Convictions for tax evasion, money laundering, and customs fraud upheld; association convictions affirmed, appeals dismissed.

Deliberând asupra recursurilor penale de față, din actele și lucrările dosarului, constată și reține următoarele:

Prin sentința penală nr. 811 F din data de 26 octombrie 2010, pronunțată de Tribunalul București, secția I penală, s-au dispus următoarele:

În baza art. 334 C. proc. pen., a fost schimbată încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpații E.M.M.A.M., E.H.M.F.A.K. și T.F.L. din art. 9 lit. a) și b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în art. 9 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în cazul inculpatului E.M.M.A.M.; din art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. a) și b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. 41 alin. (2) C. pen., în cazul inculpatului E.H.M.F.A.K. și din art. 26 C. pen. rap. la art. 9 lit. b) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., în art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. în cazul inculpatei T.F.L.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., s-a dispus achitarea inculpaților E.M.M.A.M., E.H.M.F.A.K., E.H.A.F.A., T.F.L. și H.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen.

1. În baza art. 9 alin. (1) lit. a), b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul E.M.M.A.M. la 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen., rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat același inculpat 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului E.M.M.A.M., dispunându-se ca acesta să execute 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 88 C. pen., s-a computat prevenția inculpatului de la 27 aprilie 2006 până la data punerii efective în libertate prin încheierea de ședință din 24 mai 2006, pronunțată de Tribunalul București.

2. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul E.H.M.F.A.K., la o pedeapsă de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a mai fost condamnat același inculpat 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatului E.H.M.F.A.K., dispunând ca acesta să execute 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), b) C. pen..

În baza art. 88 C. pen., s-a computat prevenția inculpatului de la 27 aprilie 2006 până la data punerii efective în libertate prin încheierea de ședință din 24 mai 2006, pronunțată de Tribunalul București.

3. În baza art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul E.H.A.F.A., la o pedeapsă de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei; în baza art. 82 C. pen., s-a stabilit termen de încercare pentru inculpat de 4 ani.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-au pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 88 C. pen., s-a computat prevenția inculpatului de la 27 aprilie 2006 până la data punerii efective în libertate prin încheierea de ședință din 24 mai 2006, pronunțată de Tribunalul București.

4. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. (2), 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnată inculpata T.F.L., la o pedeapsă rezultantă de 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), b) C. pen. În baza art. 290 C. pen., cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. e) C. pen., a mai condamnat pe aceeași inculpată la 2 luni închisoare.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate inculpatei T.F.L., dispunând ca aceasta să execute pedeapsa cea mai grea, respectiv 3 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, iar în baza art. 862 C. pen., s-a stabilit termen de încercare pentru inculpată de 6 ani.

În baza art. 863 C. pen., a fost obligată inculpata ca pe durata termenului de încercare să se supună următoarelor masuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul București;

b) să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c) să comunice și să iustifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-au pus în vedere inculpatei disp. art. 864 C. pen.

5. În baza art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul H.M., la o pedeapsă de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), b) C. pen.

În baza 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei.

În baza art. 82 C. pen., s-a stabilit termen de încercare pentru inculpat de 4 ani.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-au pus în vedere inculpatului disp. art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, s-a suspendat și executarea pedepselor accesorii.

6. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnată inculpata V.M.S., la 1 an închisoare.

În baza art. 81 C. pen., s-a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei, iar în baza art. 82 C. pen., s-a stabilit termen de încercare pentru inculpată de 3 ani.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-au pus în vedere inculpatei disp. art. 83 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., pe durata suspendării condiționate a executării pedepsei, a fost suspendată și executarea pedepselor accesorii.

În baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen. comb. cu art. 998, 1000 alin. (3) și (1003) C. civ., au fost obligați - în solidar - inculpații E.M.M.A.M., E.H.M.F.A.K., T.F.L. și în solidar cu partea responsabilă civilmente SC T.C. SRL (fostă SC G.F.I.E. SRL), să plătească, părții civile Ministerul Finanțelor Publice - A.N.A.F., suma de 1.830.587,46 RON (reprezentând impozit pe profit, TVA și impozit pe venit) și părții civile Ministerul Finanțelor Publice - A.N.V. suma de 579.812 RON (reprezentând taxe vamale, comision vamal și TVA), precum și accesoriile aferente sumelor (majorări penalități și dobânzi) calculate potrivit legii, de la data scadenței și până la data achitării integrale a debitelor.

Au fost menținute măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmării penale după cum urmează:

- sechestrul asigurător instituit la data de 07 august 2006 asupra sumelor existente în conturile SC G.F.I.E. SRL, precum și poprirea, la aceeași dată, a sumei de 500.452 RON din debitele înregistrate de SC F.G.P. SRL față de aceeași societate;

- poprirea din data de 23 octombrie 2006 a sumei de 76.706 RON din debitele înregistrate de SC E.E.A. SRL față de SC G.F.I.E. SRL, poprirea la aceeași dată a sumei de 301.320 RON din debitele înregistrate de SC F.G.P. SRL precum și poprirea la aceeași dată a sumei de 97.819 RON din debitele înregistrate de SC L.G.D. SRL față de SC G.F.I.E. SRL;

- poprirea la data de 07 noiembrie 2006 a sumei de 15.240 RON din debitele înregistrate de SC E.E.A. SRL față de SC G.F.I.E. SRL;

- poprirea la data de 15 noiembrie 2006 a sumei de 17.808 RON din debitele înregistrate de SC V. SRL față de SC G.F.I.E. SRL;

- sechestrul asigurător instituit la data de 24 mai 2007 asupra sumelor existente în contul deschis de inculpatul E.H.M.F.A.K. la Banca D. și asupra sumelor existente în contul deschis de inculpata T.F.L. la Banca D., Banca L., Banca E., Banca U., Banca P.

S-a dispus anularea înscrisurilor falsificate, după cum urmează:

- declarația vamală de import nr. DV1. din 19 septembrie 2005 cu factura aferentă nr. FA1. din 24 august 2005;

- declarația vamală de import nr. DV2. din 28 noiembrie 2005 cu factura aferentă nr. FA2. din 17 noiembrie 2005;

- declarația vamală de import nr. DV3. din 02 septembrie 2005 cu factura aferentă nr. FA3.;

- declarația vamală de import nr. DV4. din 12 septembrie 2005 cu factura aferentă nr. FA4. din 08 august 2005;

- declarația vamală de import nr. DV5. din 19 septembrie 2005 cu factura aferentă nr. FA5. rev. din 15 septembrie 2005;

- declarația vamală de import nr. DV6. din 12 septembrie 2005 cu factura aferentă nr. FA6. din 08 septembrie 2005;

- declarația vamală de import nr. DV7. din 14 septembrie 2005 cu factura aferentă FA7. din 09 septembrie 2005;

- declarația vamală de import nr. DV8. din 19 septembrie 2005 cu factura aferentă nr. FA8.;

- declarația vamală de import nr. DV9. din 02 noiembrie 2005 cu factura aferentă nr. FA9.;

- declarația vamală de import nr. DV10. din 12 august 2005 cu factura aferentă nr. FA10.;

- declarația vamală de import din 08 septembrie 2005 cu factura aferentă;

- declarația vamală de import din 23 septembrie 2005 cu factura aferentă din 17 august 2005;

- declarația vamală de import din 19 septembrie 2005 cu factura aferentă din 08 septembrie 2005;

- declarația vamlă de import din 13 decembrie 2005 cu factura aferentă din 16 octombrie 2005;

- declarația vamală de import din 25 noiembrie 2005 cu factura aferentă din 15 octombrie 2005;

- declarația vamală de import din 18 noiembrie 2005 cu factura aferentă din 27 octombrie 2005;

- declarația vamală de import din 27 decembrie 2005 cu factura aferentă din 24 noiembrie 2005;

- declarația vamală de import din 21 decembrie 2005 cu factura aferentă din 24 octombrie 2005;

- declarația vamală de import din 14 noiembrie 2005 cu factura aferentă din 20 septembrie 2005;

- declarația vamală de import din 16 decembrie 2005 cu factura aferentă din 26 septembrie 2005;

- declarația vamală de import din 18 iulie 2005 cu factura aferentă din 28 iunie 2005;

- declarația vamală de import din 25 iulie 2005 cu factura aferentă din 27 iunie 2005 și factura pro-formă din 15 iunie 2005;

- declarația vamală de import din 26 septembrie 2005 cu factura aferentă din 29 august 2005 precum și factura pro-formă din 15 iunie 2005;

- declarația vamală de import din 15 noiembrie 2005 cu factura aferentă din 27 octombrie 2005;

- declarația vamală de import din 05 decembrie 2005 cu factura aferentă din 02 noiembrie 2005 și factura pro-formă din 30 septembrie 2005.

În baza art. 13 din Legea nr. 241/2005, s-a dispus ca, la data rămânerii definitive a sentinței, să se comunice Oficiului Național al Registrului Comerțului, o copie a dispozitivului hotărârii.

Prin încheierea de îndreptare a erorii materiale din data de 11 ianuarie 2011, s-a dispus îndreptarea acesteia, în sensul de a se trece în cuprinsul minutei sentinței penale nr. 811/F/ 26 octombrie 2010, pronunțată în Dosarul nr. 27510/3/2007, în sensul că la pag. 7 alin. (5) se trece „să plătească părții civile Ministerul Finanțelor Publice - A.N.A.F., suma de 1.830.587,46 RON (reprezentând impozit pe profit, TVA și impozit pe venit) și părții civile Ministerul Finanțelor Publice - A.N.V. suma de 579.812 RON, reprezentând taxe vamale, comision vamal și TVA, precum și accesoriile aferente sumelor (majorări, penalități și dobânzi) calculate potrivit legii de la data scadenței și până la data achitării integrale a debitelor" în loc de „să plătească Ministerului Finanțelor Publice, suma de 1.830.587,46 RON (reprezentând impozit pe profit, TVA și Impozit pe venit) și suma de 579.812 RON (reprezentând taxe vamale, comision vamal și TVA), precum și accesoriile aferente sumelor (majorări, penalități și dobânzi) calculate potrivit legii, de la data scadenței și până la data achitării integrale a debitelor".

Pentru a pronunța această soluție, instanța fondului a reținut o situație de fapt identică cu cea din rechizitoriul parchetului.

Astfel, în perioada infracțională iunie 2005 - aprilie 2006, pe teritoriul statului român s-a constituit un grup infracțional a cărui activitate infracțională a cuprins segmentul importului de mărfuri din România, dar și acela al comercializării lor pe piața internă.

Inculpații efectuau importuri pentru firmele pe care le controlau direct, cât și prin unele societăți care funcționau pe principiul firmelor fantomă, iar pentru alte firme cărora le-au prestat activități de intermediere a operațiunilor vamale, le asigurau plata unor taxe vamale minime, prin declararea altor valori decât cele reale.

Ca mod de operare, s-a reținut primirea unor documente de proveniență pentru mărfuri ce urmau a fi importate în baza cărora se întocmeau în fals altele cu date diferite, care erau ulterior prezentate în vamă. Acest mod de operare se utiliza deopotrivă în situațiile în care operațiunea de comerț exterior se derula prin intermediul societăților - beneficiari reali ai mărfurilor, dar și în situațiile în care operațiunea de vămuire se efectua prin intermediul unei societăți controlate de membrii asocierii. Ulterior, pentru această din urmă situație, marfa ajungea la beneficiarii reali fie în baza unor facturi de vânzare, fie fără a se întocmi documente justificative în acest sens.

În momentul în care mijloacele de transport navale sau terestre soseau în portul Constanța, respectiv București, membrii asocierii erau anunțați, pentru a transmite documentele necesare întocmirii declarațiilor vamale, și personal sau prin interpuși care acționau fără forma de vinovăție cerută de lege, efectuau toate demersurile pentru scoaterea mărfurilor din punctele vamale.

După efectuarea operațiunilor de vămuire, marfa era transportată rutier, către diverși comercianți care o vindeau la prețurile reale de pe piață, cu mult mai mari decât cele declarate la momentul vămuirii.

În cursul cercetării judecătorești, instanța fondului a reținut că SC G.F.I.E. SRL s-a înființat în vara anului 2005, care după cesionarea părților sociale de către E.M.M.A.M. și-a schimbat denumirea în SC T.C. SRL.

În perioada iunie 2005-aprilie 2006, SC G.F.I.E. SRL a desfășurat activitate de comerț exterior importând mărfuri alimentare și nealimentare, dar și operațiuni comerciale pe piața internă constând în facturarea acestora către diverși clienți.

Pentru ținerea evidenței contabile a fost încheiat contractul de prestări servicii nr. PS1./20 iulie 2005 între SC V.V.V. SRL reprezentată de martor S.V. - director general, în calitate de prestator, și SC G.F.I.E. SRL reprezentata de inculpatul E.M.M.A.M. - administrator, în calitate de beneficiar, având ca obiect executarea lucrărilor de contabilitate așa cum sunt prevăzute la pct. 5 din contract. Contractul nu este semnat decât de către SC V.V.V. SRL, în dreptul impresiunii ștampilei SC G.F.I.E. SRL nefiind executată nicio semnătură.

