Necessity of preventive detention for organized crime money laundering and fraud based on concrete danger to public order

Deliberând asupra recursului declarat de inculpatul S.D., constată următoarele:

Prin încheierea de ședință din 17 iulie 2013 pronunțată în Dosarul nr. 3098/2/2013 (1416/2013), Curtea de Apel București, secția I penală, în temeiul art. 300 rap. la art. 160 alin. (1) și (3) C. proc. pen., între altele, a menținut măsura arestării preventive a inculpatului S.D., iar în baza art. 139 alin. (1) C. proc. pen. și a respins ca nefondate cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara, respectiv localitatea, formulate de același inculpat.

Pentru a dispune astfel Curtea de Apel a avut în vedere următoarele:

Prin rechizitoriul întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Călărași, în Dosarul nr. 5/D/P/2012, din data de 24 aprilie 2013, s-a dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a următorilor inculpați:

1. A.M.V. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

2. M.D. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., instigare la înșelăciune prev. de art. 25 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

3. M.F. - pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

4. M.G. - săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

5. M.M. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

6. M.M.A. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege și complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.;

7. M.N., zis P.N. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

8. M.P., zis P.P. - pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen, sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

9. M.P.U., zis C. sau P.G. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

10. M.S., zis T.M. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

11. M.F.G. - pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

12. R.G.I. - zis P. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., șantaj prev. de art. 194 alin. (1) C. pen.; și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

13. R.G. - pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

14. R.P., zis B. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

15. R.F. - pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

16. R.D. - pentru săvârșirea infracțiunilor de inițierea și constituirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și bancrută frauduloasă prev. de art. 143 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

17. R.A. - pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

18. S.D. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

19. T.B., zis B. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen.;

20. T.G.I., zis S. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

21. T.G.I., zis O. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

22. T.M. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen., evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.; și a inculpaților:

1. R.I. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

2. R.T. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) și c)) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

3. R.F. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

4. M.Z. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

5. M.S. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. și complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

6. M.N.F. - pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 656/2002 rep.

7. R.V. - pentru săvârșirea infracțiunii de spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

8. M.A. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

9. M.I., zis C. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. și complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

10. T.F., zis B. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., lipsire de libertate în mod ilegal prev. de art. 189 alin. (1) și (2) C. pen. și spălare de bani prev. de art. 29 alin. (1) lit. a), b) și c) din Legea nr. 656/2002 rep. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.;

11. M.I. - pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

12. M.N. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și bancrută frauduloasă prev. de art. 143 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 85/2006 cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

13. G.G. - pentru săvârșirea infracțiunii de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și complicitate la uz de fals prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

14. C.G. - pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege;

15. T.N. - pentru săvârșirea infracțiunilor de sprijinirea unui grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, complicitate la înșelăciune prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.;

16. L.F. - pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen. și

17. M.N. - pentru săvârșirea infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat, prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 cu ref. la art. 2 lit. b) pct. 5 din aceeași lege, înșelăciune prev. de art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și uz de fals prev. de art. 291 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și cu aplic. art. 33 lit. a) C. pen.

Prin ordonanțele nr. 5D/P/2012 din data de 01 noiembrie 2012 ale Biroului Teritorial Călărași din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpații F.V., R.F., R.G., M.I., B.A., M.N., L.F., C.D. și T.N. pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor.

Prin ordonanțele din data de 01 noiembrie 2012, s-a luat față de inculpații F.V., R.F., R.G., M.I., B.A., M.N., L.F., C.D. și T.N. măsura reținerii pe o durată de 24 ore, de la data de 01 noiembrie 2011 ora 18:45 până la data de 02 noiembrie 2012, ora 18:45. Prin ordonanța din data de 02 noiembrie 2012 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul R.A. pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa.

Prin ordonanța din data de 02 noiembrie 2012, s-a luat față de inculpatul R.A. măsura reținerii pe o durată de 24 ore, de la data de 02 noiembrie 2011 ora 3:30 până la data de 03 noiembrie 2012, ora 03:30. Prin referatul din data de 02 noiembrie 2012 s-a propus instanței de judecată luarea față de inculpații R.A., F.V., R.F., R.G., M.I., B.A., M.N., L.F., C.D. și T.N. a măsurii arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile. Prin încheierea din data de 02 noiembrie 2012 (Dosar nr. 2794/116/2012), Tribunalul Călărași a admis cererea și a dispus arestarea preventivă a inculpaților R.A., F.V., R.F., R.G., M.I., B.A., M.N., L.F., C.D. și T.N. pe o perioadă de 29 de zile, măsură ce a fost prelungită ulterior, în mod legal de către instanța de judecată.

Prin ordonanțele din data de 4 decembrie 2012, 10 decembrie 2012 și 18 decembrie 2012 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpații N.F., C.S., R.D. și M.F.G. pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor.

Prin ordonanțele din data de 18 decembrie 2012 s-a luat față de inculpații N.F., C.S., R.D. și M.F.G. măsura reținerii pe o durată de 24 ore, de la data de 18 decembrie 2012 ora 11:15 până la data de 19 decembrie 2012, ora 11:15.

