Illegal issuance of property titles via forged land law documents: abuse of power and forgery in connection with corruption offenses

Asupra cauzei penale de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., Serviciul Teritorial Pitești nr. 95/P/2008 din 14 iunie 2010, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților: P.S.A., deputat în Parlamentul României pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000, abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată prevăzută de art. 132 din Legea nr. 678/2000 raportat la art. 248 și 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și continuată, prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 și 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals material în înscrisuri oficiale în legătură directă cu o infracțiune asimilată unor infracțiuni de corupție prevăzută de art. 288 alin. (1) și 2 raportat la art. 17 lit.

c) din Legea nr. 78/2000; Z.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și 2481 C. pen., abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și continuată prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 și 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., fals intelectual în legătură directă cu o infracțiune asimilată unor infracțiuni de corupție în formă continuată prevăzută de art. 289 C. pen. raportat la art. 17 lit.

c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., uz de fals în legătură directă cu o infracțiune asimilată unor infracțiuni de corupție în formă continuată prevăzută de art. 291 C. pen. raportat la art. 17 lit.

c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și P.E.C., pentru săvârșirea infracțiunilor de dare de mită în formă continuată prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat Ia art. 248 și 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 și 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate Ia infracțiunea de fals intelectual în legătură directă cu infracțiuni asimilate unor infracțiuni de corupție în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat Ia art. 289 C. pen. și art. 17 lit.

c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; complicitate la uz de fals în legătură directă cu infracțiuni asimilate unor infracțiuni de corupție în formă continuată prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 291 C. pen. și art. 17 lit.

c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale în legătură directă cu infracțiuni asimilate unor infracțiuni de corupție prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 17 lit.

c) din Legea nr. 78/2000 și fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu o infracțiune de corupție prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 lit.

c) din Legea nr. 78/2000.

Prin actul de sesizare a instanței s-au reținut următoarele:

În perioada 2000-2008, inculpatul Z.C. a deținut funcția de primar al comunei B., județul Argeș, având în același timp și calitatea de președinte al Comisiei locale de fond funciar a comunei B.

În perioada 1 martie 2005-17 martie 2008, inculpatul P.S.A., deputat în Parlamentul României a deținut funcția de director al O.C.P.I. Argeș, fiind și membru în Comisia Județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Argeș pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.

Inculpata P.E.C. este fiica numitului P.V.N. decedat în anul 1999.

Inculpata îi cunoștea pe ambii inculpați, fiind colegă de facultate cu inculpatul P.S.A. și rudă cu soția inculpatului, iar pe Z.C. îl cunoscuse datorită bunelor relații pe care acesta le avusese cu părinții săi.

La data de 12 martie 1991, numitul P.V.N. (tatăl inculpatei), în calitate de moștenitor al defunctului B.L.M. în temeiul prevederilor Legii nr. 18/1991 a formulat în nume propriu la Primăria comunei B. cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafață de 2,80 ha. Cererea a fost înregistrată din 12 martie 1991 în Registrul special constituit conform Legii nr. 18/1991 al Primăriei Bradu.

Prin adresa din 13 ianuarie 2009, Primăria Bradu a comunicat că din 12 martie 1991 din Registrul special a fost înregistrată cererea numitului P.V.N. și faptul că în evidențele de fond funciar nu există nicio cerere de reconstituire în temeiul Legii nr. 18/1991 pe numele inculpatei P.E.C.

În cauză, la data de 21 septembrie 2009, inculpata P.E.C. a prezentat organelor de urmărire penală în fotocopie o cerere formulată de aceasta, datată din 12 martie 1991, înregistrată și adresată primarului comunei B., prin care în calitate de strănepoată a numitului B.L.M. solicită reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 pentru suprafața de 22.742 mp, specificând că a anexat și copii ale actelor de vânzare-cumpărare.

Cererea de reconstituire a dreptului de proprietate a inculpatei nu figurează înregistrată în Registrul special de evidență al Primăriei Bradu, conform relațiilor comunicate de aceasta. De asemenea, numărul de înregistrare al cererii și data înscrisă 12 martie 1991 corespund cererii de reconstituire formulată de tatăl său. Ca atare, înscrisul sub semnătură privată prezentat de inculpată ca fiind întocmit la 12 martie 1991 a fost falsificat de inculpată prin alterare, fiind denaturat conținutul înscrisului adevărat, cererea tatălui său adresată Primăriei Bradu și înregistrată real din 12 martie 1991 în Registrul special. Ulterior, la data de 22 septembrie 2008, inculpata P.E.C. a folosit înscrisul falsificat la Judecătoria Pitești pe rolul căreia se afla Dosarul nr. 12.449/280/2007 având ca obiect constatarea nulității absolute a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 emis de Comisia județeană de fond funciar Argeș inculpatei P.E.C., formulată în contradictoriu de M.C.

În anul 1991, atâta timp cât numitul P.V.N., tatăl inculpatei trăia, P.E.C. nu putea formula cerere de reconstituire în nume propriu, deoarece primul grad, adică tatăl său era în viață și chiar dacă ar fi formulat o astfel de cerere, ar fi fost respinsă ca fiind făcută de o persoană fără calitate.

Pentru acest motiv nici la momentul punerii în posesie și nici la momentul emiterii titlului de proprietate, perioada decembrie 2005-ianuarie 2006, inculpata P.E.C. nu putea dobândi în nume propriu vreo suprafață de teren prin reconstituirea dreptului de proprietate.

Cu toate că inculpata P.E.C. nu formulase nicio cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, nu figura cu rol agricol în evidențele comunei B. și nu avea reconstituit dreptul de proprietate, la data de 13 decembrie 2005, inculpatul Z.C., primar al comunei B. și președinte al Comisiei locale de fond funciar B., a semnat și parafat trei procese-verbale de punere în posesie a inculpatei P.E.C., prezentate de aceasta, toate purtând nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru trei suprafețe diferite de teren, în suprafață totală de 1,1953 ha teren, fiind semnate doar de Z.C. și P.E.C. nu și de ceilalți membri al Comisiei locale de fond funciar B., care de altfel nici nu aveau cunoștință despre aceste demersuri.

La data de 14 decembrie 2005, inculpatul Z.C. i-a dispus martorului M.D., membru al Comisiei locale de fond funciar B. să completeze și să semneze la rubrica „întocmit”, fișa cu date pentru titlu de proprietate inculpatei P.E.C. cu aceleași date nereale menționate în procesele-verbale de punere în posesie. Fișa a fost semnată de inculpatul Z.C. la rubricile „președinte” și „secretar” și de inculpata P.E.C.

La data de 16 ianuarie 2006, inculpatul Z.C. a înaintat O.C.P.I. Argeș fișa cu date pentru titlu de proprietate a inculpatei P.E.C.

În urma acestor demersuri, O.C.P.I. Argeș a emis titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 inculpatei P.E.C., în condițiile în care nu beneficiase de reconstituirea dreptului de proprietate.

Ulterior, la data de 2 mai 2007, inculpatul Z.C. a dispus aceluiași martor, M.D. completarea fișei de date pentru titlu de proprietate a inculpatei P.E.C. pentru corectarea titlului de proprietate emis, în sensul că pentru tarlaua Y1, reprezentând 6.229 mp suprafață, la vecinătatea vestică în locul lui P.A. a fost menționat M.C. Fișa corectoare a fost semnată doar de inculpatul Z.C. la rubricile „președinte” și „secretar” și de inculpata P.E.C., de luare la cunoștință.

În aceeași zi, 2 mai 2007, inculpatul Z.C. a înaintat O.C.P.I. Argeș fișa corectoare.

Nici unul dintre membrii Comisiei locale de fond funciar B., având în componență pe lângă primarul Z.C., în calitate de președinte, B.A.R., secretar și membrii M.A., C.E., N.F., A.A., M.D., L.C. nu au avut cunoștință despre vreo cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de inculpata P.E.C., nu au participat la vreo ședință a comisiei în care să fi discutat o asemenea cerere, nu s-a întocmit sau semnat vreun document în acest sens. Mai mult, inculpatul Z.C., în cazul martorului A.A. a făcut presiuni asupra acestuia, ulterior emiterii titlului de proprietate inculpatei P.E.C., pentru a semna procesul-verbal de punere în posesie, în contextul în care se declanșase litigiul civil între P.E.C. și M.C.

Inculpatul P.S.A., în exercitarea atribuțiilor sale de serviciu, în calitate de director al O.C.P.I. Argeș, cu știință, a îndeplinit în mod defectuos acte de serviciu, constând în aceea că în mod abuziv și nelegal, a rezolutat și a dispus spre soluționare, în baza solicitării formulate prin adresa din 16 ianuarie 2006 a Primăriei Bradu, emiterea titlului de proprietate inculpatei P.E.C. pentru suprafața de 1,1953 ha pe teritoriul comunei B., județul Argeș, semnând titlul, deși avea cunoștință de faptul că inculpatei P.E.C. nu-i fusese validat dreptul de reconstituire a suprafeței de teren respective.

După redactarea titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, inculpatul P.S.A. l-a semnat în calitate de director al Oficiului de Cadastru și l-a înaintat Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Argeș, fiind semnat de prefectul județului Argeș, C.I. și secretarul general al prefecturii, R.G.

În baza aceleiași rezoluții infracționale, în scopul favorizării inculpatei P.E.C., ulterior emiterii titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, la solicitarea Primăriei Bradu, cu adresa din 2 mai 2007, inculpatul P.S.A. a dispus prin rezoluție efectuarea corecturii asupra titlului de proprietate, respectiv radierea mențiunii B. și înlocuirea cu P., cu referire la teritoriul administrativ pe care se afla situată suprafața de 1,1953 ha teren, rectificarea în ceea ce privește vecinătatea unde P.A. a fost înlocuit cu M.C., iar la rubrica „Observații” s-a completat cu „Administrația P.”.

Operațiunile de corectare dispuse de inculpatul P.S.A. au fost certificate de acesta sub semnătură și parafă la rubrica „Director O.C.P.I. Argeș”.

Inculpatul P.S.A. a dispus abuziv emiterea titlului de proprietate în favoarea inculpatei P.E.C., cunoscând că nu avea validare în nume propriu și nu era îndreptățită în acest sens, făcând presiuni asupra martorului M.R., funcționarul care în urma verificărilor efectuate în evidentele Oficiului de Cadastru constatase aceste nelegalități, aducându-le la cunoștința inculpatului.

Participația inculpatului P.S.A. la emiterea nelegală a titlului de proprietate inculpatei P.E.C. a rezultat și din faptul că a ridicat personal actul, Ia data de 23 ianuarie 2006 de la arhiva instituției (exemplarul rămas la O.C.P.I. Argeș) iar până la data de 9 mai 2007 documentul a fost la dispoziția inculpatului, constatare făcută de martora M.R., care a consemnat-o pe un înscris atașat la prima filă din carnetul în care se afla înregistrat și titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006.

Aspectele au fost confirmate atât de martora M.R. cât și de martorele E.E., E.C., S.M. și P.L.M. care aveau atribuții de serviciu referitoare la emiterea titlurilor de proprietate, verificarea documentațiilor premergătoare emiterii titlurilor, redactarea, completarea și corectarea acestora.

Inculpata P.E.C. a recunoscut că în repetate rânduri a luat legătura cu inculpatul P.S.A. la sediul Oficiului de Cadastru, purtând discuții referitoare la emiterea titlului său de proprietate, după ce inculpatul Z.C. înaintase documentele.

De altfel, conform declarației inculpatei P.E.C. chiar inculpatul P.S.A. a fost cel care i-a înmânat personal titlul de proprietate, inclusiv după corectare.

Conform adresei din 5 noiembrie 2008 emisă de Primăria Bradu au rezultat următoarele: în evidentele de fond funciar nu există cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în nume propriu pe numele P.E.C.; nu există hotărâre de validare a Comisiei județene de fond funciar Argeș privind pe P.E.C. și nu există proces-verbal de ședință în Registrul special, în care să fie analizată cererea acesteia; nu există registru agricol și fișă de corectare cu privire la P.E.C. și nici alte acte care să justifice eliberarea unui titlu de proprietate inculpatei P.E.C.

De asemenea, conform adresei din 27 octombrie 2008 a instituției prefectului județului Argeș cu privire la titlu de proprietate din 23 ianuarie 2006, titular P.E.C., în evidențele Comisiei județene Argeș pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu se regăsește o hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate pentru P.E.C.

