Property attestation annulment dismissed as inadmissible due to missed pre-litigation administrative complaint deadline

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prima instanță

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Galați, reclamantul Municipiul Brăila prin Primar a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Economiei și Finanțelor, SC T.G. SA Mediaș și O.C.P.I. Brăila, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută parțială a certificatului de atestare a proprietății din 2006 emis pârâtei SC T.G. SA Mediaș, pentru suprafața de 1.386 mp.

în motivarea acțiunii reclamantul a susținut că potrivit contractului de concesiune încheiat la data de 8 februarie 1995 a concesionat către RA R. Mediaș suprafața de 1.368 mp situata în intravilanul Mun. Brăila, în vederea edificării unei stații de reglare măsurare gaze. Prețul concesiunii a fost fixat la suma de 1.200 lei/mp, iar durata acesteia a fost stabilită a fi aceea a existentei construcțiilor edificate.

Prin adresa din 9 februarie 2007 D.G.F.P. Brăila i-a adus la cunoștință reclamantei manifestarea de voință a SC T. Gaz Mediaș, succesoarea R. RA Mediaș, de a rezilia contractul de concesiune deoarece potrivit certificatului de atestare a dreptului de proprietate este proprietara terenului concesionat.

Așa fiind, apreciind că atestarea dreptului de proprietate s-a dispus pe un teren care aparține reclamantului, beneficiara concesiunii neavând asupra lui decât un drept de folosință, reclamantul a solicitat a se constata nulitatea titlului acesteia.

Prin întâmpinare pârâtul M.E.F. a solicitat a se constata că nu are calitate procesuală. Pârâta D.G.F.P. Brăila a solicitat respingerea ca nefondată a acțiunii.

La rândul său pârâta SC T.G. Mediaș a solicitat respingerea acțiunii, susținând ca a îndeplinit, la obținerea titlului de proprietate toate cerințele legii, stabilind inclusiv vecinătățile terenului în litigiu printr-o lucrare topografică cu acordul tuturor vecinilor.

Prin sentința nr. 185 din 22 decembrie 2008, Curtea de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal, a admis acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul Municipiul Brăila - prin Primar C.S.C., în contradictoriu cu pârâții Guvernul României - Prin Ministerul Economiei și Finanțelor București, S C T.G. SA Mediaș, O.C.P.I. Brăila, pentru constatarea nulității certificatului de atestare a dreptului de proprietate.

S-a constatat nulitatea absolută și parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate din 2006 în privința suprafeței de 1.368 mp situat în municipiul Brăila, potrivit Raportului de expertiză tehnică varianta I ce face parte integrantă din prezenta.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că din Certificatul de atestare a dreptului de proprietate din 8 iunie 2004 rezultă că pârâtei i-a fost atestat dreptul de proprietate pentru suprafața totală de 2.375,04 mp.

Analizând întregul material probator administrat în cauză prima instanță a apreciat că acțiunea este fondată întrucât reclamantul a făcut dovada existenței unui drept protejat de lege.

S-a avut în vedere că deși terenul în suprafață de 1368 m.p. era în proprietatea Consiliului Local Brăila, împrejurare cunoscută și de către beneficiara titlului care avea asupra acestuia numai un drept de folosință, totuși s-a statuat asupra unei situații juridice false. Profitând de falsa prezentare a situației juridice a acestuia, pârâta SC T.G. Mediaș a obținut titlul de proprietate pe un teren asupra căruia avea numai un drept de folosință dobândit prin contractul de concesiune încheiat cu reclamantul.

În aceste condiții depășind limitele dreptului de a dispune și cu încălcarea dreptului de proprietate al reclamantei, autoritatea pârâtă a emis un titlu de proprietate lovit de nulitate parțială.

Instanța de recurs

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta SN T.G.T. SA Mediaș.

În motivele de recurs, s-a susținut că sentința primei instanțe este nelegală, întrucât activitatea pe care o desfășoară constituie un serviciu public de interes național potrivit art. 21 din Legea nr. 351/2004, că delimitarea suprafeței s-a făcut pe baza măsurătorilor topografice însușite fără obiecțiuni de intimata-reclamantă, care a semnat procesul - verbal de vecinătăți.

S-a mai precizat că certificatul este emis cu respectarea H.G. nr. 834/1991, care în art. 3 exceptează de la aplicabilitatea actului normativ numai terenurile din domeniul public, suprafața de teren ce face obiectul litigiului reprezintă domeniu privat al municipiului.

Reclamantul a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului, cu motivarea că terenul nu se afla în patrimoniul recurentei, care avea numai dreptul de folosință asupra acestuia.

Înalta Curte, în baza art. 137 C. proc. civ., se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură și asupra celor de fond care fac de prisos, în totul sau în parte, cercetarea în fond a pricinii.

În vederea examinării excepției inadmisibilității invocate din oficiu, se vor expune în continuare prevederile legale incidente în domeniu și situația de fapt existentă în cauză.

Legislația aplicabilă:

Legea nr. 554/2004, art. 7, procedura prealabilă, alin. (1): Înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ individual, trebuie să solicite autorității publice emitente, sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.