Prin referatul din data de 18 decembrie 2012, s-a propus instanței de judecată luarea față de inculpații N.F., C.S., R.D. și M.F.G. a măsurii arestării preventive pe o perioadă de 29 de zile.

Prin încheierea de ședință din data de 18 decembrie 2012 (Dosar nr. 3302/116/2012), Tribunalul Călărași a admis cererea și a dispus arestarea preventivă a inculpaților pe o perioadă de 29 de zile.

Prin încheierea nr. 453A din 21 decembrie 2012, Curtea de Apel București a admis recursul inculpatelor N.F. și C.S., a respins propunerea parchetului de arestare preventivă a acestora și a dispus luarea față de cele două inculpate a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, măsură ce a fost prelungită ulterior, până în momentul trimiterii în judecată de către organul de urmărire penală.

Pe parcursul cercetărilor, instanța a mai admis cererile de înlocuire a măsurii arestării preventive formulate de inculpații T.N., L.F., B.A., M.I. și M.N.

Prin încheierea din data de 23 ianuarie 2013, Tribunalul Călărași a admis cererea inculpatului B.A. de înlocuire a măsurii arestării preventive și a dispus luarea față de acesta a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, măsură ce a fost prelungită succesiv de către organul de urmărire penală, până în momentul trimiterii în judecată.

Prin încheierea din data de 05 februarie 2013, Tribunalul Călărași a admis cererea inculpatei T.N. de înlocuire a măsurii arestării preventive și a dispus luarea față de aceasta a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile măsură ce a fost prelungită succesiv de către organul de urmărire penală, până în momentul trimiterii în judecată.

Prin încheierea din data de 06 februarie 2013, Tribunalul Călărași a admis cererea inculpatului L.F. de înlocuire a măsurii arestării preventive și a dispus luarea față de acesta a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile măsură ce a fost prelungită succesiv de către organul de urmărire penală, până în momentul trimiterii în judecată.

Prin încheierea din data de 06 februarie 2013, Tribunalul Călărași a admis cererea inculpatului M.N. de înlocuire a măsurii arestării preventive și a dispus luarea față de acesta a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile măsură ce a fost prelungită succesiv de către organul de urmărire penală, până în momentul trimiterii în judecată.

Prin încheierea din data de 28 februarie 2013, Tribunalul Călărași a admis cererea inculpatului M.I. de înlocuire a măsurii arestării preventive și a dispus luarea față de aceasta a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile măsură ce a fost prelungită succesiv de către organul de urmărire penală, până în momentul trimiterii în judecată.

Prin încheierea din data de 19 martie 2013, Curtea de Apel București a admis recursurile formulate de inculpații C.D. și F.V. și respinge cererea parchetului de prelungire a măsurii arestării preventive a celor doi inculpați și a dispus luarea față de aceștia a măsurii obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile.

Prin ordonanța din 01 noiembrie 2012 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul M.N. pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina sa. Tot în acea dată, organul de urmărire penală a luat față de acesta măsura obligării de a nu părăsi țara, măsură pe care a prelungit-o succesiv, până în momentul trimiterii în judecată.

Prin ordonanța din 21 februarie 2013, s-a luat față de învinuitul G.F., măsura obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, măsură ce a fost ulterior prelungită.

Prin ordonanța din data de 04 martie 2012, s-a luat față de învinuitul G.G., măsura obligării de a nu părăsi țara, pe o durată de 30 de zile, măsură ce a fost ulterior prelungită.

Prin ordonanța din 03 aprilie 2013, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de inculpatul C.G. pentru săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, luându-se totodată, față de acesta și măsura obligării de a nu părăsi țara.

Prin ordonanțele din data de 31 martie 2013 s-a pus în mișcare acțiunea penală față de inculpații M.G. zis G., R.P. zis B., M.M., T.B. zis B., M.S. zis T.M., M.P.U. zis P.G., S.D., R.G.I. zis P., M.M.A., T.G.I. zis S., M.P. zis P.P., T.G.I. zis O., M.N. zis P.N., M.F. zisă T., A.M.V. zis P.S., T.M. și M.D. pentru săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcina lor.

Prin ordonanțele din data de 31 martie 2013, s-a luat față de inculpații M.G. zis G., R.P. zis B., M.M., T.B. zis B., M.S. zis T.M., M.P.U. zis P.G., S.D., R.G.I. zis P., M.M.A., T.G.I. zis S., M.P. zis P.P., T.G.I. zis O., M.N. zis P.N., M.F. zisă T., A.M.V. zis P.S., T.M. și M.D. măsura reținerii pe o durată de 24 ore.

Prin încheierea de ședință din data de 01 aprilie 2013 (Dosar nr. 850/116/2013), Tribunalul Călărași a admis cererea și a dispus arestarea preventivă a inculpaților menționați mai sus (în număr de 17), pe o perioadă de 29 de zile.

