspre frontiera de stat către comunicația rutieră DN26, respectiv localitatea Foltești, având luminile de poziție aprinse și viteza de rulare de aproximativ 5 - 10 km/h (proces-verbal de constatare).

S-a procedat la efectuarea semnalelor regulamentare de oprire a autovehiculului în cauză, moment în care, concomitent cu somația "Poliția de Frontieră - STAI!", conducătorul autoutilitarei a demarat în trombă, forțând trecerea peste dispozitivul antipneu și încercând acroșarea a doi polițiști de frontieră, membri ai echipei de flagrant.

Datorită vitezei de deplasare a autovehiculului, precum și a intenției vădite de a accidenta membrii din echipă, polițiștii de frontieră au procedat la aplicarea unor tehnici, mijloace și procedee specifice polițienești, sens în care s-a încercat oprirea în ultimă instanță a autoutilitarei și reținerea conducătorului prin spargerea parbrizului, șocul loviturii determinând spargerea geamului lateral stânga.

F.T. AAA a continuat însă deplasarea în mare viteză, forțând barajul polițiștilor și îndreptându-se către DN25, motiv pentru care o altă echipă s-a deplasat către acesta.

La jumătatea distanței dintre digul de protecție al râului Prut și DN26, inculpatul C.M. a abandonat autoutilitara pe care o condusese conform traseului și modalității indicate mai sus, fugind pe solele din apropiere către localitatea Stoicani - fiind observat în permanență de aparatura de vedere pe timp de noapte din dotarea echipelor operative.

Toate echipele din dispozitiv au procedat la încercuirea și scotocirea zonei în care fusese semnalat inculpatul C.M., utilizându-se în acest sens aparatura cu termoviziune.

După ce s-a folosit de vegetația unui canal pentru a evita prinderea sa, în jurul orelor 04.00, inculpatul C.M. a fost capturat și identificat.

În timp ce era însă urmărit, inculpatul C.M. l-a contactat telefonic pe inculpatul S.M., care i-a cerut să fugă.

Înțelegând că activitatea de contrabandă a grupului lor infracțional fusese depistată de organele de urmărire penală, S.M. a părăsit zona unde așteptase cu autoturismul M. CCC să asigure traseul autoutilitarei, deplasându-se în localitatea Adjud, județ Vrancea, cu intenția de a trece ulterior în mod ilegal frontiera în Republica Moldova, întrucât bănuia că fusese dat în urmărire în punctele de trecere a frontierei.

Totodată, l-a contactat la rândul său pe inculpatul M.N. și i-a cerut să abandoneze zona unde acesta din urmă așteptase cu autoturismul O.Z. BBB să asigure traseul autoutilitarei cu țigări, anunțându-l că apăruseră "probleme" cu transportul țigărilor de contrabandă.

Fiind astfel avertizat, inculpatul M.N. a întors și s-a deplasat cu intenția de a ajunge în PTF Galați rutier pentru a trece granița în Republica Moldova.

Simultan însă cu activitatea de urmărire în teren a inculpatului C.M., s-a procedat la căutarea celorlalți membri ai grupului infracțional organizat, ocazie cu care, în jurul orelor 03.20, a fost observat autoturismul O.Z. BBB deplasându-se pe strada B. dinspre municipiul Galați către Punctul de Trecere a Frontierei Galați rutier.

Procedându-se la oprirea în trafic a respectivului autovehicul, s-a constatat că era condus de către inculpatul M.N.

În noaptea respectivă de 14/15 mai 2012 nu s-a reușit însă și prinderea inculpatului S.M., care a părăsit zona și s-a deplasat în localitatea Adjud, județ Vrancea (declarații inculpat S.M.).

După prinderea inculpatului C.M., care după urmărirea descrisă mai sus a abandonat în cele din urmă autoutilitara, s-a procedat la cercetarea locului faptei, inculpatul conducând echipa operativă la malul râului Prut, pe direcția localității Foltești, județ Galați, în imediata apropiere a cantonului S.G.A. nr. 3 Foltești și afirmând că prin respectiva locație fusese introdusă pe teritoriul României, de către membrii grupului său infracțional, cantitatea de 29.000 pachete de țigări cu timbru de acciză Republica Moldova.

Procedându-se la examinarea solului de la firul apei, s-au constatat pe o porțiune de aproximativ 5 metri pătrați mai multe urme plantare suprapuse în mod repetat, motiv pentru care nu s-a putut proceda la identificarea și fixarea unei anumite tipologii de încălțăminte. De asemenea, la o distanță de un metru față de porțiunea indicată, au fost găsite două fragmente de bandă adezivă de culoare maronie.

La 20 metri de râul Prut a fost observată pe sol o cărare de urme create de anvelope de un autovehicul, care însă nu au putut conduce la identificarea unui anumit tipar al pneului sau a ecartamentului, datorită solului uscat și acoperit de vegetație. Urmele imprimate pe vegetație au relevat totuși efectuarea unor manevre succesive necesare poziționării autovehiculului.

S-a constatat că respectiva cărare de urme se continua, traversând digul de protecție, pe un drum neamenajat ce face legătura dintre malul râului Prut și DN26 prin incinta fermei SC R.P. SA, drum ce trece la 3 metri de cantonul SGA nr. 3 Foltești.

La jumătatea respectivului drum a fost identificată autoutilitara F.T. cu numărul de înmatriculare AAA, despre care inculpatul C.M. a afirmat la fața locului că transportase cu ea țigările de contrabandă.

Procedându-se la cercetarea autoutilitarei, în compartimentul marfă au fost găsite depozitate un număr de 40 de colete, confecționate din saci de rafie, prinși câte doi cu bandă adezivă de culoare maronie, și prevăzute cu torți din material textil. Fiecare colet conținea pachete de țigări, ambalate câte 10, în urma inventarierii constatându-se existența unui număr de 29.000 pachete (15.880 pachete de țigări marca "C."; 13.120 pachete de țigări marca "D."), toate având timbru de acciză Republica Moldova (proces-verbal de cercetare la fața locului; planșă foto anexă).

Întreaga cantitate de țigări a fost ridicată și depusă la camera de corpuri delicte a S.T.P.F. Galați conform dovezii din data de 16 mai 2012.

În data de 18 mai 2012, în jurul orelor 19.45, inculpatul S.M. a fost depistat în zona de competență a Sectorului Poliție de Frontieră Bivolari - I.T.P.F. Iași, la aproximativ 30 de metri de râul Prut, în timp ce încerca să treacă fraudulos frontiera de stat a României pentru a ajunge în Republica Moldova, având asupra sa un colet învelit în folie de culoare neagră, lipit cu bandă adezivă.

În respectivul colet au fost identificate, cu ocazia percheziției corporale efectuate asupra inculpatului S.M., mai multe bunuri, valori și documente, printre care suma de 3.250 euro, acte (inclusiv de stare civilă) emise pe numele inculpatului C.M., documente vizând autovehiculele înmatriculate cu numerele AAA, respectiv CCC, precum și înscrisuri olografe privind socoteli de cantități și prețuri pentru țigările de contrabandă.

Potrivit relațiilor furnizate de Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați prin adresa din 21 mai 2012, valoarea în vamă a celor 29.000 pachete de țigări depistate în autoturismul folosit de inculpați se ridică la suma totală de 255.026 RON. Apreciindu-se ca fiind dovedită situația de fapt mai sus prezentată, s-a considerat de către procurorii care au instrumentat cauza că, în cauză, în sarcina fiecăruia dintre inculpații C.M., M.N. și S.M. se poate reține săvârșirea, în concurs real, a infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, art. 270 alin. (1) în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Analizând și coroborând mijloacele de probă administrate, instanța de fond a apreciat ca fiind parțial corectă situația de fapt reținută prin actul de inculpare. În opinia primei instanțe, materialul probator administrat în cauză demonstrează în mod suficient și convingător existența infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, art. 270 alin. (1) în referire la art. 274 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în formă simplă, și, respectiv, de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, în formă simplă.

