Securitate worker declassification appeal allowed; lower court decision reformed and action dismissed for lack of proven connection to specific surveillance requests

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința civilă nr. 4228 din 16 iunie 2011, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității în contradictoriu cu pârâtul F.V. și a constatat calitatea de lucrător al Securității în ceea ce îl privește pe pârât.

Pentru a pronunța această soluție, Curtea a apreciat că pârâtul F.V. îndeplinește condițiile prevăzute de art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea Securității, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 293/2008, întrucât a avut gradele de locotenent (1979), respectiv locotenent major (1980), în cadrul Inspectoratului Județean de Securitate Covasna, iar în această calitate a dispus și a întreprins măsurile informativ-operative menționate în Nota de constatare nr. DI/I/2038 din 26 august 2010, care nu au fost contestate în cauză.

Așadar, a reținut judecătorul fondului, prin activitățile desfășurate de pârât în scopul susținerii regimului totalitar comunist, au fost suprimate drepturi și libertăți fundamentale ale omului, recunoscute și garantate de legislația în vigoare la acea dată, respectiv: dreptul la viață privată, secretul corespondenței, prevăzut de art. 33 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 17 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice și dreptul la liberă circulație prevăzut de art. 12 din Pactul internațional privind drepturile civile și politice.

Împotriva acestei sentințe a formulat recurs pârâtul F.V., susținând că hotărârea atacată este nelegală și netemeinică pentru următoarele motive:

- instanța a încălcat prevederile art. 156 C. proc. civ. deoarece, deși a respins cererea de acordare a unui termen de judecată pentru lipsă de apărare, nu a amânat pronunțarea pentru a-i da posibilitatea să depună concluzii scrise;

- în cauză nu sunt întrunite condițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008, deoarece nu s-a dovedit existența unei încălcări a drepturilor și libertăților persoanei care a făcut cererea de verificare, respectiv N.L.

Recurentul nu și-a încadrat în drept, din punct de vedere procedural, motivele de recurs.

Analizând actele și lucrările dosarului de fond, precum și motivele de recurs invocate, ce se încadrează în prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este întemeiat, însă numai pentru următoarele motive:

În ceea ce privește motivul de recurs referitor la încălcarea dreptului la apărare (art. 156 C. proc. civ.), acesta este nefondat, instanța apreciind în mod corect că cererea nu a fost temeinic justificată, nefiind însoțită de acte doveditoare, cu atât mai mult cu cât pârâtul mai beneficiase de un termen. Totodată, prin cererea depusă, pârâtul nu a solicitat amânarea pronunțării pentru a formula concluzii scrise.

Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, instanța de control judiciar constată că acesta este întemeiat, constatându-se că nu există o identitate între persoanele care au formulat cererile de verificare (N.L. și G.I.) și persoanele supravegheate de pârât în calitate de lucrător al fostei securități, cererea C.N.S.A.S. fiind însoțită de o serie de note informative ce se referă la alte persoane decât N.L. și G.I.

Referitor la aceștia din urmă, instanța de control judiciar constată că un singur înscris se referă la petentul G.I., dar acest înscris nu este întocmit sau semnat de pârât și nici nu face dovada neechivocă a faptului că pârâtul ar fi dispus urmărirea acestei persoane.

Pe cale de consecință, în mod greșit instanța de fond a considerat îndeplinite condițiile art. 2 lit. a) din O.U.G. nr. 24/2008 în prezenta cauză, cu privire la pârâtul F.V., astfel că acțiunea Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității ar fi trebuit respinsă ca neîntemeiată.

Pentru considerentele menționate, în baza art. 312 alin. (1), (2) și (3) C. proc. civ., recursul urmează a fi admis, dispunându-se modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de F.V. împotriva Sentinței civile nr. 4228 din 16 iunie 2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Modifică sentința atacată în sensul că respinge acțiunea formulată de reclamantul Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, ca neîntemeiată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 18 octombrie 2012.

Procesat de GGC - LM