Prin ordonanțele din data de 01 aprilie 2013 s-a luat față de învinuiții T.F. zis B., M.A., M.N.F., M.I. zis C., M.Z., M.S., R.F., R.V., R.N.T. și R.I. zis R. măsura obligării de a nu părăsi țara, măsură pe care a prelungit-o succesiv, până în momentul trimiterii în judecată.

Curtea de Apel a precizat că a avut în vedere la judecarea cauzei, în primul rând, prezumția de nevinovăție, garantarea libertății persoanei, respectarea demnității umane, dar și aflarea adevărului.

Curtea de Apel a menționat că orice persoană care poate sta în procesul penal, este prezumată și considerată - atât de lege cât și de instituțiile chemate la aplicarea ei, precum și de ceilalți membri ai societății din care fac parte - nevinovată.

Această prezumție constituțională și legală trebuie a fi răsturnată în cursul și în cadrul unui proces penal, după administrarea probelor și stabilirea adevărului în cazul unei condamnări definitive.

În momentul condamnării definitive a unei persoane, această prezumție nu mai operează, persoana respectivă fiind considerată vinovată, deoarece față de aceasta s-a dispus o pedeapsă penală. Cu toate acestea, arată Curtea de Apel, persoana sau persoanele față de care s-a început o procedură penală și aceasta a parcurs fazele prevăzute de Codul de procedură penală, printre care amintim: efectuarea de acte premergătoare, începerea urmăririi penale, punerea în mișcare a acțiunii penale, trimiterea în judecată și sesizarea instanței de judecată cu soluționarea acțiunii penale, au un statut special deosebit de al celorlalți membri ai societății față de care nu se desfășoară o procedură penală. Statutul de persoane nevinovate, se menține însă, pe tot parcursul procesului penal, până la soluționarea definitivă a acestuia.

Persoanele față de care se desfășoară o procedură penală dobândesc, în diferite etape ale procesului penal, calitățile procesuale menționate de Codul de procedură penală, cum ar fi: făptuitor, învinuit, inculpat, pentru ca la finalul procesului penal acestea să dobândească printr-o hotărâre definitivă calitatea de persoană nevinovată (în cazul achitării), sau de persoană condamnă (în cazul unei condamnări).

Față de inculpații pentru care, în timpul urmăririi penale, organul de anchetă și cercetare penală a luat, prin ordonanță motivată, una din cele două măsuri, considerând că pentru bunul curs al anchetei penale era necesară luarea acestei măsuri, la acel moment procesual, procurorul, cel care conducea și desfășura ancheta penală, a considerat că față de acești inculpați trebuie luată această măsură preventivă. Codul de procedură penală îi permitea și conferea acest drept.

În actuala fază a procesului penal, cel care hotărăște cu privire la această măsură este judecătorul cauzei care va conduce nemijlocit cercetarea judecătorească și va aprecia în mod direct asupra necesității eficacității, oportunității și legalității măsurii respective.

Curtea de Apel a menționat că în această fază procesuală, judecătorul cauzei, cu respectarea deplină a legalității, va hotărî - în mod suveran - asupra statutului persoanelor trimise în judecată sub aspectul libertății acestora și a constatat că prezenta cauză penală are ca obiect infracțiuni pentru care legea penală prevede pedeapsa cu închisoare și pentru ca procesul penal să se desfășoare în bune condiții, să se administreze toate probele necesare aflării adevărului, să nu sufere amânări sau tergiversări, dar și pentru ca inculpații să nu se sustragă de la judecată sau să influențeze în mod negativ parcursul cercetării judecătorești.

La alegerea măsurii, Curtea de Apel a avut în vedere gradul de pericol social al infracțiunii pentru care inculpații sunt trimiși în judecată, sănătatea, vârsta și antecedentele acestora, toate acestea urmărind în principal starea de pericol ce s-a creat în societate de către inculpați prin activitatea și comportamentul acestora.

În fapt, Curtea de Apel a reținut următoarele:

Primul eșalon al grupului este reprezentat de cei doi lideri ai grupului - inculpații R.D. și R.F. și oamenii lor de încredere și sfătuitorii - inculpații R.G. și M.F.G.

Eșalonul secund al grupului infracțional organizat este reprezentat de inculpații R.A., F.V., B.A., C.S. și C.D. Acești inculpați au avut o activitate îndelungată și complexă în cadrul grupului, au avut de câștigat cel mai mult din punct de vedere financiar de pe urma activității desfășurate de grup (cu excepția membrilor din primul eșalon) și au avut relații foarte strânse cu liderii grupului infracțional organizat, fiind angrenați pe mai multe paliere în activitatea grupului.

Din eșalonul trei al grupului infracțional organizat fac parte inculpații M.I., L.F., M.N. și învinuiții G.F., N.G.M., G.G., R.G., M.N., precum și contabilele T.N. și N.F.

Palierul de protecție al grupului infracțional organizat este reprezentat de inculpatul C.G., organ de poliție judiciară cu gradul de comisar șef, ocupând funcția de șef birou în cadrul Biroului de Investigare a Fraudelor, Poliția municipiului Oltenița.