Totodată, prin adresa din 3 octombrie 2008 a O.C.P.I. Argeș s-a comunicat că documentația pentru redactarea titlului de proprietate din 2006 nu conține hotărârea Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș sau propunerea de validare a Comisiei locale de fond funciar B.

Faptele au avut loc în contextul în care partea vătămată M.C. deținea legal în proprietate (conform titlului de proprietate din 14 octombrie 1994) suprafața de 5.069 mp, terenul atribuit abuziv inculpatei P.E.C., în suprafață totală de 11.953 mp, fiind suprapus acestei suprafețe, ca și 1.400 mp teren deținut legal cu titlu de proprietate din 20 decembrie 1995 de partea vătămată V.I., diferența de teren fiind atribuită din proprietatea municipiului Pitești.

Inculpatul P.S.A., în calitate de director al O.C.P.I. Argeș, după o înțelegere prealabilă cu inculpata P.E.C. a primit cu titlu de mită de la aceasta suma de 190.000 RON obținută din vânzarea unei suprafețe de teren numitului C.N., conform contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007, în scopul emiterii nelegale a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 pentru mai multe suprafețe de teren, între care și terenul vândut lui C.N. Suma de bani a fost remisă inculpatului P.S.A. de inculpata P.E.C. la data de 27 septembrie 2007, cu ocazia autentificării la Biroul Notarului Public I.G. din Pitești a contractului de vânzare-cumpărare din 2007 în prezența cumpărătorului C.N.

Din cercetări a rezultat că, deși în contractul de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007 a fost stipulată suma de 175.000 RON ca preț al vânzării, în realitate suma plătită efectiv la notariat a fost de 190.000 RON.

După vânzarea terenului lui C.N., conform contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007, în contextul judecării cauzei civile la Judecătoria Pitești, ce avea ca obiect litigiul inculpatei cu M.C., care solicitase anularea titlului de proprietate emis fraudulos, inculpata P.E.C. i-a oferit bani martorei C.E., consilier juridic al Primăriei Bradu pentru a comunica în fals instanței că în evidențele primăriei există înregistrată cerere de validare în nume propriu a inculpatei și documente justificative în susținerea acesteia.

În cursul urmăririi penale s-a dispus efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare.

Conform raportului de expertiză tehnică, la data săvârșirii faptelor, valoarea totală (11.953 mp) a celor trei suprafețe de teren pentru care inculpatei P.E.C. i-a fost emis nelegal titlu de proprietate, a fost de 530.497 RON.

Prin săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor s-a cauzat un prejudiciu în sumă de 253.450 RON în dauna părții vătămate M.C. reprezentând contravaloarea a 4.227 mp teren aparținând acestuia și pentru care i-a fost emis nelegal titlul de proprietate inculpatei P.E.C.

Prin aceleași infracțiuni s-a cauzat un prejudiciu în sumă de 80.000 RON părții vătămate V.I., reprezentând contravaloarea a 1.400 mp teren aparținând acestuia și pentru care s-a emis nelegal titlul de proprietate inculpatei P.E.C.

De asemenea, prin săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă agravată s-a produs un prejudiciu municipiului Pitești în cuantum de 264.200 RON, reprezentând contravaloarea suprafeței de teren (cu excepția terenurilor aparținând părților vătămate M.C. și V.I.) pentru care s-a emis nelegal titlu de proprietate inculpatei P.E.C.

Cu adresa din 26 mai 2010, Primăria municipiului Pitești a precizat că se constituie parte civilă, solicitând ca terenul diferență ce nu aparține numiților M.C. și V.I. ca urmare a suprapunerii punerilor în posesie a inculpatei P.E.C. pe proprietatea acestora, să revină în posesia și proprietatea municipiului Pitești deoarece se află pe raza administrativ teritorială a acestuia.

Partea vătămată C.N. s-a constituit parte civilă cu suma de 175.000 RON.

Prin ordonanța nr. 95/P/2008 din 8 martie 2010 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., Serviciul Teritorial Pitești s-a instituit sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților Z.C., P.S.A. și P.E.C. De asemenea, s-a aplicat sechestru asigurător și asupra suprafețelor de 6.229 mp teren și respectiv 2.045 mp situate în municipiul Pitești intabulate în favoarea inculpatei P.E.C.

Faptele s-au stabilit pe baza următoarele mijloace de probă: declarațiile părților vătămate V.I., C.N., M.C.; declarațiile martorilor C.E., I.G., P.I.A., O.I.E., I.S., M.R., E.E., E.C., B.A., S.M., M.S., P.L.M., B.D.C., N.F., B.A.R., A.M., S.M.A., G.S., C.I., R.G., M.D., A.A., M.A., T.G., înscrisuri, raport de expertiză tehnică, declarațiile inculpaților Z.C., P.S.A. și P.E.C.

În faza de cercetare judecătorească au fost audiați inculpații Z.C., P.S.A., P.E.C., părțile vătămate, martorii din acte și propuși de apărare, fiind administrată proba cu înscrisuri și expertiză tehnică.

Examinând ansamblul probator administrat în cauză atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de cercetare judecătorească, instanța retine următoarele:

În perioada 2000-2008, inculpatul Z.C. a deținut funcția de primar al comunei B., județul Argeș și în același timp a avut și calitatea de președinte al Comisiei locale de fond funciar a comunei B., constituită conform ordinului din 30 septembrie 2005 emis de prefectul județului Argeș.

În perioada 1 martie 2005-17 martie 2008, inculpatul P.S.A., deputat în Parlamentul României, a deținut funcția de director al O.C.P.I. Argeș, fiind și membru în Comisia județeană pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Argeș, pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.

Inculpata P.E.C. îi cunoștea pe ambii inculpați, fiind colegă de facultate cu P.S.A. și rudă cu soția inculpatului, iar pe Z.C. îl cunoscuse datorită bunelor relații pe care acesta le-a avut cu părinții săi.

La data de 13 decembrie 2005, inculpatul Z.C., primar și președinte al Comisiei locale de fond funciar B., a semnat și parafat trei procese-verbale de punere în posesie a inculpatei P.E.C. cu trei suprafețe de teren situate în sat P., comuna B., în suprafața totală de 1.1953 ha, fiind înregistrate la Comisia pentru aplicarea legii fondului funciar a Primăriei comunei B. sub același număr 5.609 din 13 decembrie 2005.

Procesele-verbale de punere în posesie nu au fost semnate de membrii Comisiei locale de fond funciar constituită din B.A.R., secretat și membrii M.A., C.E., N.F., A.A., M.D. și L.C., care de altfel nici nu au avut cunoștință de cele întâmplate, conform celor declarate.

Totodată, procesele-verbale de punere în posesie a inculpatei P.E.C. în cuprinsul cărora s-a menționat nereal că suprafețele de teren au fost validate prin hotărârea nr. 18 din 1991 a Comisiei județene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 au fost emise de inculpatul Z.C., deși inculpata P.E.C. nu formulase nicio cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, nu figura cu rol agricol în evidențele comunei B., nu avea reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor respective, nu exista nicio hotărâre a Comisiei județene Argeș de reconstituire a dreptului de proprietate inculpatei P.E.C. și nici hotărârea de validare a Comisiei Județene de Fond Funciar Argeș, astfel cum a rezultat din relațiile comunicate de Prefectul județului Argeș și primăria comunei Bradu.

Distinct de acestea, se reține că anterior semnării și parafării proceselor-verbale de punere în posesie de către inculpatul Z.C., la cererea inculpatei P.E.C., martorul B.D.C. le-a completat cu datele privind suprafețele de teren și vecinătățile acestora comunicate de inculpata P.E.C. care apoi le-a prezentat inculpatului Z.C.

La data de 14 decembrie 2005, în timp ce se afla în biroul său împreună cu inculpata P.E.C., inculpatul Z.C. i-a cerut martorului M.D., membru al Comisiei locale de fond funciar să întocmească fișa cu date pentru titlu de proprietate al inculpatei. Inițial, martorul nu a fost de acord, motivând lipsa de experiență în materia fondului funciar, fiind mecanic de locomotivă, însă la insistențele inculpatului Z.C. a acceptat.

Astfel, a completat fișa pentru titlu de proprietate al inculpatei P.E.C. cu date privind suprafețele de teren și vecinătățile, dictate de inculpatul Z.C. preluate din procesele-verbale de punere în posesie, inculpatul Z.C. semnând atât la președinte cât și la secretar.

La data de 16 ianuarie 2006, cu adresa din 16 ianuarie 2006, inculpatul Z.C. a înaintat O.C.P.I. Argeș, fișa cu date pentru redactat titlu de proprietate conform Legii nr. 18/1991 a inculpatei P.E.C.

Primind adresa, la data de 18 ianuarie 2006, directorul O.C.P.I. Argeș, inculpatul P.S.A. a dispus prin rezoluție ca martora M.R., tehnician cadastru în cadrul oficiului, să procedeze la verificare și soluționare legală.

Martora M.R., verificând fișa cu date pentru redactat titlu de proprietate a inculpatei P.E.C. a constatat că în cuprinsul acesteia nu era menționată hotărârea Comisiei județene de reconstituire a dreptului de proprietate, iar în baza de date a Oficiului inculpata P.E.C. nu figura validată de Comisia județeană, în sensul că nu deținea hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate emisă de Comisia locală de fond funciar B. sau de Comisia județeană de fond funciar Argeș.

Apreciind că inculpatei P.E.C. nu i se poate elibera titlu de proprietate întrucât nu-i fusese reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor menționate în fișă, a refuzat să o semneze de verificare, aducându-i la cunoștință inculpatului P.S.A. aspectele constatate.

Cu toate acestea, inculpatul P.S.A. i-a cerut martorei să transmită fișa cu date spre redactarea titlului de proprietate inculpatei P.E.C.

M.R. s-a conformat dispozițiilor inculpatului P.S.A. fiindu-i teamă de acesta, ca urmare a insultelor și amenințărilor repetate cu concedierea, aspecte confirmate de martorii audiați în cauză. De altfel, la câteva luni, M.R. a fost mutată din dispoziția inculpatului de la biroul cadastru în arhiva titlurilor de proprietate a Oficiului.

În această situație, M.R. a transmis documentele martorei P.L.M., referent în cadrul Oficiului de cadastru Argeș, ce avea ca atribuții redactarea titlurilor de proprietate, care a întocmit titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 inculpatei P.E.C. conform fișei cu date pentru titlu de proprietate.

Prin acest act (titlu de proprietate) se atesta că inculpata P.E.C. primește în proprietate o suprafață totală de 1 ha 1953 mp, prin reconstituirea dreptului de proprietate situată pe teritoriul comunei B., la vecinătatea vestică fiind menționat P.A., conform fișei cu date pentru titlu de proprietate.

După redactarea titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, inculpatul P.S.A. I-a semnat în calitatea sa de director al O.C.P.I. Argeș și l-a înaintat Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor Argeș, fiind semnat de prefectul județului Argeș, martorul C.I. și secretarul general al prefecturii, martorul R.G.

Ulterior, inculpatul P.S.A. i-a înmânat personal titlul de proprietate inculpatei P.E.C., după cum aceasta a declarat.

La doi ani de la obținerea titlului de proprietate în modalitatea descrisă, în anul 2007 actul este modificat prin același procedeu.

Astfel, la data de 2 mai 2007, în prezența inculpatei P.E.C., inculpatul Z.C. i-a cerut aceluiași martor, M.D. să completeze o altă fișă cu date pentru titlu de proprietate a inculpatei P.E.C. pentru corectarea titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006. Martorul i-a solicitat ca la întocmirea fișei corectoare să participe și ceilalți membrii ai Comisiei de fond funciar, însă la insistențele inculpatului Z.C., care l-a asigurat că vor semna ulterior, a acceptat să o completeze.

Prin urmare, a completat fișa corectoare, în sensul că pentru tarlaua Y1 reprezentând 6.229 mp suprafață, la vecinătatea vestică în locul numitului P.A. a menționat M.C., datele fiindu-i dictate de inculpatul Z.C., care a și semnat, atât la președinte cât și la secretar.

În aceeași zi, 2 mai 2007, cu adresa din 2 mai 2007, inculpatul Z.C. a înaintat O.C.P.I. Argeș, fișa întocmită pentru corectarea titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, aparținând inculpatei P.E.C.

