Decizia nr. 820/2013 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra recursurilor de față,

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 196 din 11 mai 2011 a Tribunalului Cluj, în baza art. 334 C. proc. pen. s-a admis cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către apărătorul inculpatului S.G.M., în sensul că la încadrarea juridică a infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., a aplicat și art. 16 din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 334 C. proc. pen. s-a dispus schimbarea încadrării juridice a infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata S.Z.G., respectiv din infracțiunea de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea de complicitate la trafic de droguri de mare risc prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și din infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea de complicitate la trafic de droguri de risc prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Au fost condamnați inculpații:

1. S.G.M.

În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, ca urmare a schimbării încadrării juridice, la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc.

În temeiul art. 53 pct. 2 lit. a) rap. la art. 64 alin. (1) lit. a) și b), art. 65 alin. (2) și (3) și art. 66 C. pen., s-a interzis inculpatului pe o durată de 3 ani, care începe după executarea pedepsei principale a închisorii, dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, ca urmare a schimbării încadrării juridice, la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc.

În temeiul art. 53 pct. 2 lit. a) rap. la art. 64 alin. (1) lit. a) și b), art. 65 alin. (2) și (3) și art. 66 C. pen., s-a interzis inculpatului pe o durată de 1 an, care începe după executarea pedepsei principale a închisorii, dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, ca urmare a schimbării încadrării juridice, la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de mare risc, fără drept, pentru consum propriu.

În baza art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 16 din Legea nr. 143/2000, ca urmare a schimbării încadrării juridice, la pedeapsa de 10 (zece) luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu.

În temeiul art. 279 alin. (1) C. pen., la pedeapsa de 2 (doi) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpat sunt concurente, iar în baza art. 34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare sporită cu 1 an, în final inculpatul urmând să execute pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare în regim de detenție.

În temeiul art. 35 alin. (3) C. pen. rap. la art. 53 pct. 2 lit. a) rap. la art. 64 alin. (1) lit. a) și b), art. 65 alin. (2) și (3) și art. 66 C. pen., s-a interzis inculpatului pe o durată de 3 ani, care începe după executarea pedepsei principale a închisorii, dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat.

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen. s-a interzis inculpatului, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 26 noiembrie 2010 și până la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului S.G.M.

În baza art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea specială de la inculpat, în vederea distrugerii, cu respectarea prevederilor art. 18 din Legea nr. 143/2000, a 215 grame salvinorin A, 8 grame JWH073 și JWH250, a 67,24 kg fragmente vegetale care conțin JWH018, a 12,14 kg, fragmente vegetale care conțin salvinorin A, a 16,84 kg, lichid care conține DMT, a 62,9 kilograme lichid 2C-C, 12,26 kilograme lichid 2C-B, 8,76 kilograme lichid DMT, a 1.518,5 grame fragmente vegetale în care s-a pus în evidență Salvinorin-A, a 10,92 kilograme fragmente vegetale în care s-a pus în evidență DMT, a 2,96 kilograme substanță pură ce conține JWH018, a 636,8 grame fragmente vegetale care conțin JWH018, a 5,539 kilograme fragmente vegetale care conțin JWH073 și JWH250, a 828,9 grame fragmente vegetale în care s-a pus în evidență DMT, a 11,475 kilograme fragmente vegetale care conțin JWH018, precum și a patru recipiente care conțin lichid în care s-a pus în evidență DMT și 2C-B, a 71,45 grame fragmente vegetale în care s-a pus în evidență DMT, a 45,63 grame fragmente vegetale care conțin JWH018, a 61,75 grame substanță pulverulentă în care s-a pus în evidență 2C-C, a 2,10 grame substanță pulverulentă în care s-a pus în evidență 2C-B, a 87 grame fragmente vegetale care conțin CP47,497-C8.

În temeiul art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul S.G.M. a următoarelor bunuri: un bidon din plastic de culoare albă cu dop de culoare neagră numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991; un bidon din plastic de culoare albă cu dop de culoare neagră numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991, un bidon din plastic de culoare albă cu dop de culoare albastră numerotat și sigilat cu sigiliul MI. 35991, un bidon din plastic transparent cu capac de culoare verde numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991, un recipient spart din plastic transparent numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991, un bidon din plastic de culoare albă cu capac de culoare roșie numerotat cu 9, sigilat cu sigiliul MI 35991, un bidon din plastic de culoare albă cu capac de culoare neagră numerotat cu 11, sigilat cu sigiliul MI 35991, un bidon din plastic de culoare albă cu capac de culoare neagră numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991; un recipient din sticlă de culoare maro cu capac de sticlă, numerotat, sigilat cu sigiliul MI 35991; un bidon din plastic transparent cu capac de culoare verde numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991; un bidon din plastic de culoare albă, cu capac de culoare verde numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991; un recipient din plastic de culoare albă cu capac de culoare roșie, numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991; un recipient din plastic de culoare albă cu capac de culoare verde, numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991; un butoi din plastic de culoare albastră cu capac de culoare neagră, numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991; un butoi din tablă de culoare gri, numerotat și sigilat cu sigilul MI 35991; un bidon din plastic de culoare albă cu capac de culoare neagră, numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991; un bidon din plastic de culoare albă cu capac de culoare neagră, numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991; un recipient din plastic de culoare albă cu capac de culoare albă, numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991; un sac din plastic transparent, numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991; un sac din plastic transparent, numerotat cu 30, sigilat cu sigiliul MI 35991; un sac din plastic transparent, numerotat cu 31, sigilat cu sigiliul MI 35991; un sac din plastic transparent, numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991; un sac din plastic transparent, numerotat și sigilat cu sigiliul MI 35991; opt tăvi confecționate artizanal; una tavă confecționată artizanal numerotată și sigilată cu sigiliul MI 35991; o cutie de lemn numerotată și care conține probele nr. 8, 17, 18, 9, 10, 11, 12, 13, 19, 20, 22, 23, 21, 24, 25 ,14, sigilată cu sigiliul MI 35991; trei cutii din carton numerotate cu 1,2, 3, sigilate cu sigiliul MI 18432; trei cutii numerotate și sigilate cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotată cu 8, sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie mare din lemn numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie din lemn numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotata și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432; una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432, una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432, una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432, un plic numerotat și sigilat cu sigiliul MI 18432, una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432, una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432, una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432, un sac inscripționat M.P. numerotat și sigilat cu sigiliul MI 18432, un sac numerotat și sigilat cu sigiliul MI 18432, una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432, una cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 18432, un sac numerotat și sigilată cu sigiliul MI 18432, o cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 34697, o cutie numerotată și sigilată cu sigiliul MI 34697, o pungă transparentă din plastic numerotată și sigilată cu sigiliul MI 34697, o pungă transparentă din plastic numerotată și sigilată cu sigiliul MI 34697, un bidon din plastic de culoare albă, 20 litri, numerotat și sigilat cu sigiliul MI 34697, un sac din plastic de culoare neagră numerotat și sigilat cu sigiliul MI 34697, un sac transparent din plastic numerotat și sigilat cu sigiliul MI 34697, un recipient din plastic de culoare albă, cu grilaj de fier, de aprox. 1000 litri, numerotat și sigilat cu sigiliul MI 34697, o pungă numerotată și sigilată cu sigiliul MI 34697, o pungă numerotată și sigilată cu sigiliul MI 34697, o pungă numerotată și sigilată cu sigiliul MI 34697, o pungă numerotată și sigilată cu sigiliul MI 34697, o pungă numerotată și sigilată cu sigiliul MI 34697, o pungă numerotată și sigilată cu sigiliul MI 34697, un sac de rafie numerotat și sigilat cu sigiliul MI 34697.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea de la inculpatul S.G.M. a următoarelor aparate, ca fiind obținute prin valorificarea drogurilor: un aparat cu inscripția M.M., cu seria J1., un aparat cu inscripția X. cu seria J2., un aparat cu inscripția X. cu seria J3., un aparat cu inscripția X. cu seria J4., un aparat cu seria J5., o cutie din carton numerotată, ce conține mai multe matrițe de la mașina de pastilat, un aparat cu seria J6., un aparat cu seria J7., un aparat cu seria J8., un aparat cu seria J9., un aparat cu seria J10., un aparat cu seria J11., două stative, două stative laborator, una stație cu motor, una stație cu motor, doi suporți metal, un stativ indicator presiune, un stativ indicator presiune, două aparate cu inscripția S.C. fără serii sau numere, patru aparate cu inscripția T. fără serii sau numere, un aparat cu seria J12., un aparat cu seria J13., un aparat rotor fără serie și număr, un aparat cu inscripția T.F., douăzeci și șase sisteme prindere suporți de diferite măsuri, un ventilator marca S. model F., un aparat de culoare portocalie cu seria J14., un aparat verde cu inscripția M., numerotat, sigilat cu sigiliul MI 35991, două manometre marca L., nouă piese din inox de diferite dimensiuni, șapte răcitoare cu serpentine din sticlă de diferite dimensiuni, două pâlnii separatoare din sticlă, nouă baloane din sticlă de diferite dimensiuni, două vase de reacție din sticlă, patru elemenți de legătură din sticlă pentru instalații de laborator, un aparat cu inscripția F.C.M. cu seria J15., una mașină pastilat, numerotată, sigilată cu sigliul MI 35991.

În temeiul art. 17 alin. (2) C. pen. s-a dispus confiscarea de la inculpatul S.G.M. a sumei de 80.000 euro, sau contravaloarea în RON a acestei sume, la cursul Băncii Naționale a României, din ziua confiscării.

În temeiul art. 118 lit. f) C. pen. s-a dispus confiscarea specială de la inculpatul S.G.M. a unui pistol seria J16. „E.S.” și un încărcător conținând 6 cartușe cu gaz marca W., fabricate în Germania, calibru 9 mm, compatibile pentru a fi trase cu pistoale semiautomate precum și 11 cartușe de calibrul 9 mm, utilizate la armele de foc care au la bază principiul de funcționare, forța de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea capsei de aprindere și arderea încărcăturii, obiecte aflate în prezent la I.P.J. Cluj - S.C.J.S.E.O.

2. S.Z.G.,

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a schimbării încadrării juridice, și cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și 74 alin. (2) C. pen. rap. la art. 76 alin. (1) lit. a) C. pen., la pedeapsa de 3 (trei) ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de droguri de mare risc, prin schimbarea încadrării juridice.

În temeiul art. 76 alin. (3) C. pen. s-a înlăturat pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ca urmare a schimbării încadrării juridice, și cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și 74 alin. (2) rap. la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., la pedeapsa de 3 (trei) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la trafic de droguri de risc, prin schimbarea încadrării juridice.

În temeiul art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că faptele au fost comise de inculpată mai înainte de a fi judecată definitiv pentru vreuna din ele, iar în baza art. 34 lit. b) C. pen. a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen. s-a interzis inculpatei, de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, exercitarea dreptului prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatei timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 23 octombrie 2010 și până la zi.

În temeiul art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei, pe durata termenului de încercare prev. de art. 862 C. pen., stabilit de instanță la 7 ani.

Conform art. 863 alin. (1) C. proc. pen. a fost obligată inculpata să se supună, pe durata termenului de încercare, următoarelor măsuri de supraveghere, supravegherea fiind încredințată Serviciului de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj:

a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj la datele fixate de consilierul de probațiune, dar nu mai puțin de odată pe trimestru;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.

Conform art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatei asupra cazurilor de revocare a suspendării sub supraveghere a executării pedepsei prev. de art. 864 C. pen.

În temeiul art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, s-a suspendat și pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi.

În baza art. 350 alin. (3) lit. b) C. proc. pen. s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatei S.Z.G., dacă nu este arestată în altă cauză.

În baza art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a dispus confiscarea specială de la inculpată, în favoarea statului, a sumei de 80.000 euro sau echivalentul în RON, la cursul Băncii Naționale a României din ziua confiscării, dobândită prin ajutorul acordat fiului ei la valorificarea drogurilor de risc și de mare risc.

În temeiul art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen. au fost obligați inculpații să plătească în favoarea statului cheltuieli judiciare în sumă de câte 2.500 RON fiecare.

Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut următoarele:

Plantele etnobotanice sunt plante și substanțe psihoactive care inițial nu au fost supuse controlului național, iar lacuna legislativă a permis unui număr din ce în ce mai însemnat de persoane să își extindă activitatea în sensul distribuirii unor astfel de substanțe prin intermediul magazinelor on line sau a „magazinelor de vise” care funcționau în această modalitate legal. Ca urmare a acestui fapt s-a reușit importarea produselor de tip „spice”, precum și a diferitelor altor amestecuri de iarbă de tip „spice”, care într-una din modalitățile arătate au fost introduse pe piață și au putut fi accesate facil de consumatorii de droguri „legale”, indiferent de vârsta pe care o aveau și indiferent de cantitatea pe care o procurau.

Pe fondul creșterii numărului mare de persoane care s-au prezentat la spital în urma consumului unor astfel de plante sau substanțe, ca și a numărului de magazine prin intermediul cărora se comercializează acestea și având în vedere pericolul pe care îl prezintă pentru sănătatea publică consumul abuziv al acestora, legiuitorului român a intervenit prin două acte normative, și anume O.U.G. nr. 6/2010 care a intrat în vigoare la data de 15 februarie 2010 și H.G. nr. 575/2010, care a intrat în vigoare la data de 22 iulie 2010 - acte normative care au introdus pe lista substanțelor aflate sub control național plante și substanțe care până la aceea dată s-au comercializat legal. Printre aceste substanțe, clasificate ca și droguri de mare risc ce se regăsesc pe Tabelul Anexă I la Legea nr. 143/2000 amintim JWH018 - naftalen-1-il-(1-pentilindol-3-il) metanonă, JWH250 - 2- (2-metoxifenil)-1-(l-pentilindol-3-il) etanonă, JWH073 - naftalen-l-il-(l-butilindnol-3-il) metanonă, DMT (N,N dimethyltryptamine), 2C-B (4-bromo-2,5-dimetoxyphenethylamine), CP47,497-C8 (2-(hidroxiciclohexil)- 5-(2-metilnonan-2-il); iar ca și droguri de risc ce se regăsesc pe Tabelul Anexă III la Legea nr. 143/2000 menționăm salvinorin A-F, salvia divinorum Epling&Jativa, 2C-C (4-cloro-2,5-dimetoxi-fenetilamină), etcatinonă (RS-2-etilamino-1-fenil propan-l-ona), ketamină și mitraginină.

JWH018, JWH073 și JWH250 - substanțe active din „chill”, un drog tip „spice”, sunt canabinoide sintetice, larg răspândite care produc efecte similare cu cele ale canabisului dar mult mai puternice datorită caracterului sintetic, motiv pentru care aceste substanțe au fost incriminate ca și droguri de mare risc. Producerea „chill-ului” sau a produselor de tip „spice” care au la bază JWH, ca și substanță activă, este accesibilă fiind necesare puține cunoștințe de specialitate, ustensile rudimentare, iar obținerea de informații cu privire la acest aspect se putea realiza prin intermediul internetului. În sensul celor de mai sus este de reținut că internetul a apărut ca o piață nouă pentru substanțele psihoactive, pe de o parte - cu privire la furnizorii principali din Asia, iar pe de altă parte, cu privire la crearea pentru vânzătorii cu amănuntul a posibilității de oferire spre vânzare a unor substanțe alternative pentru drogurile controlate.

DMT, cunoscut în rândul consumatorilor de droguri sub denumirea de „molecula spiritului”, este o substanța psihoactivă care produce puternice halucinații interpretate de unii consumatori ca fiind de factură religioasă, motiv pentru care această substanță a fost declarată interzisă în marea majoritate a statelor lumii.

2 C-B și 2 C-C, sunt derivate de fenetilamină și sunt cunoscute ca fiind halucinogene, motiv pentru care și acestea au fost interzise în mai multe țări din Europa.

CP47, 497-C8 - canabicyclohexanol a fost declarat ilegal în România în urma apariției O.U.G. nr. 6/2010, întrucât face parte din categoria canabinoidelor sintetice care se regăseau în special în produsele de tip „spice”.

Salvinorin A-F și salvia divinorum Epling&Jativa, sunt plante-drog care produc halucinații, care fac parte din categoria plantelor psihoactive și care sunt considerate plante etnobotanice.

Ketamina care se găsește sub formă de pudră sau lichid este folosită în special în medicina veterinară, însă datorită efectelor sale halucinogene este apreciată și de consumatorii de droguri, motiv pentru care a fost declarată substanță aflată sub control național.

MitragiN. este cunoscută în rândul consumatorilor de astfel de substanțe sub denumirea de „kratom”, denumire care provine de la o plantă asiatică cunoscută pentru efectele sale psihoactive - fiind o substanța care consumată în cantități mari are efecte asemănătoare opiaceelor, acesta fiind motivul pentru care a fost incriminată alături de alte substanțe ca drog de risc.

S-a reținut că pe fondul dezvoltării pieței de substanțe general cunoscute ca etnobotanice, inculpatul S.G.M., așa cum chiar el a declarat în fața instanței de judecată, a început să fie preocupat de substanțele psiho-active din anul 2005 când a găsit pe mai multe site-uri descrierea efectelor unei plante denumită „Salvia Divinorum”. Descoperirea acestei plante a coincis cu preocupările sale orientate spre spiritualitate și misticism. În anul 2007 inculpatul a descoperit că această plantă putea fi achiziționată de pe mai multe site-uri românești și a urmat achiziționarea unor cantități reduse. După aceea s-a preocupat de modul în care ar putea face cunoscute efectele acestei plante, sens în care a deschis un site, în cadrul firmei SC E. SRL.

La momentul la care era preocupat de promovarea plantei descoperite sub denumirea de Salvia Divinorum, inculpatul S.G.M. a căutat pe internet plante și substanțe din această categorie, dar nu numai plante cu efecte psiho-active ci și plante terapeutice.

În perioada respectivă, inculpatul S.G.M. a fost contactat de o persoană care i-a vorbit, pentru prima dată, despre un produs dea dreptul revoluționar, cunoscut sub denumirea de „chill”, sens în care i-a și trimis o mostră. Ulterior a făcut câteva comenzi mici pentru a vedea cum este primit de către consumatori și cu toate că inculpatul nu a fost impresionat de efectele acestuia a constat că, consumatorii îl preferau. A început să facă comenzi din ce în ce mai mari, sens în care a călătorit de câteva ori în Polonia pentru a plăti furnizorul pe care nu îl cunoștea și căruia îi plătea contra valoarea produsului cash.

S-a reținut că, ulterior, de la un client din Rusia, inculpatul a primit indiciile despre substanța activă conținută de acel chill, iar pe baza acestor indicii și printr-o căutare asiduă, a descoperit că această substanță este JWH018. A comandat o mostră mică și pe fondul unor probleme legate de prețul chill-ulului adus din Polonia, în condițiile în care furnizorul nu dorea să negocieze prețul, inculpatul a decis să încerce să producă chill, cu atât mai mult cu cât a descoperit și identitatea substanței vegetale ce intra în componența chill-ului, aceasta fiind o plantă denumită Popular „lumânărica”. În același timp inculpatul s-a interesat și de celelalte ingrediente necesare pentru obținerea unui aspect comercial pentru produsul realizat, și a descoperit că se mai folosea, ca și aditiv, glicerina pentru ca substanța vegetală să nu se sfărâme.

Concomitent, inculpatul S.G.M. l-a cunoscut pe internet pe martorul D.T., și din discuțiile purtate de cei doi, inculpatul și-a dat seama că avea și acesta preocupări legate de plantele etnobotanice, părând un cunoscător. Astfel au hotărât să se întâlnească și să vadă dacă este posibilă o colaborare, cu atât mai mult cu cât martorul D.T. i-a relatat inculpatului că are cunoștințe de biochimie. Întâlnindu-se, cei doi și-au propus, ca împreună, să producă chill, inculpatul S.G.M. oferindu-i martorului, în schimbul serviciilor, un salariu de 1.000 RON pe lună, care a fost majorat ulterior la 2.000 de RON pe lună. Primul eșantion de substanță a fost obținut în apartamentul martorului D.T. Tot D.T. a fost cel care i-a dat inculpatului ideea infuzării solventului cu substanța activă și cu planta și tot el a fost cel care i-a atras atenția asupra necesității achiziționării unor echipamente de laborator, sticlărie, etc. În acest sens, D.T. a găsit pe internet adresa web a SC N. SRL, de unde inculpatul S.G.M. a achiziționat, în general, aparatură și consumabile de laborator, așa cum vom mai arătă mai jos.

Pe parcursul producerii chill-ului, martorul D.T. a fost cel care a ajuns la concluzia că este mai bine ca solventul să se evapore natural, sens în care au fost confecționate artizanal niște tăvi de mari dimensiuni, pe care puneau la uscat substanța vegetală impregnată cu substanța activă și solvent.

Instanța de fond a reținut că în procesul de producere a chill-ului, cei doi au constatat că aveau nevoie de mai multă acetonă sens în care martorul D.T. a descoperit, prin intermediul internetului, o persoană din Brașov care s-a oferit să vândă cantitatea de 1.200 de litri. În acest sens inculpatul și martorul D.T. s-au deplasat undeva lângă Brașov cu o mașină închiriată pentru a prelua acetona.

În aceeași perioadă inculpatul și martorul au realizat că prepararea chill-ului nu se mai putea realiza în apartamentul unde locuia D.T., deoarece acesta a avut unele probleme cu colegii de apartament care îi reproșau că producerea acestei substanțe lăsa în urmă multă mizerie dar mai ales un miros neplăcut. În acest context inculpatul S.G.M. s-a gândit că această activitate ar putea fi mutată la C., unde locuia bunica sa. Având în vedere că munca de pregătire a plantelor era din ce în ce mai dificilă și martorul D.T. nu putea să prepare și plantele și apoi să le amestece cu solvenți și substanța activă, au hotărât să ceară ajutorul unor vecine, în persoana martorelor M.R. și M.I., se pare că prin intermediul bunicii inculpatului, numita S.Z.G. Cele două martore au declarat că au participat la o activitate de măcinare a unor plante, cu propria moară electrică folosită în gospodărie la măcinarea cerealelor necesare pentru hrana animalelor.

Pe fondul producției de la C., inculpatul S.G.M. a relatat că mama sa, inculpata S.Z.G., a fost acolo o dată sau de două ori când se producea chill, iar inculpatul i-a cerut să pregătească niște recipiente și apă caldă, și că aceasta știa că activitatea desfășurată este legală, inculpatul spunându-i că produc o substanță cu efecte relaxante.

Într-un context pe care inculpatul nu și l-a amintit pentru a-l relata și organelor judiciare, colaborarea dintre el și martorul D.T. a încetat.

S-a mai reținut că după „despărțirea” celor doi, la începutul anului 2010 inculpatul a început să fie interesat de chimia organică, sens în care a căutat, pe internet, o persoană care să îi explice noțiuni elementare de chimie organică. Astfel l-a cunoscut pe B.C., despre care a aflat că la acel moment era în Cluj și că are cunoștințe de I.C.. Acesta a fost de acord ca, în schimbul unei sume de bani, să îi dea inculpatului S.G.M. lecții teoretice și practice de chimie organică.

Indicațiile pe care martorul i le-a dat inculpatului s-au orientat spre sintetizarea unor substanțe, și după mai multe încercări au reușit să obțină cantități destul de reduse de 2CC și 2CN și spre final MCPH. Inculpatul S.G.M. a declarat că martorul B.C. realiza operațiunile, iar el îl asista și îl ajuta în chestiuni ce nu implicau calificare.

Cu privire la relația de colaborare dintre cei doi, martorul B.C. a declarat că inculpatul i-a comunicat că se ocupă cu comerțul de substanțe chimice folosite în industria farmaceutică veterinară, dar că ar dori să facă în viitorul apropiat și activitate de producție a unor astfel de substanțe. Încă de la început, martorul a observat ca în locația unde cei doi s-au întâlnit, și anume în Cluj-Napoca pe strada O., inculpatul deținea substanțe de tipul acid clorhidric, acid sulfuric, acid acetic, acid azotic, de regulă acizi care se găsesc în orice laborator de chimie, dietileter, T.O. și săruri. Totodată, martorul a observat că acolo se găsea aparatură de laborator și anume un agitator magnetic cu plită de încălzire, baloane, pipete, balanțe analitice, pahare berzelius, refrigerente, pâlnii, cristalizatoare, sticle de ceas, etc. La început, martorul i-a explicat inculpatului mai multe lucruri despre protecția muncii într-un laborator și despre diferite sinteze chimice mai simple. Inculpatul i-a pus la dispoziție date despre mai multe substanțe pe care doreau să le sintetizeze. Practic, inculpatul dorea să sintetizeze 2,5 dimetoxi-fenetilamină, urmând să sintetizeze această substanță în două variante, cu compuși din clor și din azotat, în varianta cu compuși din clor, fiind vorba despre 4-cloro-2,5-dimetoxi-fenetilamină, respectiv 2C-C.

S-a reținut, de asemenea, că inițial au încercat să obțină substanțele într-un eșantion pilot, rezultând în jur de 2 grame, însă proba a fost contaminată în sensul că în loc să iasă de culoare albă a ieșit de culoare roz, din lipsa echipamentelor de filtrare necesare mediului acid. În aceste condiții, inculpatul i-a cerut martorului să îi facă o listă de instrumentarul de care ar avea nevoie, respectiv o instalație de filtrare la vid, dopuri, furtunuri, pâlnii de separare și obiecte în special sticlărie de laborator, pe care de altfel inculpatul le-a și comandat la SC N. SRL Cluj în numele unor firme în care nu deținea nici o calitate, așa cum vom arăta în cele de mai jos. În cursul lunii mai 2010, având cele necesare producerii substanței amintite, au ridicat sinteza la scară reușind să obțină 5 grame din substanța respectivă, apoi 200 grame, însă această din urmă ridicare la scară a durat circa 2 săptămâni, doar în ceea ce privește filtrarea și purificarea substanței, deoarece pâlniile pe care le dețineau permiteau filtrarea unei cantități mici, astfel că între operații erau timpi foarte mari. Deși au întâmpinat dificultăți și deși aparatura care o deținea inculpatul nu asigura o puritate de 99% a substanței, așa cum a cerut acesta, în urma unor manopere repetate au reușit să sintetizeze alte 400 de grame. Ulterior acestui moment, mai exact în cursul lunii iunie 2010, inculpatul S.G.M. a procurat aparatură de laborator suplimentară pentru obținerea unor cantități mult mai mari din substanța respectivă, iar prin folosirea noii aparaturi au reușit să obțină 1,5 kg de astfel de substanță. În cele din urmă martorul i-a spus inculpatului S.G.M. că nu va reuși să realizeze, în acele condiții, o activitate de producție.

În perioada cât cei doi au colaborat, martorul B.C. a încercat să sintetizeze și metilamină, dar nu a reușit. În total, din sintezele realizate de martor a rezultat cam 2 kg de substanțe.

La un moment dat martorul i-a spus inculpatului că ridicarea la scară a sintezelor experimentate de cei doi implică degajări de gaze care ar putea fi periculoase atât pentru ei, cât și pentru vecini. După acel moment colaborarea dintre ei a intrat într-o nouă fază, inculpatul urmând să caute un spațiu mai potrivit, în timp ce martorul urma să își petreacă vara în orașul natal, Brașov. Când a plecat în vacanță, inculpatul i-a dat martorului mai multe date despre niște substanțe, urmând să studieze diferite aspecte legate de sinteza acestora, dar când a început căutarea, martorul a constatat că acele substanțe erau interzise în majoritatea țărilor, și de asemenea și în țara noastră.

Întreaga activitate desfășurată de cei doi și descrisă mai sus, a avut loc în Cluj-Napoca, str. O., iar legat de proprietățile imobiliare deținute de inculpații S., ne vom referi mai apoi.

Așa cum a arătat prima instanță, inculpatul S.G.M. a achiziționat, împreună cu mama sa, inculpata S.Z.G., mai multe obiecte de la SC N. SRL, având sediul situat în Cluj-Napoca, str. T.V., societate ce are ca obiect principal de activitate comercializarea de produse, aparatură și reactivi de laborator. Inițial inculpatul S.G.M. a fost cel care a luat legătura cu martora S.D.M. - reprezentanta societății amintite, și s-a interesat de anumite produse, spunând că dorește să le achiziționeze. Ulterior, însă inculpata S.Z.G. s-a prezentat de mai multe ori, fie singură, fie împreună cu fiul ei la sediul SC N. SRL Cluj de unde au cumpărat diferite substanțe chimice, aparatură de laborator și alte consumabile pentru laborator, martora S.D.M. declarând că și inculpata S.G.M. era destul de implicată în activitatea de achiziție desfășurată.

În cursul anului 2009, în numele SC E. SRL, cei doi inculpați au achiziționat substanțe chimice de tipul acid acetic glacial E, eter de petrol PA02, carbonat de sodiu crist 07, alcool metilic PA, acid citric monohidrat B, clorură de sodiu PA04, zinc metalic pulbere, dimethyl, sulfoxide, alcool izopropilic (67 kg,), glicerina E (50 kg,), alcool etilic PA08 (10 litri), alcool etilic absolut PA06L (5 litri), instrumentar de laborator, toate în valoare totală de 15.186,41 RON.