Încă de la începutul activității grupului infracțional organizat condus de R.D., respectiv din anul 2005, activitatea grupului a fost sprijinită de inculpații menționați mai sus. Membrii de bază ai grupului infracțional organizat au luat sume importante de bani cu dobândă de la inculpații ce domiciliază în satul Sintești, com.Vidra, jud. Ilfov, persoane la care s-a ajuns prin intermediul inculpaților R.F. și R.G. Aceste persoane au cunoscut existența grupului infracțional organizat și scopul constituirii acestuia (obținerea de credite bancare în mod fraudulos) și au sprijinit activitatea acestuia prin asigurarea finanțării diferitelor cheltuieli ocazionate de obținerea creditelor bancare dar și asigurarea unor venituri constante pentru membrii grupului infracțional organizat, cunoscând că sumele împrumutate și dobânzile consistente solicitate le vor fi restituite în momentul obținerii creditelor bancare.

Inculpații au reprezentat latura de susținere financiară, extrabancară, a activității grupului infracțional organizat, între aceste persoane și membrii grupului încheindu-se contracte civile verbale sau scrise de împrumut oneroase. Prin sumele de bani obținute de la cămătari, s-a asigurat o continuitate a activității de obținere a creditelor bancare, timp de 6 ani de zile, perioadă în care membrii grupului infracțional organizat au obținut credite bancare frauduloase ce depășesc suma de 22 milioane de euro.

Astfel, în perioada 2005 - 2011, inculpații R.D., R.F., R.G. și M.F.G. au luat de persoanele menționate mai sus, bani cu dobândă, persoane care nu s-au înregistrat la organele fiscale pentru a declara veniturile obținute din contractele civile de împrumut încheiate, în scopul achitării impozitului pe venit prevăzut de lege, deși, conform dispozițiilor Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal (art. 39 și urm.) și Ordonanței nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală (art. 72 și urm.) ei aveau această obligație.

Conform prevederilor legislative anterior menționate, orice persoană fizică cetățean român care domiciliază pe teritoriul țării și care obține venituri din activități dependente sau independente are obligația de a declara organelor fiscale veniturile obținute și de a plăti impozitul pe venit. Excepțiile sunt strict și limitativ prevăzute de lege, contractele civile de împrumut oneroase, neîncadrându-se în vreunul din cazurile exceptate de la plata impozitului pe venit.

Pentru inculpații menționați mai sus, acordarea de împrumuturi oneroase este o modalitate de viață, sumele primite cu titlu de dobândă, reprezentând surse de venit bogate și constante pentru aceștia. Inculpații dețin în proprietate imobile impresionante iar martorii și coinculpații audiați în cauză au arătat că au văzut la aceștia sume foarte mari de bani numerar precum și cantități impresionante de monezi de aur (galbeni).

Sumele de bani împrumutate au fost luate inițial pentru a se cumpăra Complexul de creștere a porcilor C. Ulmeni, continuându-se a se lua bani cu dobândă până în anul 2010 și pentru alte cheltuieli necesare desfășurării "activității" cu creditele bancare (sume de bani necesare pentru plata comisioanelor de analiză a dosarelor de credit, a rapoartelor de evaluare, datoriilor către stat - având în vedere că scriptic societățile controlate de grup înregistrau cifre de afaceri mari pentru care datorau impozite/taxe la bugetul de stat - a taxelor notariale, sume necesare realizării rulajului financiar, sume necesare pentru avansurile solicitate de către bănci sau pentru scoaterea de sub ipotecă a unor imobile precum și sume de bani reprezentând "atenții" destinate reprezentanților instituțiilor bancare și liber profesioniștilor cu care trebuia să intre în contact pentru completarea dosarelor de credit) precum și alte cheltuieli de interes personal (de ex campania electorală a inc. R.D. din anul 2008), din probe rezultând că o parte din aceste sume au fost pierdute de membrii grupării la jocurile de noroc.

Astfel, în perioada 2005 - 2010, inculpații R.D., R.F., R.G. și M.F.G. au împrumutat sume de bani cu dobândă cuprinsă între 7 și 40% pe lună (aplicându-se și dobândă la dobândă pentru lunile în care nu se plătea dobânda datorată) de la numeroase persoane din satul Sintești, sumele de bani împrumutate și dobânzile aferente fiind achitate acestora din banii obținuți din creditele bancare obținute în mod fraudulos. Aceste sume de bani au fost achitate către cămătari atât numerar cât și prin transferuri bancare între firmele controlate de membrii grupului infracțional organizat condus de R.D. și societățile deținute de cămătari.

Folosindu-se de societăți tip "fantomă", fără activitate comercială, "administrate" chiar de către cămătari, de membrii familiilor acestora sau de către persoane interpuse, sumele de bani sunt transferate către societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat condus de R.D. (în cazul în care se acordau împrumuturi pentru obținerea de credite, această situație fiind însă de excepție, marea majoritate a banilor împrumutați de către grup fiind primită numerar de la cămătari) și, mai ales de la societățile comerciale controlate de membrii grupului infracțional organizat condus de R.D.