La dosarul cauzei s-a aflat anexată balanța de verificare, întocmită de SC V.V.V. SRL pentru SC G.F.I.E. SRL pentru activitatea lunii iunie 2005. Având în vedere că soldurile de pornire au fost zero, aceasta a fost prima balanță de verificare întocmită pentru activitatea SC T.C. SRL (SC G.F.I.E. SRL). De altfel, în luna iunie 2005, societatea a efectuat primele importuri și a emis prima factura fiscala de vânzare mărfuri.

Pentru activitatea desfășurată de societate, începând cu luna iulie 2005, nu au fost identificate balanțe de verificare și nici contracte de prestări servicii încheiate cu firme de specialitate pentru întocmirea de evidențe și situații financiar-contabile (balanțe de verificare, balanțe analitice ale conturilor, jurnale pentru cumpărări, jurnale pentru vânzări, jurnale pentru operațiuni de încasări și plăți, declarații fiscale etc).

După cum a rezultat din adresa din 08 martie 2006 emisă de D.G.F.P.M.B.- Administrația Finanțelor Publice Sector 4 către I.G.P.R.- Direcția Generală de Combatere a Criminalității Organizate (înregistrată sub nr. Q. din 27 martie 2006), în perioada 01 mai 2005 - 08 martie 2006, SC T.C. SRL (fostă SC G.F.I.E. SRL) a depus declarații fiscale cod 100 pentru lunile 06, 07, 08, 10, 11/2005 și declarație fiscală cod 300 (decont TVA) pentru luna iunie 2005.

Referitor la impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, din înscrisurile transmise de organele financiar-fiscale a rezultat că societatea a depus declarația 100 „privind obligațiile de plata la bugetul general consolidat" doar la 30 iunie 2005, care însă nu este completată cu sume privind cuantumul impozitului datorat, ceea ce conduce la concluzia că SC G.F.I.E. SRL a întocmit doar balanța de verificare pentru luna iunie 2005, pentru perioada ulterioară nefiind ținută niciun fel de evidență contabilă, nefiind depuse la organele fiscale declarațiile referitoare la obligațiile societății privind taxa pe valoarea adăugată și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor. Trebuie avut în vedere faptul că atât inculpatul E.M.M.A.M., în calitate de administrator cât și inculpatul E.H.M.F.A.K., persoană care conducea în fapt activitatea societății aveau cunoștință de obligația societății de a plăti impozitul pe microîntreprindere care nu era condiționat de rezultatul financiar al societății, acesta calculându-se în funcție de veniturile realizate, [„(...) am decis cesionarea SC G.F.I.E. SRL datorită imposibilității de refacere a unei evidențe contabile. Societatea a fost de la început înregistrată în regim de microîntreprindere, trebuind să plătească o cotă din încasări, fapt ce nu reflecta realitatea beneficiului obținut. M-am sfătuit cu E.H.M.F.A.K. asupra acestui aspect și am ajuns la concluzia că cesionarea trebuia realizată" - proces-verbal de confruntare din 24 aprilie 2007, declarație inculpat E.M.M.A.M. „Cu acest prilej am constatat că evidența contabilă nu corespundea realității și nici nu a fost respectată înțelegerea în ceea ce privește sortimentele de marfă importate ceea ce implicit a însemnat încălcarea mecanismului inițial stabilit de funcționare a firmei. Menționez că mi-am dat seama de evidența contabilă necorespunzătoare motivat de faptul că sunt absolvent al unei facultăți economice. În aceste împrejurări am considerat că se impune cesionarea părților sociale ale firmei".

Intenționând să creeze o legalitate aparentă a activității SC G.F.I.E. SRL, inculpații E.H.M.F.A.K. și E.M.M.A.M. au încercat să actualizeze înregistrările contabile spre sfârșitul anului 2005, dar acest lucru nu s-a întâmplat datorită refuzului martorei N.E. de a prelua contabilitatea societății (martora a arătat că: „am apreciat ca fiind neconcludentă în absența unei situații analitice și a unor fișe de cont, astfel încât am hotărât să nu închei acest contract și să nu mă ocup de această firmă", dar și datorită faptului că inculpații E.M.M.A.M. și E.H.M.F.A.K. nu au avut niciodată intenția de a plăti impozitul pe microîntreprindere (care reprezintă un procent din totalul veniturilor și se plătește în mod obligatoriu indiferent dacă societatea înregistrează profit sau pierdere) sau alte obligații fiscale.

În contextul arătat este de remarcat faptul că încercarea de a se reface contabilitatea SC G.F.I.E. SRL a fost făcută în luna noiembrie, după întoarcerea administratorului societății de la Caracal, unde lucrase la o fabrică de conservare a legumelor, începând cu luna iunie 2005, la scurt timp după înființarea societății.

În toată această perioadă, inculpatul E.H.M.F.A.K., deși desfășura activități curente prin intermediul SC G.F.I.E. SRL (atât de import, cât și de comerț intern) nu a luat nicio măsură pentru întocmirea evidenței contabile și plata obligațiilor față de bugetul de stat. Mai mult, acesta îl asigura periodic pe inculpatul E.M.M.A.M. cu privire la faptul că societatea funcționează legal și că nu are nicio problemă.

Inculpatul E.H.M.F.A.K. a continuat să controleze și să conducă activitatea societății și după ce administratorul din acte s-a întors în București. Astfel, cu prilejul confruntării dintre inculpați a rezultat că inculpatul E.H.M.F.A.K. a continuat să dispună efectuarea a 23 importuri deși inculpatul E.M.M.A.M. nu avea cunoștință de acestea.

Totodată, la data efectuării acestor operațiuni, părțile sociale ale societății fuseseră cesionate către învinuitul G.K.B. și numitul S.B., iar inculpatul E.H.M.F.A.K. avea cunoștință că pentru activitatea desfășurată de SC G.F.I.E. SRL nu se întocmește niciun fel de evidență contabilă și nu se plătesc impozitele și taxele aferente, intenția de sustragere de la plata acestora fiind astfel evidentă.

Mai mult, cu prilejul percheziției informatice efectuate în hard disk-ul calculatorului ridicat din biroul inculpatul E.H.M.F.A.K. a fost identificată o situație în care au fost menționate mai multe plăți externe efectuate în perioada 06 decembrie 2005 - aprilie 2006 care evidențiază controlul inculpatului asupra activității firmelor ce aparțineau în acte inculpatul E.M.M.A.M. Procedându-se la studierea acestor transferuri se constată că sunt menționate cronologic, în general, plăți către furnizori de produse alimentare congelate efectuate atât de SC F.G.P. SRL - în care asociat și administrator era inculpatul E.H.M.F.A.K., dar și plăți efectuate de SC G.F.I.E. SRL, SC L.T. SRL, SC F.G.I. SRL (societate ce a aparținut inițial inculpatul E.H.M.F.A.K.) și SC A.F.I. SRL - societăți în care inculpatul nu avea nicio calitate oficială.

Tribunalul a constatat că cesionarea părților sociale s-a făcut în mod fictiv, doar pentru a nu se mai putea face nicio legătură între inculpați și activitatea infracțională desfășurată prin intermediul societății, mai ales că plățile efectuate din conturile SC G.F.I.E. SRL și evidențiate.

În această situație s-au desfășurat și după cesionarea părților sociale. Astfel, în această situație sunt evidențiate plăți efectuate de SC G.F.I.E. SRL către firmele nerezidente SC G.N.I. SRL, SC K.H. SRL, SC K. SRL, SC N. SRL, SC H. SRL, plăți efectuate de SC F.G.P. SRL către SC A. SRL, SC T. SRL ș.a., plăți efectuate de SC A.F.I. SRL către SC H. SRL, SC M.H. SRL, SC T. SRL, SC C. SRL, SC G.N.I. SRL, SC N.A. SRL.

Caracterul de fictivitate a cesiunii părților sociale deținute de inculpatul E.M.M.A.M. la SC G.F.I.E. SRL este subliniat și de următoarele aspecte:

- inculpatul a continuat să aibă drept de semnătură în bancă și împreună cu inculpatul E.H.M.F.A.K. să dispună operațiunile bancare derulate de societate, dar și de sumele încasate în conturi, împrejurare confirmată și de inculpata T.F.L.;

- documente de evidență contabilă ale societății au fost identificate în posesia membrilor asociației infracționale cu prilejul perchezițiilor domiciliare efectuate, deși acestea ar fi trebuit să se afle la noii asociați;

- la momentul cesionării, învinuita C.L. a atestat în fals prezența lui S.B., deși acesta se afla în închisoare la data întocmirii înscrisurilor;

- după cesionare, prin intermediul societății, s-a continuat comercializarea de mărfuri către firme aparținând inculpatului E.H.M.F.A.K., dar și către alte societăți ai căror administratori au declarat că au discutat numai cu cei doi membrii ai asociației infracționale (SC J.I. SRL, SC F. SRL, SC E.E.A. SRL). De altfel, din cercetările efectuate a rezultat că numai în cursul anului 2006, prin intermediul societății s-au vândut mărfuri în valoare totală de 1.188.684,46 RON;

- documentele juridice aferente cesiunii au fost identificate în posesia inculpatul E.M.M.A.M., deși acestea ar fi trebuit să se găsească în posesia înv. G.K.B. sau S.B.

Împrejurarea că societatea plătea sume ce reprezentau taxe și impozite s-a datorat faptului că pentru mărfurile importate, obligațiile ce trebuiau achitate erau percepute în vamă cu prilejul vămuirii, dar acestea se calculau la valori mai mici decât cele reale, membrii asociației infracționale prezentând de cele mai multe ori facturi de proveniență falsificate.

Totodată, aceste obligații către bugetul de stat nu erau singurele ce trebuiau plătite, deoarece SC G.F.I.E. SRL a desfășurat și operațiuni de comerț intern (marfa importată fiind vândută către diferite societăți rezidente), iar cu privire la această activitate societatea era obligată să evidențieze și să plătească taxe și impozite.

Prin expertiza contabilă s-a stabilit, pe baza documentelor identificate, că SC G.F.I.E. SRL, a achiziționat în perioada iunie 2005 - ianuarie 2006 mărfuri din import în valoare totala de 3.135.644 dolari SUA și 86.652 euro, conform situației prezentate în d.u.p.

Importurile în euro în valoare totală de 86.652 euro (echivalent 316.261 RON) au fost efectuate în întregime prin vama Băneasa.

Prin vama Nădlac a fost realizat un singur import, din 01 iulie 2005.

SC G.F.I.E. SRL a efectuat importuri de produse alimentare și nealimentare din țări din Europa (Polonia, Irlanda, Spania, Belgia, Olanda, Bulgaria, Franța, Anglia, Norvegia, Danemarca, Germania, Turcia) cât și din țări situate pe alte continente: China, Argentina, Egipt, Liban, Brazilia, SUA, Canada, Iordania, Thailanda.

În perioada analizată, SC G.F.I.E. SRL a emis către clienți interni facturi în valoare totală de 16.383.445,48 RON (venituri și TVA), reprezentând contravaloare mărfuri, avans marfa și prestări servicii, conform situației prezentate.

Din totalul veniturilor realizate de 12.985.754,74 RON aferente facturilor emise în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, s-au identificat ca fiind înregistrate în evidența contabilă numai venituri în suma totală de 65.693,12 RON, aferente lunii iunie 2005, care au fost incluse în balanța de verificare încheiata la 30 iunie 2005.

Pentru celelalte venituri în sumă totală de 11.906.902,03 RON aferente perioadei iulie 2005 - decembrie 2005 și 1.013.159,59 RON aferente perioadei ianuarie 2006 - aprilie 2006, nu au fost identificate balanțe de verificare în care acestea sa fie înregistrate, singura balanță de verificare încheiată de societate fiind cea pe luna iunie 2005.

În cauză au fost identificate un număr de 260 facturi fiscale emise de SC G.F.I.E. SRL către clienți interni. De asemenea, au fost identificate un număr de 13 facturi fiscale neutilizate.

Conform adresei din 25 aprilie 2006, emisă de Compania Națională „I.N." S.A. către Inspectoratul General al Politiei, SC G.F.I.E. SRL a ridicat un număr de 400 facturi fiscale.

Societatea a emis facturi de vânzare pentru următoarele produse: pulpe pui congelate, sferturi pui congelate, file merluciu, trunchi merluciu, macrou congelat, file Saithe, file Talapia, ficat pui congelat, aripi curcan, pulpe inferioare pui congelate, pui C + P (big chichen), sferturi post SUA, piept pui fără os, ciocănele curcan, carne lucru carne lucru pui, pulpe pui interfoliate, carne lucru vita, alte produse reprezentând diverse sortimente: ciuperci, brichete, lapte diferite sortimente (pentru cafea, pudra, picurător), creveți, arahide, caramele, ciocolata, alune, gume etc. conform situației prezentate.

Toate produsele menționate au fost exclusiv produsele pentru care operațiunile de vămuire, dar și aspectele legate de achiziționarea și vânzarea acestora, s-au efectuat de către inculpații E.H.M.F.A.K. și E.M.M.A.M.