În acest sens s-a arătat că, potrivit art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, constituie infracțiunea de contrabandă și se pedepsește cu închisoare introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Art. 274 din același act normativ arată că faptele prevăzute la art. 270 - 273, săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori de două sau mai multe persoane împreună, se pedepsesc cu închisoare de la 5 la 15 ani și interzicerea unor drepturi.

A reținut instanța de fond că, în cauză, este în afara oricărei îndoieli faptul că la data de 14/15 mai 2012 inculpații C.M., M.N. și S.M. au participat la activitatea de contrabandă, aceștia recunoscând de altfel implicarea lor în săvârșirea acestei infracțiuni. Astfel, inculpatul C.M. a fost depistat în apropierea Fermei SC R.P. SA, în timp ce transporta țigări având timbru de accizare din Republica Moldova, după ce, în prealabil, a fost observat și înregistrat, cu ajutorul camerelor de supraveghere, încărcând în autoutilitara (pe care o cumpărase anterior inculpatul S.M. de la București) mai multe baxuri de țigări. Totodată, din probele administrate reiese înțelegerea inculpaților ca autoutilitara să fie condusă de inculpatul C.M. de la râul Prut în municipiul Galați, iar inculpații S.M. și M.N. să asigure traseul pentru a verifica dacă sunt echipaje de poliție.

Pe de altă parte, instanța de fond a constatat, din întreg materialul probator, că nu se poate reține existența actului material din data de 06/07 mai 2012, astfel cum s-a reținut prin rechizitoriu, întrucât inculpații nu au ajuns la râul Prut pentru a prelua bunurile sau mărfurile introduse prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Este adevărat că inculpații s-au deplasat spre râul Prut, dar s-au întors întrucât, astfel cum au arătat inculpații în declarațiile lor, în acea noapte cetățenii moldoveni nu au traversat cu baxurile de țigări peste râul Prut, fiind anunțați telefonic că activitatea se va amâna pentru o dată ulterioară. Astfel, activitatea inculpaților din data de 06/07 mai 2012 a rămas în faza actelor de executare, întrucât cantitatea de țigări nu a fost introdusă în țară.

În consecință, a apreciat prima instanță că nu poate fi reținută în sarcina inculpaților C.M., M.N. și S.M. tentativa la infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 pentru data de 06/07 mai 2012, pentru că, astfel cum s-a arătat, țigările nu au fost introduse pe teritoriul României la acea dată, ci la o dată ulterioară, când s-a consumat infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, în data de 14/15 mai 2012. Deplasarea inculpaților către graniță constituie acte de pregătire în vederea punerii în executare a infracțiunii, executare care nu a început întrucât țigările nu au fost introduse pe teritoriul României la data de 06/07 mai 2012, ci ulterior, la data de 14/15 mai 2012.

S-a menționat că susținerea din actul de sesizare al instanței, potrivit căreia introducerea țigărilor în România nu a avut loc întrucât a existat un incident la graniță legat de pătrunderea unor imigranți este o presupunere care nu are corespondent în probele administrate în cursul urmăririi penale și nu se coroborează nici cu declarațiile inculpaților.

În opinia instanței de fond, activitatea infracțională a celor trei inculpați se circumscrie dispozițiilor art. 270 alin. (1), raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, dar fără a se reține forma continuată prevăzută de art. 41 alin. (2) C. pen. Trecerea frauduloasă a baxurilor de țigări a avut loc o singură dată, când s-a consumat infracțiunea, în noaptea de 14/15 mai 2012.

A conchis prima instanță că, din modalitatea în care s-au petrecut faptele deduse judecății în prezenta cauză, rezultă - în afara oricărei îndoieli - că inculpații au participat la săvârșirea unei infracțiuni de contrabandă în condițiile art. 274 din Legea nr. 86/2006, aceștia având reprezentarea faptului că în activitatea infracțională sunt implicate mai multe persoane, acționând cu intenție directă, iar acțiunile lor, săvârșite în scopul ducerii la bun sfârșit a activității infracționale, fiind corelate din punct de vedere subiectiv.

Având în vedere cele reținute, instanța de fond, în temeiul art. 334 C. proc. pen., a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor reținute în sarcina inculpaților, din infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1), raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, respectiv din infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

Pe de altă parte, a arătat prima instanță că în sarcina celor trei inculpați trebuie reținută săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate, mijloacele de probă administrate în cauză susținând - în mod neechivoc - existența unui astfel de grup infracțional organizat, așa cum este definit de art. 2 lit. a) din legea menționată. Astfel, potrivit art. 2 lit. a) teza I din Legea nr. 39/2003 prin grup infracțional organizat se înțelege grupul structurat, format din trei sau mai multe persoane, care există pentru o perioadă și acționează în mod coordonat în scopul comiterii uneia sau mai multor infracțiuni grave, pentru a obține direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material, în teza a II-a a aceluiași aliniat prevăzându-se că nu constituie grup infracțional organizat, grupul format ocazional în scopul comiterii imediate a uneia sau mai multor infracțiuni și care nu are conținut sau o structură determinată, ori roluri prestabilite pentru membrii său în cadrul grupului.

Deși s-a susținut de către inculpați, prin apărători, că nu au făcut parte dintr-un grup organizat, solicitând schimbarea încadrării juridice în infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, instanța de fond a arătat că nu poate fi primit acest punct de vedere întrucât, după cum se poate observa din analiza textului art. 7 din Legea nr. 39/2003, este necesar ca grupul infracțional organizat să fie format din trei sau mai multe persoane și să funcționeze pe o anumită perioadă de timp și în mod coordonat, în cadrul grupului să existe o subordonare ierarhică prestabilită, o ierarhizare în rândul membrilor grupului, respectiv rolul fiecărui membru în comiterea infracțiunilor să fie dinainte cunoscut.

Prima instanță a apreciat că, în cauza de față, condițiile prevăzute de lege pentru existența grupului infracțional organizat au fost probate în mod neîndoielnic. Astfel, una dintre condițiile de existență a grupului infracțional organizat impune ca acesta să nu aibă caracter ocazional, să aibă o continuitate în timp, să fie constituit pe baza unei înțelegeri prealabile, în care membrii să aibă roluri prestabilite și reguli specifice unei unități structurate. Or, din declarațiile date de inculpați pe parcursul procesului penal de față rezultă că activitatea desfășurată de ei nu a avut caracter ocazional, între ei existând o înțelegere anterioară de a săvârși acte de contrabandă, a avut continuitate în timp, iar fiecare dintre inculpați avea rolul său bine stabilit. Astfel, inculpatul C.M. era cel care conducea autoutilitara ce transporta țigările, M.N. era cel care asigura traseul și atenționa pe ceilalți inculpați de existența vreunui echipaj de poliție, iar inculpatul S.M. era cel care ținea legătura cu făptuitorul "A." pentru a cunoaște data introducerii în țară a țigărilor.

În ceea ce privește atitudinea psihică, membrii grupului trebuie să cunoască faptul că fac parte dintr-o grupare creată tocmai pentru comiterea unor infracțiuni grave, precum și rolul și atribuțiile pe care le vor avea în cadrul grupului, iar din mijloacele de probă administrate în cauza de față rezultă că inculpații au avut roluri prestabilite și că au acționat în mod coordonat o anumită perioadă de timp, în cadrul unei ierarhii prestabilite.