Majoritatea societăților comerciale controlate de persoanele din Sintești au fost verificate în perioada 2008 - 2011, unele de mai multe ori, de fiecare dată constatându-se nereguli grave cum ar fi - nefuncționarea societății la sediul declarat, imposibilitatea identificării responsabililor cu societatea în vederea efectuării controlului, lipsa documentelor necesare funcționării, majoritatea controalelor concretizându-se în plângeri penale înaintate către diferite unități de parchet.

Se constată că aceste transferuri de bani au loc după obținerea creditelor bancare de către societățile comerciale controlate de grupul infracțional organizat condus de inculpații R.D. și R.F. Suma totală a transferurilor provenite de la societățile controlate de membrii grupului infracțional organizat condus de R.D. se ridică la suma de 43.269.500 lei. În grupul infracțional organizat, condus de inculpatul R.D., cămătarii au găsit o sursă bogată de venituri ilicite, având interes în a-i împrumuta cu sume cât mai mari pentru a li se restitui ulterior valori mult mai mari.

Aceștia dovedesc un interes foarte mare în ceea ce privește activitatea desfășurată de R.D., R.F. și apropiații lor, aceștia ajungând să cunoască ziua exactă în care se primesc creditele, cunosc locul de întâlnire al membrilor grupării (un bar situat vizavi de sediul B.D. - Sucursala Unirea), se interesează periodic de stadiul în care se găsesc dosarele de creditare, venind în dese rânduri la birou în Oltenița, menținând permanent legătura telefonică cu membrii grupării, ajungând chiar, într-o ocazie să și sustragă geanta cu documente a inculpatului R.D. pentru a se asigura că acesta nu le ascunde alte proiecte de obținere a banilor.

Inițial, cămătarii sunt încântați de "investiția" lor aflând că inculpații R.F. și R.D. au cumpărat folosindu-se de banii împrumutați de la ei Complexul de creștere a porcilor Ulmeni și încep valorificarea fierului vechi de pe platformă.

Ulterior, aceștia îi ajută pe membrii grupării în obținerea de credite bancare, asigurându-le mijloacele financiare necesare obținerii creditelor, interesul lor fiind acela de a se obține bani pentru a li se achita datoriile și mai ales dobânzile aferente.

Mai întâi, împrumuturile cu dobândă erau date doar pe baza unor înțelegeri verbale pentru ca, ulterior, odată cu creșterea valorii sumelor împrumutate să se ceară file cec ca garantare a restituirii sumelor solicitate iar apoi, cămătarii au început să se solicite garanții imobiliare, încheindu-se, în acest sens, numeroase contracte de împrumut oneroase, deghizate în contracte de vânzare-cumpărare sau antecontracte de vânzare-cumpărare în care se specifică că deja fusese achitat integral prețul solicitat.

Începând cu anul 2009, cămătarii au început să ceară în contul datoriilor terenuri pentru ca apoi, să ceară membrilor grupării să îi ajute să "pună" aceste terenuri la bancă pentru obținerea de credite bancare, întocmai așa cum procedaseră și membrii grupării, dorind să fie "prima mână" la împărțirea banilor din credite și să nu mai aștepte după inculpatul R.D. și ceilalți.

În afară de terenurile primite de la membrii grupului infracțional organizat, cămătarii își achiziționează și separat terenuri pentru a le folosi în scopul obținerii de credite bancare.

Astfel, la data de 11 noiembrie 2008, numiții C.I. și C.E., după ce în urmă cu câteva luni lotizează un teren primit moștenire în 27 loturi, încep vânzarea acestor loturi către cămătarii din Sintești, după cum urmează: T.A. cumpără șapte loturi la prețul de 455.000 lei; M.G. cumpără zece loturi la prețul de 1.600.000 lei; T.B. - două loturi, unul la prețul de 12.444 euro (ambele sunt în prezent în garanție la B.R. pentru creditul luat pe SC R.M. SRL); M.D. - trei loturi la prețul de 87.000 lei (toate fiind în prezent în garanție la B.D.).

Începând cu anul 2010, cămătarii au început să depună cereri și să obțină și separat credite bancare, cum s-a întâmplat în cazul lui S.D., T.B. și T.M.

Cei mai mulți bani cu împrumut au fost luați de la inculpații M.D., M.G. zis G., M.P.U. zis P.C. sau P.G., M.P. zis P.P., M.N. zis P.N., R.G.I. zis G., T.M., R.G.I. zis P., S.I. zis C. și familiile acestora. Între toate aceste persoane sunt relații de rudenie sau afinitate.

Toți s-au ajutat reciproc pentru a obține cât mai mulți bani de pe urma creditelor bancare, dar, separat, se constată că fiecare dintre persoanele arătate mai sus au avut relații și mai strânse cu familia de bază (soții, copiii, frați, părinți) și cu toții au conlucrat pentru atingerea scopului urmărit.

