Constitutional exception referral refused and interlocutory appeal rulings upheld as inadmissible.
Romania (RO)
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice rejected as unfounded the appeal filed by the claimant against the Court of Appeal’s decision (no. 357/2010), thereby upholding that decision, which had dismissed the request to refer a constitutional exception to the Constitutional Court, declared null the appeal against the lower court’s interlocutory ruling of 19 May 2009 for lack of stated legal grounds, and dismissed as inadmissible the appeal against the interlocutory ruling of 4 June 2009 rejecting a recusal motion. The dispute concerned procedural challenges in a commercial case, specifically the admissibility of appeals against interlocutory rulings and the referral of a constitutionality exception under Article 29 of Law no. 47/1992. The Court held that the constitutional exception was inadmissible because the challenged provisions had no connection to the case’s outcome, as required cumulatively by Article 29(1), and that the appeal against the recusal ruling was barred by Article 34(2) of the Code of Civil Procedure, which permits such rulings to be challenged only together with the merits.
Legislator headnote
AI generatedart. 34 alin. (2) C. proc. civ, art. 29 alin. (1) din Legea nr. 42/1992, art. 29 din Legea nr. 47/1992, art. 312 alin. (1) C. proc. civ; Constitutional exception referral refused and interlocutory appeal rulings upheld as inadmissible: Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 42/1992, republicată, sesizarea Curții Constituționale este condiționată de întrunirea cumulativă a următoarelor cerințe : invocarea excepției în fața instanțelor judecătorești sau arbitrale a unei norme în vigoare care să aibă legătură cu soluția ce se va pronunța în cauză, iar norma apreciată ca neconstitutională să nu fi fost constată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față;
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele:
Prin Decizia nr. 357 din 18 februarie 2010, Curtea de Apel București, secția a V- a comercială, a respins cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 alin. (1), (2), (3) și (6) din Legea nr. 47/1992, a constatat nul recursul declarat de revizuentă SC S.B. SRL împotriva încheierii din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI- a comercială, și a respins ca inadmisibil recursul declarat de aceeași revizuentă împotriva încheierii din 4 iunie 2009 pronunțată de Tribunalul București, secția a VI- a comercială.
Pentru a pronunța această decizie, Curtea de Apel a reținut că, în ce privește încheierea din 19 mai 2010, aceasta nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și nu a fost motivat prin memoriu separat în termenul legal de declarare a acestuia, iar, în ce privește recursul declarat împotriva încheierii din 4 iunie 2009, Curtea constată că, potrivit dispozițiilor art. 34 alin. (2) C. proc. civ., încheierea prin care s-a respins recuzarea se poate ataca numai o dată cu fondul, motiv pentru care se impune respingerea ca inadmisibil a recursului declarat împotriva unei astfel de încheieri. Sub aspectul cererii de sesizare a Curții Constituționale, Curtea a apreciat-o ca neîntemeiată, reținând că excepția de neconstituționalitate este inadmisibilă, având în vedere lipsa de legătură cu cauza a temeiurilor legale denunțate ca neconstituționale.
Împotriva acestei decizii, SC S.B. SRL a declarat recurs, solicitând admiterea cauzei și trimiterea cauzei la Curtea Constituțională.
Recursul declarat de SC S.B. SRL este nefondat pentru următoarele motive:
Potrivit dispozițiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 42/1992, republicată, sesizarea Curții Constituționale este condiționată de întrunirea cumulativă a următoarelor cerințe : invocarea excepției în fața instanțelor judecătorești sau arbitrale a unei norme în vigoare care să aibă legătură cu soluția ce se va pronunța în cauză, iar norma apreciată ca neconstitutională să nu fi fost constată ca fiind neconstituțională printr-o decizie anterioară a Curții Constituționale.
În speță, prevederile normelor considerate neconstituționale în contextul invocat de autorul excepției nu au legătură cu soluția ce se va pronunța în cauză în sensul prevăzut de actul normativ incident în cauză.
De altfel, în ceea ce privește critica de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituțională s-a pronunțat în repetate rânduri (spre exemplu, Decizia nr. 421 din 10 aprilie 2008, publicată în M. Of. al României, Partea I, nr. 344 din 5 mai 2008), statuând, în esență, că aceste prevederi sunt constituționale, reprezentând norme de procedură pe care instanța care a fost sesizată cu excepția de neconstituționalitate este obligată să le aplice, în vederea selectării doar a acelor excepții care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituționalitate exercitat de Curtea Constituțională, unica autoritate de jurisdicție constituțională.
Această procedură nu face însă posibilă respingerea sau admiterea excepției de neconstituționalitate de către instanța judecătorească, ci doar pronunțarea, în situațiile date, asupra oportunității sesizării Curții Constituționale prin analiza condițiilor de admisibilitate prevăzute la art. 29 alin. (1) și (3) din Legea nr. 47/1992. Instanța de judecată are rol de filtru al excepției de neconstituționalitate ridicate de părți, având obligația de a le respinge ca inadmisibile pe cele care nu îndeplinesc cerințele legii cum este cazul în prezenta cauză.
Față de considerentele expuse, în baza art. 312 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de reclamantul SC S.B. SRL București.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de reclamantul SC S.B. SRL București împotriva Deciziei nr. 357 din 18 februarie 2010 pronunțată de Curtea de Apel București, secția comercială, ca nefondat.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 mai 2010.