Din situația comparativă a importurilor și plăților efectuate pentru fiecare furnizor extern a rezultat următoarele:

- furnizori externi de la care au fost efectuate importuri de mărfuri fără a fi efectuată vreo plată sau au fost efectuate plăti sub nivelul importurilor;

- furnizori externi de la care nu au fost efectuate importuri, dar au fost efectuate plăți externe pentru importuri marfa sau ca avans import marfa;

Situațiile au demonstrat că afirmațiile inculpaților potrivit cărora au continuat să desfășoare operațiuni pe conturile societății pentru a închide soldurile existente în relația cu furnizorii și clienții au fost nereale, deoarece acest lucru nu s-a realizat.

O parte din produsele importate au fost facturate la intern către diverși clienți, iar pentru o parte din produse nu au fost identificate facturi emise, ceea ce se explică și prin aceea că o parte din mărfurile importate, și în special pentru operațiunile efectuate de inculpatul H.M. și inculpatul E.H.A.F.A, deși acestea ajungeau la clienți, acestora nu li se dădea niciun fel de documente justificative. Aceste aspecte au fost confirmate atât de inculpatul E.H.A.F.A. cât și de martorii K.R.H., E.Q.E., R.F., S.A.A.A. și A.A.A.M.

Situația învederată a explicat faptul că, deși societatea în mod scriptic ar fi trebuit să mai aibă mărfuri în stoc la momentul cesionării, în fapt nu a mai existat niciun fel de marfă. Mai mult și în procesul-verbal de predare - primire din 12 decembrie 2005 se arată că „Drepturile dobândite de societate, decurgând din contractele încheiate cu operatorii de telefonie fixă și/sau mobilă și drepturile asupra fondului de marfă existent, se vor reglementa pe cale separată". De asemenea, față de acest aspect, inculpatul E.M.M.A.M. a declarat că „în momentul cesiunii nu exista stoc de marfă și nu a fost predată niciun fel de marfă cesionarului".

Din documentele existente îa dosarul cauzei a rezultat faptul că în perioada iunie 2005 - aprilie 2006 SC G.F.I.E. SRL a emis facturi în valoare totală de 16.417.677,81 RON reprezentând:

15.408.215,36 RON, vânzare mărfuri;

44.832,67 RON, servicii;

964.629,78 RON, avans marfă.

SC G.F.I.E. SRL a încasat prin conturile sale deschise la unitățile bancare de la clienții cărora le-a emis facturi, dar și de la alți clienți pentru care nu au fost identificate facturi emise, suma totala de 17.928.141,30 RON, astfel:

- 4.306.891,50 RON, în contul deschis la Banca D. Triumf (anexa II) - 2.511.205,33 RON, în contul deschis la Banca P. (anexa I 2) -11.110.044,47 RON în contul deschis la Banca R. (anexa I 3).

Din încasările totale de 17.928.141,30 RON, cea mai mare parte, respectiv 17.056.741,00 RON, a fost utilizată pentru cumpărare valuta, plăti taxe vamale și ridicări numerar, astfel:

- 11.175.915,00 RON, pentru cumpărare valuta;

- 4.978.436,00 RON, pentru plăți obligații vamale;

- 902.390 RON, ridicări numerar;

După cum a rezultat din declarația depusă de societate la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul București, referitor la înregistrarea fiscală, SC G.F.I.E. SRL este plătitoare de TVA și plătitoare de impozit pe veniturile microîntreprinderilor.

Potrivit expertizei contabile, SC G.F.I.E. SRL s-a încadrat în sistemul de impunere ca microîntreprindere până la 31 decembrie 2005. începând cu anul 2006, cel puțin una din condițiile prevăzute de art. 103 din C. fisc., respectiv lit. c) (deoarece a realizat venituri care au depășit echivalentul în RON a 100.000 euro) nu mai este îndeplinită și în această situație începând cu anul fiscal 2006, nu se mai poate aplica sistemul de impunere ca microîntreprindere.

Situația determinării impozitului pe veniturile microîntreprinderilor pentru anul 2005 și a impozitului pe profit pentru anul 2006 s-a prezentat după cum urmează: Pentru anul 2005, impozitul pe veniturile microîntreprinderilor datorat pentru mărfurile facturate a fost în suma totală de 359.177 RON, determinat astfel:

- 1.971 RON, stabilit pentru luna iunie 2005, conform balanței de verificare încheiată pentru aceasta perioada.

- 357.206 RON pentru perioada iulie-decembrie 2005, calculat având ca baza impozabila veniturile realizate din vânzare mărfuri (11.883.493,03 RON) și prestări servicii (23.409 RON),

- impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, datorat pentru mărfurile importate pentru care nu au fost identificate facturi emise către clienți interni.

Din analiza documentelor existente la dosarul cauzei, expertiza contabilă nu a identificat nicio factură emisă la intern, pentru mărfurile importate de SC G.F.I.E. SRL în baza mai multor DVI, valoarea acestor importuri fiind de 1.058.331 dolari SUA, respectiv 3.263.308 RON.

Pentru calculul impozitului pe veniturile microîntreprinderilor, expertiza contabila a utilizat pentru aceste mărfuri procentul mediu de adaos comercial practicat pentru mărfurile care au fost facturate, stabilind că impozitul pe veniturile microîntreprinderilor aferent acestor mărfuri este de 150.637 RON (5.021.252 RON x 3%).

Pentru anul 2006, impozitul pe profit datorat a fost în sumă totală de 133.194 RON.

Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat s-a prezentat după cum urmează:

Taxa pe valoarea adăugată aferentă facturilor emise în perioada iunie 2005 - aprilie 2006 este în valoare totala de 2.621.309,78 RON, din care:

- 2.428.809,24 RON, TVA aferenta facturilor emise în anul 2005.

- 192.500,54 RON, TVA aferenta facturilor emise în anul 2006.

- TVA datorată în vamă aferentă importurilor realizate de SC G.F.I.E. SRL în perioada respectiva a fost de 2.374.234 RON, din care:

- 2.364.428 RON, aferenta DVI din anul 2005.

- 9.806 RON, TVA aferenta DVI din anul 2006.

SC G.F.I.E. SRL are de dedus TVA înscrisă în facturile primite de la diverși furnizori, în valoare totală de 13.534,32 RON, conform situației prezentate în anexa 8.

Astfel, taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat de către SC G.F.I.E. SRL pentru anul 2005 și 2006 aferenta mărfurilor facturate a fost în sumă totală de 233.541,46 RON.

De asemenea, SC G.F.I.E. SRL a datorat TVA în valoare totală de 954.038 RON, aferentă mărfurilor importate pentru care nu au fost identificate facturi emise la intern (5.021.252 RON x 19%).

În concluzie, pe baza documentelor existente la dosarul cauzei, expertiza contabilă a stabilit că SC G.F.I.E. SRL datorează bugetului de stat pentru perioada iunie 2005 - aprilie 2006 taxe și impozite în valoare totala de 1.830.587,46 RON, astfel: 643.008 RON, impozit pe veniturile microîntreprinderilor și impozit pe profit și 1.187.579,46 RON, reprezentând TVA.

În contextul în care nu au fost întocmite balanțe de verificare pentru perioada iulie 2005 - aprilie 2006 și nu au fost depuse la organele fiscale declarațiile referitoare la obligațiile societății privind taxa pe valoarea adăugată și impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, nu au fost respectate prevederile art. 1 al (1) din Legea Contabilității nr. 82/1991 republicată, din care rezultă următoarele obligații privind tinerea și conducerea contabilității: „Societățile comerciale societățile/companiile naționale, regiile autonome, institutele naționale de cercetare - dezvoltare, societățile cooperatiste și celelalte persoane juridice, au obligația sa organizeze și sa conducă contabilitatea proprie, respectiv contabilitatea financiara potrivit prezentei legi, și contabilitatea de gestiune adaptata la specificul activității".

Potrivit art. 10 al (1) din Legea Contabilității nr. 82/1991 republicată, „răspunderea pentru organizarea și conducerea contabilității la persoanele prevăzute la art. 1, revine administratorului, ordonatorului de credite, sau altei persoane care are obligația gestionarii unității respective".

Inculpatul E.M.M.A.M. a declarat că a luat hotărârea de a cesiona părțile sociale deținute la SC G.F.I.E. SRL, deoarece impozitul pe microîntreprindere depășea profitul obținut de societate.

Aceste afirmații au evidențiat intenția inculpatului de a se sustrage de la plata taxelor și impozitelor, mai ales că așa cum rezultă și din expertiza contabilă dispusă în cauză, societatea nu a înregistrat pierderi aferent activității desfășurate în anul 2005 deoarece veniturile au fost mai mari decât cheltuielile cu suma de 4.239.982,01 RON. De altfel, la momentul cesionării societatea avea de încasat de Ia clienți (SC E.E.A. SRL, SC V. SRL, SC F.G.P. SRL, SC L.G.D. SRL) sume importante, de peste 10 miliarde ROL ce puteau fi folosite în sensul arătat.

Din declarațiile martorilor Z.B., N.I., K.A., H.M., R.M., H.A.M., H.B.M., H.U.M., B.M., D.H., D.A., H.R., A.H.A., M.D., D.A.A., H.O.A. (administratori ai unor societăți având puncte de lucru în Complexul Comercial FL.) au rezultat că marfa achiziționată de la furnizorul SC G.F.I.E. SRL le-a fost oferită de cetățeni arabi pe care nu-i pot descrie și care se prezentau sub numele de „M." sau „M.M.". Martorii au achiziționat marfa oferită (dulciuri, brichete etc.) justificând „prețurile bune" în comparație cu cele de pe piață, ceea ce se putea explica tocmai prin utilizarea facturilor externe falsificate și în consecință prin plata unor obligații mai mici la bugetul de stat. Chiar dacă martorii nu l-au recunoscut în planșa foto prezentată pe administratorul SC G.F.I.E. SRL, din declarațiile acestora rezultă legătura și continuitatea activității acestei societăți cu SC L.T. SRL.

În același sens au declarat și martorii H.U.M., B.E.M., D.A.H., H.U.E., D.W.A., H.R., Al H.A.I., M.D., D.A.A., H.O.A.

Activitatea infracțională desfășurată de către inculpatul E.H.M.F.A.K. în cadrul SC G.F.I.E. SRL a rezultat din depozițiile martorilor A.Z.M., N.N., M.S.B., D.D.M., C.A.H., A.O., S.A.H., R.W.A., B.L.I., A.F.A. care au declarat că acesta le-a oferit marfă în numele societății comerciale mai sus menționate sau a dispus cu privire la activitatea acesteia, convingerea martorilor fiind aceea că inculpatul putea hotărî asupra activităților de import și desfacere.

Aceeași activitate infracțională a rezultat și din proces-verbal de confruntare dintre inculpatul E.M.M.A.M. și martorul M.B.

Din coroborarea acestor declarații, dar și a celorlalte declarații ale administratorilor/ asociaților din cadrul societăților ce au derulat relații comerciale directe cu SC G.F.I.E. SRL s-a constatat că se întâlnesc două situații:

- o parte dintre aceste persoane au discutat doar cu inculpatul E.H.M.F.A.K., care a reprezentat societatea;

- o parte dintre aceste persoane nu-i cunosc pe inculpați și din coroborarea probelor se constată că alte persoane au intermediat relația cu reprezentanții societății (proces-verbal confruntare dintre inculpatul E.M.M.A.M. și inculpatul E.H.M.F.A.K., declarații martori A.Y.K. și B.A.W.

Tribunalul a constatat astfel, că nu au fost identificați martori care să stabilească aspecte legate de relația comercială dintre societăți cu inculpatul E.M.M.A.M., în mod direct.

Aceste declarații sunt „completate" și de împrejurarea că inculpatul E.M.M.A.M. deși administrator al unei societăți cu o respectabilă cifră de afaceri, era angajat al SC M.V. SRL, în calitate de supraveghetor, în perioada iulie - octombrie 2005 locuind efectiv în orașul Caracal împreună cu soția sa. Cu referire la această situație au dat declarații martorii N.G.M., U.N.S., I.T.E., P.A.D., S.U.H., dar și inculpatul E.H.M.F.A.K. (proces - verbal confruntare), și martorul A.W.Z., ș.a.

Activitatea infracțională a inculpatul ui E.H.M.F.A.K. a fost reliefată și de confruntarea efectuată între acesta și inculpatul E.M.M.A.M., precum și din confruntarea efectuată între inculpatul E.M.M.A.M. și înv. T.F.L., dar mai ales din însemnările în limba arabă identificate cu ocazia percheziției efectuate în biroul din str. H., în care apare în mod repetat mențiunea „A. - salariu", precum și însemnări cu privire la operațiunile și cheltuielile curente ale SC G.F.I.E. SRL ce apar atât în aceste înscrisuri cât și în agendele personale ale inculpatului.

Tribunalul a reținut că la o analiză atentă a acestor înscrisuri, se pune în evidență împrejurarea că inculpatul E.H.M.F.A.K. se „îngrijea" atât de activitatea firmelor sale cât și de cea a SC G.F.I.E. SRL și SC A.F.I. SRL. Mai mult decât atât, Tribunalul a reținut că, în aceleași agende, sunt însemnări din care rezultă că inculpatul E.H.M.F.A.K. a finanțat inclusiv cheltuielile legate de înființarea celor două societăți, de contabilitatea acestora, precum și toate cheltuielile zilnice ale administratorului de drept.