Pe numele inculpaților sunt încheiate numeroase contracte de împrumut, acte de stingere a datoriilor, contracte fictive de vânzare-cumpărare întocmite în scopul garantării restituirii sumelor împrumutate și contracte de vânzare-cumpărare cu preț fictiv prin care membrii grupului infracțional organizat condus de R.D. au cedat diferite imobile pentru stingerea datoriilor.

Asupra măsurilor preventive, Curtea de Apel a reținut că potrivit art. 3002 C. proc. pen., instanța este datoare să verifice, din oficiu, în situația în care inculpații sunt arestați, în cursul judecății, legalitatea și temeinicia măsurii arestării preventive, iar potrivit art. 160b alin. (1) și alin. (3) C. proc. pen. când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuate privarea de libertate sau că există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate, dispune, prin încheiere motivată menținerea măsurii arestării preventive, verificarea acestei măsuri fiind făcută nu mai târziu de 60 de zile.

În cazul de față, măsurile preventive au fost luate - arestare pentru un număr de 22 de inculpați, respectiv obligarea de a nu părăsi țara/localitatea, față de un număr de 17 inculpați - prin încheierile mai sus menționate.

Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea de Apel a apreciat că măsura arestării preventive a inculpaților a fost dispusă cu respectarea art. 1491 C. proc. pen., fiind îndeplinite condițiile prev. de art. 681 C. proc. pen. cu referire la art. 143 C. proc. pen., rap. la art. 148 lit. f) C. proc. pen., motiv pentru care, a constatat legalitatea și temeinicia acesteia. De asemenea, din datele existente în cauză, Curtea de Apel a constatat că sunt suficiente indicii temeinice din care să rezulte presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele prevăzute de legea penală pentru care sunt cercetați, relevant, sub acest aspect fiind amplul material probator aflat la dosar, printre care: contracte de credit, documentele care au stat la baza acordării creditelor, relații ORC, documente de la instituții bancare, contracte de împrumut, contracte de stingere a datoriilor, contracte de vânzare cumpărare și antecontracte de vânzare-cumpărare autentificate și olografe, extrase cont, procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice, declarații inculpați, coinculpați și martori atestă îndeplinirea condițiilor prev. de art. 143 C. proc. pen.

Toate aceste elemente au fost apreciate că fac, în prezent, ca prezumția de nevinovăție să fie pusă - în mod serios - la îndoială, față de persoanele trimise în judecată în cauză.

Materialul probator existent la dosarul cauzei ce a necesitat o activitate elaborată minuțios și profesionist, prezentarea tuturor situațiilor și circumstanțelor în care s-au aflat inculpații, conexiunile și legăturile ce rezultă din probele existente sunt de natură să determine orice observator de bună-credință, chiar și fără a avea o pregătire juridică în materie că în mod obiectiv inculpații în cauză sunt implicați în fapte care ar putea constitui infracțiuni.

La acest moment procesual, Curtea de Apel a menționat faptul că nu este chemată să hotărască dacă inculpații sunt vinovați sau nu, ci doar să verifice dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau că nu există temeiuri noi care să justifice privarea de libertate.

După cum se poate constata dispoziția legală mărginește și limitează rolul instanței la a verifica cele două ipoteze în care se află inculpații.

Totodată, este neîndoielnică îndeplinirea condiției, privind cuantumul pedepsei infracțiunilor pentru care sunt cercetați inculpații.

Cât privește condiția referitoare la existența în cauză a probelor din care să rezulte că lăsarea în libertate a inculpaților ar prezenta un pericol concret pentru ordinea publică, Curtea de Apel a constatat că și aceasta este îndeplinită. Astfel, s-a reținut că inculpații sunt cercetați pentru infracțiuni ce prezintă un grad de pericol social ridicat, ce rezultă nu numai din limitele mari de pedeapsă stabilite de legiuitor, ci și din modalitățile și împrejurările concrete de săvârșire a faptei.

Având în vedere natura și gravitatea infracțiunilor reținute a fi fost săvârșite de către inculpați, modalitatea concretă de comitere a acestora, gradul concret de pericol social, precum și circumstanțele reale ale săvârșirii acestora, Curtea de Apel a apreciat că sunt incidente și în continuare dispozițiile art. 148 lit. f) C. proc. pen., având în vedere că cei 22 de inculpați au săvârșit infracțiuni pentru care legea penală prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani, existând totodată probe că lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.

Ordinea publică înseamnă, între altele, climatul social firesc, optim, care se asigură printr-un ansamblu de norme și măsuri și care se traduce prin funcționarea normală a instituțiilor statului, menținerea liniștii cetățenilor și respectarea drepturilor acestora. Pe de altă parte, comiterea unor fapte grave neurmate de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul infracțional și ar crea inculpaților impresia că pot persista în sfidarea legii.

Gravitatea faptelor comise de către inculpați se concretizează în urmarea produsă, în sensul inducerii sentimentului de insecuritate pe care l-ar provoca în rândul societății civile lăsarea în libertate, amplificarea și diversificarea criminalității asociate fenomenului devalizării instituțiilor financiar bancare, natura și gravitatea faptelor săvârșite, pluralitatea de fapte și făptuitori, circumstanțele reale de săvârșire a faptelor și, nu în ultimul rând, de persoana fiecărui inculpat - unii în stare de recidivă, alții cunoscuți cu antecedente penale.