Primind adresa, la data de 2 mai 2007, directorul O.C.P.I. Argeș, inculpatul P.S.A. a dispus prin rezoluție ca martora E.E., tehnician cadastru în cadrul Oficiului să opereze corectarea titlului de proprietate în conformitate cu fișa corectoare înaintată de Primăria comunei B.

În acest sens, inculpatul P.S.A. a chemat-o în biroul său pe martora E.E., solicitându-i corectarea titlului de proprietate aparținând inculpatei P.E.C., înmânându-i actul și fișa corectoare.

Astfel, pe titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006, la rubrica privind situarea suprafeței de teren de 1 ha 1953 mp reconstituită inculpatei P.E.C. a fost radiată mențiunea B. fiind înlocuită cu P., la vecinătatea vestică unde figura inițial P.A. a fost înlocuit cu M.C. iar la rubrica „Observații” s-a completat cu mențiunea „Administrația P.”.

Operațiunile de corectare au fost certificate de inculpatul P.S.A. sub semnătură și parafă în calitatea sa de director al O.C.P.I. Argeș, după cum martora E.E. a declarat.

Prin acest act, corectat în modalitatea descrisă, se atesta că inculpata P.E.C. primește în proprietate, o suprafață totală de 1 ha 1953 mp, prin reconstituirea dreptului de proprietate situată pe teritoriul municipiului Pitești, la vecinătatea vestică fiind menționat M.C.

Ulterior, inculpatul P.S.A. i-a înmânat personal titlul de proprietate corectat, inculpatei P.E.C., după cum aceasta a declarat.

La data de 22 septembrie 2007, inculpata P.E.C. vinde numitului C.N. o parte din teren în suprafață de 3.500 mp, pentru care obținuse titlul de proprietate (corectat) din 23 ianuarie 2006, cu suma de 175.000 RON.

Autentificarea contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007 s-a realizat în Biroul Notarului Public I.G. din Pitești, la tranzacție participând alături de C.N., P.E.C. și inculpatul P.S.A., cât și martorul O.I.E., agent imobiliar.

La rândul său, numitul C.N. a înstrăinat terenul dobândit de la inculpata P.E.C., conform contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007, societății SC C.F.G. SRL cu suma totală de 101.410.754 RON, conform contractelor de vânzare-cumpărare nr. Z1 din 1 iunie 2011 și nr. Z2 din 1 iunie 2011.

Probele au relevat că terenul pentru care inculpata P.E.C. deținea titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 emis în împrejurările descrise, aparținea părților civile M.C., V.I. și Primăria municipiului Pitești.

Astfel, părții vătămate M.C. i-a fost reconstituit dreptul de proprietate, potrivit Legii nr. 18/1991, ca urmare a cererii formulate la data de 12 martie 1991, fiind validat prin hotărârea nr. 90 din 1991 de Comisia județeană de fond funciar Argeș, în calitate de moștenitor al autorilor săi M.S.A. și M.G.

Potrivit Legii nr. 18/1991, părții vătămate M.C. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 5.000 mp teren, fost sat P., județul Argeș, eliberându-i-se titlul de proprietate din 14 octombrie 1994.

La data de 3 decembrie 2007, prin acțiunea formulată, partea vătămată M.C. a chemat în judecată pe inculpata P.E.C., Comisia locală de fond funciar B., Comisia județeană de fond funciar Argeș, pentru a se dispune nulitatea absolută a titlului de proprietate emis inculpatei P.E.C. pentru suprafața de 4.227 mp situat în municipiul Pitești pentru care deținea titlul de proprietate din 14 octombrie 1994.

Pe parcursul derulării procesului civil Ia Judecătoria Pitești, la termenul din 22 septembrie 2008, inculpata P.E.C. folosește un înscris sub semnătură privată falsificat, respectiv o cerere formulată de aceasta datată din 12 martie 1991, înregistrată și adresată primarului comunei B., conform căreia în calitate de strănepoată a numitului B.L.M., solicită reconstituirea dreptului de proprietate în temeiul Legii nr. 18/1991 pentru suprafața de 22.742 mp, specificând că a anexat și copii ale actelor de vânzare-cumpărare.

Ulterior, la data de 21 ianuarie 2009, inculpata P.E.C. a prezentat și organelor de urmărire penală același înscris falsificat, în apărare, pentru a dovedi în opinia sa că formulase o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate.

În fapt, prin adresa din 13 ianuarie 2009, Primăria comunei B. a comunicat în data 12 martie 1991 la registrul special constituit în temeiul Legii nr. 18/1991, fusese înregistrată cererea numitului P.V.N. (tatăl inculpatei P.E.C.), în evidențe nefiind identificată nici o cerere de reconstituire în temeiul Legii nr. 18/1991 formulată de inculpata P.E.C.

Tatăl inculpatei P.E.C., numitul P.V.N., în calitate de moștenitor al defunctului B.L.M. la data de 12 martie 1991 formulase, într-adevăr, în nume propriu la Primăria Bradu cerere pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra unui teren în suprafață de 2,80 ha. Cererea sa a fost înregistrată din 12 martie 1991 în Registrul special constituit conform Legii nr. 18/1001 al Primăriei Bradu (P.V.N., tatăl inculpatei, a beneficiat de reconstituirea dreptului de proprietate și ulterior, i s-a emis titlul de proprietate pentru terenul la care era îndreptățit să-l primească).

Așadar, în evidențele Primăriei Bradu nu figura nicio cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de inculpata P.E.C., iar numărul de înregistrare al cererii sale și data înscrisă corespundeau cererii de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de tatăl său. Ca atare, înscrisul sub semnătură privată prezentat de inculpată ca întocmit la 12 martie 1991 a fost falsificat și folosit de inculpată în Dosarul civil nr. 12.449/280/2007 al Judecătoriei Pitești, în cuprinsul acestuia fiind reprodus în mod fraudulos conținutul înscrisului adevărat, cererea tatălui său înregistrată la data de 12 martie 1991 în Registrul special constituit conform Legii nr. 18/1991.

Distinct de aceasta, tot pe parcursul soluționării Dosarului civil nr. 12449/280/2007 al Judecătoriei Pitești, inculpata P.E.C. a oferit bani martorei C.E., consilier juridic al Primăriei Bradu, pentru a o determina să comunice în fals instanței că în evidențele primăriei figurează înregistrată cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și documente care au justificat eliberarea titlului de proprietate, ofertă refuzată de martoră.

De asemenea, martora I.S., desemnată de instanță să efectueze expertiza tehnică dispusă în cauza civilă, după ce a constatat că inculpata P.E.C. nu deține nici un document care să justifice emiterea titlului de proprietate, că nu exista nici un drept de proprietate reconstituit în baza vreunei hotărâri a Comisiei Județene și nici cerere a acesteia de reconstituire a dreptului de proprietate, a fost sunată de inculpatul P.S.A. care i-a adus la cunoștință că inculpata P.E.C. este verișoara soției sale. De asemenea, până la depunerea raportului de expertiză, la 23 iulie 2008, inculpata P.E.C. a sunat-o repetat rugând-o să se întâlnească, martora refuzând-o, întrucât întâlnirea se desfășura în afara cadrului procesual, cu atât mai mult, cu cât legal citată, inculpata refuzase să se prezinte la efectuarea expertizei tehnice.

Prin sentința civilă nr. 5373 din 29 septembrie 2008 a Judecătoriei Pitești, irevocabilă prin decizia nr. 582/R din 27 martie 2009 a Tribunalului Argeș, s-a dispus nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 emis de Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș inculpatei P.E.C. pentru suprafața de 4.427 mp. teren situat în intravilanul municipiului Pitești.

S-a reținut în esență, că inculpata P.E.C. deține 4427 mp care se suprapune cu terenul părții vătămate M.C., iar în rest, terenul acesteia suprapunându-se cu al altor persoane care nu au formulat acțiune.

Actele emise de Comisia locală de fond funciar B. pentru eliberarea titlului de proprietate nu au suport legal, pentru că cererea formulată de inculpata P.E.C. de reconstituire a dreptului de proprietate nu apare în registrul special, nu există hotărâre de validare, eliberându-se adeverință și proces-verbal de punere în posesie, fără îndeplinirea condițiilor legale, fără măsurători, fără a se verifica calitatea acesteia de moștenitor, registrele agricole din perioada 1950-1962 la nivelul comunei B., întocmindu-se două fișe cu date pentru eliberarea titlului de proprietate, în 2005 și 2007.

Părții vătămate V.I. i s-a reconstituit dreptul de proprietate pentru suprafața de 1.400 mp teren situat în Pitești, eliberându-i-se titlu de proprietate din 20 decembrie 1995.

Întrucât terenul deținut de inculpata P.E.C. în baza titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 se suprapunea cu terenul deținut legal de partea vătămată V.I. în baza titlului de proprietate din 20 decembrie 1995, prin sentința civilă irevocabilă nr. 4450 din 9 mai 2011 a Judecătoriei Pitești, s-a dispus nulitatea absolută parțială a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 emis de Comisia Județeană de Fond Funciar Argeș, inculpatei P.E.C. pentru suprafața de 1400 mp teren situat în Pitești. Diferența de teren menționat în titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 emis inculpatei se află în proprietatea municipiului Pitești, terenul aflându-se pe raza administrativ-teritorială a acestuia.

Conform raportului de expertiză tehnică întocmit în cauză, la data săvârșirii faptelor, valoarea totală (11.953 mp) a celor trei suprafețe de teren pentru care inculpatei P.E.C. i-a fost emis titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 este în cuantum de 530.497 RON.

În cursul judecății, la termenul din 5 septembrie 2011, instanța a încuviințat efectuarea unei expertize tehnice în specialitatea evaluarea proprietății imobiliare. Conform raportului de expertiză tehnică s-a stabilit că valoarea totală de circulație actualizată a suprafeței de 11.953 mp din intravilanul municipiului Pitești pentru care inculpatei P.E.C. i s-a emis titlul de proprietate este de 4.197.894 RON, echivalent a 940.874 euro. Părțile au contestat modul de calcul, inclusiv parchetul, iar instanța va avea în vedere raportul de expertiză tehnică efectuat la urmărire penală întrucât a avut în vedere valoarea terenului la data faptelor, stabilit la 530.497 RON.

Situația de fapt reținută de instanță a fost stabilită din coroborarea depozițiilor martorilor C.E., I.G., P.I.A., O.I.E., I.S., M.R., E.E., E.C., B.A., S.M., M.S., P.L.M., B.D.C., N.F., B.A.R., A.M., S.M.A., G.S., C.I., R.G., M.D., A.A., M.A., T.G. (date atât în cursul urmăririi penale, cât și al cercetării judecătorești) cu înscrisuri, raport de expertiză tehnică, declarațiile părților vătămate M.C., V.I., C.N., inclusiv cu relatările inculpaților P.S.A., Z.C. și P.E.C., date în cursul procesului.

Martorii B.A.R., M.A., C.E., N.F., A.A., M.D. și L.C., membri ai Comisiei locale de fond funciar B. au menționat că inculpata P.E.C. nu a formulat nicio cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, nefiind înregistrată în evidențele primăriei o astfel de cerere; nu au participat la nicio ședință a comisiei în cadrul căreia să fi fost stabilită suprafața de teren ce urma să fie atribuită în proprietatea inculpatei, nu au analizat vreo cerere a acesteia de reconstituire a dreptului de proprietate, nu au întocmit sau semnat vreun document în acest sens, inculpata P.E.C. nefiind înregistrată cu rol agricol în Registrul Primăriei Bradu; de asemenea nu au semnat procesele-verbale de punere în posesie.

Martora B.A.R., secretar al Primăriei Comunei B. și membru al Comisia de fond funciar în perioada 1994-iulie 2008, a relevat că în cadrul comisiei locale de fond funciar, care își desfășura activitatea în prezența majorității membrilor acesteia cu participarea obligatorie a primarului sau viceprimarului se analizau cererile depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate, fiind înaintate propuneri scrise Comisiei județene de fond funciar Argeș. În situația în care aceasta valida cererea, i se înainta documentația necesară. În conformitate cu hotărârea de validare a comisiei județene de fond funciar, Comisia locală de fond funciar B. întocmea procesele-verbale de punere în posesie și fișa cu date pentru titlul de proprietate pe care le înaintau Oficiului de Cadastru și Publicitare Imobiliară în vederea eliberării titlului de proprietate.