Ulterior, inculpații au folosit, în dobândirea de substanțe și instrumentar de laborator, alte societăți comerciale, inculpatul S.G.M. declarând că între timp firma înființată de el și-a încetat activitatea, însă sinceritatea acestei declarații va fi privită cu rezervă, în condițiile în care la dosar nu există date în acest sens, iar pe de altă parte, inculpații s-au apărat susținând că doreau să dezvolte afaceri legale legate ba de producția de farmaceutice de uz veterinar, ba de produse apicole, ceea ce presupune existența unei entități juridice, o societate comercială, prin intermediul căreia să se desfășoare o asemenea activitate. Astfel, prin intermediul SC R.G. SRL Jibou, societate care și-a încetat activitatea la data de 10 aprilie 2006, cei doi inculpați au achiziționat instrumentar de laborator și diferite substanțe chimice în sumă totală de 104.112,79 RON, așa cum rezultă din facturile aflate la dosarul de u.p. aflat anexat la Dosarul nr. 479/117/2011. Legat de modul în care inculpații au ajuns în posesia ștampilei acestei firme, aceștia nu au oferit explicații plauzibile și coerente, și nici cu privire la necesitatea utilizării altor societăți, în acest scop, astfel cum mai sus am precizat. Ca urmare a faptului că cei doi inculpați au achiziționat cantități importante de substanțe chimice cu un anumit regim, în numele acestei societăți a fost necesară depunerea la societatea furnizoare a unei declarații cu privire la modalitatea de utilizare a acestora. În acest sens, inculpații au depus mai multe declarații datate 01 iunie 2010 și respectiv 16 august 2010 în numele unei persoane T.D., cu domiciliul în localitatea V., jud. S. - declarații datate și ștampilate cu ștampila SC R.G. SRL Jibou. Martorul T.D., audiat în fața organelor de urmărire penală și a instanței de judecată a arătat că nu are nici o legătură cu societatea amintită, nu a semnat declarațiile respective, nu a cumpărat de la SC N. SRL Cluj nici un fel de substanțe de natura celor menționate în facturile fiscale emise pentru SC R.G. SRL Jibou și nu îi cunoaște pe inculpații S.Z.G. și S.G.M.

S-a reținut că în perioada februarie - mai 2010 inculpații S.G.M. și S.Z.G. au achiziționat de la SC N. SRL Cluj diferite cantități de substanțe și instrumentar de laborator în numele SC S.I. SRL Zalău, societate comercială care avea ca și obiect principal de activitate extracția pietrișului și nisipului, extracția argilei și unde erau asociați martorul H.G.L. și numita S.S.V., societatea fiind însă administrată de martorul H.G.L. În perioada amintită inculpații au procurat marfa de la SC N. SRL Cluj în valoare totală de 33.690,29 RON. Fiind audiat în fața organelor de urmărire penală, martorul H.G.L. a afirmat că este administratorul SC S.I. SRL Zalău și că până la sfârșitul anului 2009 inculpata S.Z.G. a fost contabila societății pe care o administra. Martorul a menționat că la sfârșitul anului 2009 inculpata a renunțat să se mai ocupe de contabilitatea firmei sale sub pretextul că este foarte ocupată, și totodată a arătat că în numele societății sale nu a comandat niciodată produse de la SC N. SRL Cluj, nu și-a dat nici acceptul pentru ca inculpata să comande în numele său și să ridice substanțe de natura celor care se regăsesc pe facturile fiscale emise de societatea amintită și de asemenea nu a avut nici o înțelegere cu inculpata ca aceasta să achiziționeze în numele SC S.I. SRL Zalău diferite bunuri de la SC N. SRL Cluj (dos. u.p., aflat anexat la Dosarul nr. 479/117/2011).

Instanța de fond a mai reținut că inculpații S.G.M. și S.Z.G., în perioada octombrie 2009 - ianuarie 2010 au procurat de la SC N. SRL Cluj substanțe și instrumentar de laborator în valoare totală de 23.460,08 RON, în numele SC B.F.C. SRL Jibou, societate comercială care avea ca și obiect de activitate lucrări de construcții a drumurilor și a autostrăzilor și care avea unic asociat și administrator pe martorul B.I. Fiind audiat în fața organelor de urmărire penală, martorul B.I. a arătat că inculpata S.Z.G. a ținut evidența contabilă a societății pe care o administra până la sfârșitul anului 2009, când a renunțat la acest lucru întrucât s-a mutat în municipiul Cluj-Napoca. Martorul a precizat că știa despre inculpată că locuiește în Cluj-Napoca, pe str. O., unde a vizitat-o de mai multe ori, însă nu i-a cerut niciodată să cumpere substanțe sau produse de laborator în numele firmei unde era asociat unic, cu atât mai mult cu cât obiectul principal de activitate al societății nu avea nici o legătură cu astfel de produse (dos. u.p. anexat la Dosarul nr. 479/117/2011).

Relatările acestor martori contrazic declarațiile inculpaților, în special cele ale inculpatei S.Z.G., în sensul că administratorii firmelor utilizate de ei la achiziționarea acestor produse cunoșteau despre aceste achiziții.

Astfel cum s-a arătat, în cauză a fost audiată martora S.D.M., administrator la SC N. SRL Cluj, care a arătat că în cursul anului 2009 inculpatul S.G.M. s-a prezentat la sediul societății respective împreună cu mama sa, inculpata S.Z.G., cei doi cumpărând diferite substanțe chimice, aparatură de laborator și alte consumabile pentru laborator. Martora a arătat că cei doi au achiziționat produsele amintite în numele a mai multor societăți comerciale, ale căror denumiri martora nu și le-a mai amintit la data audierii sale de către instanță, dar a arătat că toate documentele ce au stat la baza tranzacțiilor dintre firma sa și firmele folosite de cei doi inculpați au fost predate organelor judiciare. Martora a mai afirmat și că în urma unor discuții purtate cu inculpata aceasta i-a spus că achiziționează astfel de produse deoarece dorește să fabrice produse bio, de genul extractelor de plante și că intenționează să acceseze fonduri europene pentru această afacere. Din depoziția testimonială a rezultat faptul că inculpata a plătit fiecare factură în numerar sub pretextul că nu dorește să plătească comisioane bancare, și că cu una din firme ar fi ceva probleme legate de TVA. Totodată martora S.D.M. a arătat că inculpata i-a spus că a vândut o casă cu suma de 500.000 de euro pe care dorește să o utilizeze pentru investiția respectivă. Martora a confirmat și depunerea de către inculpata S.Z.G., pentru firma SC R.G. SRL, a unor declarații „semnate” și completate de un anume T.D., declarații referitoare la achiziționarea unor substanțe importate din Germania de către SC N. SRL, furnizorul german fiind cel care a solicitat întocmirea unor astfel de declarații.

În urma dobândirii unor profituri substanțiale, obținute ca urmare a vânzării „chill-ului” în diferite variante, până în luna februarie 2010, inculpatul S.G.M. i-a propus mamei sale să se ocupe de achiziționarea unui imobil în mun. Cluj-Napoca. Referitor la situația locativă a inculpaților S.G.M. și S.Z.G., trebuie menționat că aceștia au locuit în municipiul Zalău, B-dul M.V., jud. Sălaj, dar în cursul anului 2006, inculpatul S.G.M. s-a mutat în municipiul Cluj-Napoca, unde pe numele mamei sale a fost cumpărat un apartament situat pe str. D. În sensul propunerii amintite, în cursul lunii ianuarie 2010 inculpata S.Z.G. a achiziționat pe numele său un imobil situat în Cluj-Napoca, str. O., unde, așa cum am arătat și în precedent, a avut loc și activitatea de sintetizare a diferitelor substanțe desfășurată de martorul B.C., la inițiativa inculpatului S.G.M. Probabil, aici s-a desfășurat în continuare și activitatea de producere a chill-ului, care până atunci avusese loc în loc. C., jud. Sălaj, așa cum reiese din declarațiile date, în calitate de martorii, de numiții L.A.A. și C.D., precum și parțial, din declarațiile martorului B.C., despre care vom vorbi pe larg mai jos. Tot în sensul unei astfel de ipoteze este și faptul că, ulterior lunii februarie 2010, vreme la care inculpatul locuia în Cluj-Napoca pe strada O., acesta a început să importe alături de JWH018 și alte variații ale aceleiași substanțe, respectiv JWH073 și JWH250 pe care le-a folosit în aceeași modalitate la producerea de „chill”.

Concomitent, inculpatul s-a preocupat de identificarea unor furnizori de utilaje și aparatură mai complexă pe care să le folosească în producerea de substanțe sintetice.

În aceste condiții, inculpatul folosindu-se de firma unchiului său - numitul S.G.M., fratele mamei sale, respectiv SC S.S. SRL Zalău, din nou fără o explicație coerentă în acest sens, a importat din China, în urma unei comenzi on line făcută în cursul lunii aprilie 2010 și respectiv iunie 2010, utilaje și aparatură folosite pentru microproducție în industria chimică, astfel cum rezultă din documentele aflate la dos. u.p., anexat la Dosarul nr. 479/117/2011. Printre aceste utilaje au fost importate o mașină de pastilat, un aparat de filmat pastile, 2 mixere tridimensionale, reactoare chimice, pompe de vid, refrigerent, baie de ulei, rotoevaporatoare. Prima comandă a fost făcută de către inculpat în cursul lunii aprilie 2010 și a inclus o mașină de pastilat, un aparat de filmat pastile, 2 mixere tridimensionale, în valoare totală de aproximativ 10.000 dolari SUA. Toate utilajele respective au fost depozitate în incinta imobilului situat în Cluj-Napoca, str. O., jud. Cluj.

Instanța de fond a mai reținut că în perioada în care activitatea de producere a drogurilor a fost desfășurată de inculpatul S.G.M. în imobilul situat în Cluj-Napoca pe str. O., singurele persoane care aveau acces în locuința acestuia erau numiții C.D. și L.A.A., aceștia fiind prieteni apropiați ai inculpatului, și cercetați inițial în aceeași cauză, ulterior fiind audiați în calitate de martori. Inculpatul S.G.M. era prieten cu inculpatul C.D. din copilărie, iar cu inculpata L.A.A. din perioada liceului, astfel că aceștia din urmă au constatat care este sursa din care inculpatul S.G.M. obține sume importante de bani. Întrucât atât inculpatul C.D., cât și inculpata L.A.A. erau într-o situație materială precară, fiind studenți în municipiul Cluj-Napoca, și având familii care nu-i puteau susține financiar, din această pricină încercau să se întrețină singuri, au fost atrași de modalitatea în care inculpatul S. obținea profituri materiale substanțiale.

Pe fondul relației de prietenie care exista între inculpatul S. și inculpatul C.D., acesta din urmă, în cursul anului 2009, a aflat că inculpatul S.G.M. a început să prepare „chill” în imobilul situat în localitatea C., jud. Sălaj, cu ajutorul unor substanțe pe care le importa din China. La sfârșitul anului 2009 inculpatul C.D. a cumpărat de la inculpatul S.G.M. cantitatea de 500 grame de „chill” cu prețul de aproximativ 15-20 RON/gram, pe care l-a vândut la rândul său mai multor persoane din municipiul Cluj-Napoca, amintind aici pe F.R.C., B.A.O., B.D.D., C.V.I., K.N.M., M.D.V., L.Ș.P., K.A.I., R.P.M., V.F.B., Ș.F.B., precum și colaboratorul sub acoperire cu nume de cod „T.M.”. În anul 2010 inculpatul C.D. a continuat să vândă „chill” procurat de la inculpatul S.G.M., susținând că cel puțin o dată a cumpărat chill, de la inculpatul S.G.M., după data de 15 februarie 2010. Datorită relației dintre cei doi, în cursul lunii aprilie 2010 inculpatul C.D. s-a mutat în apartamentul folosit anterior de inculpatul S.G.M. și care figura pe numele inculpatei S.Z.G., situat în Cluj-Napoca, str. D., jud. Cluj. În acest context, inculpatul C.D. l-a vizitat pe inculpatul S. în imobilul pe care acesta l-a achiziționat în Cluj-Napoca, respectiv cel situat pe str. O. Cu ocazia acestor vizite inculpatul C.D. a constatat că inculpatul S. deține în imobilul respectiv un cântar electronic, o ladă frigorifică orizontală, mașina de pastilat, mai multe tăvi de mari dimensiuni folosite pentru uscarea „chill-ului” și saci de „chill” gata preparat și sortat în funcție de substanța activă pe care o conținea, care se aflau depozitați în livingul imobilului. Întrucât inculpatul S. avea încredere în inculpatul C.D. i-a spus acestuia ce fel de substanță activă conține fiecare sac și, ori de câte ori acesta din urmă avea nevoie de „chill” pentru a-l vinde, îi permitea să își ia singur cantitatea dorită din sacul de „chill” aflat la îndemâna.

S-a reținut că, întrucât între inculpații S.G.M. și L.A.A. era o relație de prietenie strânsă, dezvoltată în anii de liceu, inculpatul S. a împrumutat-o de mai multe ori pe inculpata L.A.A. cu diferite sume de bani. Cu toate că inculpatul S.G.M. i-a spus de mai multe ori numite L.A.A. că nu este nevoie ca această să îi returneze sumele împrumutate, aceasta și-a propus tot timpul să-i restituie inculpatului sumele acordate împrumut, și s-a gândit cum ar putea face ca să-l ajute pe inculpat. În acest context a început să intermedieze între inculpat și alte persoane, printre care și inculpatul M.D.A., livrarea de chill. La început sumele obținute din tranzacțiile de chill reveneau în întregime inculpatului S.G.M., dar după un timp, a început ca și numita L.A.A. să vândă direct, și în acest fel putea să-i și plătească inculpatului din datoriile acumulate față de el. Acest lucru s-a întâmplat cândva prin octombrie-noiembrie 2009.

Prin februarie 2010, ulterior datei de 15 a acestei luni, ca urmare a apariției în presă a mai multor articole, numita L.A.A. a discutat cu inculpatul S.G.M. despre chill, aflând că substanța activă din acesta este ilegală, însă nu știa, personal, că astfel de substanțe sunt reglementate pe categorii, și că substanța activă din chill este catalogată ca și drog de mare risc și implică o pedeapsă de 10 ani închisoare. Apreciază că nici inculpatul S.G.M. nu cunoștea aceste amănunte, și că dacă le-ar fi cunoscut nu ar fi ajuns nici unii din ei în astfel de situații. Susnumita mai relatează că de la inculpat știe că acesta producea chill-ul, care presupunea un proces de producție destul de empiric fără cunoștințe de specialitate prea însemnate, și că își procura substanța activă din străinătate.

La fel ca și în cazul numitului C.D., și față de numita L.A.A., inculpatul S. nu avea rețineri în sensul că aceasta știa că se ocupă cu producerea „chill-ului”, permițându-i totodată acesteia ca ori de câte ori avea nevoie de „chill” să își ia singură cantitatea dorită din sacii care așa cum am arătat erau la îndemână. Cu toate că inculpatul îi permitea să se servească singură, numita ținea să-i specifice din ce sac a luat și să-i arate cu cât anume s-a servit.

În fața instanței de judecată, numita L.A.A. a arătat că după ilegalizarea unor variante de chill, acestea deveneau mai ieftine, așa fiind exista o cerere mai mare pentru acest gen de substanțe, fiind mai accesibile din punct de vedere al prețului.

Numita L.A.A. a livrat din drogurile provenite de la inculpatul S.G.M. atât inculpatului M.D.A., care a dat mai departe unui număr de 12 consumatori și colaboratorului sub acoperire cu nume de cod „I.M.”, cât și în mod direct consumatorilor S.F.R., N.V.I., M.E. și B.F.P.

În vara anului 2010, după ce a produs o parte din cantitatea de „chill” și celelalte produse de sinteză în imobilul situat în Cluj-Napoca, str. O., conform celor mai sus arătate, inculpatul S.G.M. a realizat că acesta nu este potrivit pentru fabricarea de astfel de substanțe, deoarece în întregul proces chimic de obținere a produsului finit era emanat un miros puternic care ar putea fi periculos pentru vecini.

În aceste condiții în primăvara anului 2010, inculpatul S.G.M. i-a solicitat mamei sale, inculpata S.Z.G. să îl ajute să găsească un imobil corespunzător pentru activitatea pe care o desfășura. Cei doi inculpați în paralel au căutat în diferite localități situate în afara Clujului imobile izolate, care să nu fie învecinate cu case. De astfel, cei doi au verificat atât pe internet, cât și în presa scrisă anunțuri referitoare la hale din localități limitrofe municipiului Cluj-Napoca, ocazie cu care inculpatul S.G.M. a găsit o hală situată în incinta F. din com.

G., jud. Cluj. Ulterior, inculpata S.Z.G. a fost cea care a contactat-o pe martora P.N.M., proprietara halei respective cu care s-a înțeles cu privire la data și ora la care poate viziona imobilul ce era de vânzare. Inculpata S.Z.G. împreună cu inculpatul S.G.M. s-au deplasat în comuna G., unde s-au întâlnit cu martora P.N.M. și cu soțul acesteia martorul P.D. Inculpata s-a prezentat cu numele de M.G., spunându-i martorei că este interesată să cumpere hala și terenul aferent deoarece se ocupă cu creșterea albinelor și are nevoie pentru această activitate de o zonă izolată.

Cu toate că prețul era destul de ridicat, inculpatul S.G.M. care a asistat la întreaga discuție purtată între mama sa și martoră, i-a precizat acesteia din urmă că sunt interesați să achiziționeze întreaga hală întrucât „nu le prea plac vecinii”. Inițial inculpații nu s-au înțeles cu martora la preț, însă la începutul lunii septembrie 2010 au contactat din nou familia P. și împreună au convenit ca prețul pentru hală și fără teren să fie 170.000 euro, sumă ce urma să fie achitată în rate. În urma negocierilor inculpata i-a solicitat martorei P. ca în prețul respectiv să fie inclusă și valoarea unor spații numite „uscător”, „ventilator” și „cabină pentru vopsit”.

După ce a achitat avansul de 45.000 euro, inculpata S.Z.G. i-a cerut martorei P. să elibereze hala respectivă în termen de 3 săptămâni, iar la scurt timp după plata avansului, împreună cu inculpatul S.G.M. și cu martorul N.A.A., au început să depoziteze în hala respectivă diferite utilaje și substanțe. O parte dintre substanțele care au fost depozitate de către inculpată în incinta halei din com. G. miroseau foarte puternic, aveau eticheta cu inscripția „toxic”, astfel că inculpata i-a cerut martorei ca toate acestea să fie depuse într-o zonă a halei care poate fi asigurată cu lacăt.

La scurt timp după ce a fost amenajată zona respectivă, cei doi inculpați s-au deplasat la hala din com. G., jud. Cluj, unde este posibil să fi continuat producția de substanțe cu efecte psihoactive, deoarece la un moment dat martora P.N.M. a relatat că a ajutat-o pe inculpata S.Z.G. să adune niște plante puse la uscat pe niște tăvițe. În același context martora a mai relatat și că inculpata S.Z.G. i-a solicitat să-i permită să încălzească pe caloriferul din biroul acesteia din urmă o oală în care i-a spus că are glicerina, alcool și miere de albină, pretextând că prepară medicamente pentru albine.

În faza de judecată, martora a relatat că inculpata i-a cerut să încălzească miere de albine, fără ca martora să știe exact ce a încălzit de fapt. În tot cazul, din nici o probă de la dosar nu reiese că cei doi inculpați ar fi desfășurat vreun demers concret pentru inițierea vreunei activități dintre cele invocate în apărare, cum ar fi activități cu produse apicole. De altfel, în zona halei de la G. nu au apărut, până la intervenția organelor judiciare, mult pretextații stupi cu albine.

În urma livrărilor de chill efectuate de L.A.A., la data de 29 septembrie 2010 aceasta a fost depistată, și s-a dispus aducerea ei în fața organelor de urmărire penală cu mandat de aducere. Încă din primul moment în care organele de poliție judiciară s-au prezentat la locuința inculpatei, în vederea executării mandatului de aducere, prima persoană pe care aceasta a contactat-o telefonic a fost inculpatul S.G.M., pe care l-a întrebat ce să facă, iar acesta i-a sugerat să nu dea nici o declarație pentru că îi va trimite un avocat. La scurt timp după ce inculpata L.A.A. a fost condusă la sediul D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj, inculpata S.Z.G. a fost cea care i-a angajat un apărător și care chiar a însoțit-o la sediul instanței de judecată cu prilejul soluționării propunerii de arestare preventivă.

Cunoscând faptul că inculpata L.A.A. a fost arestată preventiv, inculpatul S.G.M. a depus diligente pentru a se ascunde, sens în care s-a mutat de la locuința sa din Cluj-Napoca str. O., jud. Cluj, la locuința inculpatului C.D., situată în Cluj-Napoca, str. C.B., jud. Cluj.

La data de 11 octombrie 2010, în urma informațiilor operative obținute de organele de urmărire penală, decurgând din arestarea numitei L.A.A., au fost efectuate percheziții domiciliare la locuințele inculpatului S.G.M., situate atât în C.N., b-dul D. și respectiv strada O. cât și Z., jud. S., precum și o percheziție domiciliară în localitatea C., jud. S., unde își are reședința bunica inculpatului S.G.M., numita S.Z.G. În urma perchezițiilor domiciliare efectuate la locațiile amintite, au fost descoperite mai multe bunuri și substanțe care, în urma analizelor de laborator, s-au dovedit a fi droguri de risc și de mare risc.

Instanța de fond a arătat că din procesul-verbal de percheziție domiciliară întocmit la data de 11 octombrie 2010, a rezultat că la domiciliul inculpatului S.G.M. situat în Z., B-dul M.V., jud. S., au fost găsite mai multe documente printre care două facturi fiscale emise pe SC S.S. SRL Zalău, documente din care rezultă faptul că pe această societate comercială au fost achiziționate 24 de kg, alcool izopropilic, la data de 06 august 2010, 146 kg, glicerina pharma, instrumentar de laborator de la un furnizor chinez, 10 kg, etil vanilină și o chitanță care atestă plata către SC N. SRL a sumei de 3646,84 RON. Toate aceste acte se află la dos. u.p.

A mai arătat că din procesul-verbal de percheziție domiciliară întocmit la data de 11 octombrie 2010, rezultă că la locuința inculpatului S.G.M. situată în C.N., B-dul D., jud. C., au fost găsite mai multe bunuri cum ar fi două cutii de carton fiecare cu câte patru pungi de aluminiu sigilate, inscripționate „H.D. - made în China 10 kg”, pe fiecare existând aviz de expediție din data de 06 februarie 2010 pe adresa „România, loc. Z., str. M.V., jud. S”.

Din raportul de constatare tehnico științifică nr. Z. întocmit la data de 01 noiembrie 2010 de către Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O Cluj a rezultat faptul că substanțele găsite la percheziția domiciliară efectuată la adresa din C.N., str. D., jud. C., nu sunt prevăzute de Legea nr. 143/2000.

Din procesul-verbal de percheziție domiciliară întocmit la data de 11 octombrie 2010, a rezultat că la locuința inculpatului S.G.M. situată în C.N. str. O., jud. C., au fost găsite mai multe bunuri cum ar fi un cântar electronic marca „A.” model A1., o pipă din lemn de culoare maro cu plastic verde și metal, o lingură dublă cu două capete și un bong, o seringă de unică folosință din material plastic transparent inscripționată „BD”, un plic din plastic transparent de aproximativ 3 cm/6 cm, care conține un praf de culoare alb crem, o agendă cu însemnări de culoare roșu și negru inscripționată 2007, o bancnotă din cupiura 50 euro, cu seria J17. ce pare a fi contrafăcută, un recipient din sticlă transparent cu un lichid transparent etichetat „AH.”, un plic din plastic transparent de aproximativ 4 cm/7cm, având în interior o substanță de culoare galbenă, un plic din plastic transparent de aproximativ 10 cm/8 cm, având în interior 11 cartușe fără vârf, cu capac din material plastic, o sticluță de 50 ml cu eticheta „Tinctura echinaceea”, o seringă de unică folosință de 10 ml, o mască de unică folosință pentru nas și gură de culoare albă, un recipient din ceramică în formă de ciupercă, prevăzut cu trei furtunuri din plastic transparent, fiecare cu trei dispozitive metalice, două pâlnii, un instrument de măsura a temperaturii marca „H.I.”, o pompă hidraulică marca „F.L.P.”, 45 pungi din hârtie, o tavă din metal de culoare argintie cu dimensiuni de aproximativ 60 cm/50 cm, o farfurie din sticlă transparentă cu diametrul de 23 cm în care se găsea un praf de culoare galbenă, o folie din staniol în care se găsea o seringă hipodermică de 1 ml, 7 recipiente din plastic transparent, o pungă din material plastic transparent ce conține o substanță solidă de culoare maro, o pungă din material plastic transparent ce conține o substanță vegetală mărunțită de culoare verde închis, o pungă din material plastic transparent ce conține frunze din substanțe vegetale de culoare maro - verde, o pungă din material plastic transparent ce conține substanță vegetală mărunțită de culoare gri - verzui, o pungă din material plastic de culoare argintie sigilată cu eticheta „J.H.P.G.”, o pungă din material plastic cu o pulbere de culoare albă, un pachet din carton cu inscripția „G.C.”, o pungă din plastic transparent ce conține o substanță granuloasă solidă de culoare gri, o pungă din plastic transparent de aproximativ 10 cm/7 cm, cu o substanță vegetală mărunțită de culoare gri verzui, o pungă din material plastic transparent în care se află mai multe rădăcini, 12 pungi din hârtie cu diferite inscripții care toate conțin substanțe vegetale mărunțite.

A arătat că în conținutul procesului-verbal de efectuare a percheziției domiciliare s-a menționat că întreaga percheziție a fost filmată și au fost efectuate fotografii, precum și faptul că inculpata S.Z.G. prezentă la efectuarea percheziției nu are de formulat obiecțiuni, probele înaintate fiind ambalate și sigilate cu sigiliul MI 11972. Totodată, în conținutul procesului-verbal întocmit în data de 13 octombrie 2010 s-a menționat faptul că în curtea imobilului situat pe str. O. din Cluj-Napoca a fost găsit un loc de incendiere unde au fost arse substanțe și instrumente de laborator, astfel cum rezultă din datele de la dos. u.p.

S-a reținut că din raportul de constatare tehnico științifică întocmit la data de 18 noiembrie 2010 de către Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O Cluj a rezultat faptul că o parte din substanțele găsite la percheziția domiciliară efectuată la adresa din C.N., str. O., jud. C., sunt prevăzute de Legea nr. 143/2000. În concluziile raportului de constatare tehnico-științifică s-a precizat faptul că la locuința inculpatului a fost găsită cantitatea de 220,2 grame fragmente vegetale de culoare verde olive în care s-a pus în evidență salvinorin A; 9,6 grame fragmente vegetale în care s-a pus în evidență JWH073 și JWH250; 0,1 grame mefedronă și 11 ml lichid incolor care conține ketamină. Totodată, în conținutul aceluiași raport s-a precizat că restul fragmentelor vegetale ridicate în urma percheziției domiciliare nu conțin substanțe prevăzute de Legea nr. 143/2000. De asemenea, în conținutul aceluiași înscris s-a precizat că în urma analizelor de laborator a rămas cantitatea de 215 grame salvinorin A și 8 grame JWH073 și JWH250.

De asemenea, din procesul-verbal de percheziție domiciliară întocmit la data de 11 octombrie 2010 de către lucrătorii de poliție judiciară delegați în cauză, a rezultat că la locuința inculpatului S.G.M. situată în com. Z., sat C. nr. 11, jud. Sălaj au fost găsite mai multe bunuri cum ar fi 4 bidoane din plastic de 5 litri care conțin o substanță lichidă închisă la culoare și care au fost introduse într-un sac sigilat și numerotat, 2 cutii de carton care conțin 4 pachete din folie de aluminiu găsite în frigider având atașat un document de expediere „cu expeditor N. - destinatar B-dul M.V., Zalău, Sălaj”, introduse într-un sac datat și numerotat, 2 recipiente din plastic de 5 litri conținând o substanță lichidă transparentă, o cană tip blender și o cană din plastic gradată, introduse într-un sac sigilat și numerotat, o cutie de carton cu 4 pachete din folie de aluminiu, introdusă într-un sac numerotat; 7 cutii conținând pungi din plastic transparent cu materie vegetală de culoare verde olive, numerotate; 2 recipiente din plastic de culoare neagră de aproximativ 5 litri fiecare cu inscripția „B. art. CL0002045000” și un recipient din sticlă de 1.000 ml cu inscripția P.G.R. numerotate, un plic argintiu prevăzut cu ziplock numerotat; 6 pungi din plastic transparent cu diferite inscripții numerotate, un bidon de plastic de culoare albastră de 20 litri care conține o substanță lichidă și care a fost numerotat; un bidon din plastic de culoare neagră care conține o substanță lichidă numerotat; 3 bidoane de plastic care conțin substanțe lichide și care au fost introduse într-un sac numerotat; un recipient din plastic de culoare albă de aproximativ 1.000 de litri care conține o substanță lichidă și care a fost numerotat; un pistol seria J16.

