Failure to comply with preliminary administrative complaint procedure renders action challenging public sector dismissal inadmissible

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Circumstanțele cauzei.

Obiectul acțiunii.

Prin acțiunea înregistrată la Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, reclamanta E.M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul M.A.P.D.R., anularea Ordinului din 24 aprilie 2009 emis de acesta și repunerea sa în funcția deținută anterior emiterii ordinului, obligarea pârâtului la plata drepturilor salariale ce îi cuveneau din momentul demiterii la zi, cu cheltuieli de judecată.

În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat faptul că prin ordinul contestat a fost eliberată abuziv din funcția deținută în baza O.U.G. nr. 37/2009, măsura neavând la bază indicatori de performanță profesională.

Pârâtul a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepțiile inadmisibilității acțiunii și lipsei de obiect.

În susținerea excepției inadmisibilității, a arătat că în cauză nu s-a îndeplinit procedura prealabilă prevăzută de art. 7 din Legea nr. 554/2004, solicitând respingerea acțiunii ca inadmisibilă.

În privința excepției lipsei de obiect, pârâtul arată că actul administrativ atacat a fost executat prin eliberarea reclamantei din funcție, acesta fiind epuizat.

Pe fondul cauzei, a solicitat respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

Hotărârea instanței de fond.

Prin sentința civilă nr. 270 din 14 decembrie 2009, Curtea de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, a admis excepția inadmisibilității și în consecință a respins acțiunea reclamantei, ca inadmisibilă, pentru neîndeplinirea procedurii prealabile.

Pentru a pronunța o astfel de soluție, instanța de fond a reținut, în esență, următoarele:

Instanța sesizată cu o cerere în anularea unui act administrativ, are obligația să examineze efectuarea procedurii prealabile, înaintea soluționării cauzei pe fond.

Analizând actele dosarului, instanța de fond a reținut că, deși reclamanta a susținut că a îndeplinit procedura prealabilă prin depunerea la dosar a unei facturi însoțită de o confirmare poștală privind trimiterea memoriului către autoritatea pârâtă, nu a dovedit că în realitate înscrisul transmis a avut ca obiect contestația formulată împotriva ordinului atacat și faptul că acesta ar fi ajuns la pârât.

A mai reținut Curtea de apel că, în cazul în care s-ar admite îndeplinirea respectivei proceduri, oricum demersul respectiv s-a realizat cu depășirea termenului de 30 de zile prevăzut de lege, având în vederea data comunicării ordinului (28 aprilie 2009) și data formulării acțiunii (26 octombrie 2009), iar potrivit alin. (7) al art. 7 din Legea nr. 554/2004 plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului (24 aprilie 2009), reclamanta neproducând dovezi din care să rezultă că s-a aflat în această situație.

Astfel, judecătorul fondului a constatat că în cauză nu a fost îndeplinită procedura prealabilă astfel cum prevede legea.

Cererea de recurs.

Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și invocând prevederile art. 304 pct. 9 C. proc. civ.

În motivarea căii de atac, susține că înainte de a se adresa instanței de judecată, s-a adresat autorității pârâte la data de 22 octombrie 2009 cu plângere prealabilă, așa cum rezultă din factura și confirmarea de primire emise de Poșta Română la 22 octombrie 2009 și din împrejurarea că pârâtul a confirmat primirea acesteia la 23 octombrie 2010.

Recurenta citează și prevederile art. 11 din Legea nr. 554/2004, solicitând admiterea recursului, casarea hotărârii și pe fond anularea ordinului atacat, iar în subsidiar casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Soluția și considerentele instanței de recurs.

Examinând cauza prin prisma motivelor de recurs, în raport cu prevederile art. 304 pct. 9 și art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul nu este fondat.

Potrivit art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia.

Iar conform art. 7 alin. (7) din Legea nr. 554/2004, plângerea prealabilă în cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, și peste termenul prevăzut la alin. (1), dar nu mai târziu de 6 luni de la data emiterii actului.

Procedura prealabilă administrativă este reglementată ca o condiție de exercitare a dreptului la acțiune în contenciosul administrativ, a cărei neîndeplinire în temenele și condițiile prevăzute de lege atrage inadmisibilitatea cererii.

În cauză, reclamanta a susținut că a efectuat procedura prealabilă, însă din înscrisurile invocate drept dovezi în acest sens nu rezultă că actul transmis pârâtului ar fi avut ca obiect contestația formulată împotriva ordinului contestat.

Astfel, instanța de fond sesizată cu judecata acțiunii în anulare, constatând neîndeplinirea procedurii prealabile, a dispus în mod just respingerea acțiunii ca inadmisibile, criticile formulate fiind astfel neîntemeiate.

Înalta Curte, constată că nici în calea de atac recurenta nu a administrat probe în sensul art. 305 C. proc. civ., prin care să se facă dovada îndeplinirii în termen a procedurii prealabile conform art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.

În consecință, în raport de cele reținute și față de dispozițiile art. 312 alin. (1) din C. proc. civ., recursul va fi respins ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de E.M. împotriva sentinței civile nr. 270 din 14 decembrie 2009 a Curții de Apel Ploiești, secția comercială și de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 24 iunie 2010.