A precizat instanța de fond că, în speță, este evident că între inculpați, pe de o parte, și celelalte persoane (rămase neidentificate) participante la activitatea de contrabandă, pe de altă parte, a existat o cooperare specifică pluralității constituite.

Pentru aceleași considerente, prima instanță a apreciat că în cauză nu se poate reține săvârșirea de către inculpați a infracțiunii prevăzute de art. 8 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, astfel încât cererea acestora, de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în infracțiunea prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003, a fost respinsă.

În final, constatând că faptele deduse judecății prezintă gradul de pericol social specific unor infracțiuni, față de împrejurările în care s-au comis faptele și de urmările produse, instanța de fond a apreciat că se impune aplicarea - față de fiecare inculpat - a câte unei pedepse cu închisoarea, pentru fiecare dintre infracțiunile reținute în sarcina lor, o atare pedeapsă constituind un mijloc apt de reeducare a acestora, astfel încât să se formeze o atitudine corectă față de ordinea de drept și regulile de conviețuire socială. A arătat prima instanță că, din definiția dată pedepsei la art. 52 C. pen. rezultă trăsăturile acesteia, respectiv "o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare a condamnatului". Așadar, prin aplicarea pedepsei nu trebuie să se urmărească doar reprimarea infractorului, ci și formarea la acesta a unei noi atitudini față de valorile sociale, între cele două fațete ale pedepsei, de a fi o măsură de constrângere și un mijloc de reeducare, trebuie să existe o concordanță deplină, constrângerea fiind un mijloc sau un instrument de continuare în condiții speciale a procesului educativ.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților C.M., M.N. și S.M., în conformitate cu prevederile art. 72 C. pen., instanța de fond a avut în vedere limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fiecare dintre infracțiunile reținute în sarcina lor, pericolul social concret al faptelor comise (apreciat și prin prisma cantității de țigări pentru care s-a încercat introducerea în țară), modul de săvârșire al faptei (pe timp de noapte), atitudinea fiecăruia dintre inculpați pe parcursul urmăririi penale și cercetării judecătorești (toți cei trei inculpați au fost sinceri în fața organelor de cercetare penală, încă de la primele cercetări, au recunoscut săvârșirea infracțiunilor, contribuind la aflarea adevărului și la stabilirea situației de fapt) și persoana fiecărui inculpat (toți inculpații au familii, au asigurate mijloace de trai, sunt la primul impact cu legea penală, sunt cunoscuți în comunitatea din care provin ca fiind persoane care nu au creat probleme). Observând că cei trei inculpați se află la primul conflict cu legea penală și că, astfel cum rezultă din actele în circumstanțiere depuse la dosarul cauzei, anterior comiterii faptelor din prezenta cauză, aceștia au avut un comportament corespunzător în societate, instanța de fond a reținut în favoarea lor circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., dând astfel relevanță corespunzătoare prevederilor art. 76 C. pen. în cadrul individualizării pedepselor. Totodată, prima instanță a dat eficiență și dispozițiilor art. 3201 alin. (7) C. proc. pen., care prevăd reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege, în cazul pedepsei închisorii.

Cu privire la modalitatea de executare a pedepselor, față de cele reținute mai sus, s-a apreciat de instanța de fond că reeducarea inculpaților este posibilă și fără executarea efectivă a acesteia, dispunându-se astfel suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, impunându-se fiecărui inculpat, în baza art. 863 C. pen., respectarea mai multor măsuri de supraveghere (să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Galați; să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea; să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă; să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență). Instanța de fond a apreciat că în speță sunt întrunite atât condițiile privitoare la pedeapsă, cât și condițiile privitoare la persoana fiecărui inculpat (aceștia sunt căsătoriți, au copii în întreținere, au un comportament bun în societate, nu au antecedente penale, au recunoscut și regretat săvârșirea infracțiunilor) pentru a se dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.

De asemenea, în baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția fiecărui inculpat asupra dispozițiilor art. 864 C. pen., privind revocarea suspendării sub supraveghere, în ipoteza săvârșirii unei noi infracțiuni în cursul termenului de încercare.

În fine, în baza art. 71 alin. (5) C. pen., instanța de fond a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii aplicate inculpaților, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor principale.

Cu privire la măsura arestării preventive luate față de inculpați în cauză, instanța de fond a observat că inculpații C.M. și M.N. au fost reținuți pentru 24 de ore în baza Ordonanțelor de reținere nr. 34 și 35 din data de 15 mai 2012, iar inculpatul S.M. a fost reținut pentru 24 de ore în baza Ordonanței de reținere nr. 36 din data de 19 mai 2012. Prin încheierea de ședință din data de 19 mai 2012 a Tribunalului Galați s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților C.M. și M.N., pentru 29 de zile (emițându-se mandatele de arestare preventivă nr. 44/U și 45/U din 16 mai 2012), iar prin încheierea de ședință din data de 19 mai 2012 a Tribunalului Galați s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului S.M., pentru 29 de zile (emițându-se mandatul de arestare preventivă nr. 46/U din 19 mai 2012). La baza luării măsurii arestării preventive a inculpaților au fost avute în vedere temeiurile prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. Pe parcursul procesului penal, instanța a verificat periodic legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.

Având în vedere că inculpații C.M., M.N. și S.M. au fost cercetați în stare de arest preventiv și față de modalitatea de executare a pedepsei stabilită de instanța de fond, potrivit art. 350 alin. (3) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților, dacă nu sunt arestați în alte cauze.

Potrivit art. 88 C. pen., s-au dedus din pedepsele aplicate perioadele executate de inculpați, în stare de reținere și arest preventiv, de la data de 15 mai 2012 până la zi (pentru inculpații C.M. și M.N.), respectiv de la data de 19 mai 2012 până la zi (pentru inculpatul S.M.).

Pe latură civilă, instanța de fond a reținut că Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați s-a constituit parte civilă în cauză cu suma totală de 255.026 RON, reprezentând cuantumul drepturilor vamale și al altor taxe datorate în vamă la data de 15 mai 2012, aferente celor 29.000 pachete de țigări introduse ilegal în țară de grupul infracțional din care fac parte inculpații. Astfel, s-a precizat de către partea civilă că valoarea în vamă a celor 13120 pachete de țigări marca "D." este de 8595 RON, taxa vamală datorată bugetului de stat, în condițiile în care acestea sunt importate legal, este de 4951 RON, acciza datorată în aceleași condiții este de 86431 RON, iar TVA.-ul aferent este de 23994 RON; pentru cele 15880 pachete de țigări marca "C." valoarea în vamă este de 10404 RON, taxa vamală datorată bugetului de stat, în condițiile în care acestea sunt importate legal, este de 5993 RON, acciza datorată în aceleași condiții este de 104614 RON, iar TVA.-ul aferent este de 29043 RON în aceste condiții, potrivit susținerilor părții civile, prejudiciul total cauzat bugetului de stat prin comiterea infracțiunii de contrabandă la care au participat și inculpații C.M., M.N. și S.M. ar fi de 255.026 RON.

A apreciat prima instanță că, prin obligarea, pe de o parte, a inculpaților la plata sumei de 255.026 RON către partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, reprezentând cuantumul drepturilor de import pentru cele 29.000 pachete de țigări introduse fraudulos în țară prin contrabandă, și prin confiscarea, pe de altă parte, a celor 29.000 pachete de țigări, s-ar ajunge în fapt la o dublă sancționare, din punct de vedere material, pentru una și aceeași activitate infracțională.