„E.S.” și un încărcător conținând 6 cartușe care au fost introduse într-o cutie numerotată; o materie vegetală de culoare verde introdusă într-o pungă numerotată; o seringă de 1 ml ce conține o substanță lichidă de culoare galbenă; 2 pungi care conțin materie vegetală de culoare maro; 2 recipiente care conțin o substanță lichidă. În conținutul procesului-verbal de efectuare a percheziției domiciliare s-a menționat că în magazia aflată în curtea imobilului au fost descoperiți 31 de saci și 9 baloți care conțineau diferite materii vegetale de culoare verde olive, din care pentru fiecare în parte au fost prelevate probe care au fost introduse în țiple prevăzute cu ziplock și numerotate de la 1 la 40, corespunzător fiecărui sac și balot.

Totodată, în același înscris s-a menționat că în fața magaziei s-a observat cenușă, iar în jurul acesteia fragmente vegetale din care s-au prelevat probe ce au fost sigilate și inscripționate cu „cenușă”. În procesul-verbal a fost consemnat faptul că fiecare bun în parte a fost sigilat cu sigiliul MI 34697, după care a fost datat și semnat de către numita S.Z.G., mama inculpatei S.Z.G., care a afirmat că bunurile respective îi aparțin nepotului ei, inculpatul S.G.M.

Din raportul de constatare tehnico științifică întocmit la data de 13 decembrie 2010 de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul D.C.C.O a rezultat faptul că o parte dintre substanțele găsite la percheziția domiciliară efectuată la adresa din com. Z., sat C. jud. S., sunt prevăzute de Legea nr. 143/2000. Astfel, în concluziile scriptului amintit s-a menționat faptul că probele înaintate au fost constituite din 67,48 kg fragmente vegetale care conțin JWH018, 12,16 kg, fragmente vegetale care conțin salvinorin A și 16,92 kg, lichid care conține DMT. În același act s-a menționat că în urma analizelor de laborator a rămas cantitatea de 67,24 kg fragmente vegetale care conțin JWH018, 12,14 kg, fragmente vegetale care conțin salvinorin A și 16,84 kg, lichid care conține DMT - cantități care au fost sigilate cu sigiliul MI nr. 35953 și care au fost predate la camera de corpuri delicte.

Prin încheierea penală nr. 241/C/P/21 octombrie 2010 a Tribunalului Cluj, secția penală, a fost autorizată efectuarea unei percheziții domiciliare la adresa situată în com. G., str. CĂ. jud. C. aparținând SC S.W.P. SRL Cluj - societate administrată de către martorul P.D., soțul numitei P.N.M., și unde se află practic hala achiziționată de către inculpații S.

La data de 22 octombrie 2010 a fost pusă în aplicare autorizația de percheziție emisă pentru adresa de mai sus, în prezența martorului P.D.

Din procesul-verbal de efectuarea percheziției domiciliare a rezultat faptul că în incinta halei folosită de către inculpați au fost găsite mai multe bunuri, cum ar fi: 14 bidoane din plastic care conțin o substanță lichidă și care au fost sigilate cu sigiliul MI nr. 35991, numerotate, datate și semnate spre neschimbare de martorul P.D.; o găleată din plastic de culoare albă, numerotată, conținând un lichid de culoare maro închis; 2 recipiente din plastic transparent care conțineau o substanță lichidă cu inscripția „acid sulfuric”, care au fost sigilate și din care au fost prelevate probe; 4 pâlnii de separare din sticlă transparentă care au fost sigilate și care conțineau o substanță lichidă de culoare maro; 2 recipiente din sticlă conținând o substanță lichidă de culoare maro care de asemenea au fost sigilate și numerotate; un recipient din plastic care conținea o substanță vâscoasă de culoare albă care a fost numerotat și sigilat, un butoi din plastic de culoare albastră cu inscripția „D.H.” ce conținea o substanță cristalină de culoare albă, care a fost numerotată și sigilată, un butoi din tablă de culoare gri cu inscripția „V.L.S.” care conținea o substanță lichidă ce a fost numerotată și sigilată; 5 saci din plastic transparent care conțineau pungi de culoare argintie în care se afla o substanță cristalină de culoare albă, un aparat cu inscripția „M.M. cu seria JB20018- 2004”, un aparat cu inscripția „W.” cu seria J18., un aparat cu inscripția „W.” cu seria J2., un aparat cu inscripția „W.” cu seria J3., un aparat cu inscripția „W.” cu seria J19., un aparat cu seria J20. un aparat cu seria J21., un aparat cu seria J22., un aparat cu seria J23., un aparat cu seria J24., un aparat cu seria J25., un aparat cu seria J26.; mai multe matrițe de confecționat pastile din care 7 bucăți cu inscripția „o linie mediană semirotundă”, una cu inscripția „AP.”, 2 bucăți cu inscripția „o linie mediană dreaptă”, o bucată cu inscripția semnului „inimă”, o bucată cu inscripția semnului „fulg de nea”, o bucată cu inscripția semnului „smiley”, o bucată cu inscripția semnului „soare”, 2 bucăți cu inscripția semnului „cap de mort”, o bucată cu inscripția semnului „săgeată dubla”, o bucată cu inscripția semnului „ying-yang”, o bucată cu inscripția „asemănător semnului mercedes”, o bucată cu inscripția „E”, o bucată de formă ovală având o linie mediană și un număr de 11 cilindri matriță, toate sigilate și numerotate; 4 stative laborator, o stație cu motor, o stație cu motor, 2 suporți din metal, un stativ indicator presiune, un stativ indicator presiune, 2 aparate cu inscripția „S.C.” fără serii sau numere, 4 aparate cu inscripția „T.”, fără serii sau numere, un aparat cu seria J27., un aparat cu seria J13., un aparat rotor fără serie și număr, un aparat cu inscripția „TF.”, 26 de sisteme de prindere de diferite masuri, un ventilator marca „S.” cu modelul F., un aparat de culoare portocalie, un aparat de culoare verde cu inscripția „M.” de pe care a fost prelevată o probă de substanță vegetală de culoare verde olive care a fost introdusă într-o punguliță numerotată, sigilată și datată, 9 piese din inox de diferite dimensiuni, 2 manometre marca L., 7 răcitoare cu serpentină din sticlă de diferite dimensiuni, 2 vase de reacție din sticlă, 9 baloane din sticlă, 8 tăvi confecționate artizanal; 4 elemente de legătură din sticlă pentru instalație de laborator, un aparat cu inscripția „F.C.M.” - aparat de filmat pastile, un aparat cu inscripția „R.S.” - malaxor, o tava confecționată artizanal de pe care a fost prelevată o probă, numerotată, sigilată și datată, o mașină de pastilat din care s-a prelevat o pastilă de culoare albă introdusă într-o punguliță numerotată și sigilată și o substanță pulverulentă de culoare albă introdusă într-o punguliță numerotată și sigilată; o factură cu expeditor „N. din H.

China”, iar beneficiar N.D. cu adresa B-dul M.V. Zalău, Sălaj.

În conținutul procesului verbal s-a menționat faptul că martorul P.D. în prezența căruia a fost efectuată percheziția a declarat că toate bunurile aparțin unei persoane care i s-a prezentat cu numele „M.U.M.”, precum și mamei sale care s-a prezentat cu numele „M.G.”.

Din raportul de constatare tehnico științifică întocmit la data de 13 decembrie 2010 de către Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O. Cluj a rezultat faptul că o parte din substanțele găsite la percheziția domiciliară efectuată la adresa din com. G., str. CĂ., jud. C., sunt prevăzute de Legea nr. 143/2000. În concluziile raportului de constatare tehnico-științifică s-a precizat faptul că probele prelevate au fost constituite din 44,9 ml lichid 2C-C (4-chloro-2,5dimethoxyphenethylamine), 21,3 ml lichid DMT (N,N-dimethyltryptamine) și 14 ml lichid 2C-B (4-bromo-2,5dimethoxiphenethilamine). În același înscris s-a precizat faptul că substanța pulverulentă de culoare albă ridicată din mașina de pastilat și comprimatul rotund de culoare albă ridicat tot din mașina de pastilat nu conțin substanțe prevăzute de Legea nr. 143/2000. Totodată, cantitățile de 870 grame lichid ce constituia proba nr. P1., 10,18 kg, substanță ce constituia proba nr. P2., 1.131,3 grame lichid ce constituia proba nr. P3. și 10,32 kg, substanță ce conținea proba nr. P4., nu conțin substanțe prevăzute de Legea nr. 143/2000.

Din raportul de constatare tehnico științifică întocmit la data de 23 decembrie 2010 de către Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O. Cluj a rezultat faptul că o parte din substanțele găsite la percheziția domiciliară efectuată la adresa din com. G., str. CĂ. jud. C., sunt prevăzute de Legea nr. 143/2000. În concluziile raportului de constatare tehnico-științifică s-a precizat faptul că la locația amintită au fost găsite cantitățile de 63,12 kilograme lichid 2C-C (4-chloro 2,5dimethoxyphenethylamine), 8,95 kilograme lichid DMT (N,N dirnethyltryptamine) și 12,30 kilograme lichid 2C-B (4-bromo 2,5dimethoxiphenethilamine). Totodată s-a precizat că întreaga cantitate de droguri rămase în urma analizelor de laborator, respectiv 62,9 kilograme lichid 2C-C, 12,26 kilograme lichid 2C-B și 8,76 kilograme lichid DMT, a fost sigilată cu sigiliul MI 25953 și a fost predată la camera de corpuri delicte.

S-a concluzionat în sensul că ancheta penală efectuată în cauză a pus în evidență faptul că la data de 16 octombrie 2010 inculpata S.Z.G. cu ajutorul martorilor C.V. și C.I. a transportat o parte dintre bunurile depozitate inițial în com. G., Ferma nr. F1., Hala nr. H1., în comuna C.M.A., jud. Cluj, la locuința martorului C.V. La data de 22 octombrie 2010, în conformitate cu prevederile art. 97 C. proc. pen., martorul C.V. a predat organelor de poliție judiciară toate bunurile care au fost transportate de la hala din com. G. la cererea inculpatei S.Z.G.

Cu această ocazie au fost predate de către martor, următoarele bunuri: 3 cutii conținând 17 recipiente cu inscripția „T.O.”, 3 cutii conținând 19 recipiente cu inscripția „E.T., o cutie cu 6 recipiente cu inscripția „B.E.”, o cutie cu 7 recipiente cu inscripția „A.N.”, o cutie cu 19 recipiente cu inscripția „Alcool etilic”, o cutie cu 4 recipiente cu inscripția „D.E.”, o cutie cu un recipient cu inscripția „Azotit de sodiu”, o cutie cu un recipient cu inscripția „Potasium cianat”, 2 recipiente cu inscripția „Carbonat de sodiu”, un recipient cu inscripția „Acetamină”, un recipient cu inscripția „Magneziu”, un recipient cu inscripția „Calciu hydroxinol”, un recipient cu inscripția „Silicogel”, un recipient cu inscripția „Ureea”, 2 recipiente „Clorură de sodiu”, un recipient cu inscripția „Iodină”, un recipient cu inscripția „Amidogulfonic acid”, 2 recipiente cu inscripția „Bromocicopentan”, un recipient cu inscripția „Brom-butan”; o cutie care conține 39 de recipiente cu inscripția „Nitrometane”, 10 recipiente cu inscripția „Propophenione”, 2 recipiente cu inscripția „Dicloromethone”, un recipient cu inscripția „Acetometrile", 2 recipiente cu inscripția „Bromepentane” un recipient cu inscripția „Acid scorbic” și un recipient cu inscripția „Natrum”.

De asemenea a fost predată o cutie conținând 2 recipiente cu inscripția „Acid clorhidric”, un recipient cu inscripția „Acid sulfuric”, un recipient cu inscripția „Naphytol clorid”, un recipient cu inscripția „Apa distilată” ; o cutie conținând 5 recipiente cu inscripția „Hydroxid de potasiu”, 5 recipiente cu inscripția „Hydroxid de sodiu”, 5 recipiente cu inscripția „Azotat de sodiu”, 2 recipiente cu inscripția „Acid citric”, un recipient cu inscripția „Silicagel perlat”, 2 recipiente cu inscripția „Azotat de amoniu”, 5 recipiente cu inscripția „Clorură de amoniu”, un recipient cu inscripția „Acid ascorbic", un recipient cu inscripția „Aluminium Cloride”; o cutie mare din lemn conținând 10 recipiente cu inscripția „Pirolidonă”, 10 recipiente cu inscripția „Benzomitril”, 4 recipiente cu inscripția „Ciclohexanonă”, un recipient cu inscripția „Enteogen”, 2 recipiente cu inscripția „Dietilamină”, un recipient cu inscripția „Metilamină”, un recipient cu inscripția „Magneziu pulbere”, 5 recipiente cu inscripția „Magneziu”, un recipient cu inscripția „Litium aluminiu”, 3 recipiente cu inscripția „Sulfuricloride”, 6 recipiente cu inscripția „Acid acetic”, 5 recipiente cu inscripția „Amoniac”, 2 recipiente cu inscripția „T.O.”; o cutie conținând 3 recipiente cu inscripția „Glicerina”, 3 recipiente cu inscripția „Monoetilenglicol”, 4 recipiente cu inscripția „Formaldehidă”, un recipient cu inscripția „Alcool izopropilic”, un recipient cu inscripția „Cloroform”, 2 bidoane cu inscripția „Patriaplast”; o cutie conținând 5 recipiente cu inscripția „Decahidronphtalene”, 4 recipiente cu inscripția „Nitro ethane”, 18 recipiente cu inscripția „Methylamine”; o cutie conținând 25 recipiente cu inscripția „Sulfurichloride”, 2 recipiente cu inscripția „Methylamine”, 3 recipiente cu inscripția „Indole”, un recipient cu inscripția „Alamine”, un recipient cu inscripția „Hexamthylenteramine”, un recipient cu inscripția Etilamine”, un recipient cu inscripția „Alcool izopropilic”, un recipien cu inscripția „Etneogen”, un recipient cu inscripția „Tinchloride”, un recipient cu inscripția „Hidrat de hidrazină”, un recipient cu inscripția „Acid acetic”; 7 saci conținând pungi cu materie vegetală fiecare numerotat în parte, 4 cutii conținând pungi cu substanță pulverulentă albă și crem, fiecare numerotată în parte, o cutie conținând 2 recipiente din plastic cu substanță lichidă, o farfurie ce conține substanță pulverulentă, un plic ce conține 5 flacoane cu substanță lichidă, 6 plicuri cu substanțe pulverulente albe și crem și 3 plicuri cu substanțe vegetale, 3 damigene care conțin o substanță lichidă de culoare maro, o oală din metal ce conține o substanță lichidă de culoare maro, 2 cutii care conțin câte un sac de substanțe pulverulentă albă, o cutie care conține 5 pungi de substanță pulverulentă galben rozalie, un sac ce conține 33 de săculețe cu materie vegetală și pulverulentă, o cutie ce conține 7 saci cu inscripția „M.K.P.”, un sac inscripționat cu „M.K.P.”, o cutie ce conține 36 de plicuri cu diferite inscripții, un plic cu 4 capsule „bionix”, o pungă cu 3 comprimate inscripționate „2C-E”, o pungă cu o substanță solidă neagră, 2 punguțe cu substanță vegetală verde olive, un recipient cu 6 capsule inscripționate „X.T.”, 2 pungi cu o substanță pulverulentă maro, un recipient cu o substanță pulverulentă albă, un plic cu inscripția „chill”, un plic cu 4 capsule cu inscripția „S.T.”, o pungă cu fragmente vegetale verzi, 2 pungi cu fragmente vegetale maro, o pungă cu substanță cristalină albă, o pungă cu substanță pulverulentă albă, un plic cu substanță pulverulentă albă inscripționată „G.”, un flacon cu inscripția „V.K.”, un recipient cu 6 capsule cu inscripția „E-booster”, un recipient cu 6 capsule cu inscripția „Final-E”, un recipient cu hârtie multicoloră de formă pătrată, o cutie cu substanță de culoare maro, un sac cu substanță - materie vegetală de culoare verde olive, 1 sac ce conține alți 3 saci cu substanță pulverulentă de culoare albă, o cutie conținând 4 recipiente din sticlă, un plic conținând 16 documente, o cutie conținând o bucată „P.P.E.”, un bidon cu inscripția „Acid acetic”, un recipient cu inscripția „Glicerina”, un recipient cu inscripția „Petroleum ether” și 5 saci cu „M.K.P.”.

În conținutul procesului verbal de ridicare predare s-a menționat că toate bunurile respective au fost sigilate cu sigiliul MI 18432 în prezența a doi martori asistenți. Totodată, la data de 22 octombrie 2010 a fost întocmit un proces-verbal prin care martorul C.V. a predat de bună voie organelor judiciare penale un număr de 17 tăvi confecționate artizanal pe care se aflau urme vegetale.

Din raportul de constatare tehnico științifică întocmit la data de 04 noiembrie 2010 de către Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul B.C.C.O. Cluj a rezultat faptul că o parte din substanțele predate de martorul C.V. de la adresa din com. C.M.A., jud. Cluj, sunt prevăzute de Legea nr. 143/2000. În concluziile raportului de constatare tehnico-științifică s-a precizat faptul că de la locația amintită au fost ridicate de către organele de poliție cantitățile de 3 kilograme substanță pură care conține JWH018, 684,1 grame fragmente vegetale pe care s-a pus în evidență JWH018, 5,595 kilograme fragmente vegetale pe care s-a pus în evidență JWH073 și JWH250, 1,536 kilograme fragmente vegetale pe care s-a pus în evidență Salvinorin-A și 10,94 kilograme fragmente vegetale pe care s-a pus în evidență DMT (N,N- dimethyltryptamine). Totodată s-a precizat că întreaga cantitate de droguri rămase în urma analizelor de laborator, respectiv 1.518,5 grame fragmente vegetale pe care s-a pus în evidență Salvinorin-A, 10,92 kilograme fragmente vegetale pe care s-a pus în evidență DMT, 2,96 kilograme substanță pură ce conține JWH018, 636,8 grame fragmente vegetale care conțin JWH018, 5,539 kilograme fragmente vegetale care conțin JWH073 și JWH250, a fost sigilată cu sigiliul MI 35953 și a fost predată la camera de corpuri delicte.

Din raportul de constatare tehnico științifică, întocmit la data de 22 decembrie 2010 de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul D.C.C.O. a rezultat faptul că o parte din substanțele predate de martorul C.V. de la adresa din com. C.M.A., jud.Cluj, sunt prevăzute de Legea nr. 143/2000. În concluziile raportului de constatare tehnico-științifică s-a precizat faptul că de la locația amintită au fost ridicate de către organele de poliție: o canistră din sticlă în manta din material plastic de culoare neagră cu masa brută de 66.500 grame, care conține un lichid de culoare maro în care s-a pus în evidență DMT, un balon Erlenmeyer în care s-a pus în evidență 2 C-B, un vas din sticlă în care s-a pus în evidență 2C-C, un vas de reacție din sticlă prevăzut cu capac cu 5 gâturi, cu masa brută de 21.900 grame, care conține o substanță lichidă maro și un reziduu de culoare albă în care s-a pus în evidență 2C-B, un vas din inox în care s-a pus în evidență DMT, o canistră din sticlă cu dop în manta din material plastic de culoare neagră cu masa brută de 67.550 grame care conține un lichid de culoare maro, în care s-a pus în evidență DMT, un recipient din inox cu masă brută de 22.300 grame care conține un lichid maro în care s-a pus în evidență DMT, 859,7 grame fragmente vegetale pe care s-a pus în evidență DMT, 11.520 grame fragmente vegetale pe care s-a pus în evidență JWH018.

În conținutul raportului de constatare tehnico-științifică s-a precizat că toate lichidele de culoare maro în care s-a pus în evidență DMT sau 2C-B au fost cântărite din motive obiective împreună cu recipientul în care au fost găsite, astfel că s-a putut estima doar masa brută incluzând și greutatea recipientului care de altfel a fost predat ulterior examinării la camera de corpuri delicte.

Totodată s-a precizat că întreaga cantitate de droguri rămase în urma analizelor de laborator, respectiv 828,9 grame fragmente vegetale pe care s-a pus în evidență DMT, 11,475 kilograme grame fragmente vegetale care conțin JWH018, precum și cele 4 recipiente care conțin lichid în care s-a pus în evidență DMT și 2C-B, au fost sigilate cu sigiliul MI 50155 și au fost predate la camera de corpuri delicte.

Din raportul de constatare tehnico științifică, întocmit la data de 17 decembrie 2010 de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul D.C.C.O. a rezultat faptul că o parte din substanțele predate de martorul C.V. de la adresa din com. C.M.A., jud. Cluj, sunt prevăzute de Legea nr. 143/2000. În concluziile raportului de constatare tehnico-științifică s-a precizat faptul că de la locația amintită au fost ridicate de către organele de poliție cantitățile de 1,40 grame substanță pulverulentă ce conține Etcatinonă, 3,62 grame substanță pulverulentă în care s-a pus în evidență ketamina și 2 ml lichid incolor în care s-a pus în evidența ketamina, 10 grame fragmente vegetale în care s-a pus în evidență mitraginină, 80 grame substanță pulverulentă și 19,33 grame fragmente vegetale în care s-a pus în evidență DMT, 10 doze de hârtie pe care s-a pus în evidența LSD, 62,22 grame substanță granulată și 0,20 grame substanță cristalină în care s-a pus în evidență 2C-C, 103 grame fragmente vegetale în care s-a pus în evidență CP47,497-C8; 51,26 grame fragmente vegetale în care s-a pus în evidență JWH018, 6,72 grame fragmente vegetale în care s-a pus în evidență JWH018, JWH073 și JWH250 și 3 ml lichid maro în care s-a pus în evidență 2C- B.

Totodată s-a precizat că întreaga cantitate de droguri rămase în urma analizelor de laborator, respectiv 71,45 grame fragmente vegetale pe care s-a pus în evidență DMT, 45,63 grame fragmente vegetale care conțin JWH018, 61,75 grame substanță pulverulentă în care s-a pus în evidență 2C-C, 2,10 grame substanță pulverulentă în care s-a pus în evidență 2C-B, și 87 grame fragmente vegetale care conțin CP47,497-C8, a fost sigilată cu sigiliul MI 50155 și a fost predată la camera de corpuri delicte.

O parte dintre substanțele ridicate de la martorul C.V. au fost examinate în raportul de constatare tehnico-științifică din 13 decembrie 2010 întocmit de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul D.C.C.O., însă s-a constatat că acestea nu conțin substanțe prevăzute în Legea nr. 143/2000, astfel cum apare ele în raportul existent la dos. u.p.

În urma perchezițiilor domiciliare efectuate la adresele situate în C.N., str. O., jud. C. și com. Z., sat C., jud. S., au fost descoperite un pistol marca E.S., cu gaze și muniție pentru arme de foc, respectiv 6 cartușe, în locația din municipiul Cluj-Napoca și 11 cartușe în locația din C. Arma și muniția respectivă au fost ridicate de către organele de poliție judiciară, sigilate cu sigiliile MI 11972 și MI 34697 fiind ulterior înaintate către I.PJ. Cluj - Serviciul Criminalistic. Din raportul de constatate tehnico-științifică din data de 14 decembrie 2010 întocmit de I.P.J. Cluj - Serviciul Criminalistic a rezultat faptul că arma înaintată este un pistol cu gaz, marca E.S., modelul special, calibru 9 mm, și care face parte din categoria armelor de foc care are la bază ca principiu de funcționare forța de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea capsei de aprindere și arderea încărcăturii. În concluziile aceluiași înscris s-a precizat că pistolul este în stare de funcționare și că a fost examinată și muniția înaintată, constituită dintr-un număr de 6 cartușe cu gaz marca W., fabricate în Germania, calibru 9 mm, compatibile pentru a fi trase cu pistoale semiautomate, conțin gaz tipul CN, și sunt în stare de funcționare. Cu privire la cealaltă parte de muniție, din raportul de constatate tehnico-științifică din data de 13 decembrie 2010 întocmit de I.P.J. Cluj - Serviciul Criminalistic a rezultat faptul că muniția pusă la dispoziție sunt 11 cartușe de calibrul 9 mm, utilizate la armele de foc care au la bază principiul de funcționare, forța de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea capsei de aprindere și arderea încărcăturii.

În urma verificărilor efectuate, a rezultat faptul că inculpatul S.G.M. nu figurează în baza de date a Registrului Național al Armelor ca fiind deținător legal de arme.

La percheziția imobilului situat pe str. O. a fost găsită doar inculpata S.Z.G. care, în prezența lucrătorilor de poliție judiciară l-a contactat telefonic pe fiul său, însă în momentul în care acesta a auzit că este căutat de lucrătorii de poliție a închis telefonul și nu a mai răspuns nici unui apel. La scurt timp, inculpatul S.G.M., cu ajutorul numitului I.A. și a martorului C.L.V., în toiul nopții s-a deplasat din municipiul Cluj-Napoca, în municipiul Giurgiu unde a încercat să se ascundă pentru a se sustrage urmăririi penale.

La data de 15 octombrie 2010 inculpatul C.D. a fost audiat inițial de către lucrătorii de poliție judiciară în calitate de martor, ocazie cu care acesta a declarat că inculpatul S. avea cunoștință că inculpata L.A.A. a fost arestată și că i-au fost percheziționate locuințele. La scurt timp, respectiv a doua zi în data de 16 octombrie 2010 inculpata S.Z.G. a contactat-o pe martora P.N.M. și sub pretextul că urmează să îi fie făcut un control de către organele fiscale, i-a cerut acesteia să găsească o altă locație unde să fie transportate diverse substanțe ce erau depozitate în hala situată în incinta F. din com. G., jud. Cluj, spunându-i martorei că „nu are acte pentru substanțele respective”. Martora P.N.M., fără a avea cunoștință despre ceea ce se întâmplă l-a contactat pe martorul C.V., despre care știa că deține o locuință în localitatea C.M.A., și care nu este folosită, iar după ce acesta și-a dat acordul la utilizarea imobilului său pentru depozitarea unor bunuri, martora P.N.M. l-a sunat pe martorul C.I., care deținea o dubiță de transport mărfuri, și care a mai ajutat-o anterior pe această martoră, solicitându-i să efectueze niște transporturi la locuința din C.M.A. C.I. i-a solicitat martorului T.V.A. să îl ajute să încarce și să transporte niște bunuri din G. în C.M.A. Drept consecință, în seara zilei de 16 octombrie 2010 o parte dintre produsele depozitate anterior de către inculpați în incinta halei din com.G., au fost duse în localitatea C.M.A. la locuința martorului C. În acest timp, inculpata S.Z.G. a fost de față când s-au încărcat bunurile, iar apoi când acestea au fost depozitate în comuna C.M.A., a și plătit celor trei martori contravaloarea serviciilor, toți martorii audiați în cauză au arătat că inculpata S.Z.G. a coordonat întreaga activitate de mutare a lucrurilor, ea fiind cea care a dispus ce anume bunuri se încarcă și care nu.

Instanța de fond a reținut că apărarea inculpatei S.Z.G. potrivit căreia această activitate nu a avut ca scop ascunderea unor substanțe de eventualele percheziții domiciliare, cu atât mai mult cu cât o parte din lucruri a rămas în continuare în hala de la G., ci doar eliberarea halei, în vederea efectuării acolo a unor lucrări de renovare, zugrăvire, etc., este de circumstanță, deoarece nu s-a dovedit susținerea inculpatei S.Z.G. în sensul că aceeași echipă care a efectuat renovările și în noua hală achiziționată de familia P. urma să-i efectueze și ei lucrări similare, deoarece acele lucrări au fost efectuate de către soțul martorei P.N.M. Apoi, din hala de la G., au fost îndepărtate cu prioritate, substanțele deținute în contra dispozițiilor legale, fiind lăsate acolo aparatele ce nu fuseseră folosite până atunci, știind că din simpla deținere a acestora nu ar putea decurge vreo acuzație de natură penală.

În contextul dispariției inculpatului S.G.M. și a efectuării perchezițiilor domiciliare, inculpata S.Z.G. i-a propus martorei A.D.M. să cumpere imobilul situat în Cluj-Napoca, str. O., în schimbul sumei de 100.000 euro și cu toate că martora, așa cum declară, nu văzuse cum arată bunul respectiv în realitate, ci doar în câteva fotografii pe care i le arătase inculpata S.Z.G. după achiziționarea acelui imobil, în ianuarie 2010, și că nu dispunea de suma respectivă de bani, la data de 22 octombrie 2010 s-a realizat tranzacția între cele două. Astfel, martora A.D.M. s-a deplasat din municipiul Zalău în municipiul Cluj-Napoca împreună cu fratele inculpatei, numitul S.G.M., a semnat contractul de vânzare cumpărare din 22 octombrie 2010, autentificat de către notarul public C.M.L., în conținutul căruia s-a consemnat faptul că i-a plătit inculpatei integral prețul pentru imobilul respectiv. Concomitent cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare a fost perfectată și semnată o procură specială prin care martora A.D.M. îl împuternicea pe numitul S.G.M. să semneze contractul de vânzare cumpărare în formă autentică privind același imobil. Cu toate că teoretic martora a devenit proprietara imobilului amintit, deși anterior semnării contractului aceasta nu văzuse cum arată în fapt investiția realizată, respectiv casa și terenul de pe str. O., nici după semnarea convenției martora nu a fost împinsă de curiozitate să vadă măcar atunci cel puțin locația unde erau situate acestea. În fața instanței de judecată, martora a arătat că, deși în conținutul contractului de vânzare cumpărare încheiat în formă autentică s-a stipulat faptul că a plătit integral prețul, acest lucru nu s-a realizat nici până la data ascultării sale.