A reținut instanța fondului că activitatea infracțională a inculpatei T.F.L. a constat în aceea că, în calitate de angajat al SC L.G.D. SRL, SC F.G.P. SRL, SC G.F.I.E. SRL, SC A.F.I. SRL, ocupându-se de operațiunile bancare și fiind împuternicită să depună/ridice documente și numerar pentru societățile comerciale amintite, a întocmit în fals facturile proforme ce se prezentau la bancă pentru efectuarea de transferuri, precum și de completarea facturilor fiscale emise de societăți și a rezultat din următoarele împrejurări:

- la percheziția domiciliară efectuată la data de 26 aprilie 2006 la domiciliul numitei T.F.L. au fost identificate documente contabile ale SC G.F.I.E. SRL în condițiile în care societatea fusese cesionată, iar documentele aferente activității desfășurate fuseseră predate (așa cum susține inculpatul E.M.M.A.M.) cesionarului. De subliniat că la domiciliul învinuitei cele mai multe documente găsite priveau SC G.F.I.E. SRL, în condițiile în care, așa cum am arătat, aceasta avea calitatea de angajat al încă 3 societăți comerciale. Apărările acesteia în sensul că „documentele au fost uitate într-un dulap (...)" au fost înlăturate, deoarece acestea au fost găsite în tot imobilul, iar unele erau întocmite ulterior cesionării, când nici învinuita și nici inculpatul E.M.M.A.M. nu mai aveau nicio calitate la SC G.F.I.E. SRL. De altfel, aceste documente (chitanțe de plată, facturi fiscale, documente de import, etc.) ar fi trebuit să se găsească în evidența contabilă a societății și nu în posesia învinuitei.

- inculpata proceda la completarea facturilor, emise de SC G.F.I.E. SRL, și pentru disimularea activității sale infracționale menționa la rubrica „persoană care a întocmit factura", în fals, datele de identificare ale unei persoane inexistente, respectiv P.D., chiar și după ce părțile sociale deținute de inculpatul E.M.M.A.M. au fost cesionate. Din corespondența purtată cu Inspectoratul Național pentru Evidența Persoanelor a rezultat că actul de identitate menționat pe facturi a fost eliberat unei alte persoane și nu lui P.D., iar codul numeric personal, ce a fost de asemenea înscris pe facturi nu a fost atribuit nici unei persoane, ceea ce evidențiază intenția învinuitei de a-și ascunde participația la activitatea desfășurată de prin intermediul SC G.F.I.E. SRL;

- inculpata a continuat să desfășoare operațiuni pentru societate, conform dispozițiilor primite de la cei doi inculpați, deși inculpatul E.M.M.A.M. nu mai avea nicio calitate în cadrul societății, aspect de care a luat la cunoștință, potrivit declarației olografe a învinuitei, încă din luna ianuarie 2006: „în cursul lunii ianuarie 2006, când E.H.M.F.A.K. și E.M.M.A.M. mi-au spus că vor să înființeze altă firmă, respectiv SC A.F.I. SRL, am aflat că acesta cesionase părțile sociale deținute la SC G.F.I.E. SRL. În aceeași perioadă, cei doi mi-au spus că trebuie schimbat specimenul de semnătură în bancă, iar eu le-am precizat faptul că trebuie ca noul administrator să facă modificările în specimenul de la bancă, lucru care nu s-a întâmplat, documentele cu privire la SC G.F.I.E. SRL fiind semnate în continuare de E.M.M.A.M. E.H.M.F.A.K. îmi spunea ce plăți urmează a fi făcute atât la extern cât și în țară, de la E.H.M.F.A.K. primind indicații atât la plățile ce urmau a fi făcute din conturile societăților la care acesta era administrator, cât și din cele aparținând SC G.F.I.E. SRL sau SC A.F.I. SRL, iar în trecut SC L.T. SRL".

- inculpata proceda la plăsmuirea documentelor în baza cărora se efectuau plăți externe, fiind demonstrate următoarele situații:

- factura proformă din 28 octombrie 2005 ce a fost prezentată cu prilejul transferului efectuat prin intermediul Banca D. SA către T.S.G. - Germania la 07 noiembrie 2005;

- factura proformă din 15 iunie 2005 ce a fost prezentată cu prilejul transferurilor efectuate prin intermediul Banca D. către T.S.G. - Germania la 14 septembrie 2005, 15 iulie 2005, 05 iulie 2005, 11 iulie 2005;

- factura proformă din 29 august 2005 ce a fost prezentată cu prilejul transferului efectuat prin intermediul Banca D. SA către B. - Spania la 20 septembrie 2005;

- factura proformă fără număr din 25 august 2005 ce a fost prezentată cu prilejul transferului efectuat prin intermediul Banca D. SA către S.S. la 13 septembrie 2005;

- factura proformă din 30 august 2005 ce a fost prezentată cu prilejul transferului efectuat prin intermediul Banca D. SA către J.V. la 08 septembrie 2005 și 07 septembrie 2005;

- factura proformă din 06 iunie 2005 ce a fost prezentată cu prilejul transferului efectuat prin intermediul Banca P. către S. - Franța la 27 iulie 2005.

Drept urmare, judecătorul fondului a apreciat că, inculpata T.F.L. a cunoscut că aceste înscrisuri urmau a fi prezentate la bancă și că erau efectiv folosite în acest scop, deoarece aceasta întocmea inclusiv dispozițiile de plată externă aferente, iar o parte dintre aceste documente au fost identificate la domiciliul său cu prilejul percheziției domiciliare efectuate în cauză. Astfel, cu prilejul percheziției informatice efectuate în hard disk-urile ridicate de la inculpată au fost identificate dispozițiile de plată externă aferente transferurilor realizate către SC B. SA, S.S.B. și J.V. BV. La percheziția domiciliară efectuată au fost identificate dispozițiile de plată externă aferente transferurilor efectuate către J.V.

Cu privire la modalitatea de întocmire a acestora, inculpata a declarat: „Referitor la motivul pentru care pe unele dintre facturile pe care le-am întocmit este menționat ca obiect „avans marfă", iar pe altele „contravaloare prestări servicii", declar că atunci, din experiența acumulată, îmi dădeam seama că marfa ce urma a fi livrată nu valora cât suma totală ce mi se spunea să o transfer, pe factura ce o întocmeam menționam la rubrica „obiect", „contravaloare diferite servicii" constând în ambalare, manipulare, transport, congelare etc. (...) La întrebarea organului de urmărire penală referitoare la primirea altor indicații cu excepția societății beneficiare și a sumei, precizez că nu primeam alte indicații, dar în momentul în care se vămuiau mărfurile justificam cu declarația vamală și factura vizată de vamă, la bancă, plățile efectuate în avans, conform celor consemnate în facturile pro-formă (...) în situațiile în care întocmeam facturi pro-formă, pentru furnizorii principali ai societății menționam o valoare mai mare, astfel încât să o pot folosi și pentru alte plăți în cazul în care nu aveam documentele externe aferente importului. Nu exista o regulă când întocmeam o factură externă sau o factură pro-formă, această titulatură stabilind-o arbitrar, la fel ca și mențiunile din factură, care erau în funcție de moment. (...) Cel mai important element la întocmirea facturilor pro-formă era valoarea mărfii care trebuia achitată prin bancă, fără să conteze prea mult cantitatea, calitatea și prețul unitar, pe care le treceam în general făcând o medie".

În sensul celor arătate, cu prilejul declarației din 01 august 2007, inculpata a arătat că nu s-a ocupat de efectuarea plăților prin intermediul Banca D.: „Din câte cunosc eu la deschiderea conturilor a fost E.M.M.A.M., apoi de operațiunile bancare derulate aici se ocupau E.M.M.A.M. și E.H.M.F.A.K. Nu pot preciza cui dădeam facturile proformă pe care le pregăteam deoarece le lăsam la biroul din str. H. pentru a fi folosite în caz de nevoie (eu neocupându-mă de Banca D.). Referitor la dispozițiile de plată externă îmi amintesc că cele care au fost semnate, în alb, de E.M.M.A.M. erau imprimate pe calculatorul meu, pe formularul deja existent. Ulterior, formularul băncii a fost transferat și pe calculatorul din str. H. unde le completam și eu în caz de urgență.

Linele dintre exemplarele roșii ale dispoziției de plată le găseam ulterior tot la birou".

Tribunalul a reținut că afirmațiile inculpatei potrivit cărora de plățile efectuate de SC G.F.I.E. SRL din Banca D. se ocupa și inculpatul E.H.M.F.A.K. se coroborează și cu înscrisurile transmise de această bancă, din care rezultă că din contul societății a fost retrasă la 15 noiembrie 2005 suma de 8.000 RON de către inculpat, deși potrivit fișei cu specimene de semnături depusă la bancă, acesta nu avea drept de semnătură pe contul societății, același gen de operațiune fiind efectuat și la 04 noiembrie 2005. Totodată, o operațiune similară a fost efectuată și de martorul N.I.N. la 17 martie 2006, persoană care nu deținea nicio calitate în cadrul societății, fiind șoferul personal al inculpatului E.H.M.F.A.K.

- inculpata primea nemijlocit dispoziții de la inculpatul E.H.M.F.A.K., și cunoștea perfect activitatea infracțională a acestuia (activitatea pe care o sprijinea) fapt ce rezultă și din convorbirea purtată la data de 29 martie 2006 dintre inculpat și învinuită cu privire la cesionarea părților sociale deținute de inculpatul E.M.M.A.M. la SC A.F.I. SRL.

Astfel, judecătorul fondului a reținut că, SC G.F.I.E. SRL a fost utilizată deopotrivă pentru a introduce mărfuri în țară în baza unor facturi ce atestau prețuri nereale, dar și pentru a crește prețul fiecărui produs până la valoarea de piață a produselor importate, fiind comercializate fie direct de această societate, fie prin intermediul societăților în care inculpatul E.H.M.F.A.K. deținea calitățile de asociat și administrator, respectiv SC F.G.P. SRL și SC L.G.D. SRL.

Astfel, în baza documentelor puse la dispoziție, inspectorii de specialitate din cadrul A.N.V. au stabilit că SC G.F.I.E. SRL s-a sustras de la plata obligațiilor față de bugetul de stat cu suma de 759.030,09 RON, reprezentând taxe vamale, comision vamal și TVA, cu prilejul efectuării unui număr de 25 de operațiuni de import.

Importurile avute în vedere anterior s-au efectuat prin Biroul Vamal Băneasa - București și Biroul Vamal Constanța Sud Agigea.

În contextul probatoriului analizat tribunalul a apreciat că inculpatul E.H.M.F.A.K. a supravegheat și a urmărit îndeaproape efectuarea importurilor de produse alimentare.

Cu privire la reprezentarea societății în fața funcționarilor vamali se constată diferențe referitoare la modul de operare pentru operațiunile efectuate prin intermediul celor două birouri vamale.

Astfel, persoana care a reprezentat societatea la Biroul Vamal Băneasa a fost martorul N.I.N., care a acționat fără vinovăție, necunoscând că facturile pe care le prezenta atestau prețuri diminuate.

Din declarațiile martorilor M.M.I., funcționar vamal și A.F.A. - șeful Biroului Vamal Băneasa a rezultat că la efectuarea vămuirii pentru mărfurile importate de SC G.F.I.E. SRL și SC A.F.I. SRL s-a prezentat și inculpatul E.H.M.F.A.K., motivând „că îl suplinește pe administratorul societății deoarece acesta nu cunoștea limba română", deși nu prezenta nicio împuternicire din partea inculpatului E.M.M.A.M.

Tribunalul a reținut că inculpatul E.H.M.F.A.K. a fost cel care a condus activitatea societății, motiv pentru care în cazul în care apăreau probleme martorul N.I.N. îl contacta pe acesta și nu pe administratorul în drept al societății, respectiv persoana care îl împuternicise și care în mod normal trebuia să fie prima care lua la cunoștință de eventualele probleme apărute.

Totodată, Tribunalul a reținut că societatea nu a încheiat niciun contract de prestări servicii cu inculpatul E.H.M.F.A.K. sau societatea SC C.M. SRL (în care inculpatul deținea calitate de asociat) cu privire la prestarea de servicii vamale pentru importurile desfășurate prin Biroul Vamal Băneasa. Contractul dintre SC G.F.I.E. SRL și SC C.M. SRL a fost încheiat la 01 decembrie 2006, iar în baza acestuia au fost prestate servicii vamale doar pentru operațiunile aferente din 23 decembrie 2005, din 05 ianuarie 2006 și din 06 ianuarie 2006, activitățile desfășurându-se exclusiv în Portul Constanța, deși societatea a efectuat un număr mult mai mare de operațiuni de acest gen.

Cu privire la importurile derulate prin Biroul Vamal Constanța Sud Agigea, Tribunalul a reținut că, deși din documentele ridicate de la autoritățile vamale rezultă că persoana care se prezenta și care semna declarațiile pentru valoare în vamă a fost inculpatul E.M.M.A.M., în fapt, acest lucru nu s-a întâmplat. Astfel, din declarația inculpatul E.M.M.A.M. și a angajaților SC M.V. SRL a rezultat că inculpatul nici nu avea cum să fie prezent la Constanța deoarece lucra la fabrica de conservare a legumelor din Caracal și părăsea această localitate doar la sfârșit de săptămână, când nu se putea prezenta la niciun punct vamal deoarece nu era program de lucru.