Or, în opinia instanței de fond, obligarea inculpaților la plata taxelor vamale, a accizelor și a TVA.-ului aferent ce ar fi fost datorate statului dacă țigările ar fi fost introduse legal în țară, ca și sancțiune civilă reparatorie, contravine principiilor răspunderii civile delictuale. Pentru a putea fi atrasă răspunderea civilă delictuală a inculpaților, este necesară întrunirea a patru condiții: să se fi cauzat un prejudiciu; să se fi săvârșit o faptă ilicită; între fapta ilicită și prejudiciu să existe raport de cauzalitate; fapta ilicită cauzatoare de prejudiciu să fi fost săvârșită cu vinovăție.

În cauza de față, prima instanță a apreciat că nu este îndeplinită condiția privitoare la existența prejudiciului. Prejudiciul material presupune o lezare certă și actuală a patrimoniului celui care pretinde producerea prejudiciului respectiv. În cazul infracțiunii de contrabandă, care este o infracțiune de pericol, nu se poate vorbi despre producerea vreunui prejudiciu, numai prin introducerea în țară, în mod fraudulos, a unor mărfuri de contrabandă. Nefiind urmată de introducerea respectivelor mărfuri în circuitul comercial, nu se cauzează vreun prejudiciu bugetului de stat.

Dacă s-ar fi reușit introducerea mărfurilor de contrabandă în circuitul comercial, evident s-ar fi produs o fraudare a bugetului de stat prin neplata taxelor vamale, a accizelor și a TVA.-ului aferent. În situația în care mărfurile de contrabandă sunt interceptate și, ulterior, confiscate de către autorități, prejudicierea bugetului de stat nu se produce, întrucât mărfurile respective nu au fost valorificate de către făptuitori, și nici nu mai există vreo posibilitate ca prejudiciul să se producă în viitor. În opinia instanței de fond, o atare soluție este și în spiritul dispozițiilor art. 277 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, potrivit cărora atunci când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în RON.

Per a contrario, atunci când mărfurile sau bunurile care au făcut obiectul infracțiunii de contrabandă se găsesc și sunt ulterior confiscate, infractorul nu va mai fi obligat la plata echivalentului lor în RON. În același sens s-a pronunțat și instanța supremă prin Decizia penală nr. 1644/2003 (publicată în Revista de Drept Penal nr. 3/2004, p. 164). A mai arătat prima instanță că, la stabilirea echivalentului în RON a mărfurilor sau bunurilor care au făcut obiectul infracțiunii și care nu se găsesc, trebuie avută în vedere, potrivit art. 654 din Regulamentul de punere în aplicare a Codului vamal al României (adoptat prin H.G. nr. 707/2006), valoarea în vamă a acestora, la care se adaugă drepturile de import și alte drepturi legal datorate, reprezentând impozite și taxe ce se stabilesc la punerea în liberă circulație a mărfurilor, așadar tocmai ceea ce solicită partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați în cauza de față.

Or, în afara unor dispoziții legale exprese, nu se poate admite aceeași soluție pentru două ipoteze diametral opuse. Potrivit art. 256 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, datoria vamală se stinge prin:

a) plata cuantumului drepturilor;

b) remiterea cuantumului drepturilor;

c) invalidarea declarației vamale depuse pentru un regim vamal ce implică obligația de plată a drepturilor;

d) confiscare;

e) distrugerea prin dispoziția autorității vamale;

f) abandonul în favoarea statului;

g) pierderea mărfurilor datorită cazului fortuit sau forței majore;

h) scăderea cantitativă a mărfurilor datorită unor factori naturali, pentru partea corespunzătoare procentului de scădere.

Așadar, a apreciat instanța de fond că prin confiscarea bunurilor introduse ilegal pe teritoriul vamal al României, se realizează stingerea datoriei vamale aferentă bunurilor respective.

Deși în alin. (2) al aceluiași articol se prevede că stingerea datoriei vamale în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. d) - h) (n.n. - așadar, și în cazul confiscării) operează numai dacă situațiile s-au produs înainte de acordarea liberului de vamă, în cazul mărfurilor declarate pentru un regim vamal ce implică obligația de plată a drepturilor, este evident că această ipoteză nu se poate aplica în cazul mărfurilor introduse ilegal în țară prin alte locuri decât cele destinate controlului, fiind exclusă de plano într-o asemenea situație acordarea liberului de vamă de către autoritățile vamale.

În rezolvarea acțiunii civile formulate în prezenta cauză, instanța de fond a avut în vedere și hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție a Comunităților Europene în cauzele C-230/8 (Dansk Transport og Logistik împotriva Skatteministeriet), respectiv C-459/2007 (Veli Eishani împotriva Hauptzollamt Linz) în care s-au stabilit următoarele:

- împrejurările în care mărfurile care sunt reținute, în momentul introducerii pe teritoriul vamal comunitar, de autoritățile vamale și fiscale locale în zona în care se află primul birou vamal situat la frontiera externă a Comunității și care sunt distruse simultan sau ulterior de autoritățile menționate, mărfurile rămânând în permanență în posesia acestora, intră în cadrul noțiunii de "mărfuri puse sub sechestru și confiscate simultan sau ulterior" care figurează la articolul 233 primul parag. lit. (d) din Regulamentul (CEE) nr. 2913 din 92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 955/1999 al Parlamentului European și al Consiliului din 13 aprilie 1999, astfel încât datoria vamală se stinge în temeiul acestei dispoziții;

- art. 5 alin. (1) al treilea parag. și art. 6 alineatul (1) din Directiva 92/12/CEE a Consiliului din 25 februarie 1992 privind regimul general al produselor supuse accizelor și privind deținerea, circulația și monitorizarea acestor produse, astfel cum a fost modificată prin Directiva 96/99/CE a Consiliului din 30 decembrie 1996, trebuie interpretate în sensul că trebuie să se considere că mărfurile care sunt puse sub sechestru de autoritățile vamale și fiscale locale în momentul introducerii acestora pe teritoriul vamal al Comunității și care sunt distruse simultan sau ulterior de autoritățile menționate fără a fi ieșit vreun moment din posesia acestora nu au fost importate în Comunitate, astfel încât faptul generator al accizei în privința acestora nu se produce. Mărfurile care sunt puse sub sechestru după ce au fost introduse ilegal pe acest teritoriu, și anume din momentul în care au ieșit din zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului respectiv, și care sunt distruse simultan sau ulterior de autoritățile menționate fără a fi ieșit vreun moment din posesia acestora nu sunt considerate într-un regim de "suspendare a accizelor", în sensul dispozițiilor coroborate ale art. 5 alin. (2) primul parag. și ale art. 6 alin. (1) lit. (c) din directiva menționată, precum și ale art. 84 alin. (1) lit. (a) și ale art. 98 din Regulamentul nr. 2913/92, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 955/99, și ale art. 867a din Regulamentului (CEE) nr. 2454/93 al Comisiei din 2 iulie 1993 de stabilire a unor dispoziții de aplicare a Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului de instituire a Codului vamal comunitar, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1662/1999 al Comisiei din 28 iulie 1999, astfel încât faptul generator al accizei pentru aceste mărfuri se produce și, prin urmare, acciza devine exigibilă;