Cu ocazia audierii sale în fața organelor de urmărire penală, inculpata a arătat că în cursul anului 2009, fiul său, inculpatul S.G.M. a început să se ocupe cu comerțul cu plante etnobotanice și accesorii și chiar cu prelucrarea plantei cunoscută popular sub denumirea „lumânărică”. Inculpata a precizat că prelucrarea plantei respective s-a realizat cu ajutorul numitului D.T. în imobilul din localitatea C., jud. Sălaj, unde cei doi au folosit mai multe tăvi de tablă, de mari dimensiuni, acetonă și substanțe cristaline, acesta fiind motivul pentru care la perchezițiile domiciliare au fost găsite diferite cantități de „chill”. Inculpata a arătat că intenționa ca împreună cu fiul ei să dezvolte o afacere legată de „produse bio”, sens în care a achiziționat hala situată în comuna G., jud. Cluj, unde a depozitat diferite utilaje, diverse substanțe și soluții, pe care a recunoscut că ulterior le-a mutat la locuința martorului C.V., de unde au fost ridicate de organele de poliție. Totodată, inculpata a arătat că a mutat bunurile ce erau depozitate în imobilul din Cluj-Napoca, str. O., jud. Cluj în hala din com. G., întrucât trebuia să elibereze casa pe care i-o vânduse învinuitei A.D.M.

În fața instanței de judecată, inculpata S.Z.G. a declarat că înțelege învinuirile ce i se aduc, dar că nu este vinovată de comiterea faptelor de care este acuzată, deoarece nici măcar denumirea substanțelor vehiculate nu poate să le rețină și nu-i sunt cunoscuți termenii folosiți acolo, arătând că singura ei vină în raport de situația în care s-a ajuns, este una morală că nu a cunoscut îndeaproape activitatea fiului său, care avea o stare psihică proastă de mai mulți ani. În condițiile în care în anii liceului i s-a recomandat inculpatei, de către un psiholog, să-l îndrume spre cercetare sau spre studii în străinătate, însă el fiind singurul ei copil, din egoism, nu a luat în calcul această variantă. În momentul în care a înființat firma pentru a comercializa substanțe etnobotanice, aceasta personal, fără știrea fiului ei, a dat o listă de 4 pagini cu astfel de substanțe unei doamne polițist care a dus-o la D.I.I.C.O.T. pentru a verifica dacă substanțele respective sunt legale. Primul colet primit de inculpatul S.G.M. a fost verificat după care i-a fost restituit, de unde inculpata a tras concluzia că întreaga activitate este legală. Mai arată că nu a participat nici la momentul la care comercializarea substanțelor din prezentul dosar era legală, la producerea unor astfel de substanțe, de altfel știind că martorul D.T. lucra la producerea acestor substanțe în C., unde se afla mama inculpatei, în timp ce ea era la Zalău iar fiul său la Cluj, a ținut să discut cu acest om (adică D.T.) pentru a afla ce fel de caracter este. Mai mult, chiar l-a certat pe fiul ei, inculpatul S.G.M., că a adus un străin în casa mama ei, care locuiește singură și este o femeie bătrână. Discutând cu acest D.T. inculpata S.Z.G. și-a dat seama că acesta nu este un om de cea mai bună calitate, chiar el mărturisind că în trecut a avut probleme cu D.I.I.C.O.T. deoarece cultivase cannabis, însă a scăpat destul de onorabil de aceste acuzații.

Instanța de fond a reținut că în urma activității desfășurate de firma fiului său, cei doi inculpați doreau să deschidă un magazin în Cluj, sens în care inculpata a fost pe la mai multe instituții pentru a obține toate avizele legale necesare, dar atunci a realizat că magazinele de vise din Cluj funcționau, practic, nelegal, deoarece nu era posibilă obținerea vizelor pe care le-a urmărit, întrucât activitatea desfășurată de aceste magazine era pe muchie de cuțit.

S-a mai precizat că din cantitatea de substanță produsă de D.T. la C., covârșitoare parte a rămas pe stoc fiind mucegăită, aspect remarcat de laborantul care a luat probe din această substanță. O altă parte din substanța respectivă, inculpatul S.G.M. a dus-o în Cluj, ca urmare a faptului că doreau să deschidă acel magazin, și în vederea valorificării. În legătură cu aparatura achiziționată de la SC N. SRL a arătat că reprezentanții SC S.I. SRL și SC B.F.C. SRL cunoșteau despre aceste achiziții, fiind vorba doar de câteva facturi.

Aceste aparate au fost achiziționate în ideea, discutată de cei doi inculpați, de a deschide o microproducție de produse bio, pe bază de plante, extracte de plante, în combinație cu produse apicole, având în vedere că și fratele inculpatei se ocupă cu o astfel de activitate. Chiar s-a sfătuit cu fratele ei să se orienteze spre o astfel de producție și să obțină finanțări europene pentru a-l canaliza pe fiul său spre o asemenea ocupație. În legătură cu hala de la G., inculpata S.Z.G. a arătat că a încheiat convenția cu P.N.M.

în luna august 2010 iar în vremea respectivă aceasta s-a angajat să mute lucrurile din hală în trei săptămâni. Soții P. cumpăraseră o hală pentru care și inculpații S. și-au manifestat interesul de a o cumpăra, însă amplasarea ei nu era propice afacerilor ce urma să le dezvolte. După ce hala cumpărată de P.N.M. urma să fie amenajată lucrările de amenajare s-ar fi mutat în hala achiziționată de cei doi inculpați. Văzând că este luna octombrie deja și P.N.M. nu mutase încă lucrurile, inculpata a dojenit-o pe aceasta, în contextul în care se sfătuise cu fratele său, ce să facă cu toate lucrurile mutate într-o încăpere din hală, în condițiile în care inculpatul S.G.M. plecase deja din țară și cu atât mai mult cu cât lucrările de amenajare urmau să înceapă în hala cumpărată.

Astfel a vorbit cu martora P.N.M. care cunoștea localnicii, să mute lucrurile din acea încăpere din hală într-un alt loc. P.N.M. a fost cea care a vorbit cu ceva localnici astfel încât au fost încărcate trei dubite cu aprox. 60 de cutii, saci, flacoane de metal și alte recipiente cu alte substanțe, tăvi, etc. precum și utilaje. Cutiile erau nedesfăcute astfel încât nu știa practic ce conțineau. De asemenea și utilajele se aflau ambalate în cutii fără să știe măcar cum arată, aflându-se în ambalajele în care au fost livrate de furnizori.

Este real că în momentul în care s-a prezentat să vadă hala i-a spus numitei P.N.M. că se numește M.G., acest lucru făcându-l în contextul în care în anul 2009 fiul său a fost bătut crunt iar la domiciliu s-au prezentat ceva indivizi care i-au adresat niște amenințări aceștia căutându-l pe inculpat. Acest lucru s-a întâmplat în septembrie 2009, la locuința din Zalău, iar prin iulie 2010 a auzit niște indivizi care ieșeau de la subsolul casei de pe strada O. și mai târziu a mai văzut încă un individ.

Inculpata a mai susținut că în hala de la G. nu s-a desfășurat o activitate concretă și că în această locație a fost în total de maxim 5-6 ori de la momentul vizionării halei și până la momentul mutării lucrurilor. De altfel în spațiul folosit de cei doi inculpați, lucrurile erau puse de-a valma, atrăgându-i atenția fiului său să facă ordine între acestea, pentru a vedea în ce măsură se poate apuca de treabă.

Casa de pe strada O. au achiziționat-o tot în ideea dezvoltării unei afaceri, însă inculpatul nu a fost mulțumit de această achiziție, nu-i plăcea casa respectivă și i-a spus în repetate rânduri că nu realizările materiale pe care inculpata s-a străduit să i le ofere îl pot face fericit. În acest context, inculpata S.Z.G. a hotărât să vândă casa și să cumpere o hală unde urma să dezvolte afacerea cu produse bio. De altfel vecinilor săi de pe O. le-a cerut încă din aprilie-mai 2010 să-i caute un potențial cumpărător.

Cu privire la imobilul de pe strada O., inculpata a arătat că în decembrie 2009 a perfectat o înțelegere verbală cu vânzătorii, iar în februarie 2010 s-au întocmit actele translative de proprietate, prețul plătit pentru această casă a fost de 140 mii de euro, banii provenind din vânzarea aproximativ a 1,3-1,5 ha teren, ce a avut loc în anii 2008-2009, iar restul banilor au provenit practic din economiile sale de-a lungul timpului, realizate din venituri salariale precum și din speculații comerciale decurgând din cursul euro.

În subsolul imobilului de pe O. erau depozitate substanțele achiziționate de inculpatul S.G.M., de la SC N. SRL.

Inculpata a mai susținut că urmele de foc descoperite în curtea imobilului de pe str. O. nu au nici o legătură cu acuzațiile care li se aduc celor doi, deoarece pur și simplu a incendiat unele obiecte, respectiv cutii de carton, distruse ca urmare a inundațiilor și ca urmare a curățeniei pe care a făcut-o în tot imobilul. Au fost incendiate cărți, jucării, mai multe lucruri nefolositoare provenite de la fostul proprietar. Acest imobil a fost înstrăinat în octombrie 2010.

Hala de la G. a achiziționat-o cu suma 170 mii euro din care a achitat 160 de mii euro, 60 de mii de euro erau ai inculpatului S.G.M., iar restul reprezentau banii săi.

A mai declarat că îl cunoaște pe martorul B.C. și știe că acesta ar fi fost angajat de fiul său pentru a efectua ceva activitate de cercetare, acest lucru l-a aflat chiar de la B.C., deoarece în urma activității de cercetare dezvoltată de acesta, rezulta un miros care se simțea și în curte și care putea ajunge în vecinătate, deși nici un vecin nu s-a plâns. I-a cerut martorului să înceteze activitățile desfășurate, însă i-a răspuns obraznic că fiul ei l-a angajat. În urma activității desfășurată de martorul B.C. a rezultat un praf roz-gălbui nedefinit, fără să știe ce fel de substanță reprezintă aceasta.

Nu are nici o legătură cu SC R.G. SRL, nu a lucrat niciodată la această firmă, nu a deținut ștampila acestei firme. L-a întrebat și inculpat dacă cunoaște ceva despre acest lucru dar el i-a spus că a găsit-o, referindu-se la ștampilă, însă răspunsul lui nu a edificat-o nici pe ea, dar nici nu a mirat-o, prin prisma comunicării existente între cei doi.

Inculpata a mai declarat că știe că a fost achiziționată aparatură din China pe numele firmei fratelui său SC S.S. SRL, și că niciodată nu a vândut sau încercat să vândă substanțe psihotrope legale sau ilegale, nu are pregătire de chimie sau de farmacist deși în presă s-a speculat că în calitatea sa de farmacist l-a ajutat pe fiul său în activitățile ce i se impută.

A declarat de asemenea inculpata că în ultimii 4-5 ani a fost la C. de 4-10 ori pe an, în condițiile în care se deplasa mai mult vara, deoarece iarna mama sa locuia la cu ea la Zalău. Vizitele de la C. erau scurte, pur și simplu pentru a verifica dacă mama sa este în regulă.

Ca urmare a discuției cu D.T., în septembrie 2009, și într-un moment de furie nebună, a incendiat tot ce a găsit, nici nu știe ce anume era exact, dar știe că D.T. lăsase o dezordine de nedescris. În primăvara anului 2010, când mama ei a revenit la domiciliul din C., în cadrul curățeniei de primăvară, a ars mai mulți saci ce erau într-o magazie. Este posibil să se fi întâmplat chiar mai târziu dar știe că a întrebat-o pe ea ce să facă cu respectivele lucruri, iar ea i-a spus să ardă tot.

Cu reprezentanții SC N. SRL, inculpata susține că a avut 3-4 discuții strict amicale, la o cafea, vorbindu-le despre proiectele sale de a face produse bio, iar numita S.D.M. a fost personal interesată de o eventuală colaborare. De asemenea această martoră i-a atras atenția să facă ceva pentru fiul ei, care suferă în mod evident. Mutarea lucrurilor din hala de la G. a avut loc pe timp de zi, iar persoanele care au ajutat la mutare au fost convocate de martora P.N.M., inculpata necunoscând localnicii.

Niciodată aceasta nu a deținut cunoștințe de prepararea substanțelor ce fac obiectul judecății de față. L-a văzut pe D.T. la un moment dat că trecea plantele prin ceva blendere după care le amesteca cu ceva într-un vas de inox.

Din discuțiile avute cu fiul său a înțeles că cill-ul are un mod rudimentar de preparare și nu implică un proces de fabricare elaborat..

Inculpata a mai declarat că în urma agresiunii suferite de fiul ei în septembrie 2009, a observat o schimbare radicală în comportamentul acestuia, dominat de lipsa oricărei voințe și de anxietate. De asemenea se simțea și fizic rău, dezvoltând un comportament complet antisocial, în sensul că încerca să evite sau mai degrabă îl speria orice interacțiune umană asupra căreia nu era avizat. Pe tot parcursul anului 2010, preocuparea principală a inculpatei fost aceea de a găsi pentru fiul său un tratament psihiatric adecvat.

Inculpata a mai susținut că fiul său inculpatul S.G.M. nu a participat la activitatea de incendiere a lucrurilor arătate și nici la cea de mutare. La mutarea lucrurilor de pe strada O. la hala din G., crede că a participat și inculpatul împreună cu prietenul său, numitul C.D.

Inculpata a declarat că nu a observat vreo creștere substanțială și înfloritoare a veniturilor realizate de inculpatul S.G.M., dimpotrivă, acestuia îi erau străine orice deziderate legate de prosperitatea materială.

În legătură cu aparatele și mașinăriile descoperite la perchezițiile domiciliare realizate în locațiile folosite de către inculpați, în faza de urmărire penală au fost întocmite două adrese către Universitatea de M.F. Cluj - Facultatea de F. și respectiv Universitatea B.B. Cluj - Facultatea de I.C., prin care s-a solicitat celor două instituții de învățământ superior, examinarea de către specialiști, a utilajelor ridicate cu ocazia efectuării perchezițiilor domiciliare în locațiile utilizate de către inculpatul S.G.M. și stabilirea de către aceștia a destinației posibile a aparaturii identificată cu această ocazie. Din nota de constatare din data de 09 noiembrie 2010, întocmită de către Universitatea de M.F. Cluj - Facultatea de F., a rezultat faptul că aparatura identificată cu ocazia perchezițiilor domiciliare și examinată, este aparatură de laborator pentru sinteza chimică și pentru purificarea substanțelor chimice sintetizate, în marea ei majoritate. În aceeași notă s-a precizat că aparatele cu inscripția „M.M.”, mașina de pastilat și aparatul cu inscripția „F.C.M.”, reprezintă o linie tehnologică la nivel de laborator pentru prepararea de comprimate neacoperite, comprimate acoperite cu film polimeric (comprimate filmate) și comprimate acoperite cu zahăr (drajeuri). În cadrul aceleași note s-a precizat că această linie tehnologică poate fi folosită pentru a obține comprimate în șarje de 500 grame - 4 kilograme în două etape: omogenizarea amestecului de pulberi cu ajutorul aparatului „M.M.”, comprimarea (pastilarea) amestecului de pulberi cu ajutorul mașinii de pastilat și acoperirea comprimatelor cu filme polimerice cu ajutorul aparatului cu inscripția „F.C.M.” - linie care este similară cu ceea ce dețin producătorii de medicamente în laboratoarele de cercetare pentru dezvoltarea proceselor tehnologice de preparare a comprimatelor.

Din nota de constatare din data de 11 noiembrie 2010 întocmită de către Universitatea B.B. Cluj - Facultatea de I.C., a rezultat faptul că aparatele și sticlăria examinată pot fi utilizate atât la nivel de laborator, cât și la instalații pilot, adică de mic tonaj, pentru obținerea de substanțe cu valoare înalt adăugată, respectiv produse chimic.

Cu privire la apărările inculpaților este necesar să subliniem că acestea nu sunt verificate de alte mijloace de probă de la dosar, și nu reprezintă o argumentație logică. Astfel, inculpatul S.G.M. a susținut că a produs substanțe aflate sub control național, doar în perioadele de timp în care deținerea sau comercializarea acestora, era legală, apărare ce este în mod evident contrazisă de cantitățile mai mult decât însemnate de substanțe interzise, găsite la locațiile folosite de inculpat, și anume circa 13,91 kilograme de salvinorin A, 1,4 grame etcatinonă, 10 grame mitraginină, 11 ml ketamină, 84,562 kilograme 2C-C, fie droguri de mare risc, respectiv cantitatea de aproximativ 79 kilograme fragmente vegetale care conțin JWH018 și 3 kilograme substanță pură care conține JWH018, cantitatea de aproximativ 5,611 kilograme JWH073 și JWH250, cantitatea de aproximativ 11,879 kilograme fragmente vegetale în care s-a pus în evidență DMT, cantitatea de aproximativ 199,74 kilograme lichid DMT, cantitatea de 10 doze LSD, cantitatea de aproximativ 65 grame în care s-a pus în evidență CP47,497-C8,cantitatea de aproximativ 17 ml în care s-a pus în evidență 2C-B și 34,7 kilograme lichid în care s-a pus în evidență 2C-B și cantitatea de 0,1 grame mefedronă.

Apoi, numiții C.D. și L.A.A. au declarat, în faza de urmărire penală și în cea de judecată că au primit de la inculpatul S.G.M., în vederea distribuirii, cantități importante de chill, ulterior datei de 15 februarie 2011, chill care conținea ca și substanță activă JWH018 și JWH073 și JWH250. Din întreg materialul probator de la dosar reiese că singura sursă de chill a celor doi era inculpatul S.G.M.

Martorul B.C. a relatat în fața organelor de urmărire penală, că în casa de pe strada O., unde experimenta cu privire la substanțe catalogate ca drog de risc și de mare risc a văzut, nota bene, începând cu martie 2010, tăvi imense, sprijinite pe niște pari de lemn, pe care se afla întinsă o materie vegetală, adică lumânărica, impregnată probabil cu substanța activă și cu solventul, pusă la uscat. De asemenea martorul B.C. a relatat că în casa de pe strada O. a văzut-o de mai multe ori pe martora L.A.A. care se prezenta acolo pentru a lua chill, în vederea distribuirii.

Același martor a mai arătat că inculpatul S.G.M. era preocupat de obținerea unor cantități din ce în ce mai mari de droguri, prin intermediul sintezelor pe care le realiza martorul.

Un alt argument este reprezentat de diversitatea și natura aparaturii destinată unei linii de microproducție, care a fost descoperită în mai multe locații folosite de către inculpați, și care nu s-a dovedit a fi trebuincioasă în viitoarele și ipoteticele afaceri cu produse bio, ori cu produse apicole. Într-o definiție sumară găsită pe net pentru termenul „bio”, destul de uzitat în prezent, rezultă că acest cuvânt are semnificația de ecologic, 100% natural, ori asta presupune lipsa oricăror procese chimice, artizanale, create de mintea și priceperea omului.

Așa cum rezultă din declarația dată de numitul C.D., în faza de judecată, în cursul anului 2010, inculpatul S.G.M. s-a folosit datele sale personale pentru a primi colete expediate din străinătate și care conțineau fie substanțe, fie plante folosite ulterior în activitatea de fabricare a drogurilor. De altfel inculpatul s-a folosit și de numele altor persoane, printre care amintim I.A. Este real că unele dintre aceste substanțe s-au dovedit a nu fin dintre cele prevăzute de Legea nr. 143/2000, însă puținele cunoștințe de chimie deținute de inculpat, l-au determinat pe acesta să fie precaut și să nu intre în colimatorul organelor ce controlau o asemenea activitate.

În toamna anului 2010, în pofida susținerilor sale că activitatea de preparare pe care o desfășura era legală, inculpatul a mutat „laboratorul” din imobilul din Cluj-Napoca de pe str. O., deoarece nu dorea ca activitatea sa să fie descoperită de vecini, într-o locație izolată, respectiv Ferma nr. F1. din com. G., jud. Cluj, unde s-a prezentat cu un alt nume și a cerut în mod expres atât el cât și mama sa să nu fie deranjați și să poată folosi un spațiu excedentar, tocmai pentru a nu permite nici unei persoane să vadă cu ce anume se ocupă.

Instanța de fond a arătat că apărarea inculpaților, în sensul că mutarea acestor lucruri s-a datorat faptului că trebuiau să elibereze spațiul pentru martora A.D.M., nu este susținută de cursul evenimentelor și nici de probele de la dosar, în contextul în care această mutare s-a petrecut cândva prin luna septembrie, iar vânzarea imobilului situat pe strada O. s-a perfectat de abia la data de 22 octombrie 2010. Pe de altă parte, martora A.D.M., cunoscând condițiile concrete în care s-a desfășurat tranzacția translativă de drepturi de proprietate, nu a emis niciodată pretenții cu privire la punerea în posesie efectivă asupra imobilului respectiv, că din declarațiile date de inculpat, ca și din cele date de numiții L.A.A. și C.D., rezultă că din anul 2007 inculpatul a deținut, în vederea consumului propriu, droguri, de risc sau de mare risc, din cele găsite în locațiile folosite de acesta.

S-a reținut că fapta inculpatului S.G.M., care începând cu data de 15 februarie 2010, fără a se putea stabili cu exactitate data, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a produs, a fabricat, a preparat, a procurat, a pus în vânzare, a efectuat alte operațiuni privind circulația drogurilor și a deținut în scopul revânzării următoarele substanțe; cantitatea de aproximativ 79 kilograme fragmente vegetale care conțin JWH018 și 3 kilograme substanță pură care conține JWHO18, cantitatea de aproximativ 11,879 kilograme fragmente vegetale în care s-apus în evidență DMT, cantitatea de aproximativ 199,74 kilograme lichid DMT, cantitatea de 10 doze LSD, cantitatea de aproximativ 65 grame în care s-a pus în evidență CP 4 7, 497-C8, cantitatea de aproximativ 17 ml în care s-a pus în evidență 2C-B și 34,7 kilograme lichid în care s-a pus în evidență 2C-B și cantitatea de 0,1 grame mefedronă, substanțe care sunt droguri de mare risc ce regăsesc pe Tabelul Anexă nr. I și II la Legea nr. 143/2000, cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 6/2010 și H.G. nr. 575/2010, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. și ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a mai arătat că fapta inculpatului S.G.M., care începând cu data de 15 februarie 2010, fără a se putea stabili cu exactitate data, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale a produs, a fabricat, a preparat, a procurat, a pus în vânzare, a efectuat alte operațiuni privind circulația drogurilor și a deținut în scopul revânzării următoarele substanțe; cantitatea de aproximativ 13,91 kilograme de salvinorin A, 1,4 grame etcatinonă, 10 grame mitraginină, 11 ml ketamină, 84,562 kilograme 2C-C, substanțe care sunt droguri de risc ce regăsesc pe Tabelul Anexă nr. III la Legea nr. 143/2000, cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 6/2010 și H.G. nr. 575/2010, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. și ped. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, fapta inculpatului S.G.M., care în cursul anului 2010, după data de 15 februarie 2010, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a deținut și a consumat singur sau împreună cu alte persoane, în mod repetat salvinorin A, etcatinonă, mitraginină, ketamină, 2C-C, substanțe care se regăsesc pe Tabelul Anexă nr. III la Legea nr. 143/2000, cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 6/2010 și H.G. nr. 575/2010, și care se consumă în diferite variante, reprezentând droguri de risc, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de deținere de droguri de risc fără drept pentru consum propriu prev. și ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Tot astfel, fapta inculpatului S.G.M., care în cursul anului 2010, după data de 15 februarie 2010, în baza aceleiași rezoluții infracționale, a deținut și a consumat singur sau împreună cu alte persoane, în mod repetat JWH018, JWH073, JWH250, DMT, LSD, CP47,497-C8, 2C-B și mefedronă, substanțe care se regăsesc pe Tabelele Anexă nr. I și II la Legea nr. 143/2000, cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 6/2010 și H.G. nr. 575/2010, și care se consumă în diferite variante, reprezentând droguri de mare risc, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de deținere de droguri de mare risc fără drept pentru consum propriu prev. și ped. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

Instanța a reținut, la încadrarea juridică a celor patru infracțiuni legate de droguri și aplicarea dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, avându-se în vedere că în faza de urmărire penală inculpatul S.G.M. a făcut un denunț cu privire la o persoană din mun. Timișoara care ar fi consumator de droguri, persoană căreia i-a indicat numele și prenumele și, în termeni destul de preciși, adresa.

În rechizitoriul întocmit de D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj s-a arătat că procurorul nu a reținut aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000, deoarece datele de identificare date de inculpat nu sunt suficiente pentru a conduce la identificarea reală a persoanei și la tragerea la răspundere penală a acesteia.

S-a apreciat că cele reținute de procuror nu corespund spiritului art. 16 din Legea nr. 143/2000, în condițiile în care inculpatul a indicat persoana respectivă cu nume, prenume și adresă de domiciliu. Revenea organelor de urmărire penală sarcina de a face minime cercetări, în condițiile în care au la îndemână toate pârghiile necesare pentru obținerea tuturor datelor de identificare. Dacă s-ar fi făcut aceste cercetări și în urma lor s-ar fi stabilit că, într-adevăr, datele furnizate de inculpat nu corespund realității, fiind inventate de acesta, atunci într-adevăr nu este aplicabil art. 16, dar atunci când organele de urmărire penală nu au făcut aceste cercetări, din comoditate, în condițiile în care aveau la îndemână nume, prenume și o adresă, nu se poate reține că inculpatul nu a furnizat date suficiente. Prin urmare, în speța de față, faptul că față de persoana respectivă nu s-a început urmărirea penală, nu-i este imputabil inculpatului, reieșind clar că urmărirea penală nu a fost începută din motive operative, ce țin exclusiv de capacitatea și competența organelor de urmărire penală.

Potrivit art. 16 din Legea nr. 143/2000, persoana care a comis una dintre infracțiunile prevăzute la art. 2-10, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege. În speță au fost îndeplinite toate condițiile necesare pentru ca inculpatul să beneficieze de reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă, deoarece faptul că nu s-a început urmărire penală împotriva persoanei față de care a formulat denunț inculpatul S.G.M. nu se datorează faptului că informațiile furnizate de acesta nu s-au putut verifica sau că ar fi fost complet eronate, ci unor situații care nu au legătură cu voința inculpatului de a facilita identificarea acelei persoane și apoi tragerea ei la răspundere penală. Drept consecință, instanța a admis cererea de schimbarea a încadrării juridice formulată de inculpatul S.G.M. prin apărătorul său, și la încadrarea juridică a infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (1), (2), art. 4 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 16 din Legea nr. 143/2000.

S-a mai reținut că fapta inculpatului S.G.M., care în cursul anului 2010, a deținut fără drept un pistol marca E.S. și 17 cartușe, care în urma examinării de către specialiștii din cadrul I.PJ. - Serviciul Criminalistic, s-a stabilit că sunt în stare de funcționare și fac parte din categoria armelor pentru care este nevoie de autorizație în sensul cerut de Legea nr. 295/2004, a întrunit elementele constitutive ale infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. și ped. de art. 279 alin. (1) C. pen.

În ceea ce o privește pe inculpata S.Z.G., ca urmare a analizării probatoriului administrat, instanța a ajuns la concluzia existenței vinovăției acesteia la comiterea unor fapte penale, dar într-o altă formă de participație decât cea reținută prin actul de trimitere în judecată.

Astfel, s-a reținut din declarațiile martorilor L.A.A. și C.D., prieteni apropiați ai fiului inculpatei, și singurele peroane care aveau acces în imobilul de pe strada O., că inculpata avea cunoștință despre genul de activitate prestată de fiul său, fără ca martorii să poată spune cu precizie dacă inculpata avea cunoștință despre caracterul legal sau ilegal a substanțelor pe care le prepara, experimenta, producea și comercializa fiul său. Tabelele anexă la Legea nr. 143/2000, și care împart drogurile în două categorii, droguri de risc și de mare risc, reprezintă norme de drept penal, făcând parte intrinsecă din textele incriminatoare prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din legea mai sus amintită. Cunoașterea legii penale reprezintă o obligație a oricărui cetățean, iar necunoașterea legii penale (respectiv a caracterului legal ori ilegal a substanțelor de care se ocupa inculpatul S.G.M.) sau cunoașterea greșită a acesteia (și anume nediferențierea între droguri de risc și de mare risc), nu reprezintă o eroare de fapt, în sensul cauzei de înlăturare a caracterului penal al faptei prev. de art. 51 C. pen., deoarece chiar alin. (4) al acestui text de lege prevede că necunoașterea legii penale, ori cunoașterea greșită a ei, nu înlătură caracterul penal al faptei, și deci nici răspunderea juridică a făptuitorului.