Martora C.E., consilier juridic în Primăria Bradu și membru al Comisiei locale de fond funciar B., verificând evidențele primăriei a constatat că amplasamentele suprafețelor de teren reconstituite inculpatei P.E.C. nu aparțineau administrativ-teritorial comunei B., ci municipiului Pitești. De asemenea, nu exista cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în temeiul Legii nr. 18/1991 de inculpata P.E.C., nici hotărâre de validare a Comisie județene de fond funciar Argeș, sau propunere în acest sens a Comisiei locale de fond funciar B., nu exista proces-verbal de ședință a comisiei înregistrat în Registrul special de analiză a cererilor, registru agricol, cerere a inculpatei de corectare a titlului de proprietate și nici alte acte sau documente care să fi justificat eliberarea titlului de proprietate.

Pe parcursul derulării Dosarului civil nr. 12449/280/2007 la Judecătoria Pitești, unde reprezenta Comisia locală de fond funciar B., pârâtă în proces alături de P.E.C., inculpata i-a oferit bani pentru a comunica în fals instanței că în evidențele primăriei figura înregistrată cu cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și documente justificative pentru eliberarea titlului de proprietate.

Martorul B.D.C. angajat al Primăriei Bradu, ce desfășura activități de salubrizare, evacuări deșeuri, dezăpeziri ș.a., a arătat că aflându-se în Primăria Bradu s-a întâlnit cu inculpata P.E.C. care l-a rugat să-i completeze procesele-verbale de punere în posesie din 13 decembrie 2005, motivându-i că niciunul dintre membrii Comisiei local de fond funciar B. nu se aflau la sediul primăriei.

S-a conformat cererii inculpatei, astfel că a completat procesele-verbale de punere în posesie prezentate de inculpată cu date privind suprafețele de teren, vecinătățile, inclusiv numărul hotărârii de validare a Comisiei județene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991, dictate de inculpata P.E.C. și le-a restituit inculpatei.

Martorul M.D., membru al Comisiei de fond funciar B., a afirmat că la cererea inculpatului Z.C. și în prezența inculpatei P.E.C. a completat fișa pentru titlu de proprietate pentru P.E.C. cu date privind suprafețele de teren și vecinătățile dictate de Z.C., preluate din procesele-verbale de punere în posesie; de asemenea, a completat și fișa corectoare a titlului de proprietate, în sensul că pentru suprafața de 6.229 mp teren, la vecinătatea vestică, în locul numitului P.A. a menționat M.C., datele fiindu-i dictate de inculpatul Z.C., care în ambele situații a semnat cele două fișe atât la președinte cât și la secretar, iar martorul de întocmirea acestora.

A.A., membru al Comisiei de fond funciar B. a atestat că în repetate rânduri, inculpata P.E.C. I-a rugat să-i semneze procesele-verbale de punere în posesie, asemenea și inculpatul Z.C., refuzându-i de fiecare dată, întrucât aflase că terenul era în litigiu și nu existau documente justificative pentru eliberarea titlului de proprietate inculpatei P.E.C.

Martora M.R., tehnician cadastru în cadrul O.C.P.I. Argeș a confirmat că, verificând fișa cu date pentru titlul de proprietate a inculpatei P.E.C., transmisă de inculpatul P.S.A. spre verificare și soluționare legală, a constatat că nu era menționată hotărârea Comisiei județene de reconstituire a dreptului de proprietate, iar în baza de date a oficiului, inculpata nu figura validată de comisia județeană, în sensul că nu deținea hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate emisă de Comisia locală de fond funciar B. sau de Comisia județeană de fond funciar Argeș. Constatând că inculpatei P.E.C. nu-i fusese reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor menționate în fișă și în aceste condiții nu i se poate elibera titlu de proprietate a refuzat să semneze de verificare și i-a adus la cunoștință inculpatului P.S.A., directorul oficiului, ceea ce constatase.

Cu toate acestea, inculpatul P.S.A. i-a cerut să transmită fișa cu date spre redactarea titlului de proprietate.

M.R. a relatat că s-a conformat dispozițiilor acestuia, fiindu-i teamă de insultele și amenințările cu concedierea proferate de inculpat și a transmis documentele martorei P.L.M. pentru redactarea titlului de proprietate.

Martorele E.C., B.A., S.M., angajate ale Oficiului de cadastru au confirmat că din dispoziția inculpatului P.S.A., M.R. a fost mutată de la Biroul cadastru la Arhiva titlurilor de proprietate, martora E.C. relatând că inculpatul P.S.A. a amenințat-o cu concedierea pe colega M.R.

Împrejurarea că după emiterea titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, înscrisul a fost luat de inculpatul P.S.A. din arhiva instituției (exemplarul oficiului de cadastru) și predat inculpatei P.E.C. a reieșit atât din depozițiile inculpatei P.E.C., cât și ale martorilor M.R., E.E., E.C., S.M. și P.L.M. În acest sens, martorele au relatat că verificând carnetul cu titluri de proprietate, au constatat că titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 lipsește, în locul acestuia aflându-se un înscris în cuprinsul căruia martora E.E. menționase că fusese luat de inculpatul P.S.A. și adus la 9 mai 2007.

Martora P.L.M., referent în cadrul O.C.P.I. Argeș a relevat că pe baza documentației transmisă de M.R. ce nu presupunea o nouă verificare din partea sa, atribuțiile sale limitându-se la redactarea titlurilor de proprietate, a întocmit titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006, inculpatei P.E.C. în conformitate cu fișa cu date pentru titlu de proprietate.

Martorul C.I., prefect al județului Argeș care a semnat titlul de proprietate al inculpatei, alături de R.G., secretarul general al prefecturii și inculpatul P.S.A., directorul Oficiului de cadastru, a arătat că, cererile de reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor se formulau la comisia locală de fond funciar unde se depuneau și documentele justificative în susținerea cererii.

Se analizau de comisia locală de fond funciar care hotăra trimiterea cererii Comisiei județene de fond funciar Argeș pentru a valida/invalida reconstituirea dreptului de proprietate. În cadrul comisiei județene, dosarul era preluat de expertul desemnat pentru localitatea respectivă, care-l analiza și-l transmitea comisiei tehnice a comisiei județene, care la rândul său formula propuneri pentru validarea/invalidarea reconstituirii dreptului de proprietate.

Comisia județeană de fond funciar analiza propunerea Comisiei tehnice și vota validarea/invalidarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate. Hotărârea adoptată de Comisia județeană în sensul validării/invalidării cererii se redacta și semna de membrii comisiei. Hotărârea comisiei județene împreună cu documentația aferentă se restituiau comisiei locale de fond funciar care formulase propunerea și O.C.P.I. Argeș pentru emiterea de către Comisia locală de fond funciar a documentelor necesare emiterii titlului de proprietate: procese-verbale de punere în posesie, fișa cu date pentru emiterea titlului de proprietate și adresa de înaintare a documentelor Oficiului de cadastru.

În baza documentelor transmise de comisia locală de fond funciar, funcționarii O.C.P.I. Argeș, după verificarea legalității documentelor înaintate de comisia locală, redactau titlul de proprietate care se semna de prefect, secretarul general al prefecturii și directorul Oficiului de cadastru.

Referitor la titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 emis inculpatei P.E.C., martorul C.I. a precizat că la momentul emiterii nu a existat hotărâre de validare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate emisă de Comisia județeană de fond funciar Argeș (împrejurări cunoscute ulterior). În lipsa unei asemenea hotărâri, comisia locală de fond funciar nu putea întocmi fișa cu date pentru reconstituirea dreptului de proprietate inculpatei P.E.C., căreia nu i se putea elibera titlu de proprietate.

În același sens a declarat și martorul R.G., secretarul general al prefecturii care deținea și funcția de secretar în cadrul Comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate Argeș, cu precizarea că nu a mai existat o situație similară titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, anume ca emiterea titlului să fi fost realizată în absența hotărârii Comisiei județene de validare a cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.

Prin adresa din 5 noiembrie 2008 emisă de Primăria comunei B., s-a comunicat că în evidentele de fond funciar nu există cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în nume propriu, pe numele P.E.C.; nu există hotărâre de validare a Comisiei județene de fond funciar Argeș privind pe P.E.C. și nu există proces-verbal de ședință în Registrul special în care să se fi analizat cererea acesteia; nu există registru agricol și fișă de corectare și nici alte acte care să justifice eliberarea titlului de proprietate inculpatei P.E.C.

Conform adresei din 27 octombrie 2008 emisă de instituția Prefectului Județului Argeș cu privire la titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 a reieșit că în evidențele Comisiei județene Argeș pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor nu se regăsește o hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate pentru inculpata P.E.C.

Prin adresa din 3 octombrie 2008, O.C.P.I. Argeș a comunicat că documentația pentru redactarea titlului de proprietate din 2006 nu conține hotărârea Comisiei județene de fond funciar Argeș sau propunerea de validare a Comisiei locale de fond funciar B.

De asemenea, Primăria comunei B., prin adresa din 13 ianuarie 2009 a relevat în 12 martie 1991 la registrul special constituit în temeiul Legii nr. 18/1991 este înregistrată cererea numitului P.V.N., tatăl inculpatei P.E.C., iar în evidențele de fond funciar nu există nicio cerere de reconstituire în temeiul Legii nr. 18/1991 pe numele inculpatei P.E.C.

În conformitate cu dispozițiile art. 8, 9 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, modificată și completată prin Legea nr. 247/2005, stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor care se găsesc în patrimoniul cooperativelor agricole de producție se face în condițiile prezentei legi prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept. De prevederile legii beneficiază membrii cooperatori care au adus pământ în cooperativa agricolă de producție sau cărora li s-a preluat în orice mod teren de către aceasta, precum și, în condițiile legii civile, moștenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pământ în cooperativă.

Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate. Cererea se depune la primăria localității sau după caz, la primăriile localităților în a căror rază teritorială se află terenul pentru care urmează să fie reconstituit dreptul de proprietate, personal sau prin poștă, cu confirmare de primire.

Cererea va cuprinde numele și prenumele persoanei solicitante, domiciliul acesteia, calitatea de titular sau moștenitor al dreptului de proprietate, ș.a, iar Ia cerere se anexează copie xerox de pe procesul-verbal ori de pe fișa de punere în posesie; copii xerox de pe actele doveditoare ale dreptului de proprietate.

Primarul va constitui un registru special, parafat, numerotat și sigilat în care se va înregistra în ordine cronologică, cererile depuse de persoanele îndreptățite și va emite la cerere un bon cu numărul de înregistrare.

Punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate celor îndreptățiți nu pot avea loc decât numai după ce s-au făcut în teren delimitările necesare pentru măsurători, stabilirea vecinătăților pe temeiul schiței, amplasamentul stabilit și întocmirea documentelor constatatoare prealabile. În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente (...) le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planuri de parcelare și înaintează documentația comisiei județene sau prefectului pentru validare și, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate.

În conformitate cu prevederile art. 51 din același act normativ, comisia județeană este competentă să soluționeze contestațiile și să valideze ori să invalideze măsurile stabilite de comisiile legale.

Potrivit dispozițiilor art. 5 și urm. din H.G. nr. 890/2005 pentru aprobarea regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și a modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, comisiile comunale, orășenești sau municipale preiau și analizează cererile depuse în conformitate cu prevederile legii, pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole; verifică în mod riguros îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 18/1991 și la art. 6 din Legea nr. 1/2000; stabilesc mărimea și amplasamentul suprafeței de teren pentru care se reconstituie dreptul la proprietate, (...) întocmesc situații definitive potrivit competențelor ce la revin, privind persoanele fizice și juridice îndreptățite să li se atribuie teren, cu suprafața și amplasamentele stabilite; înaintează și prezintă spre aprobare și validare comisiei județene situațiile definitive; pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute; comisiile comunale, orășenești sau municipale își desfășoară activitatea în plen, în prezența majorității membrilor acestora, cu prezența obligatorie a primarului sau după caz, a viceprimarului.

Pe baza documentațiilor înaintate de comisiile locale, care cuprind anexele validate, planurile parcelare, procesele-verbale de punere în posesie și schițele terenurilor, comisia județeană emite titlurile de proprietate.