- art. 2 pct. 2, art. 7 și art. 10 alin. (3) din A șasea directivă 77/388/CEE a Consiliului din 17 mai 1977 privind armonizarea legislațiilor statelor membre referitoare la impozitele pe cifra de afaceri - sistemul comun al taxei pe valoarea adăugată: baza unitară de evaluare, astfel cum a fost modificată prin Directiva 1999/85/CE a Consiliului din 22 octombrie 1999, trebuie interpretate în sensul că trebuie să se considere că mărfurile care sunt puse sub sechestru de autoritățile vamale și fiscale locale în momentul introducerii acestora pe teritoriul Comunității și care sunt distruse simultan sau ulterior de autoritățile menționate fără a fi ieșit vreun moment din posesia acestora nu au fost importate în Comunitate, astfel încât faptul generator al taxei pe valoarea adăugată nu se produce în privința lor, și că, prin urmare, această taxă nu devine exigibilă. Totuși, dispozițiile coroborate ale art. 10 alin. (3) al doilea parag. și ale art. 16 alineatul (1)(B) lit. (c) din această directivă, precum și ale art. 867a din Regulamentul nr. 2454/93, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1662/1999, trebuie interpretate în sensul că pentru mărfurile puse sub sechestru de aceste autorități după ce au fost introduse ilegal pe acest teritoriu, și anume din momentul în care acestea au trecut de zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului respectiv, și au fost distruse simultan sau ulterior de autoritățile menționate fără a fi ieșit vreun moment din posesia acestora, faptul generator al taxei pe valoarea adăugată se produce și această taxă este exigibilă, chiar dacă aceste mărfuri sunt plasate ulterior într-un regim vamal.

În opinia primei instanțe, în speța de față nu se poate vorbi despre mărfuri introduse ilegal pe teritoriul României, ci doar despre mărfuri cu privire la care s-a încercat introducerea pe teritoriul României, atâta vreme cât inculpații au fost depistați în chiar momentul în care încercau introducerea țigărilor în România, însă au fost depistați de către autoritățile de frontieră, într-o zonă care se află sub permanenta supraveghere a acestora. Or, întrucât depășirea zonei în care se afla primul birou vamal nu s-a produs (inculpații fiind depistați într-o zonă aflată sub permanenta supraveghere a autorităților de frontieră), iar țigările care au făcut obiectul contrabandei nu au intrat în circuitul comercial, respectiv nu au fost distribuite pentru a fi cumpărate de consumatori pe piața "neagră", fiind indisponibilizate în vederea confiscării de către autorități, inculpații nu pot fi obligați la plata taxelor vamale, a accizelor și a TVA.-ului aferente, astfel cum s-a solicitat de către partea civilă.

În consecință, instanța de fond a respins ca neîntemeiată acțiunea civilă formulată de partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați.

În temeiul art. 118 alin. (1) lit. a) C. pen., s-a dispus confiscarea de la inculpați, în folosul statului, a bunurilor depuse la Camera de corpuri delicte a I.J.P.F. Galați, conform dovezii de primire din 16 mai 2012 (Dosarul nr. 99/D/P/2012 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați), respectiv 13.120 pachete de țigări marca "D." și 15880 pachete de țigări marca "C.".

De asemenea, față de rezolvarea dată laturii civile a cauzei, în temeiul art. 357 alin. (2) lit. e) C. proc. pen., în referire la art. 169 alin. (1) C. proc. pen., instanța de fond a dispus restituirea, după rămânerea definitivă a prezentei sentințe penale, către inculpatul S.M., a sumei de 3.250 euro, indisponibilizată în contul RO.EUR (cod IBAN RO67), deschis la C.B., Sucursala Galați (recipisa de consemnare din data de 31 mai 2012).

În fine, s-a dispus ridicarea - la momentul rămânerii definitive a prezentei sentințe penale - a sechestrului asigurător instituit prin Ordonanța nr. 99/D/P/2012 din data de 01 iunie 2012 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Galați, cu privire la autovehiculul marca F.T. cu număr de înmatriculare AAA, proprietatea inculpatului C.M., cu privire la autovehiculul marca O.Z., cu numărul de înmatriculare BBB, aparținând inculpatului M.N., precum și cu privire la autovehiculul marca M., cu numărul de înmatriculare CCC, proprietatea inculpatului S.M.

Împotriva sentinței au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și justiției - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați și partea civilă Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați.

În motivarea apelului, procurorul a susținut că hotărârea primei instanțe este nelegală sub aspectul schimbării încadrărilor juridice date faptelor inculpaților, din infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, respectiv din infracțiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

S-a arătat că în mod greșit instanța de fond a motivat că nu poate fi reținută în sarcina inculpaților tentativa la infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 pentru data de 06/07 mai 2012 deoarece țigările nu au fost introduse pe teritoriul României la acea dată, ci la o dată ulterioară, când s-a consumat infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, în data de 14/15 mai 2012, și că deplasarea inculpaților către graniță constituie doar acte de pregătire în vederea punerii în executare a infracțiunii, executare care nu a mai început întrucât țigările nu au fost introduse pe teritoriul României la data de 06/07 mai 2012, ci ulterior, la data de 14/15 mai 2012.

Or, rezultă din probele administrate în cauză că activitatea celor trei inculpați a fost întreruptă de un eveniment de la frontieră, respectiv intrarea ilegală în România, peste râul Prut, a unui grup de imigranți, fapt ce a alertat autoritățile de frontieră române și moldovene, inculpații nemaiputând finaliza activitatea de introducere ilegală a țigărilor în România. S-a apreciat de către procuror că instanța de fond greșit a reținut în cuprinsul motivării că întreaga activitate derulată în noaptea de 06/07 mai 2012 nu reprezintă acte de executare, ci acte pregătitoare, fără a se observa că la dosarul de urmărire penală se află procesul-verbal de constatare, din care rezultă că la acea dată, în timp ce inculpații derulau activitatea infracțională în acea zonă, în dreptul stâlpului de frontieră 1312 au fost depistați 6 imigranți, cetățeni din Bangladesh, care trecuseră ilegal frontiera de stat, din Republica Moldova în România.

Prezența poliției în zonă, datorită evenimentului produs, a întrerupt activitatea derulată de inculpați. Totodată, s-a mai arătat de procuror că instanța de fond nu a analizat declarațiile date la urmărire penală de inculpați, care au recunoscut și au descris întreaga activitate infracțională derulată în noaptea de 06/07 mai 2012 (aflate la dosarul de urmărire penală) și care se coroborează cu actul de constatare privind evenimentul produs la graniță, împrejurare în care instanța de fond ar fi trebuit să constate că activitatea infracțională a inculpaților din noaptea de 06/07 mai 2012 îmbracă forma tentativei.

În susținerea acestui motiv de recurs s-a mai susținut de către procuror că, potrivit teoriei și practicii în materie, există infracțiune continuată și în cazul în care unele acțiuni se prezintă în forma faptei consumate, iar altele în forma tentativei, în speța de față existând o situație de acest gen. Sub un al doilea aspect, hotărârea pronunțată de instanța de fond a fost apreciată ca fiind nelegală în ceea ce privește respingerea pretențiilor formulate de partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Galați, în sumă de 255.026 RON, reprezentând drepturi vamale de import aferente cantității de 29.000 pachete țigări, introduse ilegal în țară de grupul infracțional organizat.

S-a apreciat de procuror că, potrivit art. 224 și 256 din Legea nr. 86/2006, se impunea obligarea inculpaților la plata, în solidar, a sumelor indicate de partea civilă în cuprinsul adresei aflate la dosarul de urmărire penală (pentru cantitatea de 13.120 țigări marca "D." valoarea drepturilor de import fiind în sumă de 115.376 RON, reprezentând taxe vamale, accize și TVA, iar pentru cantitatea de 15.880 pachete de țigări marca "C." valoarea drepturilor de import fiind în sumă de 139.650 RON, totalul celor două sume fiind de 255.026 RON).