În sensul existenței vinovăției inculpatei este faptul că, în cursul anului 2010, atât înainte de apariția O.U.G. nr. 6/2010, cât mai ales după, inculpata, în numele unor societăți comerciale ale căror date și ștampile le deținea, ca urmare a funcției de contabil pe care a exercitat-o în folosul acestora, a achiziționat de la SC N. SRL Cluj, așa cum reiese din declarația martorei S.D.M., cantități importante de substanțe chimice cu regim special, instrumentar de laborator, pentru care întotdeauna a plătit numerar sume mari de bani, pretextând că nu este de acord ca anumite sume să le achite furnizorului prin transfer bancar, pentru a evita comisioanele, ori că societățile beneficiare ar fi avut ceva probleme cu TVA-ul. Din declarațiile reprezentanților societăților comerciale respective a rezultat faptul că nu au avut cunoștință și nu au avut nici o înțelegere cu inculpata S.Z.G. să se folosească de datele și ștampilele respective în relațiile comerciale cu SC N. SRL Cluj. Mai mult, declarațiile acestor martori confirmă că prin atitudinea sa, inculpata a avut reprezentarea faptei comise în sensul că deși avea posibilitatea să achiziționeze produsele respective pe firma fiului său, SC E. SRL, a preferat să se folosească de mai multe societăți comerciale care fie nu aveau activitate, fie nu aveau sediul social sau punctul de lucru în Cluj-Napoca, sau fie nu mai aveau nici o legătură cu inculpata.

S-a arătat că inculpata nu a reușit să demonstreze, în mod logic, de ce a fost necesară utilizarea datelor altor firme pentru achiziționarea de consumabile ori aparatură de laborator, dacă ea și fiul ei s-ar fi pregătit, așa cum a pretins, să deschidă o afacere cu produse bio. De altfel, inculpata nu a întreprins nici cel mai mic demers pentru accesarea fondurilor europene în vederea dezvoltării activității comerciale pretextate.

Totodată inculpata a fost cea care a apus la dispoziția reprezentantei SC N. SRL datele numitului T.D., pentru completarea unor declarații necesare la achiziționarea unor produse contralate de furnizor. De asemenea, inculpata a fost cea care, la propunerea fiului său, a găsit locația din com. G., jud. Cluj, unde încă de la început s-a prezentat cu un alt nume, acela de „M.G.”, susținând că se ocupă cu produse apicole și i-a cerut martorei P.N.M. să izoleze o parte din hală care era folosită de către cei doi. Din depoziția martorei P. a rezultat că în perioada respectivă cei doi inculpați au desfășurat diferite activități în incinta halei, nu au fost însoțiți de alte persoane și că la un moment dat a văzut-o pe inculpată cu un vas de glicerina sau de miere, susținând că prepară medicamente pentru albine, deși această variantă de apărare, din nou nu este susținută de vreo probă de la dosar. Adică intervine firesc întrebarea ce anume prepara inculpata, pentru ce sa cine, și unde erau albinele pentru care ar fi preparat medicamentele, cunoscut fiind că aceasta nu dezvoltase până la momentul respectiv și nici după vreo afacere legată de farmacia veterinară.

Cu privire la corecta încadrare juridică a faptelor s-a arătat că în toate activitățile pe care le-a desfășurat, inculpata S.Z.G. nu a manifestat o voință proprie, ci a acordat un ajutor necondiționat și statornic, fiului său, inculpatul S.G.M. Astfel, din cercetarea judecătorească desfășurată a rezultat cu adevărat că inculpata nu deținea nici cele mai vagi cunoștințe legate de substanțele deținute ori preparare de fiul ei, ceea ce nu o apără de răspunderea penală, dar ea acționa la cererea fiului ei, la comanda acestuia, care cunoștea rețetele pentru o parte din substanțele datele chimice necesare cel puțin pentru prepararea chill-ului, astfel că, îi trasa inculpatei sarcini exacte pe care aceasta le urma.

Martora L.A.A. a declarat că, personal, crede că inculpata S.Z.G. știa că fiul ei se ocupă cu traficul de droguri, deoarece ducea lucruri (în sensul de substanțe) de colo-colo, și că a perceput-o pe aceasta ca pe o mamă foarte protectoare cu copilul ei, și care îi oferea acestuia necondiționat orice ajutor.

Martorul C.D. a relatat, în același sens, că inculpata S.Z.G. era aproape în permanență cu fiul ei, că posibil să fi știut ce face S.G.M., deoarece muta lucruri (în același sens, de substanțe) de acolo-acolo, în condițiile în care toată casa stătea în mâinile ei. Nu ar putea să spună dacă a avut vreun aport la activitatea desfășurată de inculpatul S.G.M. și în ce a constat acesta, dar dacă a existat nu a fost un aport propriu, datorat voinței clare și precise a acesteia.

S-a arătat că singura probă de la dosar care ar crea ideea unor acte de executare a infracțiunilor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata, reprezintă declarația martorei P.N.M., potrivit căreia, după ce cei doi inculpați au achiziționat hala de la G., inculpata i-a cerut permisiunea acestei martore să încălzească pe caloriferul din biroul ei o oală în care s-ar fi aflat glicerină sau miere, sau și una și alta. Chiar dacă manopera efectuată de inculpată, reală desigur, s-a subsumat ideii de preparare a unor droguri, actul în sine executat de inculpată, pe lângă faptul că nu reprezintă inițiativa și voința proprie a inculpatei, nu poate, în sine să conducă la prepararea chill-ului, ci reprezintă doar o componentă nesemnificativă a acestui proces, și mai mult, un ajutor dat inculpatului S.G.M. la desăvârșirea acțiunii începute de acesta, cu atât mai mult cu cât, în ziua respectivă, așa cum declară martora mai sus amintită, ambii inculpați au sosit la hala de la G., situată în incinta F., însă nu știe dacă la momentul la care inculpata i-a solicitat permisiunea de a încălzi acea oală, inculpatul se mai afla sau nu în partea de hală închisă de inculpații S.

Celelalte activități desfășurate de inculpată și descrise mai sus, se circumscriu noțiunii de ajutor dat inculpatului, concomitent cu actele de executare a infracțiunilor de trafic de droguri de risc și de mare risc desfășurate de acesta.

Pe cale de consecință, în baza art. 334 C. proc. pen. instanța a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor pentru care a fost trimisă în judecată inculpata S.Z.G., respectiv din infracțiunea de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea de complicitate la trafic de droguri de mare risc prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și din infracțiunea de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea de complicitate la trafic de droguri de risc prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-a reținut că fapta inculpatei S.Z.G., care începând cu data de 15 februarie 2010, fără a se putea stabili cu exactitate data, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale l-a ajutat pe inculpatul S.G.M., fiul său să prepare, să producă, să fabrice, să procure, să pună în vânzare, și să efectueze alte operațiuni privind circulația drogurilor și să dețină în scopul revânzării următoarele substanțe: cantitatea de aproximativ 13,91 kilograme de salvinorin A, 1,4 grame etcatinonă, 10 grame mitraginină, 11 ml ketamină, 84,562 kilograme 2C-C, substanțe care sunt droguri de risc ce regăsesc pe Tabelul Anexă nr. III la Legea nr. 143/2000, cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 6/2010 și H.G. nr. 575/2010, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de droguri de risc prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen.

De asemenea, s-a reținut că fapta inculpatei S.Z.G. care începând cu data de 15 februarie 2010, fără a se putea stabili cu exactitate data, în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale l-a ajutat pe inculpatul S.G.M., fiul său să prepare, să producă, să fabrice, să procure, să pună în vânzare, și să efectueze alte operațiuni privind circulația drogurilor și să dețină în scopul revânzării următoarele substanțe: cantitatea de aproximativ 79 kilograme fragmente vegetale care conțin JWH018 și 3 kilograme substanță pură care conține JWH018, cantitatea de aproximativ 5,611 kilograme JWH073 și JWH250, cantitatea de aproximativ 11,879 kilograme fragmenter vegetale în care s-a pus în evidență DMT, cantitatea de aproximativ 199,74 kilograme lichid DMT, cantitatea de 10 doze LSD, cantitatea de aproximativ 65 grame în care s-a pus în evidență CP47, 497-C8, cantitatea de aproximativ 17 ml în care s-a pus în evidență 2C-B și 34,7 kilograme lichid în care s-a pus în evidență 2C-B și cantitatea de 0,1 grame mefedronă, substanțe care sunt droguri de mare risc ce regăsesc pe Tabelul Anexă nr. I și II la Legea nr. 143/2000, cu modificările aduse prin O.U.G. nr. 6/2010 și H.G. nr. 575/2010, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de droguri de mare risc prev. și ped. de art. 26 C. pen. rap. la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic art. 41 alin. (2) C. pen.

La dozarea pedepselor aplicabile inculpatului S.G.M., instanța de fond a luat în considerare limitele de pedeapsă stabilite de legea specială, și anume închisoare de la 10 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi, închisoare de 3 la 15 ani și interzicerea unor drepturi, închisoare de la 2 la 5 ani și închisoare de la 6 luni la 2 ani sau amendă și respectiv închisoare de la 2 la 8 ani, a ținut seama de faptul că limitele de pedeapsă pentru infracțiunile la legea drogurilor sunt reduse la jumătate, ca urmare a aplicării art. 16 din Legea nr. 143/2000, ca urmare a schimbării încadrării juridice. S-a avut în vedere, cantitatea deosebit de importantă de droguri traficată sau deținută în vederea consumului de către inculpat, numărul foarte mare de persoane implicate în activitatea de trafic și de consum, situate în piramida activității infracționale pe poziții inferioare inculpatului, (numiții C.D., L.A.A., M.D.A. și A.P.F., precum și consumatorii alimentați de aceștia), la varietatea mare de substanțe traficate de către inculpat, la acțiunile alternative ce întră în conținutul infracțiunii de trafic de droguri, inculpatul acționând aproape în fiecare modalitate incriminată de art. 2 din Legea nr. 143/2000.

S-au avut în vedere și motivațiile intrinseci folosite de inculpat, care dorea să găsească tratamente alternative la suferințele de natură psihică, ale sale și ale semenilor săi, ceea ce a condus la concluzia existenței unei imaturități afective în ceea ce privește persoana inculpatului, dezvoltată, desigur, pe cadrul carențat, din punct de vedere sentimental, în care a crescut și a fost educat, lipsit fiind de exemplul parental masculin.

În ceea ce privește scopul deținerii fără drept a acelei arme și a muniției corespunzătoare, instanța de fond l-a apreciat ca justificat, ceea ce nu l-a absolvit pe inculpat de răspundere penală, având în vedere faptul că în cursul anului 2009 a fost victima unei tâlhării, în propria sa casă, de atunci inculpatul fiind foarte rezervat în ceea ce privește contactele interumane, fiind mereu anxios și tulburat.

S-a luat în considerare și persoana inculpatului, care este la o vârstă destul de tânără, nu are antecedente penale, este o persoană instruită și provine dintr-un mediu familial unde educația și instruirea este valorizată corespunzător, și din această perspectivă procesele reeducative au o șansă mai mare de reușită.

În privința inculpatei S.Z.G., la individualizarea pedepselor aplicabile pentru infracțiunile pentru care este aceasta cercetată, instanța a luat în considerare limitele legale de pedeapsă stabilite în legea specială, gradul de pericol social al faptelor comise, constând în acea că inculpata a fost un excelent executant a dorințelor inculpatului, toate chestiunile practice ridicate de dezvoltarea „afacerilor” acestuia, căzând practic în sarcina inculpatei, care avea un simț material-practic mult mai dezvoltat decât cel al inculpatului, și în faptul că nu inculpata a fost creierul și motorul acțiunilor ilicite, contribuția sa reducându-se la a-i acorda ajutor necondiționat inculpatului. Cu toate că de-a lungul timpului aceasta a mai manifestat izbucniri, simțindu-se nemulțumită de activitățile fiului său, inculpata nu a luat, totuși, decizia unei rupturi categorice și iremediabile, dimpotrivă, s-a complăcut să își pună în aplicare, și în slujba dezideratelor inculpatului, în mod eficient, simțul său pragmatic.

S-a avut în vedere că inculpata are o vârstă a maturității depline, până la care s-a bucurat de stimă și apreciere la locurile de muncă, și în rândul prietenilor, a cunoscuților ori a colegilor de muncă, așa cum reiese din declarația martorului C.T., precum și din caracterizările aflate la dosar. De asemenea va ține seama de faptul că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, are studii superioare, și o bună capacitate de înțelegere a consecințelor faptelor în care s-a lăsat implicată.

S-a apreciat că atitudinea și conduita inculpatei anterioară comiterii faptelor se constituie în circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., iar contribuția sa nedecisivă la comiterea faptelor și ajutorul necondiționat acordat fiului său, de înțeles din punct de vedere strict uman, care nu o absolvă de răspundere penală, reprezintă o circumstanță atenuantă facultativă, în sensul art. 74 alin. (2) C. pen.

Cu privire la modalitatea de executarea a pedepsei, instanța a apreciat că sunt întrunite toate condițiile legale impuse de art. 861 C. pen., atât cele referitoare la eventualele condamnări anterioare, cât și cele legate de cuantumul pedepsei în prezent aplicate, precum și condiția referitoare la posibilitatea de reeducare a inculpatei, fără executarea pedepsei.

Dacă celelalte condiții au fost apreciate clare, cu privire la aceasta din urmă instanța de fond a precizat că trecutul fără greșeală al inculpatei, spiritul său pragmatic, mereu adaptat la noile condițiile sociale, studiile și profesiile deținute în trecut, ca și principiile sale de viață, în general structurate în jurul ideii de muncă și instruire, au îndreptățit instanța să considere că reeducarea inculpatei este posibilă chiar fără executarea pedepsei în regim de detenție.

S-a mai arătat că, deși inculpata a cunoscut un eșec în ceea ce privește educația transmisă fiului său, prin faptul că s-a arătat mult prea protectoare și permisivă cu acesta, s-a apreciat că aceste greșeli nu au cum să fie repetate în ceea ce privește propria sa persoană, cu atât mai mult cu cât aceasta are o vârstă la care acumulările principiale și cele legate de valorile sociale cultivate, sunt în prag de sedimentare, fiind prea puțin plauzibil că la o astfel de vârstă un om să se poată schimba fundamental.

Drept urmare, în temeiul art. 861 C. pen. instanța de fond a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei, pe durata termenului de încercare prev. de art. 862 C. pen., stabilit de instanță.

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel D.I.I.C.O.T.- S.T. Cluj și inculpații S.Z.G. și S.G.M.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.- S.T. Cluj a criticat sentința atacată ca fiind nelegală și netemeinică și a solicitat desființarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună, cu privire la inculpatul S.G.M. condamnarea acestuia pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 toate cu aplicarea art. 41, 42 C. pen., cu înlăturarea dispozițiilor 16 din Legea nr. 143/2000.

Cu privire la inculpata S.Z.G., s-a solicitat condamnarea acesteia pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 în forma autoratului și înlăturarea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 C. pen., iar în subsidiar reducerea efectelor acestora, cu executarea pedepsei în regim de detenție.

În motivarea apelului s-a arătat că dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 au fost reținute în mod nelegal de instanță deoarece, desi inculpatul S.G.M. a indicat în declarațiile sale o anumită persoană a cărei activitate ar intra sub incidenta Legii nr. 143/2000, datele au fost insuficiente pentru a se putea permite identificarea și tragerea la răspundere penală a acesteia așa cum cere cumulativ textul prevăzut de Legea nr. 143/2000.

Referitor la inculpata S.Z.G. s-a invocat faptul că s-a probat comiterea de către aceasta a infracțiunii prevăzută de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 în forma autoratului, cu referire expresă la actul privind transportul drogurilor de la Arad în G. și C.M.A., în momentul în care inculpatul era fugit și știa că sunt urmăriți.

Cu privire la individualizarea pedepselor aplicate acesteia s-a arătat că față de multitudinea actelor de trafic de droguri pe care le-a desfășurat reținerea circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 C. pen. este nejustificată și se impune executarea pedepsei în regim de detenție.

Inculpatul S.G.M. a criticat sentința atacată sub aspectul nelegalității și netemeiniciei și a solicitat pronunțarea unei decizii prin care să se dispună în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achitarea sa pentru comiterea infracțiunilor prev. de art. 4 alin. (1) și art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, precum și pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000; schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 279 C. pen. în infracțiunea prev. de art. 134 din Legea nr. 295/2004, reindividualizarea pedepselor pentru infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 și aplicarea unei pedepse neprivative de libertate.

În subsidiar, a solicitat reducerea sancțiunilor aplicate și stabilirea ca modalitate de executare suspendarea sub supraveghere.

Totodată, a mai solicitat înlăturarea dispoziției privind confiscarea sumei de 80.000 de euro.

A mai arătat că nu a fost dovedit scopul deținerii substanțelor, cu excepția declarației sale în care a recunoscut că este consumator de droguri.

A mai invocat că nu s-a probat că ar fi comercializat, oferit sau că a efectuat alte operațiuni cu privire la droguri de risc.

Consideră că baza legală pentru încadrarea acțiunii privind deținerea armei este art. 143 din Legea nr. 295/2004, având în vedere că este o lege specială care privește acest tip de infracțiuni, norma specială având prioritate față de cea generală.

Cu privire la individualizarea pedepselor, atât sub aspectul cuantumului, cât și a modalității de executare, a susținut că deținerea substanțelor prezintă un pericol relativ redus, că au fost comercializate cantități reduse de substanțe interzise și pe o durată scurtă de timp, că multe dintre acestea sunt canabioți sintetici care sunt utilizați pe scară largă în industria medicală, pentru bolnavii de cancer, că o mare parte erau în stare de degradare sau nu puteau fi consumate în starea în care au fost identificate ori prezentau concentrații reduse.

Cu privire la măsura confiscării a invocat faptul că suma de 80.000 de euro nu este probată și că se impune a se dispune doar asupra sumei efectiv probate. În ce privește instrumentele de laborator a arătat că nu au fost folosite și nu rezultă că au fost cumpărate din banii obținuți din traficul de droguri, ci cu bani obținuți din activitățile de comerț anterioare datei de 15 februarie 2010.

Inculpata S.Z.G. a criticat sentința atacată ca fiind nelegală și netemeinică și a solicitat desființarea acesteia și pronunțarea unei decizii prin care să se dispună schimbarea încadrării juridice reținute prin rechizitoriu în infracțiunea de favorizare a infractorului și în temeiul art 11 pct. lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. achitarea sa pentru această faptă și înlăturarea dispoziției cu privire la confiscarea sumei de 80.000 de euro.

În subsidiar, a solicitat reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului pedepsei aplicate.

În motivarea apelului a arătat că nu a cunoscut natura substanțelor și activităților derulate de fiul său, că a efectuat acel transport nu în scopul statuat în art. 2 din Legea nr. 143/2000 pentru că nu a cunoscut natura substanțelor transportate,iar la data respectivă fapta era descoperită, cercetările erau în derulare, participanții arestați, iar în acea locație urmau să fie efectuate lucrări de renovare.

Cu privire la individualizarea pedepselor a solicitat să se analizeze în concret contribuția sa la comiterea faptelor, să se aibă în vedere că a acționat în calitate de mamă a unui băiat care, din motive obiective și subiective, a devenit dependent de consumul de substanțe care erau legale până la un moment dat.

A solicitat înlăturarea dispoziției privind confiscarea motivând că nu a beneficiat de pe urma infracțiunilor.

Prin decizia penală nr. 143/A/2012 pronunțată de Curtea de Apel Cluj, secția penală și de minori, s-au admis apelurile declarate de D.I.I.C.O.T.- S.T. Cluj și inculpații S.Z.G. și S.G.M. împotriva sentinței penale nr. 196 din 11 mai 2011 a Tribunalului Cluj s-a desființat în parte:

- față de inculpatul S.G.M., cu privire la: încadrarea juridica data infracțiunii de nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art. 279 alin. (1) C. pen., greșita reținere a art. 16 din Legea nr. 143/2000 și omisiunea aplicării circumstanțelor atenuante prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen.;

- față de inculpata S.Z.G. cu privire la greșita aplicare a art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

Rejudecând în aceste limite:

A condamnat pe inculpatul S.G.M., pentru comiterea infracțiunii de deținere de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept prev. de art. 1361 din Legea nr. 295/2004 cu aplic. art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 2 luni închisoare (prin schimbarea încadrării juridice din infracțiunea de nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. de art. 279 alin. (1) C. pen.);

- pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu înlăturarea art. 16 din Legea nr. 143/2000;

- pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. c) C. pen. la pedeapsa de 2 ani și 6 luni ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., cu înlăturarea art. 16 din Legea nr. 143/2000;

- pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de mare risc, fără drept, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. d) C. pen. la pedeapsa de 1 an și 6 luni închisoare, cu inlaturarea art. 16 din Legea nr. 143/2000;

- pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. e) C. pen. la pedeapsa de 5 luni închisoare, cu înlăturarea art. 16 din Legea nr. 143/2000;

În baza art. 33 lit. a) C. pen. s-a constatat că infracțiunile săvârșite de inculpatul S.G.M. sunt concurente, iar în baza art. 34 lit. b) C. pen. s-a aplicat inculpatului S.G.M. pedeapsa cea mai grea și anume aceea de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., sporită cu 1 an, stabilind în final ca inculpatul să execute pedeapsa de:

- 8 (opt) ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în regim de detenție.

În baza art. 71 alin. (1) și (2) C. pen. s-au interzis inculpatului S.G.M. de la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei, exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen. s-a scăzut din durata pedepsei aplicate inculpatului S.G.M. timpul reținerii și arestării preventive începând cu data de 26 noiembrie 2010 și până la zi.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen. s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului S.G.M.

S-a înlăturat măsura confiscării sumei de 80.000 euro sau echivalentul în RON dispusa fata de inculpata S.Z.G.

S-au menținut restul dispozițiilor sentinței penale atacate.

În motivarea acestei decizii, Curtea de Apel Cluj a arătat următoarele:

Instanța de fond a efectuat o cercetare judecătorească extrem de laborioasă, administrând în mod direct și nemijlocit probe noi și procedând la readministrarea celor din faza de urmărire penală, ajungând în final la concluzia că inculpații au comis infracțiunile cu privire la care s-a dispus în final condamnarea lor.

Fără a relua argumentația extrem de detaliată a stării de fapt, redată în considerentele hotărârii atacate, argumentație pe care și-o însușește în întregime, cu privire la apărările invocate de către inculpați s-au reținut următoarele:

Instanța de fond a constatat în mod corect că raportat la ansamblul probatoriului administrat nu poate fi reținută teza potrivit căreia nu s-a probat scopul prevăzut de art. 2 alin. (1) și art. 4 din Legea nr. 143/2000 referitor la inculpatul S.G.M.

În acest sens, s-a reținut că scopul vânzării ori distribuirii este relevat din conținutul convorbirilor purtate de inculpat cu martorul C.D. pe portalul „M.E.”, primul având ID-ul ”C.E.T.”, iar al doilea ID-ul „A.A.”. S-au apreciat relevante discuțiile purtate în data de 10 februarie 2010, deci cu câteva zile anterior intrării in vigoare a O.U.G. nr. 6/2010, când cei doi fac schimb de informații cu privire la data intrării în vigoare a noilor dispoziții legale și conținutul acestora, în principal sub aspectul substanțelor care urmau a face obiectul reglementării.

S-a reținut, preocuparea inculpatului pentru vânzarea unei cantităti de 100 kg, situația fiind confirmată și de martorul C.D. care a arătat că la data apariției O.U.G. nr. 6/2010 inculpatul mai deținea 100 kg chill pe care dorea să-l vândă, deși știa că substanța JWH 018 conținută era calificată ca drog de mare risc.

În acest sens, martorul C.D. l-a informat pe inculpat că a identificat o persoană interesată în achiziționarea acestei cantități, că prețul minim ar trebui să fie de 15 RON/gr și că orice profit, chiar mai redus, este suficient și binevenit.

Ulterior datei de 15 februarie 2010, astfel cum inculpatul recunoaște și confirmă și martorul C.D., la domiciliul inculpatului de pe str. O. acesta avea saci conținând chill în toate cele patru variante de JWH (respectiv, 018, 081, 073 și 250), separat pe fiecare din categorie, din care martorii L.A.A. și C.D. se serveau pentru comercializare. S-a menționat că cel conținând varianta 018 era destinată special acestora.

S-a mai reținut că martorii C.D. și L.A.A. au recunoscut că inculpatul le-a pus la dispoziție chill pentru vânzare, chiar și ulterior intervenției dispozițiilor legale care au survenit datei de 15 februarie 2010. Chiar inculpatul C.D. a recunoscut că după data de 15 februarie 2010 a procurat de la inculpat, cel puțin o dată, chill conținând JWH 018. Tot astfel, este declarația inculpatului care a arătat că anterior arestării martorei L.A.A., respectiv cu circa 3 săptămâni înainte de acest eveniment care a survenit în septembrie 2010, atât martorei menționate, cât și lui C.D. le-a dat spre vânzare chill conținând JWH 018 cu sume cuprinse între 5 și 20 RON/gr.

Inculpatul a recunoscut implicit comercializarea de droguri afirmând în declarația dată în fata instanței că „după interzicerea 018 a urmat un declin al vânzărilor”. Totodată, inculpatul a recunoscut că în perioada februarie-iulie 2010 a procurat câte 3-5 kg de JWH 073 și 250 pe care le-a folosit la prepararea chillului la locuința de pe str. O.

În final, scopul vânzării rezultă și din faptul că inculpatul a dezvoltat progresiv activitatea sa în sensul extinderii activității prin procurarea și producerea de cantități tot mai mari de substanțe ilegale, achiziția de spații destinate acestui scop și angajarea unor persoane cu cunoștințe de chimie. Semnificativă în acest sens este declarația martorului B.C. care a arătat că în luna aprilie 2010 inculpatul i-a spus că dorește să producă 4-cloro-2,5-dimetoxi-fenetilamină, sens în care în luna mai 2010 a procurat restul de aparatură ceea ce a permis producerea a 4 gr de substanță, că apoi au încercat să producă 2CC reușind să producă 4 gr, însă inculpatul a cerut producerea a 2,5 KG pentru care a afirmat că a achiziționat o hală și aparatură de 30.000 euro și că, în urma solicitărilor inculpatului s-a reușit producerea a 200 gr de 2CC, 1 kg și apoi 2 kg de metilamină.

La aceasta se adaugă caracterul clandestin dat tuturor acestor operațiuni, această din urmă conduită evidențiind faptul că inculpatul avea cunoștință despre caracterul ilegal al activității sale, urmărind astfel ascunderea acestora și, eventual, a-l situa în afara unei răspunderi (atribuirea unei identități false în raport cu alte persoane, folosirea fără vreun acord a datelor unor societăți comerciale pentru achiziționarea de substante și aparatură, atribuirea nereală a unui caracter onest al activității afirmând că dezvoltă o afacere cu produse bio sau naturiste - a se vedea declarația martorei S.D.M.).

Referitor la scopul deținerii pentru consum propriu, s-a arătat că martorul C.D. a afirmat că inculpatul era consumator de ketamină. La rândul său, inculpatul a recunoscut că a consumat JWH 018 și JWH 081 „pentru a le testa”, că a consumat „Salvia divinorum” pentru că avea efecte benefice asupra sa și că a deținut mefedronă, CP 47, 497 C8, LSD, catinponă, mitraginină deși știa că sunt ilegale, unele chiar pentru consum propriu. În acest sens, nu poate fi ignorat faptul că la perchezițiile efectuate la locuința de pe str. O. sau din C. s-au identificat și o serie de obiecte cu privire la care, cu caracter de notorietate, se știe că sunt folosite la consumul de droguri, respectiv o pipă și seringi de unică folosință de diferite capacități, una conținând o substanță lichidă de culoare galbenă (semn ca a fost folosită sau pregătită în acest scop).

În toate cazurile, deși apărarea a invocat faptul că, în realitate, cantitatea de substanță ilegală a fost redusă deoarece elementul activ se afla incorporat în plante sau lichide sau faptul că la momentul identificării substanțele erau inapte consumului (ca urmare a degradării sau caracterului brut al prezentării), Curtea a reținut că susținerile nu prezintă relevanță deoarece, definind noțiunea de „droguri”, textul art. 1 lit. b) din Legea nr. 143/2000 arată că acestea reprezintă „plantele și substanțele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conțin asemenea plante și substanțe, înscrise în tabelele I-III”, fără nicio distincție cu privire la capacitatea acestora de a fi sau nu apte consumului.