Mai mult, Tribunalul a reținut că din raportul de constatare tehnico – științifică din 10 mai 2007 întocmit de specialiști din cadrul I.G.P.R. - Institutul de Criminalistică a rezultat că semnăturile efectuate pe o serie de înscrisuri depuse cu prilejul importurilor derulate de SC G.F.I.E. SRL (din 09 august 2005, din 14 noiembrie 2005, din 02 noiembrie 2005, din 21 decembrie 2005, DW din 13 decembrie 2005, etc.) nu au fost efectuate de inculpatul E.M.M.A.M., acestea fiind executate prin imitație după modelul unei semnături a titularului. Cele constate se coroborează și cu declarația inculpatul E.M.M.A.M., care a afirmat că „(...) Nu am semnat niciodată documente vamale în alb".

Tribunalul a mai reținut că, din declarațiile martorilor B.L.I. și M.A.D. rezultă că aceștia erau cei care reprezentau societatea în relația cu comisionarii vamali, inculpații E.M.M.A.M. și E.H.M.F.A.K. fiind cei care le puneau la dispoziție documentele necesare pentru vămuire (conosament, facturi externe, documente de origine etc.). Aceștia, fie primeau documentele în mod direct de la cei doi inculpați, fie erau transmise prin microbus sau martorul N.I.N., neprimind niciodată documentele de proveniență direct de la furnizorii externi (declarația martor M.A.D.).

Faptul că inculpatul E.H.M.F.A.K. a fost cel care a coordonat operațiunile de import realizate de SC G.F.I.E. SRL rezultă atât din declarațiile făcute de inculpatul E.M.M.A.M., cât și din cele declarate de inculpatul E.H.M.F.A.K. cu prilejul confruntării celor două persoane.

Tribunalul a constatat că inculpatul E.H.M.F.A.K. a coordonat toate operațiunile desfășurate prin intermediul Biroului Vamal Băneasa, precum și de importurile de produse alimentare (în special produse congelate) desfășurate prin intermediul birourilor vamale din Constanța, mai ales că SC C.M. SRL a fost preluată în noiembrie 2005 de către inculpatul E.H.M.F.A.K., contractul cu SC G.F.I.E. SRL fiind încheiat la 01 decembrie 2005.

În contextul arătat s-a menționat că deși inculpatul E.M.M.A.M. a declarat că uneori discuta și el cu clienții, din declarațiile acestora din urmă se constată că au purtat toate negocierile cu inculpatul E.H.M.F.A.K., cu administratorul din acte al societății discutând numai unele aspecte legate de finalizare plăților după întoarcerea acestuia de la Camcal (declarații martori, A.W.Z., M.N.M., A.O., M.O.D., A.W.A., S.A.H.), De altfel, din declarațiile inculpatului E.M.M.A.M. a rezultat că acesta nici nu cunoștea o parte dintre societățile ce au fost identificate ca fiind clienți ai societății, (proces-verbal de confruntare).

Coordonarea activității SC G.F.I.E. SRL s-a continuat și după ce au fost cesionate părțile sociale către înv. G.K.B. Astfel, inculpatul E.M.M.A.M. a declarat că dintre operațiunile efectuate după încheierea contractului de cesiune atestat din 12 decembrie 2005 are cunoștință doar de 3 containere care au fost importate, în baza contractelor încheiate anterior, deși au fost derulate nu mai puțin de 23 de operațiuni, atât prin puncte vamale din București cât și din Constanța. Tribunalul a reținut că a fost evident că inculpații au efectuat și aceste importuri, mai ales că plata obligațiilor vamale s-a realizat prin transferuri bancare efectuate de către inculpata T.F.L., iar cu prilejul perchezițiilor domiciliare autorizate au fost identificate diverse înscrisuri ce privesc operațiunile în cauză (facturi externe emise de S.I. - Brazilia, P.A., A.N.I.T., L.A.F. - SUA).

Faptul că inculpații au continuat să desfășoare operațiuni de import și după cesionarea societății se probează și cu situațiile identificate cu prilejul perchezițiilor informatice efectuate în hard disk-ul calculatorului folosit de inculpatul E.H.M.F.A.K. în care se regăsesc informații cu privire la cheltuielile ocazionate de formalitățile de import pentru operațiunile aferente din 28 decembrie 2005, din 28 decembrie 2005, din 05 ianuarie 2006 și din 06 ianuarie 2006.

Din studierea acestor situații tribunalul a constatat că cele mai multe plăți externe erau efectuate din conturile unor societăți în care inculpatul E.H.M.F.A.K. nu deținea nicio calitate oficială (SC F.G.I. SRL - după ce a cesionat părțile sociale, SC L.T. SRL, SC G.F.I.E. SRL și SC A.F.I. SRL), deși operațiunile în RON privesc sume încasate în relațiile comerciale ale SC F.G.P. SRL - societate în care inculpatul era asociat și administrator.

Judecătorul fondului a constatat că inculpații E.H.M.F.A.K. și T.F.L. cunoșteau valorile reale de tranzacție pentru fiecare operațiune în parte, care au fost diferite de valorile declarate la autoritățile vamale.

Însemnări privind plățile sau încasările efectuate prin conturile SC G.F.I.E. SRL și SC A.F.I. SRL, în perioada octombrie 2005 - aprile 2006, care reprezintă valorile reale de tranzacție, au fost identificate și într-un biblioraft ridicat cu prilejul percheziției domiciliare efectuate în biroul din str. H., precum și în agendele și carnețelele aparținând inculpatul E.H.M.F.A.K. Faptul că însemnările executate în limba arabă și identificate în biblioraftul avut în vedere anterior erau cunoscute de inculpatul E.H.M.F.A.K. este neîndoielnic deoarece pe aceste foi apar și cheltuieli/operațiuni personale ale acestuia sau ale societăților care îi aparțineau și care nu erau cunoscute de alte persoane.

Faptul că SC G.F.I.E. SRL urma sa fie folosită pentru efectuarea de importuri la prețuri mai mici decât valorile reale de tranzacție, a fost cunoscut încă de la început de inculpatul E.M.M.A.M., care a arătat: „(...) mecanismul de funcționare al SC G.F.I.E. SRL urma să fie după cum urmează: facturile de marfă veneau pe o valoare mică datorită valorii reale a produsului în sine, restul costurilor reprezentând servicii (ambalare, congelare, transport etc.) urma să fie facturat separat conform contractului, ca prestare servicii". Administratorul din acte al societății a luat la cunoștință de prețurile reale și în urma informărilor privind operațiunile bancare, care potrivit declarațiilor acestuia îi erau comunicate de inculpatul E.H.M.F.A.K. deși, pentru plata, se completau documente de către inculpata T.F.L., documente pe care acesta le semna în alb.

La efectuarea transferurilor externe, inculpata T.F.L. a folosit facturi proforme pe care le întocmea în fals, nu din lipsa documentelor originale, ci pentru a ascunde valoarea reală de tranzacție, în cazul unor verificări a documentelor depuse la bancă. Apărarea învinuitei potrivit căreia valorile pe care le menționa pe factura reprezentau prețul produsului efectiv, iar diferența reprezenta contravaloarea a diverse servicii prestate de exportator este nereală, mai ales că această primea de la cei doi inculpați doar indicații cu privire la suma totală ce trebuia plătită, iar prețurile menționate în înscrisurile pe care le întocmea le trecea oarecum la întâmplare. Mai mult, aceasta ar fi putut afla valorile reale de tranzacție deoarece cu prilejul percheziției domiciliare efectuată la adresa învinuitei au fost identificate facturi externe, în original, expediate de partenerii externi ai SC G.F.I.E. SRL, facturi care, dacă ar fi fost folosite ar fi dus la descoperirea de către autorități a acestor valori.

Totodată, o caracteristică a importurilor ce au avut ca obiect produse alimentare și care au fost efectuate de inculpatul E.H.M.F.A.K., este faptul că în afara documentelor de proveniență ce priveau marfa se mai prezentau funcționarilor vamali și o serie de documente false (dispoziții de plată externe, confirmări de plată) ce atestau efectuarea unor transferuri în cuantumul menționat pe facturile externe. În realitate aceste plăți nu erau efectuate, sau reprezentau doar o parte din contravaloarea mărfurilor, iar scopul prezentării acestor documente era de a nu se solicita constituirea de garanții de către funcționarii vamali ca urmare a declarării unor prețuri foarte mici.

Aspectele menționate mai sus s-au coroborat și cu discuțiile telefonice purtate de inculpatul E.H.M.F.A.K. și care au fost interceptate în baza autorizațiilor emise de Tribunalul București, din care rezultă că prețurile care se declarau cu prilejul vămuirii pentru produsele importate, nu aveau nicio legătură cu prețurile reale ale mărfurilor, fiind stabilite în funcție de prețurile minime acceptate de vamă. De asemenea, „sfaturile" pe care le dă inculpatul E.H.M.F.A.K., cu prilejul acestor discuții, sunt aceleași pe care membrii asociației infracționale le-au folosit cu prilejul operațiunilor desfășurate de SC G.F.I.E. SRL și SC A.F.I. SRL (prezentarea la vamă a unui contract care să aibă ca obiect un volum mai mare de marfă decât cel importat pentru a justifica sumele mai mari plătite, valoarea totală să nu fie o sumă fixă).

Tribunalul a reținut că ascunderea valorilor reale de tranzacție ale mărfurilor importate - care constituiau baza de calcul pentru stabilirea obligațiilor vamale (TVA, taxe vamale, accize etc), precum și faptul că inculpații foloseau acte comerciale falsificate rezultă și din analiza comparativă a facturilor de achiziție prezentate funcționarilor vamali cu facturile externe primite prin A.N.A.F. - A.N.V. de la administrațiile vamale din țările de origine ale partenerilor externi, cele din urmă fiind în concordanță cu facturile identificate cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate în imobilele folosite de membrii asociației infracționale, dar și cu plățile efectuate prin intermediul SC G.F.I.E. SRL.

Tribunalul a constatat că inculpații au prezentat facturi de proveniență falsificate, ascunzând valoarea reală a mărfurilor, cu prilejul operațiunilor pentru care au fost întocmite următoarele declarații vamale:

nr. DV1. din 19 septembrie 2005, nr. DV3. din 02 septembrie 2005, nr. DV5. din 19 septembrie 2005, nr. DV6. din 12 septembrie 2005, nr. DV8. din 19 septembrie 2005, nr. DV7. din 14 septembrie 2005, DV9. din 02 noiembrie 2005, nr. DV10. din 12 august 2005, din 08 septembrie 2005, nr. DV4. din 12 septembrie 2005, din 23 septembrie 2005, nr. DV2. din 28 noiembrie 2005, din 19 septembrie 2005, din 13 decembrie 2005, din 25 noiembrie 2005, din 27 decembrie 2005, din 21 decembrie 2005, din 18 noiembrie 2005, din 18 iulie 2005, din 25 iulie 2005, din 26 septembrie 2005, din 15 noiembrie 2005, din 05 decembrie 2005, din 14 noiembrie 2005, din 16 decembrie 2005. Operațiunile pentru care s-au stabilit diferențe de taxe vamale au avut ca obiect exclusiv produse alimentare.

Tribunalul a reținut că în paralel cu importurile de produse alimentare anterioare, prin intermediul SC G.F.I.E. SRL s-au realizat și operațiunile comerciale având ca partener extern societatea T.S.G. - Germania.

Tribunalul a reținut că efectuarea de către SC G.F.I.E. SRL a importurilor de la societatea T.S.G. - Germania s-a realizat pe fondul relațiilor comerciale existente deja între furnizor și societățile în care inculpatul E.H.M.F.A.K. era asociat și administrator și care asigurau desfacerea produselor pe piața românească, în principal în marile lanțuri de supermarket - uri din țară (C., K., A.).

Tribunalul a constatat că acest aspect este evidențiat și prin expertiza contabilă dispusă în cauză, care a stabilit că SC G.F.I.E. SRL a vândut produse importate de la firma din Germania doar către SC L.G.D. SRL și SC F.G.P. SRL - societăți al căror asociat și administrator era inculpatul E.H.M.F.A.K. Tribunalul reține că în același sens este și declarația martorei M.M. care a arătat „ (...) după ce marfa era achiziționată de SC L.G.D. SRL (de regulă întreaga marfă deoarece aceasta era comandată în funcție de contractele încheiate și cu un anumit plus) mă ocupam de distribuția acesteia (...)".

Tribunalul a apreciat că afirmațiile inculpatul E.H.M.F.A.K. potrivit căreia SC G.F.I.E. SRL efectua importuri de la furnizorul din Germania doar atunci când SC F.G.P. SRL nu dispunea de banii necesari sunt false, deoarece, așa cum rezultă din tot probatoriul administrat în cauză, inculpatul a fost cel care a asigurat finanțarea activității primei societăți.