Niciuna dintre dispozițiile legale enunțate nu au fost respectate în emiterea titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, inculpatei P.E.C.

În acest sens, nu a existat cerere de reconstituire a dreptului de proprietate formulată în nume propriu de inculpata P.E.C., în registrul special constituit de primar, nefiind înregistrată o asemenea cerere; punerea în posesie a inculpatei s-a realizat fără măsurători, fără delimitări în teren; nu există hotărâre de validare a comisiei județene de fond funciar și nici hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate; comisia locală de fond funciar nu a analizat vreo cerere a inculpatei de reconstituire a dreptului de proprietate și nici îndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 9 alin. (4) și (5) din Legea nr. 18/1991, (condițiile de formă ale cererii și actele doveditoare anexate).

Inculpatul Z.C., primar al comunei B. și președinte al Comisiei locale de fond funciar, a susținut, în esență, că documentele semnate, procesul-verbal de punere în posesie și fișa cu date pentru titlu de proprietate a inculpatei P.E.C., au fost întocmite în fals de martorii B.D.C. și M.D., la instigarea inculpatei P.E.C. și nu a avut cunoștință de aceste împrejurări.

De asemenea, funcționarii O.C.P.I. Argeș aveau obligația verificării documentelor înaintate de Comisia locală de fond funciar B., însă neglijența manifestată de angajații Oficiului în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu au condus la emiterea nelegală a titlului de proprietate inculpatei P.E.C.

În ceea ce-l privește există o cauză care înlătură caracterul penal al faptelor sale, eroarea de fapt, solicitând achitarea în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. e) C. proc. pen.

Eroarea este definită în doctrina penală ca reprezentarea greșită de către cel ce săvârșește o faptă prevăzută de legea penală a realității din momentul săvârșirii faptei, reprezentare determinată de necunoașterea sau cunoașterea greșită a unor date ale realității.

În conformitate cu dispozițiile art. 51 alin. (1) C. pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, când făptuitorul în momentul săvârșirii acesteia, nu cunoaște existența unei stări, situații sau împrejurări de care depinde caracterul penal al faptei.

Invocând eroarea de fapt, inculpatul Z.C. admite că a comis faptele prevăzute de legea penală doar că Ia momentul săvârșirii acestora nu a cunoscut realitatea, anume că toate documentele întocmite pentru emiterea titlului de proprietate inculpatei P.E.C., atestau împrejurări necorespunzătoare adevărului.

Apărarea sa este infirmată de probele administrate.

În acest sens, martorii au atestat că procesele-verbale de punere în posesie a inculpatei P.E.C., i-au fost prezentate inculpatului Z.C. de P.E.C. Inculpatul le-a semnat și parafat dispunând înregistrarea acestora, împrejurări necontestate de inculpat.

Martora A.M., referent și registrator în Primăria Bradu a confirmat că inculpatul Z.C. i le-a prezentat personal, iar după înregistrare în evidențele primăriei sub nr. X1 din 13 decembrie 2005 le-a restituit inculpatului.

Toate mențiunile inserate în cele trei procese-verbale atestau fapte necorespunzătoare adevărului. Astfel, se menționa că membrii Comisiei locale B. reprezentată de primarul Z.C., M.D., L.C. și A.A. s-au deplasat la fața locului pentru a pune în posesie pe P.E.C. cu suprafețele de 6229 mp, 3679 mp și 2045 mp situate în P. și că suprafețele de teren au fost validate prin hotărârea nr. 18 din 1991 a Comisiei județene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991.

În fapt, nu avusese loc nicio deplasare la fața locului, nu se efectuase nici o măsurătoare topografică sau delimitare în teren pentru stabilirea vecinătăților, martorii B.A.R., M.A., C.E., N.F., A.A., M.D. și L.C., membri ai Comisiei locale B. infirmând atât realizarea vreunei asemenea acțiuni, cât și semnarea proceselor verbale. De altfel, martorul A.A. a relevat că, ulterior, atât inculpata P.E.C., cât și inculpatul Z.C. l-au rugat în repetate rânduri să semneze documentele respective refuzându-i de fiecare dată.

În plus, nu exista nici o hotărâre de validare a Comisiei județene pentru aplicarea Legii nr. 18/1991 (deși în procesele-verbale se atesta contrariul) astfel cum a reieșit atât din relațiile comunicate de Primăria comunei B., Prefectul județului Argeș cât și din relatările martorilor B.A.R., C.I., R.G., C.E., A.A., N.F.

Înscrierea datelor necorespunzătoare realității în procesele-verbale de punere în posesie a inculpatei P.E.C. s-a realizat de martorul B.D.C. (față de care parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale pentru fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu lipsindu-i vinovăția). Acesta, angajat al primăriei pentru salubrizări, evacuări deșeuri, la cererea inculpatei P.E.C. le-a completat cu date dictate de P.E.C. după cum acesta a declarat. P.E.C. le-a prezentat inculpatului Z.C. astfel completate care le-a semnat și parafat, deși conținutul lor nu corespundeau realității.

A doua zi, la 14 decembrie 2005, inculpatul Z.C. i-a dictat martorului M.D. conținutul fișei cu date pentru titlu de proprietate al inculpatei P.E.C., preluat de inculpat din procesele-verbale de punere în posesie, semnând atât ca președinte cât și în locul martorei B.A.R., secretar al Primăriei Bradu și membru al Comisiei locale de fond funciar, fără ca aceasta să aibă cunoștință de o asemenea împrejurare. În acest sens au declarat martorii M.D. și B.A.R.

La data de 2 mai 2007, inculpatul Z.C. procedează în același mod, în sensul că-i dictează aceluiași martor M.D. conținutul fișei corectoare a titlului de proprietate emis inculpatei P.E.C., semnând atât la președinte cât și în fals în locul martorei B.A.R., astfel cum rezultă din depozițiile martorilor M.D. și B.A.R.

Prin acțiunile inculpatului Z.C. săvârșite la 13 decembrie 2005, 14 decembrie 2005 și 2 mai 2007, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, de primar al comunei B. și președinte al Comisiei locale de fond funciar B. de a semna și ștampila procesele-verbale de punere în posesie X1 din 13 decembrie 2005 a inculpatei P.E.C., fișa cu date pentru titlu de proprietate și fișa cu date pentru corectarea titlului de proprietate al aceleiași inculpate, ce atestau fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului realizează elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual în formă continuată (sunt acțiuni săvârșite la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiași rezoluții, care prezintă fiecare în parte, conținutul aceleiași infracțiuni, fiind folosite aceleași procedee în săvârșirea acțiunilor componente ale activității infracționale).

Fapta a fost săvârșită de inculpat cu intenție directă, iar apărarea sa că nu a cunoscut că datele înserate în cuprinsul înscrisurilor erau necorespunzătoare adevărului nu poate fi reținută, de vreme ce însuși inculpatul le-a menționat, dictându-le unei alte persoane fiind preluate din procesele-verbale care atestau fapte ce nu avuseseră loc niciodată, după cum martorii au relatat.

În conformitate cu dispozițiile art. 2 din regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, aprobat prin H.G. nr. 890/2005, Comisia comunală constituită prin ordin al prefectului este formată din viceprimar, secretarul comunei, un specialist în măsurători topografice (...) ș.a. și primar care este și președintele comisiei. Conducerea și coordonarea comisiei comunale se asigura de către primar, conform art. 2 alin. (4) din același act normativ.

Potrivit art. 2 din H.G. nr. 890/2005 comisia comunală (...) va urmări și va lua măsurile necesare pentru respectarea și aplicarea întocmai a prevederilor Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și forestiere solicitate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991.

Conform art. 5 din același act normativ, comisia comunală analizează cererile depuse pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere; stabilesc mărimea și amplasamentul suprafeței de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate sau care se atribuie potrivit legii; înaintează și prezintă spre aprobare și validare comisiei județene, situațiile definitive, împreună cu documentația necesară; pun în posesie, prin delimitare în teren, persoanele îndreptățite să primească terenul, completează fișele de punere în posesie a acestora, după validarea de către comisia județeană a propunerilor făcute.

Potrivit art. 7 din același act normativ, comisia comunală își desfășoară activitatea în plen, în prezența majorității membrilor acestora, cu participarea obligatorie a primarului, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor lor și se consemnează într-un proces-verbal semnat de toți participanții.

În conformitate cu dispozițiile art. 6 din Legea nr. 1/2000, la stabilirea, prin reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și forestiere (...) comisiile comunale (...) vor verifica în mod riguros existența actelor doveditoare prevăzute la art. 9 alin. (5) din Legea nr. 18/1991, copie xerox de pe procesul verbal ori de pe fișa de punere în posesie, copii xerox de pe acte doveditoare (...), precum și pertinența, verosimilitatea, autenticitatea și concludenta acestor acte.

Potrivit dispozițiilor art. 68 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, primarul asigură respectarea (...) prevederilor Constituției, precum și punerea în aplicare a legilor (...) a hotărârilor și ordonanțelor Guvernului, a hotărârilor consiliului local (...).

Inculpatul Z.C., cu știință, nu a îndeplinit atribuțiunile de serviciu ce-i decurgeau din actele normative menționate, Legea nr. 215/2001, H.G. nr. 890/2005, Legea nr. 1/2000, inclusiv Legea nr. 18/1991.

De asemenea, și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu ce-i reveneau conform legii, iar prin acțiunile și inacțiunile sale a facilitat emiterea abuzivă și nelegală a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 inculpatei P.E.C. cauzând o vătămare a intereselor legale ale părților vătămate M.C., V.I. și pagubă Primăriei municipiului Pitești în cuantum de 530.497 RON.

Inculpatul Z.C., în exercitarea atribuțiilor de primar și președinte al Comisiei comunale B., care conducea și coordona comisia comunală nu a respectat niciuna din dispozițiile legale enunțate.

În acest sens, nu a analizat în comisie nici o cerere a inculpatei P.E.C. de reconstituire a dreptului de proprietate, nu a stabilit mărimea și amplasamentul suprafeței de teren pentru care se reconstituie dreptul de proprietate, nu a trimis spre validare comisiei județene cererea inculpatei, nu a fost adoptată nici o hotărârea de plenul comisiei referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate inculpatei P.E.C. În schimb, a pus-o în posesie pe inculpată fără delimitare în teren, fără ca membrii comisiei să aibă cunoștință de o asemenea împrejurare, întocmind în fals procese-verbale de punere în posesie, fișa cu date pentru titlu de proprietate și fișa pentru corectarea titlului de proprietate, în temeiul cărora a fost emis titlu de proprietate inculpatei P.E.C.

Prin aceasta s-au cauzat atât o vătămare a intereselor legale ale părților vătămate M.C. și V.I., proprietari ai terenurilor, cărora Ii se reconstituiseră legal 1400 mp și 4427 mp, cât și o pagubă Primăriei municipiului Pitești, instituție publică în sensul dispozițiilor art. 145 C. pen. întrucât diferența de teren menționată în titlul de proprietate al inculpatei P.E.C. aparținea municipiului Pitești.

Ca atare, faptele inculpatului Z.C. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, ambele în formă calificată întrucât au avut consecințe deosebit de grave avându-se în vedere că valoarea totală a celor trei suprafețe de teren pentru care inculpatei P.E.C. i s-a emis abuziv titlul de proprietate aparținând celor trei părți vătămate este de 530.497 RON.

De asemenea, sunt incidente dispozițiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 întrucât inculpatul Z.C., funcționar public în sensul dispozițiilor art. 147 C. pen. prin săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu contra intereselor publice a obținut pentru inculpata P.E.C. un avantaj patrimonial constând în terenul reconstituit și înstrăinat de acesta numitului C.N. Chiar dacă inculpatul Z.C. nu a urmărit, a acceptat posibilitatea obținerii unui avantaj patrimonial de către P.E.C., date fiind modalitățile în care a acționat în întocmirea fișei cu date pentru titlu de proprietate și fișa corectoare a titlului de proprietate, înscrisuri care au determinat exclusiv eliberarea titlului de proprietate inculpatei P.E.C.

Faptele prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și 2481 C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 și 2481 C. pen. au fost săvârșite în formă continuată întrucât inacțiunile și acțiunile inculpatului au fost comise la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiași rezoluții și prezintă fiecare în parte, conținutul acelorași infracțiuni.