Cu privire la inculpata S.Z.G. curtea a reținut, la fel ca și instanța de fond, că activitatea acesteia a îmbrăcat forma complicității. Astfel, inculpata avea cunoștință despre natura substanțelor folosite de inculpat, iar atribuirea identității false a fost justificată, astfel cum inculpatul arată, prin aceea că alte persoane „nu vor privi cu ochi buni ceea ce făceam”. Totodată, inculpata i-a pus la dispoziție inculpatului ștampilele și datele unor societăți comerciale în vederea achiziționării de aparatură și substanțe, știind că operațiunile ce se derulau nu erau în acord cu obiectul lor de activitate și fără a avea consimțământul administratorilor acestora. Semnificativă în acest sens este situația redactării și folosirii unor declarației false, în numele martorului T.D., atunci când s-a pus problema achiziționării unor substanțe cu regim special și a căror destinație trebuia menționată expres. Totodată, inculpata s-a preocupat de identificarea și achiziționarea imobilelor unde inculpatul dorea să-și extindă activitatea.

În ceea ce privește transportul de aparatură și substanțe curtea observă că aceste operațiuni au survenit după identificarea activității inculpatului și după ce procedurile judiciare au fost demarate în cauză, neexistând niciun indiciu că această activitate s-ar fi desfășurat în scopul prevăzut în textele de incriminare, singura concluzie fiind aceea că s-a urmărit distrugerea ori ascunderea probelor, evident cu consecința eludării răspunderii penale.

Cu privire la reținerea art. 16 din Legea nr. 143/2000 față de inculpatul S.G.M. curtea a observat că instanța de fond a statuat în mod eronat asupra incidenței acestei cauzei de atenuare a răspunderii penale.

S-a arătat că inculpatul a oferit informații despre numitul N.A., indicând adresa și locul de muncă a acestuia, precum și faptul că ar fi o persoană căreia i-ar fi vândut droguri în 2009 și că ar fi consumator de MDMA. S-a apreciat că această informație este fără finalitate deoarece această persoană a fost condamnată de Tribunalul Timiș la data de 24 aprilie 2008 la pedeapsa de 5 ani închisoare cu executare în regim de detenție, fiind judecat în stare de arest preventiv pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc și mare risc și consumul acelorași gen de substanțe ceea ce exclude existența unei relaționări între cei doi în perioada de timp enunțată de inculpat.

Din acest motiv Curtea a înlăturat aplicarea dispoziției legale arătate, apreciind că a fost reținută în mod greșit de către instanța de fond.

Curtea a mai arătat că este fondată critica privind greșita încadrare juridică în art. 279 alin. (1) C. pen. în ceea ce-l privește pe inculpatul S.G.M.

S-a mai reținut că,potrivit rapoartelor de constatare tehnico-științifică efectuate în cauză cu privire la pistolul și muniția ridicată de la inculpat, pistolul este semiautomat, o armă de foc care are la bază ca principiu de funcționare forța de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea capsei de aprindere și arderea încărcăturii, utilizează ca muniție cartușe ce propulsează gaze nocive, iritante sau de neutralizare, iar cartușele sunt dintre cele folosite la acest tip de arme și care au ca principiu de funcționare cel arătat anterior.

Aceste caracteristici răspund definiției armei neletale și de autoapărare enunțată la pct. III subpunctul 3 și la categoria E pct. 25 din Tabelul anexă secțiunea 4.5 din Legea nr. 295/2004 astfel că deținerea acestei arme și a muniției aferente, în lipsa autorizării, se circumscrie infracțiunii prev. de art. 1361 din Legea nr. 295/2004 (în vigoare la data identificării) potrivit căreia “deținerea sau portul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an.”

Față de incidența circumstanțelor atenuante, referitor la ambii inculpați, Curtea a concluzionat că este justificată reținerea acestora, respectiv a circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a) față de ambii și a circumstanței prev. de art. 74 lit. c) C. pen. cu privire la inculpat.

În acest sens,s-a arătat că aplicarea dispozițiilor art. 74 C. pen. este atributul exclusiv al instanței de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanțele comiterii faptei și să aibă în vedere și consecințele acesteia. Totodată, recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.

Astfel, „conduita bună”, în sensul art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., presupune, între altele, absența antecedentelor penale (condiție care este îndeplinită). De asemenea nu poate fi omis faptul că ambii se bucură de referințe pozitive și sunt persoane cu un anumit grad de instrucție școlară ceea ce conduce la concluzia că ambii au conștientizat consecințele faptelor și au un potențial de reintegrare sporit.

Totodată, circumstanța atenuantă judiciară prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. - constând în „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților” - deși nu se reduce la recunoașterea săvârșirii infracțiunilor, pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea faptelor, se evidențiază în cauză prin atitudinea constantă a inculpatului de recunoaștere, în amănunt, și regret a comiterii faptelor și, chiar dacă a acordat unele nuanțe actelor sale, aceste declarații nu sunt de natură a înlătura caracterul sincer al informațiilor furnizate.

Cu privire la individualizarea pedepselor, potrivit art. 72 din C. pen. la stabilirea și aplicarea pedepselor s-a ținut seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

De altfel, ca să-și poată îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Raportat la cele expuse concluzia care se desprinde este aceea că sancțiunea aplicată inculpatei S.Z.G., cât și pedepsele de 2 luni închisoare pentru comiterea infracțiunii de deținere de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept prev. de art. 1361 din Legea nr. 295/2004, 7 (șapte) ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc prev. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a), c) C. pen., art. 76 lit. a) C. pen. la pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare, și 2 ani și 6 luni ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de mare risc, fără drept, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și pedeapsa de 5 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc, fără drept, pentru consum propriu prev. de art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu referire la inculpatul S.G.M., precum și modalitățile de executare stabilite de către instanța de fond pentru ambii sunt sancțiuni juste și proporționale, în măsură să asigure atât exemplaritatea, cât și finalitatea acestora, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C. pen., dar și funcțiile de constrângere și de reeducare și că vor contribui la conștientizarea consecințelor faptelor, în vederea unei reinserții sociale reale a inculpaților.

Curtea a considerat că aspectele invocate de inculpați au fost avute în vedere în procesul de individualizare, ceea ce a condus la reținerea de circumstanțe atenuante și coborârea sancțiunilor sub minimul special prevăzut de lege, acordându-se suficientă și echilibrată importanță gradului de pericol social al infracțiunilor comise, condițiilor concrete în care s-au produs, dar și totalității urmărilor faptelor din perspectiva atingerii dreptului la sănătate a altor persoane.

Față de inculpatul S.G.M. s-a menținut sporul de 1 an închisoare, pe care Curtea l-a considerat ca fiind justificat prin prisma perseverenței infracționale a inculpatului apelant, amploarea activității infracționale, dar și a numărului ridicat de acte comise ceea ce impune o agravare a sancțiunii rezultante.

În ceea ce privește pedeapsa accesorie și a celei complementare, deși art. 71 alin. (2) din C. pen. s-a impus interzicerea automată a drepturilor prevăzute în art. 64 lit. a)-c), în cazul condamnării inculpatului la pedeapsa închisorii, din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei, Curtea a reținut că instanța de fond a avut în vedere Decizia nr. 74 din 05 noiembrie 2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recurs în interesul legii. Potrivit acestei decizii, obligatorie conform art. 4142 alin. (2) teza a II-a din C. proc. pen., dispozițiile art. 71 din C. pen. referitoare la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că, interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) - c) din C. pen. nu se va face în mod automat, prin efectul legii (ope legis) ci se va supune aprecierii instanței de judecată, în funcție de criteriile stabilite în art. 71 alin. (3) din C. pen. Recursul în interesul legii pronunțat de către instanța supremă în materie este în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Hirst c. Marii Britanii.

Ca atare, în prezenta cauză, instanța de fond corect a reținut că natura faptelor săvârșite și ansamblul circumstanțelor personale a inculpaților duc la concluzia existenței unei nedemnități în exercitarea drepturilor de natură electorală, prevăzute de art. 64 lit. a) C. pen., respectiv dreptul de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat prevăzut de dispozițiile art. 64 lit. b) din C. pen., activități ce presupun responsabilitate civică, încrederea publică sau exercițiul autorității- motiv pentru care exercițiul acestora va fost interzis pe perioada executării pedepselor aplicate.

Referitor la dispozițiile art. 64 alin. (1) lit. c) din C. pen. instanța a avut în vedere și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în cauza Sabou și Pârcălab c. României prin care Curtea stabilește că interzicerea de drept a unor drepturi nu e conformă exigențelor Convenției, precum și dispozițiile art. 11 alin. (2) din Constituția României.

În ceea ce privește măsura confiscării, Curtea a constatat că la dosarul cauzei nu există probe din care să rezulte că inculpata a fost beneficiara vreunei sume de bani provenite din infracțiunile comise ulterior datei de 15 februarie 2010 sau bunuri achiziționate cu bani astfel dobândiți motiv pentru care se va înlătura din sentința atacată dispoziția de confiscare de la aceasta a sumei de 80.000 euro.

Referitor la inculpat, Curtea a arătat că soluția adoptată de către instanța de fond cu privire la confiscare, atât a sumei de 80.000 euro, cât și a bunurilor indicate în hotărâre este pe deplin justificată și probată. Astfel, chiar inculpatul recunoaște în fața instanței de apel că în perioada 2009-2010 suma încasată din traficul de droguri s-a ridicat la 180.000 euro, concluzia fiind că suma cea mai consistentă a fost încasată după februarie 2010 ca urmare a extinderii activității de producție De altfel, inculpatul a recunoscut că pentru achiziționarea halei din G. în septembrie 2010 pentru care a plătit 30.000 euro,banii au provenit din activitatea derulată de către acesta. Totodată, din rapoartele științifice întocmite în cauză rezultă că pe aparatele și ustensilele ridicate în urma perchezițiilor s-au evidențiat urme de substanțe care fac obiectul Legii nr. 143/2000, concluzia fiind ca au fost folosite la producerea de substanțe de natura celor indicate astfel că incidența art. 17 din lege cu privire la acestea nu poate fi înlăturată.

Împotriva acestei decizii, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție- D.I.I.C.O.T.- S.T. Cluj, precum și inculpații S.G.M. și S.Z.G. Împotriva aceleiași decizii a declarat recurs S.G.M., conform art. 3852 C. proc. pen., în calitate de persoană ale cărei interese legitime au fost vătămate printr-o măsură dispusă prin hotărârea atacată criticând hotărârea atacată pentru motive de nelegalitate și netemeinicie după cum urmează:

1. Criticile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T.-S.T. Cluj au vizat reținerea ca neîntemeiată în favoarea inculpaților a circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen., învederându-se că în practica judiciară națională, cu referire la săvârșirea unor infracțiuni grave, s-au statuat în mod constant următoarele:

„ (...) împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale nu constituie un criteriu unic de apreciere a bunei sale conduite anterioare săvârșirii infracțiunii și nu poate fi considerată o circumstanță atenuantă, în sensul art. 74 lit. a) C. pen., ci reprezintă doar un element care trebuie coroborat cu alte probe administrate în acest sens”.

În același sens s-a relevat că: „Nu poate fi reținută automat ca circumstanță atenuantă lipsa antecedentelor penale, atâta timp cât nu este coroborată cu alte elemente de fapt, cu atât mai mult cu cât inculpatul a avut inițiativă infracțională și a avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal".

S-a arătat că nu poate fi ignorat faptul că inculpații au săvârșit infracțiuni grave, aspru sancționate de legea penală. Gravitatea acestor infracțiuni este evidentă nu numai din perspectiva limitelor de pedeapsă prevăzute de normele de incriminare: de la 3 la 15 ani închisoare și interzicerea unor drepturi, pentru infracțiunea prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, respectiv de la 10 la 20 ani închisoare și interzicerea unor drepturi pentru infracțiunea prev. de art. 2 al in.2 din Legea nr. 143/2000 ci și din materialitatea faptelor săvârșite de către aceștia. Inculpații au procurat, deținut și produs în vederea traficării o varietate mare de droguri, unele în cantități impresionante (de exemplu 3 kg JWH018 în stare pură, cantitate din care, conform „tehnologiei" de preparare folosite de către inculpați puteau fi obținute zeci de kilograme de „chill"), au dezvoltat activitatea de producere a drogurilor de la o etapă empirică și rudimentară la una cvasi-industrială. Procurând aparatură sofisticată și angajând persoane cu specializare în domeniul chimiei și biochimiei și au obținut venituri fabuloase din traficul de droguri (cel puțin 160.000 euro). Într-o perioadă mai scurtă de un an.

2. Reținerea neîntemeiată a circumstanței atenuante prev de art. 74 Iit. c) C. pen. în favoarea inculpatului S.G.M., a fost relevată de Parchet argumentat de următoarele:

În urma vânzărilor de „chill" efectuate de L.A.A., la data de 29 septembrie 2010 aceasta a fost depistată, și s-a dispus aducerea ei în fața organelor de urmărire penală cu mandat de aducere. Încă din primul moment în care organele de poliție judiciară s-au prezentat la locuința inculpatei, în vederea executării mandatului de aducere, prima persoană pe care aceasta a contactat-o telefonic a fost inculpatul S.G.M., pe care l-a întrebat ce să facă. Inculpatul i-a sugerat să nu dea nici o declarație pentru că îi va trimite un avocat. La scurt timp după ce inculpata L.A.A. a fost condusă la sediul D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj, inculpata S.Z.G. a fost cea care i-a angajat un apărător și care chiar a însoțit-o la sediul instanței de judecată cu prilejul soluționării propunerii de arestare preventivă.

Cunoscând faptul că inculpata L.A.A. a fost arestată preventiv, inculpatul S.G.M. a depus diligente pentru a se ascunde, sens în care s-a mutat de la locuința sa din Cluj-Napoca str. O., jud. Cluj, la locuința inculpatului C.D., situată în Cluj-Napoca, str. C.B., jud. Cluj.

În acest sens,s-a arătat că la data de 11 octombrie 2010, cu ocazia percheziției imobilului situat în Cluj-Napoca, str. O., nr. 12B , a fost găsită doar inculpata S.Z.G. care, în prezența lucrătorilor de poliție judiciară însărcinați cu punerea în executare a mandatului de aducere emis pe numele inculpatului, l-a contactat telefonic pe fiul său. În momentul în care acesta a aflat că este căutat de lucrătorii de poliție a închis telefonul și nu a mai răspuns nici unui apel. La scurt timp, inculpatul S.G.M., cu ajutorul numitului I.A. și a martorului C.L.V., în toiul nopții, s-a deplasat din municipiul Cluj-Napoca, în municipiul Giurgiu, unde a încercat să se ascundă pentru a se sustrage urmăririi penale.

În aceste circumstanțe, prin încheierea penală nr. 138/C/22 noiembrie 2010 a Tribunalului Cluj, s-a dispus arestarea preventivă în lipsă a inculpatului S.G.M., și a fost emis mandatul de arestare preventivă 84 din 22 noiembrie 2010. Mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare doar la data de 26 noiembrie 2010, după ce lucrătorii de poliție din cadrul B.C.C.O. Cluj, în baza informațiilor obținute l-au localizat pe inculpat și l-au prins în timp ce revenea din Bulgaria în România prin P.C.T.F. Giurgiu.

S-a mai arătat că din considerentele hotărârii instanței de fond, audiați în faza de urmărire penală și în fața instanței de judecată, cei doi inculpați nu au recunoscut comiterea faptelor, inculpatul S.G.M. susținând că numai anterior datei de 15 februarie 2010 s-a ocupat cu tranzacționarea de chill, după această dată nu a mai avut de a face nimic cu asemenea substanțe interzise, dar ca s-au găsit la domiciliul său mai multe cantități de droguri de risc sau de mare risc deoarece nu a găsit cea mai bună modalitate de distrugere a substanțelor cu privire la care a experimentat.

Circumstanța atenuantă judiciară prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. constă în „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților".

Raportat la cele expuse anterior rezultă în mod evident că atitudinea inculpatului a fost total contrară celei descrise în textul de lege menționat și pe cale de consecință este nejustificată reținerea acestei circumstanțe de către instanța de apel.

3. Greșita individualizare a pedepselor în raport cu dispozițiile art. 52 C. pen. referitoare scopul și funcțiile pedepsei și criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C. pen., prin aplicarea unui cuantum mult prea redus al acestor pedepse și stabilirea modalității de executare a pedepsei pentru inculpate S.Z.G. în regim de suspendare condiționată a executării pedepsei:

S-a susținut că pedepsele aplicate inculpaților, astfel cum au fost stabilite de către instanța de apel, sunt, în mod vădit, inapte să realizeze scopul și funcțiile pedepsei definite de legiuitor în cuprinsul art. 52 C. pen. Pentru realizarea acestui scop pedeapsa trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și al naturii sale, precum și a modalității de executare, gravității faptei comise și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real săvârșirea unor astfel de fapte.

Altfel spus, atingerea dublului scop, educativ și preventiv al pedepsei, este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia, revenind instanței de judecată datoria asigurării unui echilibru real, a unei proporționalități între gravitatea faptei și periculozitatea infractorului pe de o parte, respectiv durata și modalitatea de executare a sancțiunii pe de altă parte.

Referitor la inculpata S.Z.G. s-a apreciat necesar a fi subliniate următoarele aspecte, reținute de altfel în considerentele hotărârii pronunțate de către instanța de fond:

În cursul anului 2010, atât înainte de apariția O.U.G. nr. 6/2010, cât mai ales după, inculpata, în numele unor societăți comerciale ale căror date și ștampile le deținea, ca urmare a funcției de contabil pe care a exercitat-o în folosul acestora, a achiziționat de la SC N. SRL Cluj, cantități importante de substanțe chimice cu regim special, instrumentar de laborator, pentru care întotdeauna a plătit numerar sume mari de bani, pretextând că nu este de acord ca anumite sume să le achite furnizorului prin transfer bancar, pentru a evita comisioanele, ori că societățile beneficiare ar fi avut ceva probleme cu TVA-ul.

De asemenea, inculpata a fost cea care, la propunerea fiului său, a găsit locația din com. G., jud. Cluj, unde încă de la început s-a prezentat cu un alt nume, acela de „M.G.", susținând că se ocupă cu produse apicole și i-a cerut martorei P.N.M. să izoleze o parte din hală care era folosită de către cei doi.

În contextul sustragerii de la urmărirea penală a inculpatului S.G.M. și a efectuării perchezițiilor domiciliare, inculpata S.Z.G. i-a propus martorei A.D.M. sa cumpere imobilul situat în Cluj-Napoca, str. O., în schimbul sumei de 100.000 euro. Cu toate că martora, așa cum declară, nu văzuse cum arată bunul respectiv în realitate, ci doar în câteva fotografii pe care i le arătase inculpata S.Z.G. și nu dispunea de suma respectivă de bani, la data de 22 octombrie 2010 s-a realizat tranzacția între cele două. Astfel, martora A.D.M. s-a deplasat din municipiul Zalău în municipiul Cluj-Napoca împreună cu fratele inculpatei, numitul S.G.M., a semnat contractul de vânzare cumpărare din 22 octombrie 2010, autentificat de către notarul public C.M.L., în conținutul căruia s-a consemnat faptul că i-a plătit inculpatei integral prețul pentru imobilul respectiv. Concomitent cu încheierea contractului de vânzare-cumpărare a fost perfectată și semnată o procură specială prin care martora A.D.M. îl împuternicea pe numitul S.G.M. să semneze contractul de vânzare cumpărare în formă autentică privind același imobil. Cu toate că teoretic martora a devenit proprietara imobilului amintit, deși anterior semnării contractului aceasta nu văzuse cum arată în fapt investiția realizată, respectiv casa și terenul de pe str. O., nici după semnarea convenției martora nu a fost împinsă de curiozitate să vadă măcar atunci cel puțin locația unde erau situate acestea. În fața instanței de judecată, martora a arătat că, deși în conținutul contractului de vânzare cumpărare încheiat în formă autentică s-a stipulat faptul că a plătit integral prețul, acest lucru nu s-a realizat nici până la data ascultării sale.

Toate aceste operațiuni cu caracter clandestin (atribuirea unei identități false în raport cu alte persoane, folosirea fără vreun acord a datelor unor societăți comerciale pentru achiziționarea de substanțe și aparatură, atribuirea nereală a unui caracter onest al activității afirmând că dezvoltă o afacere cu produse bio sau naturiste , simularea unor tranzacții imobiliare fictive în scopul justificării obținerii unor sume importante de bani) probează faptul că inculpata a fost implicată total și necondiționat în activitatea infracțională, avea cunoștință despre caracterul ilegal al activității sale, urmărind ascunderea acesteia și, ulterior începerii cercetărilor, evitarea tragerii la răspundere penală.

Având în vedere aceleași aspecte expuse anterior s-a considerat că instanța de apel a dispus în mod neîntemeiat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de către inculpata S.Z.G., ignorând comportamentul său după comiterea faptelor și mai ales după descoperirea acestora și începerea cercetărilor.

Mai mult, din perspectiva faptului că, deși a comis infracțiuni grave, pentru care a fost cercetată în stare de arest preventiv o perioadă de timp, inculpata a fost condamnată la o pedeapsă neprivativă de libertate, s-a apreciat că decizia instanței de apel produce un impact negativ extrem de puternic asupra conștiinței membrilor comunității referitor la modalitatea de aplicare a legii de către instituțiile abilitate.

Pe de altă parte, aceleași date și circumstanțe privind atitudinea inculpaților au primit, în mod nejustificat, o dublă eficiență în favoarea acestora, atât în procesul cuantificării pedepselor cât și în procesul stabilirii modalității de executare a acesteia în ceea ce o privește pe inculpata S.Z.G., optându-se nejustificat pentru o modalitate de executare neprivativă de libertate de către inculpată.

S-a apreciat că decizia recurată este netemeinică sub aspectul individualizării pedepselor și prin prisma faptului că, deși inculpatul S.G.M. a săvârșit în concurs real un număr de 5 (cinci) infracțiuni, din care două foarte grave (trafic de droguri de risc și trafic de droguri de mare risc), instanța de apel a aplicat acestuia un spor de numai 1 (un) an închisoare.

În acest sens a-a apreciat că, în procesul de individualizare judiciară a pedepselor, instanța trebuia să aibă în vedere pentru stabilirea în mod temeinic a pedepselor, creșterea fără precedent a numărului traficanților și consumatorilor de droguri la nivel național, efectele nocive pe care consumul unor astfel de substanțe le produce asupra consumatorilor (persoane cu vârste din ce în ce mai fragede), precum și modul în care aceste efecte se materializează în viața de zi cu zi.

4. Greșita înlăturare a dispoziției privind confiscarea sumei de 80.000 euro sau echivalentul în RON dispusa față de inculpata S.Z.G. prin sentința penală nr. 196 din 11 mai 2011 a Tribunalului Cluj, învederându-se următoarele:

Conform disp.art. 17 din Legea nr. 143/2000:

„1) Drogurile și alte bunuri care au făcut obiectul infracțiunilor prevăzute la art. 2-10 se confiscă, iar dacă acestea nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.

Se confiscă, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor și a altor bunuri prevăzute la alin. (1).

Sumele rezultate din valorificarea bunurilor confiscate și banii confiscați, conform alin. (1) și (2), constituie venituri ale bugetului de stat și se evidențiază în cont separat în bugetul de stat."

Textul de lege nu face nici o distincție referitoare la faptul că participanții la săvârșirea infracțiunii au beneficiat, fiecare în parte, efectiv, de banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite din săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2-10 din Legea nr. 143/200 și nici cu privire la forma de participare (autorat, complicitate,etc.). De altfel legea nici nu utilizează expresii de genul „autor", „complice", „participant" ci pe aceea de „condamnat", prin aceasta înțelegând orice persoană condamnată pentru săvârșirea uneia sau mai multora dintre infracțiunile prevăzute de art. 2-10 din Legea nr. 143/200, indiferent de forma de participație, care a contribuit la obținerea unor câștiguri material pentru sine sau alte persoane împreună cu care a săvârșit acea/acele infracțiuni.

În cursul cercetării judecătorești, inculpata S.Z.G. a declarat în fața instanței de fond, că hala de la G. a achiziționat-o cu suma 170 mii euro din care a achitat 160 de mii euro, 60 de mii de euro erau ai inculpatului S.G.M., iar restul reprezentau banii săi.

În mod corect instanța de fond a reținut că "inculpata a fost un excelent executant a dorințelor inculpatului (S.G.M. n.n. D.D.), toate chestiunile practice ridicate de dezvoltarea „afacerilor" acestuia, căzând practic în sarcina inculpatei, care avea un simț material-practic mult mai dezvoltat decât cel al inculpatului, (...)".

De asemenea, având în vedere probatoriul administrat atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești, cu privire la sumele obținute de inculpați din activitățile de trafic de droguri, instanța a reținut, că cei doi inculpați, dar mai ales inculpata S.Z.G., a încercat să demonstreze proveniența licită a prețului plătit pentru hala de la G., respectiv 160.000 euro, ca provenind din vânzarea casei din Cluj-Napoca strada O. Cum acest lucru nu s-a întâmplat, declarația martorei A.D.M. fiind elocventă din acest punct de vedere, în sensul că această martoră nu a plătit nici măcar un cent din prețul contractual de 100.000 euro stabilit prin contactul de vânzare cumpărare autentic, și cu toate că această convenție stipulează că martora a achitat în întregime prețul, la data încheierii actului, adică 22 octombrie 2010, rezultă că acest preț a provenit din activitățile ilicite de trafic de droguri, în contextul în care o altă apărare subsidiară a inculpaților nu a existat pentru sumele destul de importante vehiculate de aceștia, și pentru investițiile imobiliare și de aparatură extrem de însemnate, din punct de vedere al costurilor.

Prin urmare această sumă trebuie să fie confiscată de la ambii inculpați, în părți egale, celor doi profitându-le în aceeași măsură câștigurile realizate de inculpatul S.G.M., din vânzarea drogurilor, atât timp cât inculpata i-a acordat ajutor necondiționat fiului său."

Mai mult, în considerentele deciziei recurate, Curtea de Apel Cluj a reținut că: „(...) inculpatul recunoaște în fața instanței de apel că în perioada 2009-2010 suma încasată din traficul de droguri s-a ridicat la 180.000 euro, concluzia fiind că suma cea mai consistentă a fost încasată după februarie 2010 ca urmare a extinderii activității de producție De altfel, inculpatul a recunoscut că pentru achiziționarea halei din G. în septembrie 2010 pentru care a plătit 30.000 euro, banii au provenit din activitatea derulată de către acesta. Totodată, din rapoartele științifice întocmite în cauză rezultă că pe aparatele și ustensilele ridicate în urma perchezițiilor s-au evidențiat urme de substanțe care fac obiectul Legii nr. 143/2000, concluzia fiind ca au fost folosite la producerea de substanțe de natura celor indicate astfel că incidența art. 17 din lege cu privire la acestea nu poate fi înlăturată."

Având în vedere aceste considerente, aspectele expuse anterior la pct. 3 din motivele de recurs referitoare la implicarea totală a inculpatei în activitatea infracțională, precum și întregul ansamblu probator administrat în cauză din care rezultă că traficul de droguri era o „afacere de familie" a inculpaților, Parchetul a apreciat că este evident că suma de cca. 160.000-180.000 euro a fost dobândită prin acțiunea infracțională conjugată a inculpatului S.G.M. și a inculpatei S.Z.G.

Mai mult, inculpata (și în mod evident inculpatul) nu a făcut în acest context dovada obținerii unor venituri licite de asemenea amploare încât să justifice sumele cheltuite pentru achizițiile imobiliare, de aparatură și substanțe din cursul anului 2010, la care se adaugă cheltuielile de subzistență și cele ocazionate de desfășurarea procesului penal.

Din această perspectivă motivarea instanței de apel în sensul că „(...) la dosarul cauzei nu există probe din care să rezulte că inculpata a fost beneficiara vreunei sume de bani provenite din infracțiunile comise ulterior datei de 15 februarie 2010 sau bunuri achiziționate cu bani astfel dobândiți, motiv pentru care se va înlătura din sentința atacată dispoziția de confiscare de la aceasta a sumei de 80.000 euro." este nu numai netemeinică ci și fundamentată pe o interpretare eronată a probațiunii administrate în cauză și a dispozițiilor legale din art. 17 ale Legii nr. 143/2000.

Pentru motivele arătate, în temeiul art. 38515 alin. (1) Iit. d) C. proc. pen., s-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a deciziei penale nr. 143/A/16 august 2012 a Curții de Apel Cluj pronunțată în Dosarul nr. 2756/117/2011 și desființarea în parte a sentinței penale nr. 196 din 11 mai 2011 a Tribunalului Cluj pronunțată în dosarul cu același număr, pronunțarea unei noi hotărâri prin care să se dispună condamnarea inculpaților S.G.M. și S.Z.G., pentru toate infracțiunile reținute în actul de sesizare, la pedepse într-un cuantum sporit, (cuantum de natură să reflecte gradul de pericol social real și concret al faptelor comise, raportat la cantitățile mari de droguri traficate și consumate, la perioada de referință în care s-au comis faptele, la numărul persoanelor implicate și la amploarea fenomenului vizat), cu înlăturarea circumstanțelor atenuante reținute neîntemeiat în favoarea inculpaților;executarea pedepselor de către ambii inculpați în regim de detenție; confiscarea specială de la inculpată, în favoarea statului, a sumei de 80.000 euro sau echivalentul în RON, la cursul Băncii Naționale a României din ziua confiscării, dobândită prin ajutorul acordat fiului ei la valorificarea drogurilor de risc și de mare risc.