Mai mult decât atât tribunalul a reținut că, deși, societățile sale erau cele care asigurau desfacerea și, în mod normal, ar fi fost interesate să importe direct marfa pentru a-și asigura prețuri minime, acest lucru nu s-a întâmplat, iar în perioada în care a fost folosită SC G.F.I.E. SRL, această societate a intermediat toate importurile de la T.S.G. - Germania.

Tribunalul a reținut că în perioada în care s-a desfășurat activitatea infracțională prin intermediul SC G.F.I.E. SRL, cele două societăți SC L.G.D. SRL și SC F.G.I. SRL nu au efectuat, de altfel, nicio operațiune de comerț exterior (import sau export), nici de la furnizorul din Germania și nici de la alți parteneri externi.

Tribunalul a reținut că inculpatul E.H.M.F.A.K. a fost cel care a coordonat toate operațiunile comerciale dintre T.S.G. - Germania și SC G.F.I.E. SRL, acesta fiind implicat în derularea tuturor activităților de la comandarea mărfurilor și plata acestora, până la formalitățile de import.

Tribunalul a apreciat că ocupându-se, fie personal, fie prin angajații săi care acționau potrivit dispozițiilor primite de la acesta, de toate activitățile descrise, inculpatul E.H.M.F.A.K. a avut cu certitudine cunoștință de valoarea reală a mărfurilor, intenția acestuia evidentă fiind de a-și asigura câștiguri personale maxime, prin plata unor obligații minime la bugetul de stat. Aceste aspecte se probează și prin însemnările personale efectuate de inculpat în agendele și carnețele pe care le folosea și care au fost identificate cu prilejul perchezițiilor domiciliare efectuate la domiciliul acestuia și în imobilul situat în str. H., sector 2, București unde se afla biroul său și sediul firmelor în care era asociat și administrator.

În contextul arătat, tribunalul a reținut că printre însemnările efectuate de inculpatul E.H.M.F.A.K. într-un carnețel cu acela de culoare albastră, la ziua de 06 februarie 2006, este înscrisă mențiunea „7300 E T.U.", exact suma ce a fost plătită în contul societății din Germania în aceeași zi, prin două transferuri efectuate din conturile SC A.F.I. SRL și SC G.F.I.E. SRL.

Totodată, tribunalul a reținut că în aceeași agendă în dreptul datei de 12 septembrie 20005 apar însemnările „10800 E, 6200 E T.U.", exact sumele plătite de societatea menționată către exportatorul din Germania în contul mărfurilor pentru care a fost întocmit DVI din 26 septembrie 2005, iar în dreptul datei de 05 decembrie 2005 apare mențiunea „20500 E T.U.", suma ce a și fost achitată de societate la 12 decembrie 2005.

Tribunalul a apreciatcă inculpatul E.M.M.A.M., cu toate că nu s-a ocupat efectiv de activitatea societății, a cunoscut modul de lucru și a consimțit la modul de derulare a activității ilegale, respectiv de prezentare la autoritățile vamale a unor documente ce atestau valori mai mici decât cele reale care să servească ca bază pentru calcularea impozitelor și taxelor. Astfel, în declarația dată, acesta a afirmat că: „mecanismul de funcționare al SC G.F.I.E. SRL urma să fie după cum urmează: facturile de marfă veneau pe o valoare mică datorită valorii reale a produsului în sine, restul costurilor reprezentând servicii (ambalare, congelare, transport, etc.) urma să fie facturat separat conform contractului, ca prestare servicii". Trebuie totodată să se aibă în vedere că și în situația în care acest lucru ar fi fost real, potrivit normelor legale, inclusiv contravaloarea acestor servicii trebuia declarată deoarece se adăuga la baza de calcul pentru stabilirea obligațiilor față de bugetul de stat.

Tribunalul a reținut că modul de operare în cazul importurilor efectuate de SC G.F.I.E. SRL de la T.S.G. - Germania era următorul:

- pasul 1: se transmitea comanda;

- pasul 2: firma din Germania întocmea draf-uri ale documentelor în baza cărora urma să fie transmisă marfa, fiind emise două facturi una pentru SC L.G.D. SRL, în care se menționa valoarea reală a mărfurilor, și o alta pentru SC G.F.I.E. SRL (iar ulterior SC A.F.I. SRL), cu valori mult mai mici și care urma să fie prezentată autorităților vamale din România.

Celor două facturi li se dădea numere consecutive;

pasul 3: documentele erau verificate de martorul M.M., și după efectuarea corecturilor necesare, erau transmise în Germania pentru forma finală;

pasul 4: se plătea prin bancă valoarea reală (din factura emisă pentru SC L.G.D. SRL);

pasul 5: marfa era încărcată și transportată la București, la vama din România fiind prezentată factura ce atesta prețuri subevaluate.

Faptul că valoarea reală, cea de tranzacție a fost mai mare în cazul importurilor efectuate SC G.F.I.E. SRL de la furnizorul din Germania se probează și cu corespondența electronică identificată la percheziția informatică efectuată în hard disk-ul ridicat din str. H. din care rezultă faptul că se foloseau două facturi: una în care era menționat un preț mic și care era prezentată la vama din România („small invoice") și una în care se menționa prețul real („big invoice").

Astfel, prin e-mail-urile din 29 iunie 2005 s-a solicitat să fie transmise facturile emise pentru SC G.F.I.E. SRL și SC L.G.D. SRL, atrăgându-se atenția ca declarațiile de export să fie emise fără valoare.

Tribunalul a reținut că prin corespondența electronică din 13 iunie 2005, pe lângă comanda de marfă, se solicită explicit ca factura mică, în valoare aproximativă de 5000 euro să fie emisă pe numele SC G.F.I.E. SRL. Tribunalul mai reține că în corespondența electronică din 09 noiembrie 2005, reprezentantul T.S.G. - Germania este întrebat dacă poate trimite declarația de export, care trebuie să fie cu valoarea reală direct prin poștă și să-i fie returnată în aceeași modalitate.

Faptul că modul de operare al inculpaților presupunea ca în primă fază să se emită două facturi cu valori diferite s-a probat și cu înscrisurile identificate cu prilejul percheziției informatice efectuate în laptopul aparținând inculpatului E.H.M.F.A.K., respectiv facturile nr. X1./X2. și X3./X4. S-a constatat că deși aceste facturi au ca obiect aceleași produse ale societății din Germania, pe facturile emise pentru SC A.F.I. SRL și SC F.G.P. SRL sunt menționate valori mai mici și nu mai apare mențiunea referitoare la plata în avans a mărfurilor.

Mai mult tribunalul a apreciat că în urma percheziției informatice efectuate în hard disk-ul calculatorului ridicat din biroul inculpatului E.H.M.F.A.K. a fost identificată o situație privind produsele marca T.U. și D.O. existente în stoc, în care la rubrica „preț unitar" (unit cost/euro) sunt avute în vedere valori mult mai mari decât cele declarate la autoritățile vamale. Mai mult aceste valori nu sunt întâmplătoare, deoarece corespund cu valorile menționate pe facturile emise din Germania pentru SC L.G.D. SRL, facturi care așa cum am arătat conțin valorile reale ale mărfurilor importate. Astfel, pe factura nr. X4. avută în vedere în paragraful alăturat pentru produsul „T.U. kaffeewlokchen KW 10/20g" este menționată o valoare unitară de 6,500 euro, aceeași valoare fiind avută în vedere și în situația identificată în calculatorul inculpatul E.H.M.F.A.K. în dreptul produsului „praf”. În mod asemănător, valorile din dreptul produselor „T.U. PP UHT 20/10er Riegel" - 3,7800, „D.O. Kaffemilch 3,5% 10x6, 3g 25 bars" - 3,5928, „Family flussiger pfl. KW 25x10/7,65 ml"- 3,200 menționate pe facturile nr. X2. și X4. sunt aceleași cu cele avute în vedere pe situația avută în vedere enterior în dreptul produselor „T.U.", „D.O." și „vegetal".

În același context, în mai multe e-mail-uri a fost evidențiat prețul real al mărfurilor, care corespunde cu valoarea plătită prin bancă.

Tribunalul a reținut că pentru efectuarea acestor plăți inculpata T.F.L. întocmea și folosea facturi pro-forme false, ce aveau ca obiect fie mărfuri (în cantități cu mult mai mari decât cele care s-au importat, deoarece menționa prețuri pe unitate mai mici), fie servicii (care în realitate nu erau prestate fiind incluse în prețul de livrare).

Tribunalul a reținut că însuși inculpatul E.H.M.F.A.K. a declarat că în ceea ce privește corespondența electronică purtată cu reprezentanții firmei T.U. ce a fost identificată la percheziția informatică, îi era adresată și o citea, având astfel cu certitudine cunoștință de valoarea de tranzacție a mărfurilor importate de la furnizorul german în momentul în care îi cerea martorului N.I.N. să efectueze formalitățile vamale necesare pentru introducerea mărfurilor în țară.

Faptul că inculpații au prezentat autorităților vamale facturi false ce atestau valori mai mici decât valoare reală a mărfurilor importate de la exportatorul din Germania se probează și cu situațiile scrise în limba arabă, ce au fost identificate cu prilejul percheziției efectuate la biroul inculpatului E.H.M.F.A.K. Din studierea traducerilor efectuate de interpretul autorizat tribunalul a constatat că acestea conțin descrieri ale cheltuielilor efectuate pentru fiecare import în parte (fiind avute în vedere prețuri cu mult mai mari decât cele declarate, și cu privire la care se va demonstra în continuare că sunt prețurile reale de tranzacție), veniturile obținute din comercializarea mărfurilor și profitul obținut de inculpat.

În același context s-au regăsit și o serie de balanțe cu cheltuielile și încasările efectuate de fiecare parte (inc. E.H.M.F.A.K. și o altă persoană neidentificată), din care se constată că de fiecare dată totalul cheltuielile ocazionate de importul mărfii, taxe vamale, transport, încărcare-descărcare, etc, achitate potrivit documentelor de SC G.F.I.E. SRL, erau trecute în contul inculpatului E.H.M.F.A.K., ceea ce contrazice afirmațiile sale potrivit cărora SC G.F.I.E. SRL efectua importuri de produse mărcile T.U. și D. doar atunci când societățile sale nu dispuneau de banii necesari și demonstrează, în același timp, că acesta controla activitatea firmei.

Tribunalul a constatat că din însemnările în care se calculează profitul obținut din vânzarea unui transport rezultă că o parte a profitului revine inculpatul E.H.M.F.A.K., iar diferența celeilalte persoane neidentificate, nefăcându-se nicio referire la SC G.F.I.E. SRL sau asociatul/administratorul din acte al societății inculpatul E.M.M.A.M.

Tribunalul a reținut că din coroborarea conținutului înscrisurilor avute în vedere anterior, a situațiilor și corespondenței electronice identificate cu prilejul perchezițiilor informatice și a modului în care se efectuau plățile externe rezultă că de fiecare dată marfa dintr-un transport era plătită anticipat, iar plata făcută nu acoperea și contravaloarea altor mărfuri ce urmau a fi livrate cu un alt transport, așa cum a declarat inculpatul E.H.M.F.A.K.

Declarația vamală de import din 18 iulie 2005 a fost întocmită ca urmare a achiziționării de către SC G.F.I.E. SRL a produselor: lapte pentru cafea, lapte praf, frișca vegetală. Pentru efectuarea acestui import s-a prezentat autorităților vamale factura externă emisă de societatea T.S.G. - Germania emisă la 28 iunie 2005, valoarea facturii fiind de 5.162,70 EURO.

Tribunalul a reținut că factura prezentată autorităților vamale a fost falsă, valoarea reală a mărfurilor importate fiind de 28.122,06 euro.

Declarația vamală de import din 25 iulie 2005 a fost întocmită ca urmare a achiziționării de către SC G.F.I.E. SRL a produsului lapte pentru cafea marca D.O. Pentru efectuarea acestui import s-a prezentat autorităților vamale factura externă emisă de societatea T.S.G. - Germania emisă la 27 iunie 2005, valoarea facturii fiind de 5.052,96 euro.

Tribunalul a reținut că factura prezentată autorităților vamale a fost falsă, valoarea reală a mărfurilor importate fiind de 20.872,79 euro.

Astfel, cu prilejul percheziției informatice efectuată în hard disk-ul ridicat din str. H. (adresa la își au sediul firmele inculpatul E.H.M.F.A.K., și unde acesta și salariații săi își desfășurau activitatea zilnică) a fost identificată corespondență electronică prin care se discută cu privire la plata sumelor avute în vedere anterior și la detaliile de efectuarea a operațiunii comerciale.

Tribunalul a reținut că în corespondență electronică aceste valori sunt atribuite facturilor, deoarece, așa cum s-a arătat, societatea din Germania emitea în draft două facturi, care cuprindeau aceleași produse, dar cea care era prezentată în România avea o valoare mai mică, iar cea emisă pe SC L.G.D. SRL, avea menționată valoarea reală.

Faptul că s-au folosit la vamă documente false, ascunzându-se prețul real al tranzacției este susținut și prin aceea că SC G.F.I.E. SRL a plătit către T.S.G. - Germania pentru importurile aferente DVI din 18 iulie 2005 și DVI din 25 iulie 2005 suma totală de 49.042 euro, cu mult mai mult decât valoarea declarată autorităților vamale pentru a servi drept bază de calcularea obligațiilor fiscale, care a fost de 5.162,70 euro și 5052,96 euro.