S-a invocat în acest sens practica Curții de Apel Galați și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în care s-a procedat în modalitatea arătată. În fine, un al treilea motiv de apel vizează netemeinicia hotărârii date sub aspectul modalității de executare a pedepselor și a cuantumurilor acestora, respectiv sub aspectul reținerii circumstanțelor atenuante. S-a apreciat că pedepsele rezultante de câte 2 ani și 6 luni, cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, potrivit art. 861 și urm. C. pen., nu corespund gradului de pericol social al infracțiunilor săvârșite, nu sunt apte să ducă la reeducarea lor și să atingă finalitatea înscrisă în art. 52 C. pen., având în vedere circumstanțele reale în care au acționat, pluralitatea de infracțiuni, rolurile avute în cadrul grupului infracțional și modalitatea concretă în care au acționat, astfel cum a fost reținută prin actul de sesizare.

În ceea ce privește apelul declarat de partea civilă Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Galați, motivele acestuia coincid cu cel de al doilea motiv al apelului procurorului, astfel cum a fost mai sus prezentat.

Prin Decizia penală nr. 22 A din 21 ianuarie 2013, cu majoritate, Curtea de Apel Galați, Secția penală, a dispus următoarele:

A admis apelul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Galați, a desființat, în parte Sentința penală nr. 385 din 20 iulie 2012 a Tribunalului Galați și în rejudecare:

- a înlăturat din sentința penală apelată dispozițiile privind aplicarea art. 861 și urm. C. pen., respectiv aplicarea art. 71 alin. (5) C. pen., cu privire la inculpații C.M. , M.N. și S.M.

- a menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

- a respins ca nefondat apelul declarat de partea civilă Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, fiind obligată la plata, către stat, a sumei de 100 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare.

Opinia separată a completului de divergență a fost în sensul admiterii acțiunii civile și a obligării inculpaților C.M., M.N. și S.M. la plata, în solidar, către partea civilă Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați, a sumei de 255.026 RON, cu titlu de despăgubiri, reprezentând contravaloarea drepturilor vamale de import aferente cantității de 13.120 pachete de țigări marca "D.", respectiv de 15.880 pachete de țigări marca "C.", sustrase de la vămuire.

Pentru a dispune în acest sens, judecătorii opiniei majoritare au reținut următoarele: Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform prevederilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., curtea de apel a apreciat că instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt, a dat încadrările juridice corespunzătoare faptelor reținute în sarcina inculpaților C.M., M.N. și S.M. prin actul de inculpare și a soluționat în mod just acțiunea civilă formulată în cauză de partea civilă Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Galați. De asemenea, s-a apreciat ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de prima instanță în ceea ce privește cuantumurile pedepselor aplicate inculpaților C.M., M.N. și S.M. și reținerea, în favoarea acestora, de circumstanțe atenuante, însă a apreciat că se impunea, în privința modalității de executare a pedepselor aplicate, executarea efectivă a acestora, în regim de detenție. Examinând motivele de apel s-au menționat următoarele:

1. Referitor la primul motiv de apel invocat de procuror, acela privind greșita schimbare a încadrărilor juridice date faptelor inculpaților, din infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, respectiv din infracțiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, curtea de apel a apreciat că din actele și lucrările dosarului nu rezultă cu certitudine împrejurarea - esențială pentru reținerea unei infracțiuni în forma tentativei - că activitățile desfășurate de inculpații C.M., M.N. și S.M. în noaptea de 06/07 mai 2012 au constituit o punere în executare a elementelor materiale ale infracțiunilor prevăzute de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, respectiv de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, sau au rămas doar la stadiul de acte pregătitoare.

Curtea de apel a menționat că pentru niciuna din cele două infracțiuni legea nu asimilează actele pregătitoare tentativei. Mai mult, a observat că potrivit art. 270 alin. (3) din Legea nr. 86/2006 "sunt asimilate infracțiunii de contrabandă și se pedepsesc potrivit alin. (1) (n.n. - al aceluiași articol) colectarea, deținerea, producerea, transportul, preluarea, depozitarea, predarea, desfacerea și vânzarea bunurilor sau a mărfurilor care trebuie plasate sub un regim vamal cunoscând că acestea provin din contrabandă sau sunt destinate săvârșirii acesteia". Când este vorba despre una și aceeași cantitate de bunuri care sunt destinate săvârșirii infracțiunii de contrabandă, este evident că ne aflăm în prezența modalității prevăzute la alin. (1) al art. 270 din Legea nr. 86/2006, actele de colectare, deținere, producere, transport, preluare, depozitare, predare, desfacere și vânzare a bunurilor care formează obiectul material al infracțiunii fiind absorbite, în mod natural, în această modalitate normativă. Potrivit art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006, constituie infracțiunea de contrabandă și se pedepsește cu închisoare de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi introducerea în sau scoaterea din țară, prin orice mijloace, a bunurilor sau mărfurilor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru control vamal. Pe de altă parte, potrivit art. 20 alin. (1) C. pen., tentativa constă în punerea în executare a hotărârii de a săvârși infracțiunea, executare care a fost însă întreruptă sau nu și-a produs efectul. Altfel spus, pentru existența tentativei este necesar ca hotărârea de a săvârși infracțiunea să fie pusă în executare prin trecerea la săvârșirea acțiunii care constituie elementul material al infracțiunii, în cazul infracțiunii de contrabandă din prezenta cauză acesta constând în introducerea în țară a țigaretelor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal.

În opinia curții de apel, în speța de față, organele judiciare dispun de prea puține elemente de fapt pentru a se putea afirma cu certitudine că activitatea inculpaților din noaptea de 06/07 mai 2012 a depășit limita actelor pregătitoare, intrând în sfera actelor de executare.

Într-adevăr, reține curtea de apel, din înscrisurile aflate la dosarul de urmărire penală rezultă faptul că, în noaptea de 06/07 mai 2012, au fost depistați încercând să intre în România, din Republica Moldova, mai mulți cetățeni provenind din Bangladesh, prinderea acestora petrecându-se în dimineața zilei de 07 mai 2012, în intervalul orar 06:00 - 07:00. Pe de altă parte, potrivit declarațiilor inculpaților, în vederea introducerii în România, țigaretele au fost în prealabil colectate și depozitate în apropierea graniței, într-un garaj aparținând numitului "Z.C.", din orașul Cahul, de aici urmând a fi transportate la râul Prut și trecute peste graniță. Deși au recunoscut că, la un anumit moment, se stabilise de către membrii grupului infracțional ca trecerea țigaretelor peste frontieră, din Republica Moldova în România, să se facă în noaptea de 06/07 mai 2012, inculpații nu au oferit detalii cu privire la eventuale activități desfășurate în noaptea respectivă în acest scop, nici din declarațiile acestora și nici din vreun alt mijloc de probă nerezultând că țigaretele ar fi fost scoase efectiv din garajul numitului "Z.C." și transportate înspre râul Prut.