Criticile formulate de inculpatul S.G.M. vizează cazurile de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 3, 9, 10, 172 și 14 C. proc. pen.

În dezvoltarea motivelor de recurs amplu formulate inculpatul S.G.M., prin apărătorul ales, a învederat, în esență, următoarele aspecte:

Cu privire la cazul de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 3, C. proc. pen. a susținut că pe întreaga desfășurare a cercetării judecătorești efectuată atât în Dosarul nr. 479/117/2011 cât și în Dosarul nr. 1162/117/2011 și 2756/117/2011, ședințele de judecată au fost conduse de același judecător care pentru inculpații L.A.A., C.D., M.D.A. și A.P.F. în aceeași cauză a făcut aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.

Drept urmare, același judecător care s-a pronunțat cu privire la temeinicia probelor administrate de Parchet în cazul inculpaților pentru care s-a aplicat procedura prevăzută de art. 3201 C. proc. pen. și-a spus părerea în hotărârea pronunțată în cauză cu privire la același material probator pe care anterior l-a evaluat, aflându-se într-o vădită situație de incompatibilitate, aspect care este de natură a conduce la admiterea recursurilor formulate în cauză, la casarea hotărârilor astfel pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond unde judecata să se desfășoare cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale inculpatului.

Cu privire la cazul de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen., inculpatul a învederat omisiunea instanței de fond de a se pronunța asupra referatelor de evaluare întocmite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj și omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra expertizei medico-legale psihiatrice întocmită de I.N.M.L., apoi omisiunea instanțelor de fond și de apel de a se pronunța în privința restituirii sau confiscării unor bunuri și asupra unor motive de apel precum și asupra unor cereri esențiale după cum urmează:

- efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice asupra sa, prin care să se stabilească în ce măsură starea preexistentă, caracterizată prin labilitate psihică, a contribuit la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcină;

- efectuarea unei expertize de specialitate asupra substanțelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, privind cantitatea exactă reținută în raportatele de constatare de D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj;

- efectuarea unei expertize de specialitate privind efectele constatate cu privire la consumul substanțelor găsite cu ocazia perchezițiilor domiciliare și care au fost identificate ca fiind droguri de risc și de mare risc;

- emiterea unei adrese la Centrul European de monitorizare a drogurilor și a dependenței de droguri pentru a comunica regimul de control la nivel european al acestor substanțe, dar și statistici privind cazuri de supradozare sau decese înregistrate;

- expertiza de specialitate asupra instrumentelor de laborator găsite și ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, prin care să se evidențieze în ce măsură aparatura a fost sau nu folosită la producția de substanțe interzise de Legea nr. 143/2000;

- emiterea unei adrese către Spitalul de chirurgie I Cluj Napoca pentru comunicarea oricăror date statistice care există vis-a-vis de pacienți internați sau tratați pentru consum sau supradoză de „Chill”;

- emiterea unei adrese către I.N.M.L. pentru a comunica dacă există decese înregistrate în cazul cărora să se fi constatat o relație de cauzalitate cu substanțele indicate;

- audierea unui fost consumator de chill care să prezinte efectele acestei substanțe și în ce măsură există dependența fizică determinată de consumul acestei substanțe;

- vizionarea suportului optic privind percheziția domiciliată efectuată în C., jud. S. pentru a se observa starea de degradare (mucegăire) a substanțelor reținute în sarcina sa (proba solicitată cu ocazia desfășurării dezbaterilor în ședința de judecată din data de 27 martie 2012), cereri care erau de natură să schimbe soluția de urma a fi pronunțată în cauză.

Critica inculpatului referitoare la incidența cazului de casare prev. de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. a vizat faptul că sub aspectul încadrării juridice de trafic de droguri de risc prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, probatoriul nu susține acuzația Parchetului în vreuna din modalitățile reținute de textul de incriminare pentru drogurile de risc: Salvinorin A, Ketamină 2C-C, mitraginină; mai mult două dintre ele (Ketamina, Mitraginină) au fost identificate într-o cantitate atât de mică încât nici nu se pretau la traficul de substanțe interzise, situația fiind simulară și în ceea ce privește cantitatea de 0,1 grame mefedronă (a se vedea Anexa 2 - Droguri de risc). Recurentul inculpat a susținut că instanța de apel face o gravă confuzie între drogurile de mare risc incriminate de legiuitor prin Tabelele I și II în conformitate cu dispozițiile art. 1 lit. c) din Legea nr. 143/2000 și drogurile de risc prevăzute numai în Tabelul III incriminate prin dispozițiile art. 1 lit. d) din aceeași lege.

Cu privire la înlăturarea efectelor disp. art. 16 din Legea nr. 143/2000 privind reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege, pentru persoanele care, în timpul urmăririi penale, denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri inculpatul a susținut că a colaborat cu organele de anchetă, formulând și un denunț cu privire la făptuitorul N.A. de la care a cumpărat substanțe interzise de Legea nr. 143/2000.

În acest sens,a susținut că deși Parchetul, s-a opus reținerii disp. art. 16 din Legea nr. 143/2000, invocând ca nu au fost date suficiente pentru depistarea numitului N.A., instanța de fond a reținut că „cele menționate de procuror nu corespund spiritului art. 16 din Legea nr. 143/2000, in condițiile in care inculpatul a indicat persoana respectiva cu nume, prenume și adresa de domiciliu (...) revenea organelor de urmărire penala sarcina de a face minime cercetări, în condițiile în care au la îndemână toate pârghiile necesare pentru obținerea tuturor datelor de identificare."

S-a susținut că, în mod greșit instanța de prim control judiciar a apreciat că prin punerea la dispoziție a unui extras de pe portalul instanțelor de judecata, Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj și-a îndeplinit obligațiile prevăzute de lege, în sensul că a efectuat acte de cercetare pentru descoperirea făptuitorului N.A. și a dispus înlăturarea beneficiului legal prevăzut de disp. art. 16 din Legea nr. 143/2000.

S-a solicitat a se avea în vedere că a indicat adresa de domiciliu a numitului N.A., în județul Timișoara, dar la dosar cauzei s-a depus un extras de pe portal instanțelor de judecată, din care reieșea că, în Timișoara, se afla în exercitarea unei pedepse privative de libertate o altă persoană numită N.A., că era de datoria Parchetului să verifice, dacă persoana condamnată are aceeași adresă ca și cel împotriva căruia a formulat denunț, că numele N.A. este, în opinia apărării, un nume comun, motiv pentru care la nivelul județului Timișoara, există mai multe persoane cu acest nume. Simpla coincidență de nume dintre doua persoane, fără a se verifica măcar dacă CNP-ul persoanelor, nu poate constitui un temei suficient pentru înlăturarea disp. art. 16 din Legea nr. 143/2000. A mai arătat că Parchetul de pe lângă Tribunalul Cluj nu a efectuat niciun fel de acte de cercetare cu privire la numitul N.A. din care să reiasă că acesta este una și aceeași persoană cu persoana condamnată prin hotărârea instanțelor de judecata din Cluj, din care să reiasă imposibilitatea identificării acestuia sau din care să reiasă netemeinicia denunțului său.

Cu privire la greșita confiscare speciala a sumei de 80.000 euro, în temeiul art. 17 alin. (2) al Legii nr. 143/2000, inculpatul a criticat, în principal, aplicarea acestei masuri, iar în subsidiar, cuantumul sumei de confiscat, ambele instanțe aplicând această măsură contrar dispozițiilor legale și constituționale, dar și contrar probelor existente la dosar.

S-a arătat că potrivit art. 17 alin. (2) din Legii nr. 143/2000: „Se confiscă de asemenea banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor și a altor bunuri prevăzute la aliniatul (1)" iar în conformitate cu disp. art. art. 44 (8) din Constituție: „Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă".

În acest sens,s-a susținut că ambele instanțe au dispus această măsură considerând că inculpatul nu a putut face dovada provenienței licite a sumei de bani cu care a fost achiziționată hala din G.

Instanța de apel a înlăturat această măsură pentru inculpata S.Z.G., apreciind că nu există probe din care să rezulte vreun beneficiu pentru aceasta din infracțiunile comise de subsemnatul, păstrând însă măsura confiscării a 80.000 euro în ce îl privește pe inculpatul S.G.M.

A susținut că potrivit textelor legale anterior amintite, este aplicabil principiul prezumției de nevinovăție asupra averii deținute, confiscarea specială putându-se face doar pe baza unor probe certe că suma respectivă de bani provine din traficul de droguri ilicite, sarcina probei revenind astfel acuzării.

A susținut că a adus dovezi și apărări care atestă proveniența licită a unor importante sume de bani, că în perioada 2008 - februarie 2010 respectiv, s-a ocupat cu vânzarea substanțelor etnobotanice neinterzise de lege, obținând venituri licite întrucât în perioada menționată acestea nu erau interzise.

Cu privire la greșita confiscare specială a aparaturii ridicate în urma perchezițiilor în temeiul art. 18 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 s-a arătat că instanța de apel a făcut o gravă eroare de fapt în aprecierea conținutului probator de la dosar întrucât din totalitatea aparaturii găsite în hala de la G., nu s-au regăsit urme de materie decât pe un singur aparat conform proceselor-verbale de percheziție, că în urma analizelor efectuate de către Parchet a reieșit că pe celelalte nu se regăsesc substanțe interzise.

Criticile formulate de inculpat cu referire la cuantumul și modalitatea de executare a pedepsei aplicate au vizat greșita apreciere a criteriilor de individualizare prev. de art. 72 C. pen. acesta solicitând reducerea pedepsei aplicate și stabilirea unei modalități de executare neprivative de libertate.

Pentru toate aspectele învederate a solicitat admiterea recursului și în principal, casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond pentru motivele de ordine publică invocate și în subsidiar pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice în raport de criticile formulate care au vizat fondul cauzei.

Motivele de recurs formulate de inculpata S.Z.G., de asemenea amplu expuse în scris, vizează cazurile de casare prev.de art. 3859 alin. (1) pct. 3, 9, 12, 17, 18 și 14 C. proc. pen.

Criticile vizând motivele de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 3 și 14 C. proc. pen. sunt similare cu cele învederate de inculpatul S.G.M. în sensul că au fost susținute aceleași aspecte și s-au formulat aceleași solicitări.

Cu privire la motivul de recurs prev.de art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen. a învederat că la dosar nu sunt probe care să dovedească comiterea infracțiunii prev. de art. 2 din Legea nr. 143/2000 în oricare dintre modalitățile normative ale textului legal menționat și nici implicarea efectivă a sa în activitatea infracțională pretins desfășurată de fiul său inculpatul S.G.M. A susținut că nu a avut reprezentarea faptului că inculpatului S.G.M. s-ar ocupa cu comerțul unor substanțe ilicite.

Referitor la activitatea de transportare a unor bunuri din hala de la G. a învederat că a realizat mutarea bunurilor cu bună-credință fiind ferm convinsă că nu comite o infracțiune.

Pentru motivele arătate, a solicitat admiterea recursului, casarea ambelor hotărâri și, în principal, trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond și în subsidiar, achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 sau schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000 în infracțiunea prev. de art. 264 C. pen. privind favorizarea infractorului.

Recurentul S.G.M. a solicitat admiterea recursului formulat, casarea deciziei atacate și rejudecând, să se dispună restituirea bunurilor confiscate în mod nelegal, bunuri ce îi aparțin și anume: 2 bucăți evaporator rotativ cu vacuum; 1 bucată evaporator rotativ cu vacuum, 1 mixer cu pereți dubli din sticlă, 1 mixer cu pereți dubli din sticlă, 1 mixer cu pereți dubli din sticlă, 2 bucăți baie de ulei, 100 litri ulei siliconic, 4 bucăți pompă vid, 1 bucată refrigerator și 1 bucată refrigerator.

A arătat că incidența art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 asupra acestor bunuri nu este legală, întrucât acestea au fost găsite în hală, în ambalaje originale sigilate, neputând face astfel obiectul infracțiunii de trafic de droguri. Acest fapt rezultă din rapoartele de constatare tehnico-științifică, care nu evidențiază nici măcar existența unor urme de materie pe bunurile ce fac obiectul recursului. Chiar dacă astfel ar fi stat lucrurile, prin coroborarea normei generale a art. 118 C. pen. cu cea specială, art. 17 din Legea nr. 143/2000, în materie de confiscare, rezultă că bunurile folosite la săvârșirea unei infracțiuni nu pot fi confiscate dacă aparțin altei persoane, decât dacă acesta cunoștea scopul ilicit al folosirii lor, situație ce nu există în cauză.

A învederat, de asemenea că nu este legală nici incidența art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, întrucât bunurile au fost cumpărate de societatea comercială SC S.S. SRL, a cărui administrator era, din bani proprii, devenind proprietate personală. Aceste aspecte sunt pe deplin dovedite de documentele anexate, în specială faptul că banii folosiți la achiziție nu au o proveniență ilicită, condiție necesară pentru incidența temeiului de confiscare contestat.

A mai arătat că a achiziționat bunurile pentru folosința nepotului său, inculpatul S.G.M. în activitatea de cercetare, extracție plante, care dorea să o demareze, că aceste aspecte nu sunt de natură a atrage confiscarea specială a bunurilor atâta timp cât nu au fost folosite la săvârșirea unei infracțiuni și îi aparțin de drept.

Recursurile sunt nefondate.

Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma tuturor criticilor formulate în cauză, circumscrise cazurilor de casare menționate, dar și din oficiu, conform dispozițiilor art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că hotărârea recurată este legală și temeinică, urmând a o menține ca atare.

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen. invocat de recurenții inculpați S.G.M. și S.Z.G. este neîntemeiat.

Dreptul la un proces echitabil, garantat de art. 6 parag. 1 din Convenție înglobează, între altele, dreptul părților în cauză de a prezenta observațiile pe care le consideră elocvente pentru cauza lor precum și obligațiile instanței de a examina efectiv mijloacele, argumentele și ofertele de probă ale părților.

Un proces echitabil în deplină concordanță cu norma europeană înscrisă în art. 6 parag. 1 din Convenție, la care are dreptul orice persoană presupune, printre altele, o judecată independentă și imparțială care impune respectarea drepturilor constituționale și procesuale ale celui acuzat de o infracțiune și care este prezumat nevinovat până ce vinovăția sa să fie dovedită.

Astfel cum s-a statuat în mod constant în practica C.E.D.O. (cauzele Boldea, Albina contra România), noțiunea de proces echitabil cere ca o instață internă chiar dacă și-a motivat pe scurt hotărârea trebuie să fi examinat cu adevărat problemele esențiale care i-au fost supuse atenției, să fi examinat efectiv apărările formulate de inculpate în calea de atac, fapt ce nu presupune un răspuns detaliat la fiecare argument adus.

În acord cu norma europeană, Înalta Curte de Casație și Justiție a statuat că instanțele au obligația de a motiva hotărârile în vederea garantării bunei administrări a justiției, dar și a dreptului părților la un proces echitabil, în conformitate cu dispozițiile art. 6 din C.E.D.O., care impune obligația de motivare a hotărârilor judecătorești astfel încât justițiabilul să poată observa care dintre argumentele sale au fost acceptate și care sunt motivele pentru care unele apărări i-au fost respinse (cauza Burg și alții c. Franței, cauza Souminem c. Finlandei).

În același sens,reglementarea procesual penală consacră în art. 383 alin. (1) teza I C. proc. pen., obligația ca hotărârea instanței de control judiciar să cuprindă în expunere, temeiurile de fapt și de drept, care au dus, după caz, la respingerea sau admiterea apelului, precum și temeiurile care au dus la adoptarea oricăreia dintre soluțiile prevăzute în art. 379 pct. 2 C. proc. pen.

În consens cu jurisprudența națională și europeană obligația impusă de lege instanțelor de a-și motiva hotărârile este de natură a permite exercitarea unui control judiciar real și efectiv, obligația care, în cauză, este respectată.

Efectuând examenul propriu cu privire la modalitatea în care instanța de apel a înțeles să răspundă, motivat, criticilor formulate de inculpații S.G.M. și S.Z.G., Înalta Curte de Casație și Justiție constată că exigențele legale menționate sunt întrunite.

Evaluând în concret considerentele deciziei atacate, se constată că instanța de prim control judiciar a prezentat pe larg, în mod detaliat, motivele care au condus la luarea hotărârii de condamnare, examinând cu adevărat problemele esențiale care i-au fost supuse atenției.

În același sens, constată că instanța de prim control judiciar a analizat apărările pe care inculpații le-au formulat cu privire la fondul acuzațiilor, astfel cum acestea au fost pe larg dezvoltate în cadrul motivelor de apel dar și în cadrul concluziilor scrise efectuând o analiză amănunțită a probelor care au servit ca temei pentru soluționarea laturii penale a cauzei precum și a celor care au fost înlăturate din perspectiva examinării împrejurărilor de fapt pe care se sprijină soluția pronunțată în cauză.

În condițiile arătate nu se constată existența unor contradicții între considerentele și dispozitivul hotărârii atacate așa cum susțin, în mod nefundamentat, recurenții inculpați, analiza criticilor și apărărilor formulate de inculpați, stabilind în mod corect starea de fapt și încadrarea juridică dată faptelor reținute în sarcina acestora.

Așa fiind, aspectele învederate în susținerea criticilor formulate nu echivalează cu o nemotivare a hotărârii recurate, fapt care să atragă incidența cazului de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen. cu consecința casării acesteia și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen. invocat de inculpatul S.G.M. este neîntemeiat pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor art. 3859 alin. (1) pct. 10 C. proc. pen., hotărârea este supusă casării atunci când instanța nu s-a pronunțat asupra unei fapte reținute în sarcina inculpatului prin actul de sesizare sau cu privire la unele probe administrate ori asupra unor cereri esențiale pentru părți, de natură să garanteze drepturile lor și să influențeze soluția procesului.

Așadar, cazul de casare invocat constă, printre altele, în omisiunea instanței de a se pronunța asupra unor cereri esențiale părților, de natură să le garanteze drepturile și să le influențeze soluția procesului.

Pentru a fi incident acest caz de casare, trebuie ca cererile să fie formulate cu respectarea condițiilor legale, iar instanța să omită să se pronunțe asupra lor sau să le respingă, fără a arăta motivele.

Tot astfel, pentru a opera cazul de casare menționat, legea mai pretinde ca cererile esențiale ale părților, de natură să garanteze drepturile lor, trebuie să fie de natură să influențeze soluția procesului, adică să se poată aprecia că, dacă aceasta s-ar fi admis, s-ar fi schimbat soluția cauzei.

În cauză, cu privire la incidența acestui motiv de casare inculpatul a învederat omisiunea instanței de fond de a se pronunța asupra referatelor de evaluare întocmite de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sălaj și omisiunea instanței de apel de a se pronunța asupra expertizei medico-legale psihiatrice întocmită de I.N.M.L., apoi omisiunea instanțelor de fond și de apel de a se pronunța în privința restituirii sau confiscării unor bunuri și asupra unor motive de apel precum și asupra unor cereri esențiale după cum urmează:

- efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice asupra sa, prin care să se stabilească în ce măsură starea preexistentă, caracterizată prin labilitate psihică, a contribuit la săvârșirea infracțiunilor reținute în sarcină;

- efectuarea unei expertize de specialitate asupra substanțelor ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, privind cantitatea exactă reținută în raportatele de constatare de D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj;

- efectuarea unei expertize de specialitate privind efectele constatate cu privire la consumul substanțelor găsite cu ocazia perchezițiilor domiciliare și care au fost identificate ca fiind droguri de risc și de mare risc;

- emiterea unei adrese la Centrul European de monitorizare a drogurilor și a dependenței de droguri pentru a comunica regimul de control la nivel european al acestor substanțe, dar și statistici privind cazuri de supradozare sau decese înregistrate;

- expertiza de specialitate asupra instrumentelor de laborator găsite și ridicate cu ocazia perchezițiilor domiciliare, prin care să se evidențieze în ce măsură aparatura a fost sau nu folosită la producția de substanțe interzise de Legea nr. 143/2000;

- emiterea unei adrese către Spitalul de chirurgie I Cluj Napoca pentru comunicarea oricăror date statistice care există vis-a-vis de pacienți internați sau tratați pentru consum sau supradoză de „Chill”;

- emiterea unei adrese către I.N.M.L. pentru a comunica dacă există decese înregistrate în cazul cărora să se fi constatat o relație de cauzalitate cu substanțele indicate;

- audierea unui fost consumator de chill care să prezinte efectele acestei substanțe și în ce măsură există dependența fizică determinată de consumul acestei substanțe;

- vizionarea suportului optic privind percheziția domiciliată efectuată în C., jud.S. pentru a se observa starea de degradare (mucegăire) a substanțelor reținute în sarcina sa (proba solicitată cu ocazia desfășurării dezbaterilor în ședința de judecată din data de 27 martie 2012), cereri care erau de natură să schimbe soluția de urma a fi pronunțată în cauză.

Din examinarea lucrărilor dosarului rezultă, contrar susținerilor formulate de recurentul inculpat, că instanța de fond dar și instanța de prim control judiciar s-au pronunțat motivat asupra tuturor cererilor formulate în cauză, examinând apărările formulate și motivele de apel care s-au constituit în critici aduse hotărârii instanței de fond.

De altfel, așa cum s-a arătat, incidența textului invocat presupune, pe de o parte, ca instanța să nu se fi pronunțat asupra unor cereri considerate esențiale pentru părți iar, pe de altă parte, aceste cereri să fi fost de natură să schimbe soluția procesului, cerințe care nu se regăsesc în urma examinării acestui motiv de casare.

Stabilirea caracterul esențial al cererilor formulate de părți este atributul exclusiv al instanței de judecată, după cum, tot instanța de judecată apreciază măsura în care aceste cereri sunt de natura să influențeze soluția procesului.

Din această perspectivă, apreciază că argumentele folosite în motivarea respingerii cererilor de probatorii, considerate esențiale de inculpat, sunt fundamentate pe interpretări logico-juridice care justifică respingerea lor ca nefiind utile și necesare cauzei.

Cazul de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 3 C. proc. pen. invocat de recurenții inculpați este neîntemeiat.

Cu privire la cazul de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 3, C. proc. pen. recurenții inculpați au susținut că pe întreaga desfășurare a cercetării judecătorești efectuată atât în Dosarul nr. 479/117/2011 cât și în Dosarul nr. 1162/117/2011 și 2756/117/2011, ședințele de judecată au fost conduse de același judecător care pentru inculpații L.A.A., C.D., M.D.A. și A.P.F., în aceeași cauză, a făcut aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen.

Drept urmare, în opinia apărării, același judecător care s-a pronunțat cu privire la temeinicia probelor administrate de Parchet în cazul inculpaților pentru care s-a aplicat procedura prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., și-a spus părerea în hotărârea pronunțată în cauză cu privire la același material probator pe care anterior l-a evaluat, astfel că acest judecător se află într-o vădită situație de incompatibilitate, aspect care este de natură a conduce la admiterea recursurilor formulate în cauză, la casarea hotărârilor astfel pronunțate și trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond unde judecata să se desfășoare cu respectarea tuturor drepturilor și garanțiilor procesuale ale inculpatului.

În examinarea acestui caz de casare, Înalta Curte constată că prin Rechizitoriul nr. 106 D/P/17 ianuarie 2011 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj, înregistrat la Tribunalul Cluj la data de 17 ianuarie 2011, sub număr unic de Dosar nr. 479/117/2011, au fost trimiși în judecată inculpații:

S.G.M., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de risc și de mare risc, faptă prev. și ped. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., deținere de droguri de risc și de mare risc fără drept pentru consum propriu, faptă prev. și ped. de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și nerespectarea regimului armelor și munițiilor prev. și ped. de art. 279 alin. (1) C. pen., totul cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen., S.Z.G. pentru săvârșirea infracțiunilor trafic de droguri de risc și de mare risc, faptă prev. și ped. de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic, art. 33 lit.

a) C. pen., C.D., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, faptă prev. și ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000 și deținere de droguri de mare risc fără drept pentru consum propriu, faptă prev. și ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000, totul cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen., L.A.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de droguri de mare risc, faptă prev. și ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000 și deținere de droguri de mare risc fără drept pentru consum propriu, faptă prev. și ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000 cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000, totul cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen., M.D.A., pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de droguri de mare risc, faptă prev. și ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000 și deținere de droguri de mare risc fără drept pentru consum propriu, faptă prev. și ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 16 din Legea nr. 143/2000, totul cu aplic. art. 33 lit.

a) C. pen., A.P.F. pentru săvârșirea infracțiunilor de: trafic de droguri de mare risc, faptă prev. și ped. de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 14 lit.

c) din Legea nr. 143/2000 și deținere de droguri de mare risc rară drept pentru consum propriu, faptă prev. și ped. de art. 4 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu modificările și completările ulterioare, cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., totul cu aplic, art. 33 lit.

a) C. pen.

La termenul de judecată din data de 10 februarie 2011, înainte de citirea actului de sesizare, inculpații L.A.A., C.D., M.D.A. și A.P.F., au declarat (Dosarul nr. 479/117/2011 și dosarul disjuns 1162//117/2011) că cunosc probele administrate în faza de urmărire penală, probe pe care și le însușește, și solicită judecarea în baza lor, în procedura impusă de art. 3201 C. proc. pen., recunoscând fapta și vinovăția.

Față de inculpații L.A.A., C.D. și M.D.A. s-a pronunțat sentința penală nr. 74 din 17 februarie 2011, iar față de inculpații A.P.F., S.G.M. și S.Z.G. s-a disjuns cauza, formându-se dosarul cu număr unic 1162/117/2011, având în vedere că față de inculpatul A.P.F. mai era necesar să se administreze unele probe legate de corecta încadrare juridică a faptelor și pentru stabilirea tuturor datelor ce caracterizează persoana sa, iar inculpații S.G.M. și S.Z.G. nu au solicitat judecarea lor în baza procedurii simplificate prev. de art. 3201 C. proc. pen.

La data de 07 aprilie 2011 s-a acordat cuvântul în dezbaterea judiciară a fondului cauzei pentru inculpatul A.P.F., s-a amânat pronunțarea pentru data de 14 aprilie 2011, când s-a pronunțat față de inculpatul A.P.F. sentința penală nr. 161/2011 și s-a disjuns cauza față de inculpații S.G.M. și S.Z.G., formându-se numărul unic de Dosar nr. 2756/117/2011.

Așa cum s-a statuat prin decizia nr. 17/2012, dată în soluționarea recursului în interesul legii, procedura prevăzută la art. 3201 C. proc. pen. presupune o analiză a condițiilor în care recunoașterea vinovăției proprii produce efectele prevăzute de lege, astfel că probele administrate în faza de urmărire penală față de persoana care solicită aplicarea acestei proceduri sunt suficiente pentru a permite stabilirea unei pedepse pentru fapta proprie, ceea ce înlătură posibilitatea ca instanța de judecată să se refere la vinovăția persoanelor față de care cercetarea judecătorească va continua în cauza disjunsă.

În situația trimiterii în judecată a mai multor inculpați, instanța are de evaluat vinovăția fiecăruia dintre ei, ceea ce exclude de jure antepronunțarea judecătorului cu privire la vinovăția unui inculpat în evaluarea vinovăției altuia.

Chiar dacă acțiunea penală este indivizibilă, extinzându-se asupra tuturor celor care au participat la comiterea infracțiunii, caracterul personal al acțiunii penale subzistă, ca o consecință a caracterului personal al răspunderii penale.

În faza de urmărire penală, acțiunea penală, ca modalitate juridică prin care conflictul de drept născut din săvârșirea unei infracțiuni este adus în fața organelor judiciare, presupune o evaluare în raport cu fiecare persoană a temeiului de angajare a răspunderii penale).

La rândul său, cercetarea judecătorească presupune o evaluare individuală a vinovăției fiecărei persoane trimise în judecată, instanța pronunțându-se prin sentință asupra învinuirii aduse inculpatului. Chiar în caz de indivizibilitate sau conexitate între infracțiunile pentru care sunt trimiși în judecată mai mulți inculpați, dintre care doar unul solicită soluționarea cauzei potrivit art. 3201 C. proc. pen., în motivarea hotărârii față de acesta instanța nu are temei pentru a face referiri cu privire la vinovăția inculpaților pentru care cauza a fost disjunsă, având în vedere lipsa cercetării judecătorești de natură a clarifica existența vinovăției.

Jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție a clarificat conținutul garanției imparțialității judecătorului. Faptul că un judecător s-a pronunțat anterior cu privire la vinovăția unor inculpați nu poate justifica în sine temerile cu privire la imparțialitatea acestuia în cauza disjunsă, cu privire la alți inculpați, având în vedere că judecata se mărginește la fapta și la persoana față de care este incidentă recunoașterea vinovăției.

Criteriul determinant pentru evaluarea existenței incompatibilității prin antepronunțare, în judecarea unor inculpați diferiți, în cauze disjunse, decurge din considerentele hotărârii de condamnare, și nu din soluția de condamnare.