Tribunalul a reținut că din corespondența electronică identificată rezultă că transferurile din 05 iulie 2005, 11 iulie 2005 și 15 iulie 2005 au fost realizate în considerația celor două importuri. Astfel, în corespondența e-mail din 08 iulie 2005, urmare a mesajului transmis de reprezentantul societății din Germania prin care se solicita plata facturilor, în valoare de 28.122,06 și în valoare de 20.872,79, din România se răspunde că au fost plătiți 29.000 euro, din contul SC G.F.I.E. SRL, exact suma pe care societatea importatoare a transferat-o la 05 iulie 2005. De asemenea, prin corespondența electronică din 11 iulie 2005 se face referire la plata sumei de 2842 euro reprezentând contravaloarea transportului din localitatea Oldenburg până la București, suma menționată fiind plătită în aceeași zi din contul SC G.F.I.E. SRL.

Tribunalul a reținut că pentru plata banilor s-a prezentat funcționarilor bancari, de fiecare dată, factura pro-formă din 15 iunie 2005 ce are ca obiect produse diferite față de cele prezentate autorităților vamale.

Tribunalul a constatat că această factură pro-formă este falsă, fiind tehnoredactată de inculpata T.F.L. Acest aspect rezultă atât din declarația învinuitei care prezintă modul în care întocmea facturile pe care le folosea pentru efectuarea plăților externe, cât și din faptul că a fost identificată cu prilejul percheziției informatice efectuate pe hard disk-ului ridicat de la domiciliul învinuitei.

Declarația vamală de import din 26 septembrie 2005 a fost întocmită ca urmare a achiziționării de către SC G.F.I.E. SRL de produse marca T.U. Pentru efectuarea acestui import s-a prezentat autorităților vamale factura externă emisă de societatea T.S.G. - Germania emisă la 29 august 2005, valoarea acesteia fiind de 5.238,84 euro.

Tribunalul a reținut că factura prezentată autorităților vamale a fost falsă, valoarea reală a mărfurilor importate fiind de 16.850 euro.

Faptul că acesta a fost prețul real al tranzacției s-a probat cu înscrisurile identificate în imobilele folosite de membrii asociației infracționale și plățile externe efectuate de societate.

Tribunalul a constatat că în urma percheziției domiciliare efectuate în imobilul situat la adresa str. H., București au fost identificate două facturi ambele emise de furnizorul din Germania și care au ca obiect aceleași produse cu cele menționate pe factura depusă la vamă. Una dintre facturi, din 29 august 2005, a fost emisă pentru SC L.G.D. SRL (așa cum s-a arătat societatea aparține inculpatului E.H.M.F.A.K. și nu a realizat nici un import în perioada analizată) are menționată o valoare totală de 16.850,66 euro și cuprinde valori atât pentru transportul mărfurilor din Zeven la Oldenburg cât și pentru paleți. Cealaltă factură este factura prezentată la vamă și este emisă pentru SC G.F.I.E. SRL.

Tribunalul a mai constatat că au fost identificate două declarații de export, în copie, care conțin aceleași date, mai puțin valoarea exportului, unul atestând o valoare a mărfii de 16.850,66 euro, iar celălalt o valoare de 5238,84 euro. Datorită conturului existent în jurul valorii „EUR 5.238,84", dar și a faptului că această mențiune este mai proeminentă rezultă că înscrisul ce atestă această valoare a fost realizat prin xerocopierea primului, ulterior fiind prezentat și autorităților vamale.

Faptul că s-au folosit la vamă documente false, ascunzându-se prețul real al tranzacției, este susținut și prin aceea că SC G.F.I.E. SRL a plătit către T.S.G. - Germania la 14 septembrie 2005 suma de 10.800 euro, iar la 15 septembrie 2005 suma de 6.200 euro, în total 17.000 euro.

De altfel, într-unui din mesajele e-mail identificate în care s-a făcut referire la facturile aferente importului pentru care s-a întocmit DVI din 15 noiembrie 2005, este menționat un sold în favoarea SC G.F.I.E. SRL, de 149.34 euro, diferența dintre valoarea plătită 17.000 euro și valoarea reală a importului respectiv 16.850,66 euro.

Tribunalul a reținut că pentru transferul din 14 septembrie 2005 s-au prezentat funcționarilor bancari factura pro-formă din 15 iunie 2005 și factura din 05 august 2005. Pentru transferul din 15 septembrie 2005 a fost prezentată factura nr. FA11. din 31 august 2005.

Tribunalul a mai reținut că factura din 15 iunie 2005 are ca obiect produse diferite față de factura prezentată autorităților vamale și a fost întocmită în fals de inculpata T.F.L. fiind identificată cu prilejul percheziției informatice efectuate pe hard disk-ul ridicat de la domiciliul său. Atât factura din 05 august 2005, cât și factura nr. FA11. din 31 august 2005 au ca obiect diverse prestări de servicii. Cu privire la întocmirea facturilor de prestări de servicii și efectuarea plăților în baza unor astfel de facturi, inculpata T.F.L. a declarat: „Referitor la motivul pentru care pe unele dintre facturile pe care le-am întocmit este menționat ca obiect „avans marfă", iar pe altele „contravaloare prestări servicii", declar că atunci când din experiența acumulată, îmi dădeam seama că marfa ce urma a fi livrată nu valora cât suma totală ce mi se spunea să o transfer, pe factura ce o întocmeam menționam la rubrica „obiect", „contravaloare diferite servicii" constând în ambalare, manipulare, transport, congelare, etc.

La întrebarea referitoare la primirea altor indicații cu excepția societății beneficiare și a sumei, precizez că nu primeam alte indicații, dar în momentul în care se vămuiau mărfurile justificam cu declarația vamală și factura vizată de vamă, la bancă, plățile efectuate în avans, conform celor consemnate în facturile pro-formă (...) În situațiile în care întocmeam facturi pro-formă, pentru furnizorii principali ai societății menționam o valoare mai mare, astfel încât să o pot folosi și pentru alte plăți în cazul în care nu aveam documentele externe aferente importului. Nu exista o regulă când întocmeam o factură externă sau o factură pro-formă, această titulatură stabilind-o arbitrar, la fel ca și mențiunile din factură, care erau în funcție de moment. (...) Cel mai important element la întocmirea facturilor pro-formă era valoarea mărfii care trebuia achitată prin bancă, fără să conteze prea mult cantitatea, calitatea și prețul unitar, pe care le treceam în general făcând o medie."

Totodată, faptul ca valoarea reală este mai mare decât cea declarată și că transferul în valoare de 17.000 euro a fost realizat în considerarea acestui transport se probează și cu înscrisurile identificate cu prilejul percheziției domiciliare efectuate la adresa str. H., sector 2, unde în una din situațiile în care se calculează cheltuielile ocazionate de un import (respectiv pentru transportul cu numărul 10) a fost găsită mențiunea „prețul mărfii transportului" - 17.000 euro X 35.195 = 598.315.000.

Tribunalul a reținut că însemnările privind efectuarea celor două transferuri au fost identificate și în agendele inculpatul E.H.M.F.A.K.

Declarația vamală de import din 15 noiembrie 2005 a fost întocmită ca urmare a achiziționării de către SC G.F.I.E. SRL a produsului lapte pentru cafea marca D.O. Pentru efectuarea acestui import s-a prezentat autorităților vamale factura externă emisă de societatea T.S.G. - Germania emisă la 27 octombrie 2005, valoarea facturii fiind de 5.052,96 euro.

Tribunalul a constatat că în urma percheziției factura prezentată autorităților vamale a fost falsă, valoarea reală a mărfurilor importate fiind de 20.872,79 euro.

Astfel, cu prilejul percheziției informatice efectuată în hard disk-ul ridicat din str. H. a fost identificată corespondență electronică prin care se discută cu privire la plata sumei avute în vedere anterior și la detaliile de efectuare a operațiunii comerciale.

Tribunalul a reținut că în corespondența electronică aceste valori sunt atribuite facturilor deoarece așa cum s-a arătat, societatea din Germania emitea în draft două facturi, care cuprindeau aceleași produse, dar cea care era prezentată în România avea o valoare mai mică, iar cea emisă pentru SC L.G.D. SRL avea menționată valoarea reală.

Faptul că s-au folosit la vamă documente false, ascunzându-se prețul real al tranzacției este susținut și prin aceea că SC G.F.I.E. SRL a plătit către T.S.G. - Germania la 07 noiembrie 2005 suma de 20.700 euro. Transferarea unei sume mai mici nu este întâmplătoare, deoarece așa cum se arătă în corespondența electronică identificată cu prilejul percheziției informatice realizate. Înainte de efectuarea acestui transfer se înregistra un sold de 149,34 euro, datorat plăților mai mari ale SC G.F.I.E. SRL pentru operațiunile anterioare.

Faptul că factura care însoțea marfa era diferită față de cea care atesta valoarea reală a rezultat din același mesaj, deoarece se face vorbire, pe de o parte de o factură pro-formă datată 27 octombrie 2005 care va însoți livrarea de marfă, iar pe de altă parte de o altă „factură originală" în valoare de 20.872,79 euro.

Față de corespondența electronică identificată Tribunalul a reținut că transferul din 07 noiembrie 2005 a fost realizat în considerația importului analizat. Astfel, în corespondența e-mail din 29 noiembrie 2005, transmisă de reprezentantul societății din Germania prin care se solicita plata facturii, este prezentată o situație a facturile emise și plăților efectuate, din care rezultă că factura a fost achitată prin plata în valoare de 20.700 euro.

Tribunalul a reținut că pe dispoziția de plată externă prezentată la Banca D. pentru plata banilor, la rubrica „instrucțiuni ale clientului privind plata" este menționată factura externă.

Tribunalul a constatat că această factură a fost întocmită în fals de inculpata T.F.L., fiind identificată cu prilejul percheziției informatice efectuate pe hard disk -ui ridicat de la domiciliul său. De altfel, această factură are ca obiect produse diferite de cele ce au fost importate în realitate, fiind întocmită în modalitatea prezentată de învinuită în declarațiile date. Factura folosită pentru transfer are ca obiect produsele JURM PP UHT 10%" și „Kaffeemilch 4%", iar produsul importat a fost „D.O. Kaffeemilch 3,5%".

Totodată, faptul ca valoarea reală este mai mare decât cea declarată și că transferul în valoare de 20.700 euro a fost realizat în considerarea acestui import se probează și cu înscrisurile identificate cu prilejul percheziției domiciliare efectuate la adresa din str. H., sector 2, unde în una din situațiile în care se calculează cheltuielile ocazionate de un import (respectiv pentru transportul cu numărul 11) a fost găsită mențiunea „prețul mărfii" - 20.700 euro X 36900, iar cheltuială totală aferentă acestui import este preluată în situația centralizată în derptul rubricii inculpatul E.H.M.F.A.K.

Declarația vamală de import din 05 decembrie 2005 a fost întocmită ca urmare a achiziționării de către SC G.F.I.E. SRL de produse marca T.U. Pentru efectuarea acestui import s-a prezentat autorităților vamale factura externă emisă de societatea T.S.G. - Germania emisă la 02 noiembrie 2005, valoarea acesteia fiind de 5.215,90 euro.

Tribunalul a constatat că în urma percheziției factura prezentată autorităților vamale a fost falsă, valoarea reală a mărfurilor importate fiind de 35.699 euro.

Faptul că acesta este prețul real al tranzacției s-a probat cu înscrisurile identificate în imobilele folosite de membrii asociației infracționale, corespondența electronică identificată cu prilejul perchezițiilor informatice efectuate și cu înscrisurile ce atestă plățile externe efectuate de societate.

Tribunalul a reținut că în urma percheziției domiciliare efectuate în imobilul situat la adresa str. H., București a fost identificată o declarație de export, în copie, care conține aceleași date cu privire la cantitatea aprovizionată și condițiile de transport cu documentele prezentate autorităților vamale, având menționată însă o valoare de 35.699,49 euro. De altfel, într-unui din mesajele e-mail identificate, în care se face referire la facturile aferente importului pentru care s-a întocmit DVI din 05 decembrie 2005, este menționată aceeași valoare de 35.699,49 euro, pentru factura (factura, care potrivit modului de operare descris cuprindea valoarea reală).

Faptul că s-au folosit la vamă documente false, ascunzându-se prețul real al tranzacției este probat și prin aceea că SC G.F.I.E. SRL a plătit către T.S.G. - Germania, prin două tranzacții suma totală de 36.000 euro. În acest sens, la 29 noiembrie 2005, a fost plătită suma de 16.000 euro, iar la 30 noiembrie 2005 suma de 20.000 euro.

Tribunalul a reținut că pentru transferul din 29 noiembrie 2005 s-au prezentat funcționarilor bancari factura pro-formă din 30 septembrie 2005 ce a fost întocmită în fals, în modalitatea descrisă anterior de inculpata T.F.L., fiind identificată cu prilejul percheziției informatice efectuate pe hard disk-ul ridicat de la domiciliul său. Totodată, faptul ca valoarea reală este mai mare decât cea declarată și că transferul în valoare de 36.000 euro a fost realizat în considerarea acestui transport - se probează și cu înscrisurile identificate cu prilejul percheziției domiciliare efectuate la adresa str. H., sector 2, unde în una din situațiile în care se calculează cheltuielile ocazionate de un import (respectiv pentru transportul cu numărul 12) a fost găsită mențiunea „prețul mărfii" - 36.000 euro X 36800 1.324.800.000.