În opinia curții de apel, activităților efectuate de inculpații C.M., M.N. și S.M. în noaptea de 06/07 mai 2012, astfel cum acestea au fost constatate ori surprinse de organele de urmărire penală prin utilizarea aparaturii de vedere pe timp de noapte ce funcționează pe principiul termoviziunii (prezentarea inculpatului M.N. în P.T.F. Oancea, județul Galați, cu scopul declarat de a se deplasa pe raza municipiului București, la aeroport; intrarea inculpaților C.M. și S.M. în România prin același punct de trecere a frontierei și deplasarea lor pe comunicația DN26, către municipiul Galați; staționarea inculpaților, pentru scurt timp, în dreptul fermei SC R.P. SA, urmată de deplasarea către râul Prut; părăsirea DN26 în dreptul hanului de la intrarea în localitatea Foltești, cunoscut sub numele de "H.R.") nu li se poate acorda semnificația unor acte de executare, în sensul art. 20 alin. (1) C. pen., acestea putând fi considerate, cel mult, acte pregătitoare în vederea punerii în executare a rezoluției infracționale. Astfel fiind, nu se poate trage vreo concluzie cu privire la faptul dacă intensificarea activității organelor poliției de frontieră în noaptea respectivă a constituit o cauză de întrerupere a unei activități infracționale deja începute (situație în care ar fi întrunite condițiile de existență ale tentativei) ori a fost chiar motivul determinant pentru care grupul infracțional nu a mai trecut la punerea în executare a rezoluției infracționale (caz în care nu se poate vorbi despre existența tentativei).

În concluzie, față de considerentele mai sus expuse, existând un dubiu cu privire la natura activităților desfășurate de inculpați în noaptea de 06/07 mai 2012, apare ca fiind corectă soluția dispusă de instanța de fond, de schimbare a încadrărilor juridice date faptelor inculpaților, din infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) raportat la art. 274 din Legea nr. 86/2006, respectiv din infracțiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001.

2. În privința celui de al doilea motiv de apel al procurorului, care este același cu motivul apelului declarat de partea civilă Direcția Regională de Accize și Operațiuni Vamale Galați, curtea de apel a reținut că, în cauza de față, țigaretele care au făcut obiectul contrabandei au fost confiscate imediat după introducerea lor pe teritoriul României, inculpații fiind prinși în flagrant de către autoritățile de frontieră într-o zonă care se află sub permanenta supraveghere a acestora. Astfel fiind, s-a apreciat că în mod corect prima instanță a respins ca nefondate pretențiile părții civile.

În cazul infracțiunii de contrabandă, nu se poate vorbi despre producerea unui prejudiciu decât în momentul în care bunurile care fac obiectul contrabandei depășesc zona primului birou vamal, acesta fiind momentul când se produce o fraudare a bugetului de stat, prin neplata taxelor vamale, a accizelor și a TVA-ului aferent, în cazul în care mărfurile de contrabandă sunt interceptate și indisponibilizate pentru a fi confiscate, mai înainte de a depăși zona primului birou vamal, prejudicierea bugetului de stat nu a apucat să se producă, astfel că nu se poate pune problema reparării vreunui prejudiciu.

O astfel de interpretare rezultă și din legislația vamală internă și comunitară. Astfel, potrivit dispozițiilor art. 256 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal, datoria vamală se stinge prin mai multe modalități, una dintre acestea fiind confiscarea (lit. d)). Potrivit prevederilor art. 277 din același act normativ, atunci când mărfurile sau alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunii nu se găsesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în RON. Per a contrario, atunci când bunurile ce au făcut obiectul contrabandei se găsesc și sunt indisponibilizate în vederea confiscării, inculpatul nu va mai fi obligat la plata echivalentului lor în RON.

Obligarea inculpatului la plata datoriilor vamale, a accizelor și a TVA-ului este justificată numai în condițiile în care acesta ar fi reușit să introducă bunurile de contrabandă în circuitul comercial, reușind astfel valorificarea produsului infracțiunii și eludând plata către bugetul de stat a sumelor cuvenite. Aceeași concluzie rezultă și din actele normative care reglementează regimul vamal pe teritoriul comunitar. Astfel, potrivit art. 233 primul parag. lit.

d) din Regulamentul CEE nr. 2913/1992 de instituire a Codului vamal comunitar, stingerea datoriei vamale are loc în situația în care punerea sub sechestru însoțită de confiscarea simultană sau ulterioară a acestora au fost efectuate înainte ca mărfurile introduse ilegal să depășească zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul teritoriului vamal al comunității. Prezența pe teritoriul vamal al comunității a unor mărfuri introduse ilegal presupune, în sine, un risc foarte ridicat ca aceste mărfuri să fie în final integrate în circuitul economic al statelor membre, deoarece din momentul în care mărfurile au trecut de zona în care se află primul birou vamal situat în interiorul acestui teritoriu, există mai puține șanse ca acestea să fie descoperite de autoritățile vamale în cadrul unor controale inopinate, motiv pentru care doar în această situație sunt datorate taxele vamale (a se vedea în acest sens Cauza Elshani, nr. C-459/07 și Cauza Dansk Transport og Logistik, nr. C-230/08).

De altfel, menționează curtea de apel, acest punct de vedere a fost adoptat, ca și practică judiciară, și de Secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție, care, în ședința din data de 11 ianuarie 2013 a stabilit: "confiscarea mărfurilor care formează obiectul infracțiunii de contrabandă prevăzută de art. 270 alin. (1) din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României, în momentul introducerii ilegale a acestora în țară, mărfurile rămânând în permanență în posesia autorităților, are ca efect stingerea datoriei vamale".

Nu în ultimul rând, curtea de apel a apreciat ca fiind inechitabilă soluția contrară, prin care se tinde să se dea aceeași soluție juridică unor situații de fapt categoric diferite, respectiv aceea în care făptuitorul reușește valorificarea mărfurilor de contrabandă, beneficiind astfel de produsul infracțiunii (caz în care obligarea făptuitorului la plata taxelor vamale, a accizelor și a TVA-ului aferent apare ca fiind pe deplin întemeiată), cu aceea în care făptuitorului i se sechestrează mărfurile de contrabandă în vederea confiscării, mai înainte de a reuși valorificarea acestora și de a beneficia de produsul infracțiunii (caz în care obligarea făptuitorului la plata taxelor vamale, a accizelor și a TVA-ului aferent nu mai apare ca fiind justificată).

3. În ceea ce privește cel de al treilea motiv al apelului declarat de procuror, curtea de apel l-a apreciat ca fiind fondat doar în parte, respectiv numai în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor aplicate inculpaților C.M., M.N. și S.M.

Astfel, s-a apreciat ca fiind adecvate cuantumurile pedepselor aplicate celor trei inculpați, acestea reflectând atât gravitatea concretă a faptelor deduse judecății, cât și periculozitatea inculpaților. În cauză, nu se impune pentru vreunul dintre inculpați majorarea pedepselor aplicate de prima instanță, acestea fiind corect dimensionate, prin raportare la gradul concret de pericol social al faptelor, la amploarea și importanța activității infracționale a fiecăruia dintre cei trei inculpați, dar și la circumstanțele personale ale fiecăruia dintre ei. Totodată, lipsa antecedentelor penale și atitudinea procesuală sinceră manifestată de inculpați sunt aspecte care în mod corect au fost valorificate de către prima instanță, în contextul criteriilor generale de individualizare, justificând aplicarea unor pedepse orientate sub limitele minime speciale prevăzute de lege, în speță justificându-se reținerea acestor împrejurări drept circumstanțe atenuante judiciare.

