Lack of active procedural standing bars non-party from appealing revision of labor inspection decision

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 3167 din 19 noiembrie 2008, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a admis excepția autorității de lucru judecat invocată de pârâta Inspecția Muncii și a constatat autoritatea de lucru judecat în ce privește cererea formulată de reclamanta E.A. în contradictoriu cu pârâții Inspecția Muncii și I.T.M. București.

La data de 19 februarie 2009, reclamanta E.A. a formulat cerere de revizuire împotriva sentinței nr. 3167 din 19 noiembrie 2008 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

În motivarea cererii de revizuire, întemeiată în drept pe dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ., revizuenta a arătat că niciuna dintre instanțe nu a avut în vedere obiectul acțiunii, respectiv obligarea pârâtelor să prezinte procesul - verbal de control din 29 martie 2006 și măsurile concrete luate.

Faptul că Înalta Curte de Casație și Justiție a constatat că ambele recurente, deci și E.V., la data efectuării controlului încetaseră raporturile de muncă cu SC P.P. SRL contravine Deciziei nr. 3510 din 20 martie 2007 și determină respingerea excepției autorității de lucru judecat, sentința pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție cuprinzând date care nu corespund cu realitatea.

Prin sentința civilă nr. 3088 din 6 octombrie 2009, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată cererea de revizuire formulată de revizuenta E.A. în contradictoriu cu intimații Inspecția Muncii și I.T.M. București.

Pentru a hotărâ astfel, instanța de fond a reținut că prin cererea formulată se solicită în temeiul art. 322 pct. 2 din C. proc. civ revizuirea sentinței civile nr. 3167 din 19 noiembrie 2008 a Curții de Apel București prin care a fost admisă autoritatea de lucru judecat în ce privește cererea reclamantei E.A.

Prin urmare, Curtea a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile art. 322 alin. (1) C. proc. civ, în sensul că hotărârea a cărei revizuire se solicită nu evocă fondul.

În plus, motivele invocate de revizuentă nu au nicio legătură cu dispozițiile art. 322 pct. 2 C. proc. civ, conținând concluzii personale referitoare la litigiul de fond dedus judecății și critici ce vizează fondul soluției privind admiterea excepției autorității de lucru judecat.

Împotriva sentinței civile nr. 3088 din 6 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs E.V., care a solicitat rejudecarea cauzei și totodată ,,permisiunea de a continua acțiunea în Dosarul nr. 1559/2/2009”, invocând faptul că acțiunea prezentă o vizează atât pe E.A. cât și pe E.V., cele două aflându-se în aceeași situație.

În plus, recurenta E.V. a menționat că demersul său este justificat și de împrejurarea că pe parcursul proceselor, sora sa geamănă E.A. cedează psihic.

Prin întâmpinare, intimata Inspecția Muncii a invocat excepția lipsei calității procesuale active a recurentei E.V., motivat de faptul că a declarat recurs în nume propriu, deși nu a avut calitatea de parte la judecata în fond.

La termenul de judecată din 4 iunie 2010, instanța a pus în discuția părților excepția invocată de intimată prin întâmpinare, iar concluziile acestora au fost consemnate în practicaua prezentei decizii.

Examinând această excepție, în condițiile art. 137alin. (1) C. proc. civ., ce face de prisos cercetarea în fond a pricinii, Înalta Curte constată că este întemeiată și apreciază că se impune respingerea recursului ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă, pentru considerentele în continuare arătate.

Calitatea procesuală este definită ca fiind existența unei identități între reclamant și cel care este titularul dreptului din raportul dedus judecății (calitate procesuală activă), precum și între pârât și cel obligat în același raport juridic (calitate procesuală pasivă).

În speță, s-a pus problema calității procesuale active a recurentei E.V. care a promovat în nume propriu calea extraordinară de atac a recursului.

Titularul recursului nu poate fi decât acela care are vocația să exercite această cale de atac.

Pentru determinarea acestuia trebuie avut în vedere faptul că dispozițiile legale care reglementează căile de atac se referă numai la promovarea lor de către părți.

Prin noțiunea de „parte” se înțelege persoana care a acționat în justiție și cea împotriva căreia s-a acționat, precum și succesorii lor în drepturi.

Cu alte cuvinte, părți trebuie să fie considerate numai persoanele între care s-a desfășurat procesul.

Această calitate de „parte” în proces nu o au însă terțele persoane, în privința cărora instanța nu a fost sesizată în nici un fel, chiar dacă acestea ar fi justificat interesul de a fi prezente în proces, dar nu s-au folosit de căile legale pentru a realiza această prezență.

Recurenta E.V. nu a fost parte în procesul în care s-a pronunțat sentința nr. 3088 din 6 octombrie 2009, iar susținerea acesteia potrivit căreia se află în aceeași situație cu sora sa geamănă E.A., nu are suport legal.

E.V. are calitatea de terț în raportul dedus judecății și nu are dreptul de a promova recurs în prezenta cauză.

În consecință, admițând excepția invocată ca fiind întemeiată, Înalta Curte, în temeiul art. 137 alin. (1) cu referire la art. 312 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul de față ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de E.V. împotriva sentinței nr. 3088 din 6 octombrie 2009 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind formulat de o persoană fără calitate procesuală activă.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 4 iunie 2010.