Faptele reținute ca fiind comise în sarcina inculpaților au o gravitate socială deosebită, modalitatea și condițiile în care susțin procurorii, au fost comise de către persoanele trimise în judecată, denotă că acestea prezintă un grad de pericol public deosebit atât pentru ordinea publică în general.

În speță, Curtea de Apel a reținut că inculpații și-au desfășurat activitatea infracțională neîntrerupt, o perioadă îndelungată de timp, perseverând în săvârșirea de infracțiuni contra patrimoniului, săvârșind o paletă largă de astfel de infracțiuni, cu singurul scop - acela al obținerii de venituri ilegale, substanțiale și într-un timp extrem de scurt - demonstrând un dispreț total și profund față de toate regulile de conduită socială și față de legile țării.

Atunci când se constată, pe baza probelor administrate, că infracțiunile săvârșite sunt de o gravitate deosebită, că faptele s-au derulat pe o perioadă lungă de timp, cu o relativă ritmicitate, că valoarea materială a prejudiciului este mare, măsura arestării preventive se impune ca o necesitate, fiind întrunite condițiile prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen., în sensul că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

Circumstanțele arătate conturează o stare de pericol concret pentru ordinea publică, astfel cum este acesta înțeles și de jurisprudența în materie. De asemenea, la evaluarea cerinței prev. de art. 148 lit. f) teza a II-a C. proc. pen., se impune a fi avute în vedere amploarea activităților infracționale reținute în sarcina tuturor inculpaților, puternica rezonanță socială negativă pe care infracțiunile de acest gen le generează în rândul membrilor societății civile dar și împrejurarea că asemenea fapte se constituie tot mai frecvent în importante surse de venituri ilicite pentru autorii lor, economia neagră înflorind în contextul economic dificil cu care se confruntă țara noastră.

Din întregul material probator administrat în cauză, rezultă că activitățile de cămătărie constituie singurul venit al inculpaților, un venit sigur care le asigură un grad foarte ridicat al nivelului de trai, acest aspect constituind încă un argument că lăsați în libertate inculpații și-ar relua activitățile infracționale în vederea procurării veniturilor necesare întreținerii.

Astfel, în speță, lăsarea în libertate a inculpaților a fost apreciată că prezintă în continuare un pericol concret pentru ordinea publică, pericol ce rezultă după analiza coroborată a elementelor extrase din mijloacele de probă administrate în cauză.

Pe de altă parte, sub aspectul temeiniciei, față de caracterul excepțional al arestării preventive, ținând seama de circumstanțele concrete ale cazului, respectiv că inculpații sunt trimiși în judecată pentru fapte care prin natura lor afectează buna desfășurare a serviciilor financiar bancare, are o pondere mai mare decât cea a regulii generale a judecării în stare de libertate.

Nu în ultimul rând, Curtea de Apel a apreciat că motivele plauzibile de a se crede că inculpații au săvârșit infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată persistă în continuare și impun privarea de libertate.

Față de toate cele arătate, revocarea a fost considerată ca fiind neconformă normelor, iar înlocuirea arestării preventive prin luarea unei alte măsuri mai puțin restrictive alternativă la cea mai aspră măsură, ținând cont și de împrejurarea că termenul rezonabil nu a fost depășit, iar actele de procedură au fost efectuate cu celeritate-nu se justifică în prezenta cauză.

Prin prisma celor mai sus arătate, Curtea de Apel a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților se impune pentru o mai bună desfășurare a procesului penal, conform art. 136 alin. (1) C. proc. pen.

Față de gravitatea deosebită a faptelor, circumstanțele personale favorabile inculpaților, conduita anterioară, starea de sănătate a lor sau a membrilor familiilor lor rămân fără relevanță la momentul procesual analizat, întrucât acestea nu pot înlătura pericolul.

Referitor la susținerea, în sensul că inculpații nu mai prezintă pericol concret pentru ordinea publică, Curtea de Apel a constatat că și aceasta este nefondată, întrucât chiar dacă ar fi reale, împrejurările arătate, nu pot avea drept consecință obligatorie cercetarea în stare de libertate a inculpaților, care se analizează în raport de cu totul alte criterii la care instanța de altfel s-a și referit când a arătat argumentele pentru care apreciază că se impune menținerea măsurii arestării preventive a inculpaților.

În situația în care se va dovedi că faptele descrise și reținute de procurori sunt adevărate ele sunt de natură să afecteze în mod grav și pe timp îndelungat situația economico-financiară a unor instituții bancare, dacă nu chiar a economiei.

Această situație este intolerabilă și inacceptabilă, iar vinovăția persoanelor care au acționat în acest sens, în situația în care va fi pe deplin și în mod indubitabil, concret și nemijlocit dovedită va trebui să primească una dintre cele mai ferme riposte.