Garanțiile dreptului de acces la un tribunal imparțial presupun în consecință și un examen detaliat al circumstanțelor cauzei care să determine dacă există sau nu o suspiciune obiectiv justificată cu privire la lipsa imparțialității. Soluționarea cauzei cu privire la unul dintre inculpați, conform procedurii prevăzute la art. 3201 C. proc. pen., oferă suficiente garanții de imparțialitate, din punctul de vedere al legii, pentru ca același judecător să poată da o soluție în cauza disjunsă.

Legea oferă garanții pentru soluționarea celor două cauze, în mod imparțial, dar nu exclude posibilitatea ca în fapt, într-o cauză concretă, judecătorul să se antepronunțe. Deși condamnarea unui inculpat nu este suficientă și nici necesară pentru reținerea vinovăției celorlalți participanți, atunci când un judecător s-a referit în motivarea soluției la existența vinovăției altor persoane decât cea față de care era limitat prin obiectul judecății, conform art. 3201 C. proc. pen., apare cazul de incompatibilitate prevăzut de art. 47 alin. (2) C. proc. pen. Aceasta este însă o chestiune ce ține de modul în care se motivează o hotărâre, urmând a se aprecia de la caz la caz.

Cunoașterea aprofundată a dosarului de către judecător, având în vedere soluționarea cauzei disjunse, nu implică o antepronunțare și nu împiedică să fie considerat ca imparțial în momentul judecării dosarului nou-format.

Judecata conform procedurii prevăzute la art. 3201 C. proc. pen. se mărginește la fapta și la persoana față de care s-a solicitat, iar instanța a admis, aplicarea recunoașterii vinovăției.

S-a statuat în decizia în interesul legii că în cazul participației penale, considerentele hotărârii cu privire la acel inculpat față de care instanța a apreciat întemeiată solicitarea de a i se aplica procedura prevăzută la art. 3201 C. proc. pen., nu pot face referire la contribuția celorlalți participanți la săvârșirea faptei și vinovăția acestora, având în vedere regula generală privind obiectul judecății (art. 317 C. proc. pen.), potrivit căreia judecata să se mărginească la fapta și persoana față de care este incidentă recunoașterea vinovăției. Descrierea contribuției unui participant este în principiu irelevantă, într-o procedură care nu îl privește pe acesta, pentru reținerea vinovăției altei persoane, având în vedere că fiecare este ținut să răspundă pentru faptele proprii.

Judecătorul devine incompatibil doar în măsura în care hotărârile anterioare pronunțate de acesta cuprind referiri la vinovăția persoanelor din cauza pendinte sau motivarea unei soluții conține date care presupun o antepronunțare cu privire la vinovăția persoanelor pentru faptele de care sunt acuzate.

Verificând considerentele hotărârii pronunțată în cauza disjunsă precum și considerentele deciziei recurate, Înalta Curte nu regăsește elemente de natura celor menționate în decizia nr. 17/2012 dată în interesul legii și care să formeze convingerea instanței în sensul că judecătorul fondului era incompatibil să soluționeze cauza dedusă judecății.

Cazul de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen. invocat de recurenții inculpați este neîntemeiat.

În principiu, instanța de recurs verifică respectarea legii la judecarea cauzei de către instanța de fond, luând în considerare situația de fapt pe care aceasta a reținut-o prin propria apreciere dată probelor administrate.

În reglementarea recursului nu se prevede pentru instanța de recurs dreptul de a da o nouă apreciere a probelor și, eventual, de a administra probele necesare (cu excepția înscrisurilor) așa cum se prevede în art. 378 alin. (2) C. proc. pen., în privința apelului.

Conținutul acestui caz de casare se referă la o „eroare de fapt” care trebuie să fie „gravă” și care să fi fost comisă de către instanța de fond.

Menținându-se ideea de a nu confunda „eroarea gravă de fapt” cu o greșită apreciere a probelor, s-a statuat că ne aflăm în fața acestui caz de casare ori de câte ori este evidentă stabilirea eronată a faptelor în existența lor, în natura lor ori în împrejurările în care au fost comise, fie prin neluarea în considerare a probelor care le confirmau, fie prin denaturarea conținutului acestora, cu condiția să fi influențat asupra soluției adoptate.

În aceste limite, fără a relua argumentația fundamentată a stării de fapt redată în considerentele hotărârii atacate, argumentație pe care instanța și-o însușește în întregime, examinând criticile formulate de inculpați subliniază următoarele:

Instanța de fond a reținut în mod corect că, raportat la ansamblul probatoriului administrat, nu poate fi reținută teza potrivit căreia nu s-a probat scopul prevăzut de art. 2 alin. (1) și art. 4 din Legea nr. 143/2000 referitor la inculpatul S.G.M.

Astfel, scopul vânzării ori distribuirii este relevat din conținutul convorbirilor purtate de inculpat cu martorul C.D. pe portalul „M.E.”, primul având ID-ul „C.E.T.”, iar al doilea ID-ul „A.A.”. Relevante în acest sens sunt discuțiile purtate în data de 10 februarie 2010, deci cu câteva zile anterior intrării in vigoare a O.U.G. nr. 6/2010. Astfel, cei doi fac schimb de informații cu privire la data intrării în vigoare a noilor dispoziții legale și conținutul acestora, în principal sub aspectul substanțelor care urmau a face obiectul reglementării.

De asemenea, inculpatul se preocupă de vânzarea unei cantităti de 100 kg, situația fiind confirmată și de martorul C.D. care a arătat că la data apariției O.U.G. nr. 6/2010 inculpatul mai deținea 100 kg chill pe care dorea să-l vândă, deși știa că substanța JWH 018 conținută era calificată ca drog de mare risc.

În acest sens, martorul C.D. îl informează pe inculpat ca a identificat o persoană interesată în achiziționarea acestei cantități, că prețul minim ar trebui să fie de 15 RON/gr și că orice profit, chiar mai redus, este suficient și binevenit.

Apoi, ulterior datei de 15 februarie 2010, astfel cum inculpatul recunoaște și confirmă și martorul C.D., la domiciliul inculpatului de pe str. O. acesta avea saci conținând chill în toate cele patru variante de JWH (respectiv, 018, 081, 073 și 250), separat pe fiecare din categorie, din care martorii L.A.A. și C.D. se serveau pentru comercializare, cu mențiunea ca cel conținând varianta 018 era destinată special acestora.

De asemenea, martorii C.D. și L.A.A. au recunoscut că inculpatul le-a pus la dispoziție chill pentru vânzare, chiar și ulterior intervenției dispozițiilor legale care au survenit datei de 15 februarie 2010. De altfel, inculpatul C.D. a și recunoscut că după data de 15 februarie 2010 a procurat de la inculpat, cel puțin o dată, chill conținând JWH 018. În același sens este și declarația inculpatului care a arătat că anterior arestării martorei L.A.A., respectiv cu circa 3 săptămâni-o lună înainte de acest eveniment care a survenit în septembrie 2010, atât martorei menționate, cât și lui C.D. le-a dat spre vânzare chill conținând JWH 018 cu sume cuprinse între 5 și 20 RON/gr.

Inculpatul a recunoscut implicit comercializarea de droguri afirmând în declarația dată în fata instanței că „după interzicerea 018 a urmat un declin al vânzărilor”. Totodată, inculpatul a recunoscut că în perioada februarie-iulie 2010 a procurat câte 3-5 kg de JWH 073 și 250 pe care le-a folosit la prepararea chillului la locuința de pe str. O.

În final, scopul vânzării rezultă și din faptul că inculpatul a dezvoltat progresiv activitatea sa în sensul extinderii activității prin procurarea și producerea de cantități tot mai mari de substanțe ilegale, achiziția de spații destinate acestui scop și angajarea unor persoane cu cunoștințe de chimie. Semnificativă în acest sens este declarația martorului B.C. care a arătat că în luna aprilie 2010 inculpatul i-a spus că dorește să producă 4-cloro-2,5-dimetoxi-fenetilamină, sens în care în luna mai 2010 a procurat restul de aparatură ceea ce a permis producerea a 4 gr de substanță, că apoi au încercat să producă 2CC reușind să producă 4 gr, însă inculpatul a cerut producerea a 2,5 KG pentru care a afirmat că a achiziționat o hală și aparatură de 30.000 euro și că, în urma solicitărilor inculpatului s-a reușit producerea a 200 gr de 2CC, 1 kg și apoi 2 kg de metilamină.

La aceasta se adaugă caracterul clandestin dat tuturor acestor operațiuni, această din urmă conduită evidențiind faptul că inculpatul avea cunoștință despre caracterul ilegal al activității sale, urmărind astfel ascunderea acestora și, eventual, a-l situa în afara unei răspunderi (atribuirea unei identități false în raport cu alte persoane, folosirea fără vreun acord a datelor unor societăți comerciale pentru achiziționarea de substante și aparatură, atribuirea nereală a unui caracter onest al activității afirmând că dezvoltă o afacere cu produse bio sau naturiste - a se vedea declarația martorei S.D.M.

Referitor la scopul deținerii pentru consum propriu, martorul C.D. a afirmat că inculpatul era consumator de ketamină. La rândul său, inculpatul a recunoscut că a consumat JWH 018 și JWH 081 „pentru a le testa”, că a consumat „Salvia divinorum” pentru că avea efecte benefice asupra sa și că a deținut mefedronă, CP 47, 497 C8, LSD, catinponă, mitraginină deși știa că sunt ilegale, unele chiar pentru consum propriu. În acest sens, nu poate fi ignorat faptul că la perchezițiile efectuate la locuința de pe str. O. sau din C. s-au identificat și o serie de obiecte cu privire la care, cu caracter de notorietate, se știe că sunt folosite la consumul de droguri, respectiv o pipă și seringi de unică folosință de diferite capacități, una conținând o substanță lichidă de culoare galbenă (semn ca a fost folosită sau pregătită în acest scop).

Deși apărarea a invocat faptul că, în realitate, cantitatea de substanță ilegală a fost redusă deoarece elementul activ se afla incorporat în plante sau lichide sau faptul că la momentul identificării substanțele erau inapte consumului (ca urmare a degradării sau caracterului brut al prezentării), se apreciază că susținerile nu prezintă relevanță deoarece, definind noțiunea de „droguri”, textul art. 1 lit. b) din Legea nr. 143/2000 arată că acestea reprezintă „plantele și substanțele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care conțin asemenea plante și substanțe, înscrise în tabelele I-III”, fără nicio distincție cu privire la capacitatea acestora de a fi sau nu apte consumului.

În acest context, nu se verifică existența unei erori grave de fapt invocată de apărare și, prin urmare, nici incidența cazului de casare menționat.

Criticile formulate de recurenta inculpată S.Z.G. în considerarea cazului de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 12 C. proc. pen. sunt neîntemeiate.

Cu privire la inculpata S.Z.G. curtea a reținut, la fel ca și instanța de fond, că activitatea acesteia a îmbrăcat forma complicității.

Contrar susținerilor formulate de inculpata S.Z.G. probatoriul administrat relevă faptul că aceasta avea cunoștință despre natura substanțelor folosite de inculpat, iar atribuirea identității false a fost justificată, astfel cum inculpatul arată, prin aceea că alte persoane „nu vor privi cu ochi buni ceea ce făceam”.

Este fără putință de tăgadă faptul că inculpata i-a pus la dispoziție inculpatului S.G.M. ștampilele și datele unor societăți comerciale în vederea achiziționării de aparatură și substanțe, știut fiind că operațiunile care se derulau nu erau în acord cu obiectul lor de activitate și că lipsea consimțământul administratorilor acestora.

În acest sens, elocventă este situația redactării și folosirii unor declarației false, în numele martorului T.D., atunci când s-a pus problema achiziționării unor substanțe cu regim special și a căror destinație trebuia menționată expres. De remarcat este și faptul că inculpata este cea care s-a preocupat de identificarea și achiziționarea imobilelor unde inculpatul dorea să-și extindă activitatea.

În ceea ce privește transportul de aparatură și substanțe, în mod corect s-a observat că, aceste operațiuni au survenit după identificarea activității inculpatului și după ce procedurile judiciare au fost demarate în cauză, fără a exista vreun indiciu care să ateste că această activitate s-ar fi desfășurat în scopul prevăzut în textele de incriminare.

Concluzia la care a ajuns instanța de apel anume că s-a urmărit distrugerea ori ascunderea probelor cu consecința eludării răspunderii penale este pertinentă din perspectiva interpretării coroborate a probatoriului cauzei.

Cu privire la critica formulată de inculpatul S.G.M. vizând greșita înlăturare a dispozițiilor art. 16 din Legea nr. 143/2000, Înalta Curte observă că instanța de apel a statuat în mod corect asupra înlăturării acestei cauze de atenuare a răspunderii penale.

Astfel, potrivit textului legal invocat persoana care a comis una dintre infracțiunile prevăzute la art. 2-10, iar în timpul urmăririi penale denunță și facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni legate de droguri, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Referitor la acest aspect, din actele și lucrările dosarului rezultă că în declarațiile date în cursul urmăririi penale la data de 30 noiembrie 2010 și 12 ianuarie 2011 inculpatul a oferit informații despre numitul N.A., indicând adresa și locul de muncă a acestuia, precum și faptul că ar fi o persoană consumator de MDMA căreia i-ar fi vândut droguri în 2009.

Această informație s-a dovedit fără finalitate deoarece din actele dosarului rezultă că, la data de 24 aprilie 2008 persoana respectivă a fost condamnată de instanța competentă la pedeapsa de 5 ani închisoare cu executare în regim de detenție, pentru comiterea infracțiunii de trafic de droguri de risc și mare risc și consumul acelorași gen de substanțe.

Acest aspect exclude existența unei relaționări între cei doi în perioada de timp enunțată de inculpat și din acest motiv în mod corect instanța de apel a înlăturat aplicarea dispoziției legale arătate, apreciind că a fost reținută în mod greșit de către instanța de fond.

În ceea ce-l privește pe inculpatul S.G.M., referitor la încadrarea juridică circumscrisă dispozițiilor art. 279 alin. (1) C. pen. se reține că instanța de prim control judiciar a evaluat corect împrejurările concrete ce fundamentează dispoziția acesteia.

Potrivit rapoartelor de constatare tehnico-științifică efectuate în cauză cu privire la pistolul și muniția ridicată de la inculpat, pistolul este semiautomat, o armă de foc care are la bază ca principiu de funcționare forța de expansiune dirijată a gazelor provenite din detonarea capsei de aprindere și arderea încărcăturii, utilizează ca muniție cartușe ce propulsează gaze nocive, iritante sau de neutralizare, iar cartușele sunt dintre cele folosite la acest tip de arme și care au ca principiu de funcționare cel arătat anterior.

Aceste caracteristici răspund definiției armei neletale și de autoapărare enunțată la pct. III subpunctul 3 și la categoria E pct. 25 din Tabelul anexă secțiunea 4.5 din Legea nr. 295/2004 astfel că deținerea acestei arme și a muniției aferente, în lipsa autorizării, se circumscrie infracțiunii prev. de art. 1361 din Legea nr. 295/2004 (în vigoare la data identificării) potrivit căreia “deținerea sau portul de armă neletală din categoria celor supuse autorizării, fără drept, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 1 an”.

Critica formulată de recurentul inculpat S.G.M.,circumscrisă cazului de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., vizând măsura confiscării sumei de 80.000 euro, este neîntemeiată.

Înalta Curte constată că soluția adoptată de către instanța de fond și menținută de instanța de apel cu privire la dispoziția de confiscare atât a sumei de 80.000 euro cât și a bunurilor indicate în hotărâre este pe deplin justificată și probată.

În fața instanței de apel inculpatul a recunoscut că suma încasată din traficul de droguri, în perioada 2009-2010, a fost estimată la 180.000 euro, aspect care, în contextul probator analizat conduce la concluzia că suma cea mai consistentă a fost încasată după februarie 2010 ca urmare a extinderii activității de producție.

Mai mult, inculpatul a recunoscut că pentru achiziționarea halei din G., în septembrie 2010, pentru care a plătit 30.000 euro, banii au provenit din activitatea derulată de către acesta.

Totodată, din rapoartele științifice întocmite în cauză, rezultă că pe aparatele și ustensilele ridicate în urma perchezițiilor s-au evidențiat urme de substanțe care fac obiectul Legii nr. 143/2000, concluzia fiind că acestea au fost folosite la producerea de substanțe de natura celor indicate motiv pentru care incidența art. 17 din lege cu privire la acestea este justificată.

În contextul arătat, în mod corect s-a reținut că la dosarul cauzei nu există probe din care să rezulte că inculpata S.Z.G. a beneficiat de vreo sumă de bani provenită din infracțiunile comise ulterior datei de 15 februarie 2010 sau bunuri achiziționate cu bani astfel dobândiți.

Așa fiind, în mod justificat s-a înlăturat din sentința penală atacată dispoziția de confiscare de la inculpata S.Z.G. a sumei de 80.000 euro.

Criticile formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. -S.T. Cluj și de recurenții inculpați, circumscrise cazului de casare prev. de art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen., nu sunt întemeiate.

Aceste critici vizează reținerea ca neîntemeiată în favoarea inculpaților a circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen., reținerea ca neîntemeiată a circumstanței atenuante prev. de art. 74 Iit. c) C. pen. în favoarea inculpatului S.G.M. și greșita individualizare a pedepselor aplicate acestora în raport cu dispozițiile art. 52 C. pen. referitoare scopul și funcțiile pedepsei și criteriile generale de individualizare a pedepselor prevăzute de art. 72 C. pen., prin aplicarea unui cuantum mult prea redus al acestor pedepse și stabilirea modalității de executare a pedepsei pentru inculpate S.Z.G. în regim de suspendare condiționată a executării pedepsei.

Potrivit art. 72 din C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor inculpaților s-a ținut seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

Pentru a se putea îndeplini funcțiile care-i sunt atribuite în vederea realizării scopului său și al legii, pedeapsa trebuie să corespundă sub aspectul naturii (privativă sau neprivativă de libertate) și duratei, atât gravității faptei și potențialului de pericol social pe care îl prezintă, în mod real persoana infractorului, cât și aptitudinii acestuia de a se îndrepta sub influența pedepsei.

Este de precizat că în practica judiciară națională, cu referire la săvârșirea unor infracțiuni grave, s-a statuat, în mod constant, că „ (...) împrejurarea că inculpatul nu are antecedente penale nu constituie un criteriu unic de apreciere a bunei sale conduite anterioare săvârșirii infracțiunii și nu poate fi considerată o circumstanță atenuantă, în sensul art. 74 lit. a) C. pen., ci reprezintă doar un element care trebuie coroborat cu alte probe administrate în acest sens”.

În același sens s-a relevat că: „Nu poate fi reținută automat ca circumstanță atenuantă lipsa antecedentelor penale, atâta timp cât nu este coroborată cu alte elemente de fapt, cu atât mai mult cu cât inculpatul a avut inițiativă infracțională și a avut o atitudine nesinceră pe parcursul procesului penal".

Pe de altă parte aplicarea dispozițiilor art. 74 C. pen. este atributul exclusiv al instanței de judecată, care la momentul individualizării pedepsei este obligată să se raporteze la toate circumstanțele comiterii faptei și să aibă în vedere și consecințele acesteia. Totodată, recunoașterea anumitor împrejurări ca circumstanțe atenuante judiciare nu este posibilă decât dacă împrejurările luate în considerare reduc în asemenea măsură gravitatea faptei în ansamblu sau caracterizează favorabil de o asemenea manieră persoana făptuitorului încât numai aplicarea unei pedepse sub minimul special se învederează a satisface, în cazul concret, imperativul justei individualizări a pedepsei.

Astfel, „conduita bună”, în sensul art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., presupune, între altele, absența antecedentelor penale (condiție care este îndeplinită). De asemenea nu poate fi omis faptul că ambii se bucură de referințe pozitive și sunt persoane cu un anumit grad de instrucție școlară ceea ce conduce la concluzia că ambii au conștientizat consecințele faptelor și au un potențial de reintegrare sporit.

Totodată, circumstanța atenuantă judiciară prevăzută în art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen. - constând în „atitudinea infractorului după săvârșirea infracțiunii rezultând din prezentarea sa în fața autorității, comportarea sinceră în cursul procesului, înlesnirea descoperirii ori arestării participanților” - deși nu se reduce la recunoașterea săvârșirii infracțiunilor, pe fondul existenței, la dispoziția organelor judiciare, a probelor care dovedesc săvârșirea faptelor, se evidențiază în cauză prin atitudinea constantă a inculpatului de recunoaștere, în amănunt, și regret a comiterii faptelor și, chiar dacă a acordat unele nuanțe actelor sale, aceste declarații nu sunt de natură a înlătura caracterul sincer al informațiilor furnizate.

Este adevărat că nu se poate ignora faptul că inculpații au săvârșit infracțiuni grave, aspru sancționate de legea penală, gravitatea acestor infracțiuni fiind evidentă nu numai din perspectiva limitelor de pedeapsă prevăzute de normele de incriminare ci și din materialitatea faptelor săvârșite de către aceștia însă prin prisma aspectelor menționate, Înalta Curte reține următoarele:

Este probat faptul că inculpații au procurat, deținut și produs în vederea traficării o varietate mare de droguri, unele în cantități impresionante (de exemplu 3 kg JWH018 în stare pură, cantitate din care, conform „tehnologiei" de preparare folosite de către inculpați puteau fi obținute zeci de kilograme de „chill"), au dezvoltat activitatea de producere a drogurilor de la o etapă empirică și rudimentară la una cvasi-industrială, procurând aparatură sofisticată și angajând persoane cu specializare în domeniul chimiei și biochimiei și obținând venituri fabuloase din traficul de droguri (cel puțin 160.000 euro) într-o perioadă mai scurtă de un an.

În acest context, instanțele au avut în vedere cantitatea deosebit de importantă de droguri traficată sau deținută în vederea consumului de către inculpat, numărul foarte mare de persoane implicate în activitatea de trafic și de consum, situate în piramida activității infracționale pe poziții inferioare inculpatului, numiții C.D., L.A.A., M.D.A. și A.P.F., precum și consumatorii alimentați de aceștia, la varietatea mare de substanțe traficate de către inculpat, la acțiunile alternative ce întră în conținutul infracțiunii de trafic de droguri.

De asemenea, au fost avute în vedere și explicațiile folosite de inculpat, care dorea să găsească tratamente alternative la suferințele de natură psihică, ale sale și ale semenilor săi, ceea ce a condus la concluzia existenței unei imaturități afective în ceea ce privește persoana inculpatului, dezvoltată pe un fond sentimental fragil, în care a crescut și a fost educat, lipsit fiind de exemplul parental masculin.

Raportat la cele expuse anterior nu rezultă că atitudinea inculpatului a fost contrară celei descrise în textul de lege menționat situație care să atragă înlăturarea acestei circumstanțe de către instanța de apel. Faptul că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptelor nu conduce automat la concluzia imposibilității reținerii acestor circumstanțe, când poziția de recunoaștere ori de nerecunoaștere este un drept al acestuia.

În privința inculpatei S.Z.G., la individualizarea pedepselor aplicabile pentru infracțiunile pentru care aceasta a fost condamnată, s-au luat în considerare limitele legale de pedeapsă stabilite în legea specială, gradul de pericol social al faptelor comise, constând în acea că inculpata a fost un excelent executant a dorințelor inculpatului, toate chestiunile practice ridicate de dezvoltarea „afacerilor” acestuia, căzând practic în sarcina inculpatei, care avea un simț material-practic mult mai dezvoltat decât cel al inculpatului, și în faptul că nu inculpata a fost creierul și motorul acțiunilor ilicite, contribuția sa reducându-se la a-i acorda ajutor necondiționat inculpatului.

S-a avut în vedere că inculpata are o vârstă a maturității depline, până la care s-a bucurat de stimă și apreciere la locurile de muncă, și în rândul prietenilor, a cunoscuților ori a colegilor de muncă, așa cum reiese din declarația martorului C.T., precum și din caracterizările aflate la dosar. De asemenea va ține seama de faptul că inculpata nu este cunoscută cu antecedente penale, are studii superioare, și o bună capacitate de înțelegere a consecințelor faptelor în care s-a lăsat implicată.

S-a apreciat în mod corect că atitudinea și conduita inculpatei anterioare comiterii faptelor se constituie în circumstanța atenuantă prev. de art. 74 alin. (1) lit. a) C. pen., iar contribuția sa la comiterea faptelor și ajutorul necondiționat dat fiului său, de înțeles din punct de vedere strict uman, care nu o absolvă de răspundere penală, reprezintă o circumstanță atenuantă facultativă, în sensul art. 74 alin. (2) C. pen.

Cu privire la modalitatea de executarea a pedepsei, instanța a apreciat că sunt întrunite toate condițiile legale impuse de art. 861 C. pen., atât cele referitoare la eventualele condamnări anterioare, cât și cele legate de cuantumul pedepsei aplicate, precum și condiția referitoare la posibilitatea de reeducare a inculpatei, fără executarea pedepsei.

Instanța de apel a remarcat și reținut întemeiat faptul că trecutul fără greșeală al inculpatei, spiritul său pragmatic, mereu adaptat la noile condițiile sociale, studiile și profesiile deținute în trecut, ca și principiile sale de viață, în general structurate în jurul ideii de muncă și instruire, îndreptățesc convingerea că reeducarea inculpatei este posibilă chiar fără executarea pedepsei în regim de detenție.

S-a mai arătat că deși inculpata a cunoscut un eșec în ceea ce privește educația transmisă fiului său, prin faptul că s-a arătat mult prea protectoare și permisivă cu acesta, în mod justificat s-a considerat că aceste greșeli nu se pot repeta în ceea ce privește propria sa persoană, cu atât mai mult cu cât aceasta are o vârstă la care acumulările principiale și cele legate de valorile sociale cultivate, sunt în prag de sedimentare, fiind puțin plauzibil că la o astfel de vârstă un om să se poată schimba fundamental.

Drept urmare, suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicate inculpatei, în temeiul art. 861 C. pen. pe durata termenului de încercare prev. de art. 862 C. pen., este corect individualizată în raport cu criteriile prev. de art. 72 C. pen.

Atingerea dublului scop, educativ și preventiv al pedepsei, este esențial condiționată de caracterul adecvat al acesteia, revenind instanței de judecată datoria asigurării unui echilibru real, a unei proporționalități între gravitatea faptei și periculozitatea infractorului pe de o parte, respectiv durata și modalitatea de executare a sancțiunii pe de altă parte.

Raportat la cele expuse, concluzia care se desprinde este aceea că sancțiunea penală aplicată inculpatei S.Z.G., cât și cea aplicată inculpatului S.G.M., sub aspectul cuantumului și al modalității de executare sunt juste și proporționale, în măsură să asigure atât exemplaritatea, cât și finalitatea acestora, respectiv prevenția specială și generală înscrise în art. 52 C. pen., dar și funcțiile de constrângere și de reeducare și că vor contribui la conștientizarea consecințelor faptelor, în vederea reinserției sociale reale a inculpaților.

Înalta Curte de Casație și Justiție consideră că toate aspectele invocate de inculpați au fost avute în vedere în procesul de individualizare, ceea ce a condus la reținerea de circumstanțe atenuante și coborârea sancțiunilor aplicate sub minimul special prevăzut de lege, acordându-se importanță gradului de pericol social al infracțiunilor comise, condițiilor concrete în care s-au produs, precum și urmărilor faptelor comise din perspectiva atingerii dreptului la sănătate a altor persoane și că nu sunt motive care să îndreptățească instanța de recurs să procedeze la reducerea cuantumului pedepselor stabilite ori altă modalitate de executare.

Referitor la critica inculpatului S.G.M. cu privire la sporul de pedeapsă aplicat se apreciază că acest spor, de 1 an închisoare aplicat de instanța de fond și menținut de instanța de apel, este justificat prin prisma perseverenței infracționale a acestuia, amploarea activității infracționale desfășurate, dar și a numărului ridicat de acte comise ceea ce impune o agravare a sancțiunii rezultante.

Concluzionând, Înalta Curte apreciază că pedepsele aplicate inculpaților, astfel cum au fost menținute/stabilite prin decizia penală atacată, sunt apte să realizeze scopul și funcțiile pedepsei definite de legiuitor în cuprinsul art. 52 C. pen., statuat fiind că pentru realizarea acestui scop pedeapsa trebuie să corespundă, sub aspectul duratei și al naturii sale, precum și a modalității de executare, gravității faptei comise și potențialului de pericol social pe care îl prezintă în mod real săvârșirea unor astfel de fapte.

Referitor la recursul părții interesate S.G.M., Înalta Curte constată că acesta nu a declarat apel în cauză iar hotărârea din apel nu a modificat situația într-o manieră care să-i atribuie această calitate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj, inculpații S.G.M. și S.Z.G. și recurentul S.G.M. împotriva deciziei penale nr. 143/A/2012 a Curții de Apel Cluj, secția penală și de minori.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului S.G.M., durata reținerii și arestării preventive de la 26 noiembrie 2010 la 7 martie 2013.

Obligă recurenții intimați inculpați S.G.M. și S.Z.G. la plata sumei de câte 450 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorilor desemnați din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentul S.G.M. la plata sumei de 100 RON cheltuieli judiciare către stat.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - S.T. Cluj, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 7 martie 2013.