Legea nr. 554/2004, art. 7, procedura prealabilă, alin. (3): Este îndreptățită să introducă plângere prealabilă și persoana vătămată într-un drept al său sau într-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul în care a luat cunoștință, pe orice cale, de existența acestuia, în limitele termenului de 6 luni prevăzut la alin. (7).

C. proc. civ., art. 109, alin. (2): În cazurile anume prevăzute de lege, sesizarea instanței competente se poate face numai după îndeplinirea unei proceduri prealabile, în condițiile stabilite de acea lege. Dovada îndeplinirii procedurii prealabile se va anexa la cererea de chemare în judecată.

Legea nr. 7/1996, art. 25 alin. (1): Dacă mai multe persoane și-au cedat succesiv una celeilalte dreptul real asupra unui imobil, iar înscrierile nu s-au făcut, cel din urmă îndreptățit va putea cere înscrierea dobândirilor succesive o dată cu aceea a dreptului său, dovedind prin înscrisuri originale întreg șirul actelor juridice pe care se întemeiază înscrierile.

Decretul nr. 167/1958 art. 18: Instanța judecătorească și organul arbitral sunt obligate ca, din oficiu, să cerceteze, dacă dreptul la acțiune sau la executarea silită este prescris.

Din redactarea textului citat rezultă că îndeplinirea procedurii prealabile în termenul prevăzut în art. 7 din Legea nr. 554/2004 republicată constituie o condiție prealabilă, obligatorie, de exercitare a acțiunii.

Norma instituită în art. 1 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ face parte din categoria dispozițiilor de ordin procedural, care instituie obligația persoanei ce se pretinde vătămată de a se adresa cu reclamație organului administrativ emitent mai înainte de sesizarea instanței cu acțiune în anularea actului considerat ilegal.

Formularea recursului ierarhic sau grațios, așadar, parcurgerea procedurii administrative reprezintă o condiție obligatorie, a cărei neîndeplinire afectează însuși exercițiul dreptului la acțiune în contencios administrativ.

Neîndeplinirea procedurii prealabile în termenele și condițiile prevăzute de art. 7 din Legea nr. 554/2004 atrage inadmisibilitatea acțiunii.

Persoana care se consideră vătămată într-un drept sau interes printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, trebuie să formuleze plângere prealabilă cel mai târziu în termen de 6 luni care se calculează începând cu data luării la cunoștință.

Potrivit art. 7 alin. (7) teza finală din Legea nr. 554/2004, termenul de 6 luni pe care legiuitorul l-a pus la dispoziția terților pentru a formula plângerea prealabilă, în cazul în care nu exercită recursul grațios în termen de 30 zile de la emiterea actului, are caracterul unui termen de prescripție.

În situația în care plângerea prealabilă nu a fost formulată în termen de 6 luni de la data când partea pretins vătămată a luat la cunoștință despre act, dreptul de a exercita recursul grațios (plângerea prealabilă) se stinge.

Prescripția, ca excepție de fond, poate fi invocată de părți, dar în același timp, potrivit art. 18 din Decretul nr. 167/1957 instanța de judecată este obligată ca, din oficiu, să cerceteze prescripția.

În raport de dispozițiile art. 109 alin. (2) C. proc. civ. și art. 7 din Legea contenciosului administrativ, a căror analiză s-a efectuat mai sus, Înalta Curte reține că termenul pentru îndeplinirea procedurii prealabile se împlinește în cazul terților față de act, prin neexercitarea plângerii în termenul reglementat de art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004.

Situația de fapt.

În cauză, certificatul a cărui anulare s-a solicitat a fost emis la 8 iunie 2004 (fila 9 dosar fond), fiind înscris în C.F. la 24 iulie 2006

Plângerea prealabilă s-a formulat la 18 aprilie 2007 (fila 12 dosar fond), așadar la mai mult de 6 luni de la data luării la cunoștință.

Înalta Curte precizează că data înscrierii în C.F. produce efecte de opozabilitate față de terți, așa cum rezultă din prevederile art. 25 din Legea nr. 7/1996.

Având în vedere elementele de fapt și legislația aplicabilă, Înalta Curte constată că plângerea prealabilă s-a efectuat după împlinirea termenului de prescripție, cu nesocotirea termenelor imperative reglementate de art. 7 din Legea nr. 554/2004, astfel că motivul invocat din oficiu este fondat.

În situația în care pârâta nu a avut constituit dreptul de folosință asupra terenului, pentru ca astfel în temeiul Legii nr. 15/1990 să fie în măsură să i se ateste dreptul de proprietate, reclamanta-intimată are posibilitatea de a introduce acțiune în revendicare, în cadrul căreia se vor compara titlurile de proprietate ale părților, care dintre titluri este mai bine consolidat, ținând seama și de prevederile art. 2 din Decretul nr. 167/1958.

Având în vedere considerentele de mai sus, în baza art. 312 C. proc. civ., recursul se va admite, se va modifica sentința atacată în sensul că respinge acțiunea ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea la termenul legal a procedurii administrative prealabile.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de SN T.G.T. SA Mediaș împotriva sentinței nr. 185 din 22 decembrie 2008 a Curții de Apel Galați, secția contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea la termenul legal a procedurii administrative prealabile.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 15 ianuarie 2010.