Arestarea inculpatului în timpul urmăririi penale și în timpul procesului penal, în faza cercetării judecătorești, este o măsură preventivă care poate fi luată de judecător pentru asigurarea bunei desfășurări a procesului penal.

Această măsură poate fi luată ținându-se seama de scopul acesteia, gradul de pericol social al infracțiunii, de sănătatea, vârsta, antecedentele, precum și alte situații în care se află inculpatul.

Judecătorul care este chemat să stabilească vinovăția sau nevinovăția inculpatului apreciază asupra modului în care urmează a se face cercetarea judecătorească și la toate măsurile legale de natură să realizeze cu obiectivitate imparțial, corect și legal, iar luarea măsurilor preventive, precum și a altor măsuri procesuale trebuie să aibă ca principal și unic scop rezultatul final al procesului penal.

Curtea de Apel a constatat și a reținut că prin hotărârile pronunțate anterior și decizii ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a apreciat ca legală și temeinică arestarea preventivă a fiecăruia dintre inculpații pentru care s-au dispus măsurile preventive, iar considerentele acestor hotărâri au fost avute în vedere la pronunțarea prezentei, Curtea verificând justețea lor a constatat că acestea sunt corecte și prin urmare și le însușește fără a fi reluate și menționate în mod exhaustiv.

La dosarul cauzei nu există dovezi că temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat și nici nu există temeiuri noi care să nu fi fost avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, temeiuri care să justifice punerea în libertate a inculpaților.

Împotriva acestei încheieri, în termenul legal, inculpatul S.D. a declarat recurs și a solicitat revocarea măsurii preventive, a susținut că nu prezintă pericol pentru ordinea publică față de faptele de care este acuzat (spălare de bani și înșelăciune) nefiind dovezi că în libertate ar putea să influențeze negativ aflarea adevărului, că are un plan de afaceri prin care dorește să acopere suma prejudiciată și că el nu are legătură cu toți inculpații din dosar.

Înalta Curte consideră că în mod corect Curtea de Apel a apreciat menținerea măsurii arestării preventive a inculpatului S.D.

Potrivit art. 160b alin. (1) C. proc. pen., instanța de judecată, în exercitarea atribuțiilor de control judiciar este obligată să verifice periodic legalitatea și temeinicia arestării preventive. Alin. (3) al aceluiași articol dispune: "când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate dispune, prin încheiere motivată, menținerea măsurii arestării preventive".

Probele administrate în cauză relevă indicii temeinice în sensul art. 143 alin. (1) C. proc. pen. și art. 681 C. proc. pen., din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpatul S.D. a săvârșit faptele prevăzute de legea penală, astfel cum acestea au fost descrise, respectiv de sprijinire a unui grup infracțional organizat, complicitate la înșelăciune, înșelăciune și spălare de bani.

Totodată se constată că sunt îndeplinite cumulativ și condițiile prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. f) C. proc. pen. atât în ceea ce privește pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunile deduse judecății, mai mare de 4 ani, dar și sub aspectul probelor că lăsarea în libertate a inculpatului prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, faptele de care este bănuit acest inculpat neputând fi disociate, din punct de vedere al periculozității faptei.

La aprecierea acestei ultime condiții, Înalta Curte are în vedere modalitatea și împrejurările concrete de săvârșire a faptelor presupus a fi comise de către inculpatul S.D. (sprijinirea unei activității infracționale desfășurată pentru o perioadă îndelungată de timp, în care membrii grupării organizate aveau o conivență cu scop bine determinat, acela de a obține sume importante de bani prin credite bancare, beneficiile fiind ulterior reciclate pentru a asigura venituri cu aparență licită), gravitatea acestora (valoarea importantă a prejudiciului estimat produs prin încheierea a numeroase contracte de împrumut, acte de stingere a datoriilor, contracte fictive de vânzare-cumpărare întocmite în scopul garantării restituirii sumelor împrumutate și contracte de vânzare-cumpărare cu preț fictiv), sentimentul de teamă și insecuritate pe care astfel de fapte îl generează în rândul societății civile (introducerea în circuitul civil a numeroase contracte fictive, care generează neîncredere în veridicitatea unor asemenea documente, precum și a documentelor care sunt acceptate pentru garantarea unor credite bancare), aspecte care denotă periculozitate și justifică o reacție fermă din partea autorităților statului, lăsarea în libertate a inculpatului prezentând în continuare un pericol concret pentru ordinea publică.

Cum temeiurile de fapt și de drept avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive nu s-au schimbat, această măsură este necesar a fi menținută în continuare față de inculpat, pentru buna desfășurare a judecății și aflarea adevărului în cauză.

În consecință, Înalta Curte apreciază că recursul inculpatul S.D. este nefondat astfel că, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., îl va respinge și va face aplicarea dispozițiilor art. 192 C. proc. pen.,

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpatul S.D. împotriva încheierii de ședință din 17 iulie 2013 a Curții de Apel București, secția I penală, pronunțată în Dosarul nr. 3098/2/2013 (1416/2013).

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 225 lei cu titlul de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 25 lei, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică, azi 31 iulie 2013.

Procesat de GGC - NN