Prin adresele din 16 ianuarie 2006 și din 2 mai 2007, inculpatul Z.C. a transmis O.C.P.I. fișa cu date pentru titlu de proprietate a inculpatei P.E.C. și fișa corectoare a titlului de proprietate, ambele înscrisuri oficiale falsificate în modalitatea descrisă anterior, care au stat la baza emiterii și corectării titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006.

Ca atare, a fost realizat și elementul material al laturii obiective a infracțiunii de uz de fals, inculpatul prezentându-le ca înscrisuri reale, adevărate ce aveau aptitudinea de a produce consecințe juridice, eliberarea și corectarea titlului de proprietate. Fapta de uz de fals a fost săvârșită de inculpatul Z.C. cu intenție directă, avându-se în vedere că a cunoscut că înscrisurile transmise oficiului atestau fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului după cum s-a arătat.

În ceea ce o privește pe inculpata P.E.C. a susținut în esență că era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate, formulând și cerere în acest sens, înregistrată în evidențele Primăriei Bradu din 12 martie 1991. În favoarea sa, Judecătoria Pitești a pronunțat sentința civilă nr. 3020 din 26 martie 2012, prin care s-a reținut că are calitatea de moștenitoare a autorilor săi cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate în baza Legii nr. 18/1991 prin hotărârea nr. 90 din 1991 cu suprafața totală de 3,97 ha. Prin aceeași hotărâre, instanța a obligat Comisia locală de fond funciar B. și Comisia județeană de fond funciar Argeș să o valideze în calitate de moștenitoare a autorilor P.V.N. și B.L.M., cu diferențele de teren ce provin de la aceștia, pentru suprafața de 1338 mp și 0,4823 mp situate pe raza comunei B., județul Argeș, prin acordarea de despăgubiri echivalente, suprafața totală reprezentând coeficientul de reducere de 20% aplicat la data validării inițiale privind pe cei doi autori.

În consecință a solicitat achitarea în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. a) C. proc. pen. sub aspectul infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, complicitate la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, ambele în formă calificată, complicitate la fals intelectual și uz de fals, complicitate la fals material în înscrisuri oficiale și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

În legătură cu cele întâmplate, inculpata P.E.C. a relatat că la data de 13 decembrie 2005, inculpatul Z.C. a chemat-o la primărie spunându-i că urmează să o pună în posesie pentru suprafața de 11953 mp. Inculpatul Z.C. i-a cerut să semneze 3 procese-verbale de punere în posesie, înregistrate sub nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafețele de 6229 mp, 3679 mp și 2045 mp, spunându-i să revină a doua zi pentru semnarea fișei cu date pentru eliberarea titlului de proprietate.

La 14 decembrie 2005 a mers la primărie, iar inculpatul Z.C. i-a înmânat o fișă pentru suprafața totală de 11953 mp, teren reconstituit pe raza comunei B. După ce a semnat-o, Z.C. a încunoștințat-o că o va înainta O.C.P.I. Argeș pentru a i se elibera titlu de proprietate.

În continuare, inculpata a relatat că s-a deplasat și la Oficiul de Cadastru unde inculpatul P.S.A. a anunțat-o că i s-a emis titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006, înmânându-i actul respectiv.

La data de 2 mai 2007, inculpatul Z.C. a chemat-o la Primăria Bradu spunându-i că există unele neconcordanțe între fișa de reconstituire întocmită la 14 decembrie 2005 și titlul de proprietate emis.

În acest sens, Z.C. i-a prezentat fișa cu date pentru corectarea titlului de proprietate, a semnat-o, Z.C. spunându-i că o va înainta Oficiului de cadastru pentru corectarea titlului de proprietate.

La câteva zile inculpata s-a deplasat la Oficiul de cadastru, a luat legătura cu directorul instituției, inculpatul P.S.A., care i-a spus că s-a realizat corectarea titlului său de proprietate, înmânându-i actul respectiv.

P.E.C. a mai relatat că nu a deținut vreodată o adeverință de validare a dreptului său de proprietate în nume propriu ci numai o adeverință de reconstituire a dreptului de proprietate pentru tatăl său în calitate de moștenitor al autorului B.L.M.

La data de 27 septembrie 2007 a vândut numitului C.N. suprafața de 3500 mp situată în Pitești cu suma de 175.000 RON, iar la momentul perfectării contractului de vânzare-cumpărare, în biroul notarului I.G. s-a aflat și inculpatul P.S.A. aflat întâmplător Ia notariat.

Apărarea sa nu poate fi reținută, probele administrate dovedind că inculpata P.E.C., cu intenție a înlesnit și ajutat pe inculpații Z.C. și P.S.A. să săvârșească infracțiunile de abuz în serviciu contra intereselor publice, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual, uz de fals și fals material în înscrisuri oficiale în legătură directă cu infracțiuni asimilate unor infracțiuni de corupție, în împrejurările descrise pentru a i se emite abuziv și nelegal titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006.

În acest sens, inculpata P.E.C. a fost cea care i-a dictat martorului B.D.C. toate datele cuprinse în procesele-verbale de punere în posesie referitoare la suprafețele de teren, vecinătățile inclusiv numărul hotărârii de validare a Comisiei județene ce atestau fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului, inculpata P.E.C. i-a prezentat inculpatului Z.C. procesele-verbale menționate, care a completat fișa pentru titlu de proprietate preluând datele din procesele-verbale de punere în posesie în prezența inculpatei, aspecte confirmate de martorii B.D.C. și M.D.

De asemenea, inculpata P.E.C. l-a rugat pe martorul A.A. să-i semneze procesele-verbale de punere în posesie în calitatea sa de membru al Comisiei locale de fond funciar B., fiind refuzată de acesta, iar pe parcursul derulării Dosarului civil nr. 12449/280/2007 la Judecătoria Pitești, inculpata P.E.C. i-a cerut martorei C.E., consilier juridic în Primăria Bradu, să comunice date false instanței în sensul că în evidențele primăriei existau cerere de reconstituire a dreptului de proprietate și documente justificative pentru emiterea titlului de proprietate, aspecte confirmate de martorii A.A. și C.E.

Ca atare, inculpata P.E.C. cunoștea că în evidențele primăriei nu există nicio cerere a sa de reconstituire a dreptului de proprietate și nici documente justificative pentru emiterea titlului său de proprietate, de vreme ce i-a solicitat martorei C.E. să susțină în instanță contrariul. De altfel, chiar inculpata P.E.C. a recunoscut că nu a deținut vreodată o adeverință de validare a dreptului său de proprietate în nume propriu.

De asemenea, inculpata P.E.C. a întocmit în fals o cerere de reconstituire a dreptului de proprietate din 12 martie 1991, când în realitate la acest număr și dată figura în evidențele Primăriei Bradu (conform relațiilor comunicate) cererea de reconstituire a dreptului de proprietate formulată de P.V.N. (tatăl inculpatei P.E.C.) în nume propriu, în calitate de moștenitor al defunctului B.L.M., pentru un teren de 2,80 ha înscrisul a fost întocmit de inculpata P.E.C. pentru a justifica emiterea frauduloasă a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 și a fost folosit ulterior de inculpată atât la instanța civilă, în litigiul ce-l avea cu partea vătămată M.C. cât și la organele de urmărire penală din prezenta cauză pentru a dovedi că emiterea titlului său de proprietate s-a realizat în conformitate cu dispozițiile legale prevăzute în art. 8, 9 din Legea nr. 18/1991 ce impuneau formularea unei cereri de reconstituire a dreptului de proprietate.

Prin urmare, fapta inculpatei P.E.C. realizează elementele constitutive ale infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu o infracțiune de corupție prevăzută de art. 290 alin. (1) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000.

Referitor la sentința civilă nr. 3020 din 26 martie 2012 a Judecătoriei Pitești, care în opinia apărării dovedește că inculpata P.E.C. era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafața de 1,8203 mp situată pe raza comunei B., se apreciază că nu are nici o legătură cu emiterea frauduloasă în împrejurările descrise a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006.

Prin sentința civilă nr. 3020 din 26 martie 2012 a Judecătoriei Pitești s-a dispus obligarea Comisiei locale de fond funciar B. și Comisiei județene de fond funciar Argeș să valideze pe inculpata P.E.C., în calitate de moștenitoare a autorilor P.V.N. și B.L.M., cu diferențele de teren ce provin de la aceștia, respectiv pentru suprafața de 1,338 mp și 0,4823 mp, în total suprafața de 1,8203 mp situate pe raza comunei B., județul Argeș, prin acordarea de despăgubiri echivalente, suprafața totală reprezentând coeficientul de reducere de 20% aplicat la data validării inițiale privind pe cei doi autori.

Așadar, conform hotărârii, inculpata P.E.C. era îndreptățită la validare pentru suprafața de teren de 1,8203 mp situată pe teritoriul comunei B. dar în calitatea sa de moștenitoare a autorilor săi P.E.C. și B.L.M. și nu în nume propriu iar titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 se referea la reconstituirea dreptului de proprietate pentru o suprafață de 1 ha 1953 mp situată pe teritoriul municipiului Pitești, în numele propriu al inculpatei P.E.C. și nu ca moștenitoare a autorilor săi P.V.N. și B.L.M.

Prin urmare, sentința invocată nu face nici o dovadă că inculpata P.E.C. era îndreptățită la reconstituirea dreptului de proprietate în nume propriu pentru suprafața de teren situată în municipiul Pitești menționată în titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006, atâta vreme cât hotărârea se referă la un teren de pe raza comunei B. ce i s-ar cuveni în calitate de moștenitoare a autorilor săi și nu în nume propriu.

Inculpatul P.S.A. a negat acuzațiile imputate, arătând în esență că nu a fost înștiințat vreodată de martora M.R. că inculpata P.E.C. nu era validată și deci îndreptățită să i se emită titlul de proprietate, nu a avut asupra sa titlul de proprietate emis inculpatei și nu s-a aflat în biroul notarial la momentul perfectării contractului de vânzare-cumpărare dintre P.E.C. și C.N.

În apărare, a propus audierea martorilor T.E., N.R.S. și P.M.G.

Martora T.E. a relatat că M.R. era în subordinea sa, iar în situația în care constata vreo nelegalitate în cuprinsul actelor ce le avea spre verificare, era obligată, conform fișei postului să o încunoștințeze verbal sau în scris, ceea ce nu s-a întâmplat cu ocazia emiterii titlului de proprietate inculpatei P.E.C.

În același sens au declarat și martorii N.R.S., P.M.G., cu precizarea că din anul 2006 și până în prezent între reprezentanții Oficiului de cadastru și notarii din Camera notarilor publici au avut loc mai multe întâlniri referitoare la desfășurarea activității cadastrale, participând inclusiv la o întâlnire ce a avut loc între inculpatul P.S.A. și martorul I.G.

Apărarea sa este infirmată de probele administrate.

În acest sens, inculpatul P.S.A. i-a dispus martorei M.R., tehnician cadastru în cadrul oficiului să transmită fișa cu date spre redactarea titlului de proprietate inculpatei P.E.C., deși i s-a adus la cunoștință de M.R. că inculpata P.E.C. nu figura validată de Comisia județeană, nu deținea hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate emisă de Comisia locală de fond funciar B. sau Comisia județeană de fond funciar Argeș, împrejurare confirmată de M.R. De menționat că martora a refuzat să semneze de verificare fișa cu date pentru redactat titlu de proprietate a inculpatei P.E.C. După redactarea titlului de proprietate, inculpatul P.S.A. a fost cel care a anunțat-o pe inculpata P.E.C. că i-a fost emis titlul de proprietate și i l-a înmânat personal.

Ulterior emiterii titlului de proprietate, la solicitarea Primăriei Bradu, inculpatul P.S.A. a dispus efectuarea corecturii asupra actului, în sensul radierii mențiunii B. și înlocuirea cu municipiul P. cu referire la amplasamentul suprafeței de teren de 1,1953 ha reconstituită inculpatei, rectificarea vecinătății vestice, unde mențiunea redactată inițial P.A. a fost înlocuită cu M.C., iar rubrica „Observații” a fost completată cu mențiunea „Administrația P.”. Operațiunile de corectare dispuse de inculpatul P.S.A. au fost certificate de același inculpat sub semnătură și parafă în calitatea sa de director al O.C.P.I. Argeș, aspecte confirmate de martora E.E. Și de această dată, inculpatul P.S.A. a fost cel care i-a remis inculpatei P.E.C. titlul de proprietate corectat, la sediul instituției, împrejurare confirmată de P.E.C.