Pe de altă parte însă, curtea de apel a apreciat că pedepsele rezultante aplicate de prima instanță pentru fiecare inculpat, deși just individualizate în raport cu criteriile prevăzute de art. 72 C. pen., trebuie executate efectiv, în regim de detenție, o atare modalitate de executare reflectând atât gradul concret de pericol social al faptelor, importanța relațiilor sociale lezate (mai ales în actualul context economic), cuantumul ridicat al prejudiciului care s-ar fi putut cauza bugetului de stat dacă nu ar fi intervenit organele judiciare (aproximativ 255.026 RON), cât și aspectele referitoare la persoana inculpaților. În acest context, s-a menționat că scopurile pedepsei, constând în prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, respectiv în formarea unei atitudini corecte față de muncă, față de ordinea de drept și față de regulile de conviețuire socială, nu pot fi atinse în privința inculpaților C.M., M.N. și S.M. decât prin executarea efectivă a pedepselor aplicate. În plus, Curtea observă că, fiind vorba despre cetățeni moldoveni, supravegherea inculpaților în condițiile art. 861 și urm. C. pen. ar fi practic lipsită de orice semnificație coercitivă, dacă nu chiar imposibilă, iar aplicarea dispozițiilor art. 81 și urm. C. pen. referitoare la suspendarea condiționată a executării pedepsei ar reprezenta o modalitate de individualizare a executării pedepsei necorespunzătoare gravității faptelor comise de inculpați.

Împotriva deciziei au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.CO.T - Serviciul Teritorial Galați, partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală și inculpații C.M., M.N. și S.M.

Reprezentantul Ministerului Public, după expunerea motivelor scrise de recurs, a solicitat admiterea recursului declarat împotriva Deciziei penale nr. 22/A din data de 21 ianuarie 2013 pronunțată de Curtea de Apel Galați, casarea în parte a deciziei penale, schimbarea încadrării juridice dată faptelor cu reținerea art. 41 alin. (2) C. pen. atât pentru infracțiunea prevăzută de art. 270 alin. (1) rap. la art. 274 din Legea nr. 86 /2001, cât și pentru infracțiunea prevăzută de art. 70 alin. (1) din O.U.G. nr. 105/2001, obligarea inculpaților S.M., C.M. și M.N. la plata sumei de 255.026 RON - reprezentând prejudiciu către partea civilă Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Galați (datoria vamală) și, respectiv, condamnarea inculpaților la pedepse cu închisoarea, respectiv aplicarea unui cuantum sporit, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante, pedepse care să răspundă scopului înscris în art. 52 C. pen.

Partea civilă, conform motivelor scrise de recurs a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a ambelor hotărâri, cu admiterea cererii de acordare a despăgubirilor pentru acoperirea prejudiciului produs bugetului de stat prin introducerea frauduloasă în țară a celor 13.120 pachete de țigări marca D. și 15.880 pachete marca C., în cuantum de 255.026 RON (datoria vamală).

Se constată că motivele de recurs ale Ministerului Public și ale părții civile (cu excepția motivului referitor la individualizarea pedepsei) sunt aceleași cu motivele de apel, argumentele de fapt și de drept în susținerea acestora fiind, în sinteză, aceleași cu cele expuse la instanța de prim control judiciar (astfel cu deja au fost menționate).

Înalta Curte își însușește integral amplele argumente ale sentinței și deciziei atacate cu privire la soluția schimbării încadrării juridice a faptelor și cu privire la soluția respingerii cererii părții civile referitoare la datoria vamală (pretinsul prejudiciu produs bugetului de stat prin introducerea frauduloasă în țară a celor 13.120 pachete de țigări marca D. și 15.880 pachete marca C. de către inculpați), apreciind că nu se justifică reluarea și nici completarea lor.

Pentru existența tentativei, așa cum au menționat ambele instanțe, este necesar ca hotărârea de a săvârși infracțiunea să fie pusă în executare prin trecerea la săvârșirea acțiunii care constituie elementul material al infracțiunii, în cazul infracțiunii de contrabandă din prezenta cauză acesta constând în introducerea în țară a țigaretelor, prin alte locuri decât cele stabilite pentru controlul vamal.

Mai ales instanța de fond, dar și cea de control judiciar au argumentat amplu soluția de schimbare a încadrării juridice (reținând corect că faptele inculpaților, din noaptea de 06/07 mai 2012, la care acuzarea a făcut referire în rechizitoriu - acum reiterate în motivele scrise de recurs - și care, în opinia acuzării, ar constitui tentativă pentru ambele infracțiuni, se circumscriu activităților/acțiunilor pregătitoare, neincriminate de lege, iar nu tentativei), dar și soluția cu privire la latura civilă (reținând corect atât dispozițiile legale interne, reglementările din instrumentele juridice europene, principiile exercitării acțiunii civile în procesul penal, jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene, dar și existența unor decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție care configurează o anumită practică judiciară cu privire la stingerea datoriei vamale în cazul în care țigările au fost integral confiscate).

Motivul de recurs al Ministerului Public cu privire la individualizarea pedepselor a fost apreciat ca neîntemeiat de către Înalta Curte, prin observarea temeiniciei unicului motiv de recurs al inculpaților prin care au solicitat menținerea modalității de executare prevăzută de art. 861 C. pen., argumentele fiind următoarele:

Inculpații, cetățeni ai Republicii Moldova, au manifestat sinceritate și regret în fața organelor judiciare, atât a celor de urmărire penală, cât și în fața instanțelor, prezentându-se la toate chemările acestora pe parcursul întregii proceduri judiciare.

De asemenea, din actele și lucrările dosarului reiese că inculpații sunt la prima încălcare a legii penale și că au optat pentru judecarea cauzei în procedura simplificată prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., recunoscând integral și necondiționat faptele expuse în rechizitoriu, necontestând niciuna dintre probele administrate în cursul procesului penal.

În consecință, Înalta Curte apreciază că o astfel de conduită socială, dar și de conduită procesuală a inculpaților, a fost de natură să justifice instanței de fond reținerea unor circumstanțe atenuante, chiar în contextul soluționării cauzei penale prin procedura prevăzută de art. 3201 C. proc. pen. (care a avut drept consecință reducerea limitelor de pedeapsă cu 1/3 conform art. 3201 alin. (7) C. proc. pen.). Aceleași argumente, reținute și în sensul art. 72 C. pen., relevă, în mod rezonabil, posibilitatea realizării scopului pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen. în modalitatea neprivativă reglementată de art. 861 C. pen., termenul lung de încercare contribuind la atenționarea lor cu privire la gravitatea faptelor săvârșite, dar și la consecințele săvârșirii în viitor a altor fapte prevăzute de legea penală. Nu în ultimul rând, durata privării de libertate a inculpaților, prin măsurile reținerii și arestării, este de natură să contribuie la realizarea scopului pedepsei prevăzut de art. 52 C. pen. Toate aceste împrejurări atenuează de o manieră favorabilă inculpaților argumentele contrare din motivele de recurs ale Ministerului Public în sensul majorării pedepselor și executării lor prin privare de libertate (caracterul organizat al activității, pluralitatea de infracțiuni, modul concret de săvârșire a faptelor, cantitatea de țigări - apreciată ca semnificativă de acuzare).

Față de cele arătate, potrivit art. 38515 pct. 1 lit. b) și, respectiv, pct. 2 lit. d) C. proc. pen., reținând și dispozițiile art. 192 alin. (2) și (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpații C.M., M.N. și S.M. împotriva Deciziei penale nr. 22/A din 21 ianuarie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Casează, în parte, decizia atacată cu privire la înlăturarea dispozițiilor art. 861 C. pen. și menține dispozițiile Sentinței penale nr. 385 din 20 iulie 2012 a Tribunalului Galați cu privire la pedepsele aplicate inculpaților și modalitatea de executare a acestora.

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T - Serviciul Teritorial Galați și de partea civilă Agenția Națională de Administrare Fiscală împotriva aceleiași decizii.

Cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea recursurilor declarate de inculpați și de parchet rămân în sarcina statului.

Sumele de câte 100 RON, reprezentând onorariile parțiale ale apărătorilor desemnați din oficiu pentru recurenții intimați inculpați, până la prezentarea apărătorilor aleși, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi, 29 octombrie 2013.

Procesat de GGC - NN