De asemenea, la momentul autentificării contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007 încheiat între C.N., cumpărător și P.E.C., vânzător privind înstrăinarea a 3500 mp (pentru care P.E.C. deținea titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006 obținut în condițiile descrise) în biroul notarului public I.G., au participat alături de C.N., P.E.C., martorul O.I.E. și inculpatul P.S.A., în acest sens declarând P.E.C., C.N., I.G. și O.I.E., agent imobiliar.

Martorul I.G., notar public, a confirmat că a participat la mai multe întruniri profesionale la sediul Oficiului de cadastru, cât și la sediul Camerelor Notarilor Publici Argeș, unde a participat și inculpatul P.S.A., însă nu a existat nici o situație în care inculpatul P.S.A. să fi venit la biroul său notarial, cu excepția datei din 27 septembrie 2007 când s-a perfectat contractul de vânzare-cumpărare între C.N. și P.E.C. și în prezența inculpatului P.S.A.

Se impune a fi reținută și depoziția martorei I.S., expert, desemnat de instanța civilă în litigiul dintre M.C. și P.E.C., care după ce a constatat că P.E.C. nu deține vreun document care să justifice emiterea titlului de proprietate, hotărâre de validare a Comisiei județene, cerere de reconstituire a dreptului de proprietate, inculpatul P.S.A. a sunat-o pentru a o încunoștința că inculpata P.E.C. este verișoara soției sale și să aibă „grijă” cum întocmește raportul de expertiză în cauză.

Aspectele din urmă relevate, remiterea titlului de proprietate inculpatei P.E.C. personal de către inculpatul P.S.A., deplasarea acestuia Ia biroul notarial pentru a participa la tranzacția inculpatei P.E.C., atenționarea martorei I.S. de către același inculpat asupra modului în care va întocmi raportul de expertiză în litigiul inculpatei P.E.C., dovedesc interesul major al inculpatului P.S.A. manifestat în obținerea titlului de proprietate de către inculpata P.E.C., cât și faptul că P.S.A. a realizat că P.E.C. a obținut un avantaj patrimonial constând în banii primiți din vânzarea terenului pentru care îi eliberase titlul de proprietate.

În conformitate cu fișa postului, inculpatul P.S.A. în calitatea sa de director al O.C.P.I. Argeș avea printre alte atribuții de serviciu și acelea de a asigura aplicarea cadrului legislativ și normativ (...) în cadrul activităților desfășurate de instituție, coordonarea administrativă a activităților serviciilor și a personalului din subordine inclusiv a registratorului șef, inginerului șef, contabilului șef și a șefului de serviciu arhivă și informatică.

Inculpatul P.S.A., director al O.C.P.I. Argeș cu știință și-a îndeplinit defectuos atribuțiile de serviciu ce-i reveneau conform dispozițiilor enunțate, iar prin acțiunile sale a facilitat emiterea abuzivă și nelegală a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 inculpatei P.E.C., deși cunoștea că aceasta nu avea validat dreptul de proprietate. Prin fapta sa s-a cauzat o vătămare a intereselor legale ale părților vătămate M.C. și V.I. care dețineau legal cu titlu de proprietate suprafețe de teren peste care s-au suprapus terenurile pentru care inculpatei P.E.C. i s-a emis titlul de proprietate și producerea unei pagube patrimoniului municipiului Pitești, reprezentând suprafața de teren aparținând acestuia.

Ca atare, faptele inculpatului P.S.A. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor publice și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, ambele în formă calificată, întrucât au avut consecințe deosebit de grave, avându-se în vedere că valoarea totală a celor trei suprafețe de teren pentru care inculpatei P.E.C. i s-a emis titlul de proprietate aparținând celor trei părți vătămate este de 530.497 RON.

De asemenea, sunt incidente dispozițiile art. 132 din Legea nr. 78/2000 întrucât inculpatul P.S.A., funcționar public în sensul dispozițiilor art. 147 C. pen., prin săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu contra intereselor publice a obținut pentru inculpata P.E.C. un avantaj patrimonial, constând în banii primiți de P.E.C. din vânzarea terenului pentru care îi eliberase titlul de proprietate.

Faptele prevăzute de art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și 2481 C. pen. și art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 și 2481 C. pen. au fost săvârșite în formă continuată întrucât acțiunile inculpatului au fost comise la diferite intervale de timp dar în realizarea aceleiași rezoluții și prezintă fiecare în parte conținutul acelorași infracțiuni.

Fapta aceluiași inculpat care ulterior emiterii titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006 la solicitarea Primăriei Bradu a dispus prin rezoluție corectarea titlului de proprietate, deși cunoștea de la martora M.R. că P.E.C. nu era validată de Comisia județeană și nu avea nici o hotărâre de reconstituire a dreptului de proprietate, fiind înlocuită localitatea B. cu municipiul P., vecinătatea vestică P.A. cu M.C. și adăugată mențiunea Administrația P., semnând și parafând corecturile efectuate, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în legătură directă cu o infracțiune asimilată unor infracțiuni de corupție prevăzută de art. 288 alin. (1) și 2 C. pen. raportat la art. 17 Iit. c) din Legea nr. 78/2000.

Împrejurarea relevată de martorii apărării, în sensul ca M.R. nu și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu întrucât nu a întocmit un referat cu privire la nelegalitatea emiterii titlului de proprietate nu poate conduce la înlăturarea răspunderii penale a inculpatului P.S.A. pentru faptele săvârșite, în cauza dedusă judecății fiind analizate acțiunile inculpatului P.S.A. ce au avut ca rezultat emiterea abuzivă a titlului de proprietate și nu ale martorei M.R., față de care parchetul a dispus neînceperea urmăririi penale pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și abuz în serviciu contra intereselor publice, apreciindu-se că a acționat fără vinovăție.

În ceea ce privește necompetența materială a D.N.A. în efectuarea urmăririi penale, invocată de apărare, se reține că în conformitate cu dispozițiile art. 13 lit. b) din O.U.G. nr. 43/2002 (în prezent modificată prin O.U.G. nr. 63/2013) sunt de competența D.N.A. infracțiunile prevăzute în Legea nr. 78/2000 săvârșite dacă indiferent de valoarea pagubei materiale ori de gravitatea perturbării aduse unei autorități publice, instituții publice sau oricărei alte persoane juridice ori de valoarea sumei sau a bunului care formează obiectul infracțiunii de corupție sunt comise de (...) conducătorii autorităților și instituțiilor publice centrale și locale.

Inculpatul P.S.A. la data faptelor era conducătorul unei instituții publice locală, O.C.P.I. Argeș.

Instituția face parte din structura organizatorică a Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară organizată ca instituție publică, cu personalitate juridică, unica autoritate în domeniu aflată în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, prin reorganizarea Oficiului Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie și preluarea activității privind publicitatea imobiliară de la Ministerul Justiției, fiind înființat și funcționând în baza H.G. nr. 1210/2004.

Întrucât inculpatul P.S.A. a săvârșit infracțiuni prevăzute în Legea nr. 78/2000, art. 132 din același act normativ, ce sunt infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție și la data faptelor a avut calitatea de conducător al unei instituții publice locale, D.N.A. este competentă să efectueze urmărirea penală în cauză.

Cu privire la infracțiunea de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000 reținută inculpatului P.S.A., se impune achitarea acestuia în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., din următoarele considerente:

S-a arătat în actul de sesizare că inculpatul P.S.A., după o înțelegere prealabilă cu inculpata P.E.C. a primit cu titlu de mită de la aceasta suma de 190.000 RON, obținută din vânzarea unei suprafețe de teren numitului C.N., conform contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007, în scopul emiterii nelegale a titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006.

Suma de bani a fost remisă inculpatului P.S.A. de către inculpata P.E.C. la data de 27 septembrie 2007, cu ocazia autentificării la Biroul Notarului Public I.G. a contractului de vânzare-cumpărare, în prezența cumpărătorului C.N.

Potrivit contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007, la data de 22 septembrie 2007, inculpata P.E.C. a vândut numitului C.N. 3500 mp teren (pentru care deținea titlul de proprietate din 23 ianuarie 2006) cu suma de 175.000 RON, conform înscrisului autentic.

Banii proveniți din vânzare au fost cheltuiți de către inculpata P.E.C., conform declarațiilor inculpatei date atât la urmărire penală cât și în cursul judecății.

Se constată că nu există nici o probă ca inculpatul P.S.A. a pretins și primit de la inculpata P.E.C. suma de 175.000 RON (obținută din vânzare) pentru emiterea titlului de proprietate în condițiile descrise, ambii inculpați contestând o asemenea împrejurare.

Partea vătămată C.N. a relatat că prețul tranzacției a fost în realitate de 190.000 RON (după ce inițial declarase că a fost în cuantumul menționat în contract, 175.000 RON), la momentul perfectării vânzării, la numărarea banilor a participat alături de P.E.C. și P.S.A., iar Ia finalul operațiunii inculpatul P.S.A. a fost cel care a luat întreaga sumă și a introdus-o într-o servietă, ambii inculpați părăsind împreună notariatul cu banii asupra lor.

Depoziția părții vătămate, pe lângă faptul că nu este confirmată de niciunul dintre martorii prezenți la perfectarea contractului de vânzare-cumpărare, notarul I.G., O.I.E., agent imobiliar și inculpații P.E.C. și P.S.A., nu dovedește luarea de mită de către inculpatul P.S.A. și darea de mită de P.E.C.

În acest sens, nu s-a probat de acuzare că banii au fost însușiți de inculpatul P.S.A. și nici existența vreunei înțelegeri anterioare dintre P.E.C. și P.S.A. ca acesta din urmă să primească banii pentru emiterea nelegală a titlului de proprietate.

Din aceste motive, se impune și achitarea inculpatei P.E.C. sub aspectul infracțiunii de dare de mită prevăzută de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Sub aspectul laturii civile, instanța reține că între modalitățile de reparare a pagubei în cadrul acțiunii civile, art. 14 C. proc. pen. prevede restabilirea situației anterioare infracțiunii.

Chiar dacă părțile vătămate, constituite părți civile, nu au solicitat restabilirea situației anterioare, instanța trebuie să se pronunțe din oficiu asupra acestei modalități de reparare a pagubei.

Este adevărat că acțiunea civilă adiacentă acțiunii penale este guvernată de principiul disponibilității, regula potrivit căreia părțile civile pot dispune de obiectul procesului. De la această regulă există excepții, prevăzute în legea procesual penală, între care restabilirea situației anterioare potrivit art. 170 C. proc. pen., conform cărora instanța de judecată poate lua măsuri de restabilire a situației anterioare săvârșirii infracțiunii, când schimbarea acelei situații a rezultat în mod vădit din comiterea infracțiunii, iar restabilirea este posibilă.

De altfel, art. 348 C. proc. pen. prevede obligația instanței de a se pronunța asupra restabilirii situației anterioare, potrivit art. 170, chiar și în situația în care nu există constituire de parte civilă.

Prin urmare, restabilirea situației anterioare trebuie să se dispună indiferent de exercitarea acțiunii civile de către partea vătămată ori de câte ori schimbarea situației anterioare a rezultat în mod vădit din comiterea infracțiunii, iar restabilirea este posibilă.

În consecință, în temeiul dispozițiilor art. 14 alin. (3) lit. a) raportat la art. 346 C. proc. pen. se impune anularea titlului de proprietate din 20 ianuarie 2006, P.E.C. și repunerea părților civile Primăria municipiului Pitești, M.C. și V.I. și a inculpatei P.E.C. în situația anterioară emiterii titlului.

În temeiul dispozițiilor art. 170 C. proc. pen. se impune și anularea înscrisurilor falsificate, constând în înscris sub semnătură privată, cerere întocmită de P.E.C., din 12 martie 1991; procesele-verbale de punere în posesie a inculpatei P.E.C. nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafața de 6229 mp; nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafața de 3679 mp; nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafața de 2045 mp; adresa din 16 ianuarie 2006 a Primăriei comunei B. înregistrată la O.C.P.I. Argeș din 16 ianuarie 2006; fișa cu date pentru titlu de proprietate conform Legii nr. 18/1991 și nr. 1/2000, P.E.C. din 14 decembrie 2005; adresa din 2 mai 2007 a Primăriei comunei B., înregistrată la O.C.P.I. Argeș din 2 mai 2007; fișa cu date pentru corectat titlu de proprietate conform Legii nr. 18/1991 și nr. 1/2000, P.E.C. din 2 mai 2007, titlu de proprietate din 23 ianuarie 2006, P.E.C.; titlu de proprietate din 23 ianuarie 2006, P.E.C.

Partea vătămată V.I. a declarat că nu se constituie parte civilă în cauză, însă a solicitat achitarea cheltuielilor de judecată în cuantum de 2.600 RON făcute cu ocazia litigiului civil aflat pe rolul Judecătoriei Pitești soluționat prin sentința civilă 4450 din 9 mai 2011.

Pretențiile civile solicitate nu sunt dovedite și nu au legătură de cauzalitate cu cauza dedusă judecății, a cărei acțiune civilă se soluționează în conformitate cu dispozițiile art. 14 alin. (3) lit. a) raportat la art. 346 C. proc. pen., prin restabilirea situației anterioare.

Partea vătămată M.C. s-a constituit parte civilă în proces fără a preciza cuantumul pretențiilor, iar C.N. a solicitat despăgubiri civile în cuantum de 175.000 RON reprezentând prețul plătit inculpatei P.E.C. pentru achiziționarea a 3500 mp teren, dobândit conform contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007.

Pretențiile civile formulate de C.N. se impune a fi respinse ca neîntemeiate, avându-se în vedere că acesta și-a înstrăinat terenul dobândit de la P.E.C. conform contractului de vânzare-cumpărare din 27 septembrie 2007, societății SC C.F.G. SRL cu suma totală de 101.410.754 RON conform contractelor de vânzare-cumpărare nr. Z1 din 1 iunie 2011 și nr. Z2 din 1 iunie 2011, a căror anulare nu s-a dispus în cauză.

La individualizarea pedepselor ce urmează a fi aplicate inculpaților P.S.A., Z.C., P.E.C. urmează a fi avute în vedere criteriile generale prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv limitele de pedeapsă prevăzute de textul de lege, natura și gravitatea faptelor comise, infracțiuni asimilate infracțiunilor de corupție, infracțiuni de serviciu, infracțiuni de fals, cu un grad ridicat de pericol social, prin care se aduce atingere relațiilor sociale privitoare la activitatea de serviciu, urmările produse, vătămarea intereselor legale ale unor persoane și pagubă patrimoniului municipiului Pitești, precum și circumstanțele personale ale inculpaților, necunoscuți cu antecedente penale.

Inculpatul Z.C. a deținut funcția de primar al Primăriei Bradu, are 60 ani și afecțiuni medicale, conform înscrisurilor depuse la dosar, inculpatul P.S.A. a fost deputat în Parlamentul României, a deținut funcția de director al O.C.P.I. Argeș, are 47 ani, iar inculpata P.E.C., în vârstă de 48 ani este necunoscută cu antecedente penale.

Prin urmare, se va dispune condamnarea inculpaților P.S.A., Z.C. și P.E.C. la pedepse cu închisoarea orientate spre minimul special, până la un cuantum care să asigure realizarea scopului preventiv dar și educativ prevăzut de art. 52 C. pen.

Constatând că faptele din prezenta cauză au fost comise în concurs real, prevăzut de art. 33 lit. a) C. pen. se vor contopi pedepsele stabilite în pedeapsa cea mai grea și apreciind că în raport de persoana inculpaților, de comportamentul acestora după comiterea faptelor care s-au prezentat la toate termenele de judecată, că pronunțarea condamnării constituie un avertisment pentru aceștia și, chiar fără executarea pedepselor inculpații nu vor mai săvârși infracțiuni, în temeiul dispozițiilor art. 861 C. pen. se va dispune suspendarea executării pedepselor sub supraveghere pe durata unor termene de încercare stabilite în condițiile prevăzute de art. 862 C. pen. cu instituirea măsurilor de supraveghere prevăzute de art. 863 lit. a), b), c) și d) C. pen.

În temeiul art. 359 C. proc. pen. se va atrage atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepselor sub supraveghere dacă nu îndeplinesc cu rea-credință măsurile de supraveghere stabilite de instanțe și săvârșesc noi infracțiuni.

În prezenta cauză, referitor la interzicerea dreptului de a alege, deci a dreptului electoral de a participa la procesul de alegere a organelor democratice ale statului, prin exercitarea dreptului de vot, se apreciază că severitatea unei astfel de interdicții, semnificând anularea, chiar limitată, a unui drept constituțional nu este justificată și nu se află în legătură directă cu tipul infracțiunilor reținute în cauză.

Însă, natura, modalitatea săvârșirii faptelor, ansamblul circumstanțelor personale ale inculpaților conduc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) și c) C. pen. (dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat) și dreptul de a ocupa o funcție sau de a exercita o profesie ori de a desfășura o activitate de natura aceleia de care s-au folosit inculpații P.S.A. și Z.C. pentru săvârșirea infracțiunilor, pe considerentul existenței unei conexiuni între activitățile infracționale ale inculpaților și funcțiile deținute de aceștia care le-au facilitat comiterea faptelor.

Prin urmare, în baza art. 71 C. pen. se vor interzice inculpaților Z.C. și P.S.A. ca pedeapsă accesorie exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen., iar inculpatei P.E.C. exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen., iar în temeiul dispozițiilor art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepselor închisorii se vor suspenda și executarea pedepselor accesorii.

În temeiul dispozițiilor art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. va confisca de la inculpata P.E.C. suma de 175.000 RON dobândită din săvârșirea infracțiunii (banii obținuți din vânzarea terenului numitului C.N.).

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen. se va dispune ridicarea sechestrului asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților și asupra suprafețelor de teren de 6229 mp și 2045 mp ambele situate în municipiul Pitești, dată fiind modalitatea de soluționare a acțiunii civile, prin restabilirea situației anterioare.

În temeiul dispozițiilor art. 192 alin. (1) și (2) C. proc. pen. va dispune obligarea inculpaților la plata cheltuielilor judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

1. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpatul P.S.A., pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, faptă prevăzută și pedepsită de art. 254 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1) și art. 6 din Legea nr. 78/2000.

În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă pe inculpatul P.S.A. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și în formă continuată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 și 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și în formă continuată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 condamnă același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale în legătură directă cu o infracțiune asimilată unor infracțiuni de corupție la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) contopește pedepsele aplicate inculpatului P.S.A. și dispune ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 7 ani stabilit în condițiile prevăzute de art. 862 C. pen.

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, trimestrial, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă cel condamnat nu îndeplinește, cu rea credință, măsurile de supraveghere stabilite de instanță.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

2. În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă pe inculpatul Z.C., pentru săvârșirea infracțiunii abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și în formă continuată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 și 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă pe inculpatul Z.C. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și în formă continuată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 289 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual în legătură directă cu o infracțiune asimilată unor infracțiuni de corupție în formă continuată la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 291 C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals în legătură directă cu o infracțiune asimilată unor infracțiuni de corupție în formă continuată Ia pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. contopește pedepsele aplicate inculpatului Z.C. și dispune ca acesta sa execute pedeapsa ce mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen. interzice inculpatului, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) și c) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 8 ani stabilit în condițiile prevăzute de art. 862 C. pen.

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, trimestrial, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen., atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă cel condamnat nu îndeplinește, cu rea credință, măsurile de supraveghere stabilite de instanță.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

3. În baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achită pe inculpata P.E.C. pentru săvârșirea infracțiuni de dare de mită în formă continuată, faptă prevăzută și pedepsită de art. 255 alin. (1) C. pen. raportat la art. 5 alin. (1), art. 6 și art. 7 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 248 și 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă pe inculpata P.E.C. pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată și în formă continuată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 132 din Legea nr. 78/2000 raportat la art. 246 și 2481 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor în formă calificată și în formă continuată la pedeapsa de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 289 C. pen. și art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la infracțiunea de fals intelectual în legătură directă cu infracțiuni asimilate unor infracțiuni de corupție în formă continuată la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 291 C. pen. și art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. condamnă aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiuni de complicitate la uz de fals în legătură directă cu infracțiuni asimilate unor infracțiuni de corupție în formă continuată la pedeapsa de 2 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. Ia art. 288 alin. (1) și (2) C. pen. raportat la art. 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 condamnă aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiuni de complicitate la infracțiunea de fals material în înscrisuri oficiale în legătură directă cu infracțiuni asimilate unor infracțiuni de corupție la pedeapsa de 1 an închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 290 alin. (1) C. pen raportat la 17 lit. c) din Legea nr. 78/2000 condamnă aceeași inculpată pentru săvârșirea infracțiuni de fals în înscrisuri sub semnătură privată în legătură directă cu o infracțiune de corupție la pedeapsa de 6 luni închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) C. pen. contopește pedepsele aplicate inculpatei P.E.C. și dispune ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 C. pen., interzice inculpatei, ca pedeapsă accesorie, exercițiul drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1)l lit. a) teza a II-a, lit. b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata unui termen de încercare de 8 ani stabilit în condițiile prevăzute de art. 862 C. pen.

În baza art. 863 C. pen., pe durata termenului de încercare inculpata trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte, trimestrial, la judecătorul desemnat cu supravegherea Iui sau la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș;

B) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen., atrage atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 864 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere dacă cel condamnat nu îndeplinește, cu rea credință, măsurile de supraveghere stabilite de instanță.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii se suspendă și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 14 alin. (3) lit. a) raportat la art. 346 C. proc. pen. dispune anularea titlului de proprietate din 20 ianuarie 2006, P.E.C. și dispune repunerea părților civile Primăria municipiului Pitești, M.C. și V.I. și a inculpatei P.E.C. în situația anterioară emiterii titlului.

În temeiul art. 170 C. proc. pen. dispune anularea următoarelor înscrisurilor falsificate:

- înscris sub semnătură privată, cerere întocmită de P.E.C. , din 12 martie 1991;

- proces-verbal de punere în posesie P.E.C. nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafața de 6.229 mp;

- proces-verbal de punere în posesie P.E.C. nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafața de 3.679 mp;

- proces-verbal de punere în posesie P.E.C. nr. X1 din 13 decembrie 2005 pentru suprafața de 2.045 mp;

- adresa din 16 ianuarie 2006 a Primăriei comunei B., înregistrată la O.C.P.I Argeș din 16 ianuarie 2006;

- fișa cu date pentru titlu de proprietate conform Legii nr. 18/1991 și nr. 1/2000, P.E.C. din 14 decembrie 2005;

- adresa din 2 mai 2007 a Primăriei comunei B., înregistrată la O.C.P.I Argeș din 2 mai 2007;

- fișa cu date pentru corectat titlu de proprietate conform Legii nr. 18/1991 și nr. 1/2000, P.E.C. din 2 mai 2007;

- titlu de proprietate din 23 ianuarie 2006 (matcă), P.E.C.;

- titlu de proprietate din 23 ianuarie 2006, P.E.C.

În baza art. 346 C. proc. pen. respinge pretențiile civile formulate de părțile civile M.C., C.N. și V.I.

În baza art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen. confiscă de Ia inculpata P.E.C. suma de 175.000 RON dobândită din săvârșirea infracțiunii.

În baza art. 357 alin. (2) lit. c) C. proc. pen., ridică sechestrul asigurător asupra bunurilor mobile și imobile aparținând inculpaților Z.C., P.S.A. și P.E.C. instituit prin ordonanța nr. 95/P/2008 din 8 martie 2010 emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.N.A., Serviciul Teritorial Pitești.

Ridică sechestrul asigurător aplicat asupra suprafețelor de teren de 6.229 mp teren arabil situat în municipiul Pitești, imobil intabulat în favoarea lui P.E.C. în Cartea Funciară Pitești și 2.045 mp teren arabil intravilan situat în municipiul Pitești, cu următoarele vecinătăți: Nord, loturi particulare; Est, G.M.I.; Sud, M.B.E.; Vest, M.B.E., suprafață primită în intravilan, conform titlului de proprietate din 23 ianuarie 2006, pe numele lui P.E.C. eliberat de Comisia județeană pentru Stabilirea Dreptului de Proprietate asupra Terenurilor Argeș.

În baza art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. obligă inculpații la plata sumelor de câte 12.000 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi 5 decembrie 2012.