Tribunalul a reținut că după cesionarea părților sociale deținute de inculpatul E.M.M.A.M. în cadrul SC G.F.I.E. SRL, inculpații și-au continuat activitatea prin intermediul SC A.F.I. SRL, al cărei asociat unic și administrator a fost tot inculpatul.

Astfel, declarația vamală de import din 10 februarie 2006 a fost întocmită ca urmare a achiziționării de către SC A.F.I. SRL. De produse marca T.U. Pentru efectuarea acestui import s-a prezentat autorităților vamale factura externă emisă de societatea T.S.G. - Germania emisă la 19 ianuarie 2006, valoarea acesteia fiind de 1613,76 euro.

Tribunalul a constatat că în urma percheziției factura prezentată autorităților vamale a fost falsă, valoarea reală a mărfurilor importate fiind de 7.169,10 euro.

Faptul că acesta este prețul real al tranzacției s-a probat cu înscrisurile identificate în imobilele folosite de membrii asociației infracționale, rezultatul perchezițiilor informatice efectuate și transferurile externe derulate.

Tribunalul a reținut că în urma percheziției domiciliare efectuate în imobilul situat la adresa str. H., București a fost identificată o declarație de export, în copie, care conține aceleași date cu privire la cantitatea aprovizionată și condițiile de transport cu documentele prezentate autorităților vamale, având menționată însă o valoare de 7.169,10 euro.

Tribunalul a mai reținut că, într-unui din mesajele e-mail identificate cu prilejul perchezițiilor informatice efectuate, în care se face referire la facturile aferente importului pentru care s-a întocmit DVI din 10 februarie 2006, este menționată aceeași valoare de 7.169,10 euro, pentru factura (factura, care potrivit modului de operare descris cuprindea valoarea reală). Cu prilejul percheziției domiciliare efectuate în imobilul situat la adresa str. H., București a fost identificată factura, emisă pentru SC L.G.D. SRL, în care sunt menționate prețuri unitare mai mari decât cele înscrise pe factura prezentă autorităților vamale, iar contravaloarea transportului și a paleților menționată pe această factură ar fi trebuit, de asemenea, să fie declarată pentru calcularea obligațiilor fiscale aferente.

Tribunalul a constatat că în mesajul electronic se face referire în mod explicit la faptul că marfa va fi transmisă însoțită de factura din 19 ianuarie 2006 „după cum s-a cerut", dar pentru expedierea mărfii se solicită plata facturii în valoare de 7.169,10 euro, rezultând astfel că acesta este prețul de tranzacție.

Faptul că s-au folosit la vamă documente false, ascunzându-se prețul real al tranzacției, a fost susținut și prin aceea că SC A.F.I. SRL a plătit în contul furnizorului din Germania, la 06 februarie 2006 suma de 1.613,76 euro, iar diferența a fost achitată din contul SC G.F.I.E. SRL care a plătit, în aceeași zi, suma de 5.686,24 euro. Valoarea este mai mare deoarece așa cum rezultă din corespondența electronică identificată, în relația dintre societățile din România și furnizorul german se înregistra un sold de 95,70 euro.

Tribunalul a reținut că acest sold a fost preluat ca urmare a achizițiilor efectuate de SC G.F.I.E. SRL, fiind evidențiat și în corespondența electronică din 21 decembrie 2005, când sunt transmise instrucțiuni pentru plata ultimului import de produse de acest gen.

Tribunalul a constatat că pe dispoziția de plată externă depusă la unitatea bancară, inculpata T.F.L. a menționat la rubrica „instrucțiuni ale clientului privind plata", factura din 19 ianuarie 2006 - același număr cu cel de pe factura depusă de SC A.F.I. SRL la autoritățile vamale, deși SC G.F.I.E. SRL nu a mai realizat nici un import în anul 2006 de la firma din Germania.

Tribunalul a apreciat că modul în care s-a efectuat această plată demonstrează, că SC G.F.I.E. SRL a continuat să fie folosită pentru derularea de activități infracționale și după cesionare, și nu doar pentru lichidarea soldurilor cu clienții și furnizorii, potrivit susținerilor inculpaților. Totodată, faptul ca valoarea reală este mai mare decât cea declarată și că transferurile în valoare de 7.300 euro au fost realizate în considerarea acestui transport se probează și cu înscrisurile identificate cu prilejul percheziției domiciliare efectuate la adresa str. H., sector 2, unde în una din situațiile în care se calculează cheltuielile ocazionate de un import (respectiv pentru transportul cu numărul 14) a fost găsită mențiunea „prețul mărfii" - 7.300 euro X 36.450 = 266.085.000.

Tribunalul a reținut că aceeași sumă a fost înscrisă și în carnețelul folosit de inculpatul E.H.M.F.A.K. în dreptul datei de 06 februarie 2006.

Tribunalul a constatat că modalitatea de lucru avută în vedere de inculpați la constituirea SC G.F.I.E. SRL viza ca aceasta să fie utilizată pe de o parte pentru importul produselor ce erau comercializate de societățile în care inculpatul E.H.M.F.A.K. deținea calitățile de asociat și administrator (respectiv SC F.G.P. SRL și SC L.G.D. SRL), iar pe de altă parte să asigure doar o intermediere a mărfurilor (între furnizorii externi și societățile din România), obținând profit ca urmare a sustragerii de la îndeplinirea obligațiilor fiscale prin declararea de prețuri mai mici decât cele reale la autoritățile vamale. Același mod de operare s-a păstrat și după înființarea SC A.F.I. SRL.

Tribunalul a reținut că prin plata unor obligații mai mici către bugetul de stat, beneficiarii reali ai mărfurilor achiziționau produsele la un preț mai mic decât cel pe care l-ar fi obținut dacă ar fi importat produsele direct, la prețurile reale. Faptul că acest lucru a fost urmărit încă de la început rezultă din declarațiile inculpatul E.M.M.A.M.: „(...) din discuțiile pe care le-am avut la înființarea societății cu E.H.M.F.A.K., acesta mi-a spus că în ceea ce privește clienții, contractele erau în curs de perfectare, aceștia fiind clienții lui obișnuiți, iar în ceea ce privește furnizorii externi, erau deja discuții între viitorii clienți (clienți finali ai SC G.F.I.E. SRL) și aceștia pentru furnizarea de produse", respectiv: „mecanismul de funcționare al SC G.F.I.E. SRL urma să fie după cum urmează: facturile de marfă veneau pe o valoare mică datorită valorii reale a produsului în sine, restul costurilor reprezentând servicii (ambalare, congelare, transport, etc.).

Tribunalul a constatat că acest aspect este susținut și de inculpatul E.H.M.F.A.K., care afirmă că „Au fost situații când și clienții G. discutau direct cu furnizorii pentru că aveau relații mai vechi cu aceștia. În această ultimă situație prezentată nu cunosc motivul pentru care aceștia preferau să deruleze operațiunile prin SC G.F.I.E. SRL. Exemplific acest caz, în care clienții firmei G. din România discutau/negociau/comandau direct marfa de la furnizorii externi, cu situația firmei S. din Germania unde toate detaliile afacerii erau stabilite de B., care era asociat la firma SC J.I. SRL. Tot B. era cel care ținea legătura cu firma M. și stabilea toate detaliile (...) în legătura cu firmele P.A. și S.I., cunosc de la B. că marfa ajungea la o firmă din Arad, care de altfel ținea legătura (stabilea toate detaliile importului) cu firmele furnizoare. Cunosc că o altă persoană care ținea legătura direct, în modalitatea arătată, cu firmele A.N. și W. era A.W.Z. Cu privire la furnizorul extern L.A.F., arăt că toate detaliile importului au fost stabilite de reprezentații SC E.E.A. SRL" (declarație din 18 mai 2006).

În același context tribunalul a reținut că încă de la înființarea SC G.F.I.E. SRL și ulterior SC A.F.I. SRL, inculpații E.H.M.F.A.K. și E.M.M.A.M. au urmărit ca cele două societăți să fie utilizate în paralel ca „societăți vehicul" de inculpatul E.H.A.F.A. și inculpata H.M. cu prilejul efectuării formalităților vamale pentru mărfuri ce erau destinate (și aparțineau în fapt) altor persoane fizice care nu doreau să-și expună propriile societăți în activități ilegale. Din cercetări a rezultat că beneficiarii mărfurilor erau clienți ai SC G.S. SRL, iar inculpatul E.H.M.F.A.K. primea pentru fiecare operațiune, un comision de aproximativ 200 - 300 dolari SUA.

Tribunalul a apreciat că apărarea inculpaților, în sensul că aceste sume primite erau cu titlul de împrumut este combătută și prin aceea că în agenda aparținând inculpatul E.H.M.F.A.K. ce a fost ridicată cu prilejul perchezițiilor domiciliare efectuate, au fost identificate o serie de însemnări ce atestă plata unor comisioane de către inculpatul E.H.A.F.A, după cum urmează:

- „ 400 dolari SUA - E.H.A.F.A./plata 2-a containere";

- „de la E.H.A.F.A./comision 6 containere - E.H.A.F.A. 15.000.000 RON în mâna lui N.";

- „1000 dolar SUA - Plata E.H.A.F.A./data lui N."

- „2200 dolar SUA sold nouă E.H.A.F.A. 800 dolar SUA ilizibil (...)

- 3000 dolar SUA, 1000 dolar SUA primit de N. la 28.02 2000 dolar SUA sold pentru noi"

Tribunalul a reținut că plata unui comision pentru intermedierea importurilor prin SC G.F.I.E. SRL și SC A.F.I. SRL rezultă și din declarațiile martorilor: K.R.H., E.Q.E., R.F., S.A.A.A. și A.A.A.M.

Faptul că în cazul operațiunilor de import ale SC G.F.I.E. SRL pentru care inculpații E.H.A.F.A și H.M. au îndeplinit formalitățile necesare vămuirii, marfa aparținea de fapt altor persoane se probează și prin aceea că, în aceste situații, banii necesari pentru plata taxelor vamale erau dați de către inculpat și învinuit (personal, prin martorul N.I.N. sau prin inculpații E.H.M.F.A.K. și E.M.M.A.M.) către inculpata T.F.L., care se ocupa de operațiunile bancare, și nu erau banii societății, așa cum ar fi fost normal dacă aceasta ar fi fost destinatara reală a mărfurilor. Acest aspect este confirmat și de martorii K.R.H., E.Q.E., R.F., S.A.A.A. și A.A.A.M. (care afirmă că au suportat plata acestor obligații vamale, banii fiind dați inculpatul E.H.A.F.A).

Tribunalul a constatat că cele menționate anterior se coroborează și cu interceptările convorbirilor telefonice dintre inculpatul E.H.M.F.A.K. și inculpatul E.H.A.F.A și respectiv inculpatul H.M., dintre inculpatul E.H.M.F.A.K. și martorul B.L.I. dar și cu declarațiile inculpatului E.H.A.F.A.

Tribunalul a constatat că cele menționate sunt confirmate și de inculpatul H.M.

Tribunalul a constatat că cele menționate se coroborează și cu însemnările efectuate de inculpatul E.H.M.F.A.K. în agendele ce au fost ridicate cu prilejul perchizițiilor domiciliare efectuate în imobilele folosite de membrii asociației infracționale. În acest sens, exemplificăm mențiunea „155.000.000 RON transfer bancar lui E.H.A.F.A.".

Tribunalul a reținut că operațiunile efectuate prin intermediul SC G.F.I.E. SRL și SC A.F.I. SRL nu sunt singurele astfel de activități ale inculpatului H.M. și inculpatul E.H.A.F.A, ce au fost realizate prin prezentarea la autoritățile vamale de facturi de proveniență falsificate.

Astfel, cei doi inculpați au folosit documente de proveniență falsificate și cu prilejul următoarelor operațiuni:

- factura externă din 24 ianuarie 2006 emisă de firma chineză Y.E.I.E. pentru SC S.I. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 01 martie 2006. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală, factura externă din 31 martie 2005 emisă de firma libaneză U.G.O.S. pentru SC M. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 22 iulie 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

Factura externă din 23 mai 2005 emisă de firma libaneză U.G.O.S. pentru SC M. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 05 august 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

Factura externă din 16 ianuarie 2005 emisă de firma libaneză U.G.O.S. pentru SC M. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 22 iulie 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

Factura externă din 06 ianuarie 2006 emisă de firma chineză H.Y.T.C. LTD pentru SC S.I. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 08 februarie 2006. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

Factura externă din 18 octombrie 2005 emisă de firma chineză H.Y.T.C. LTD pentru SC B.C.I. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 24 noiembrie 2005.

Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

Factura externă din 11 octombrie 2005 emisă de firma chineză H.Y.T.C. LTD pentru SC B.C.I. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 09 noiembrie 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență constată că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

Factura externă din 25 septembrie 2005 emisă de firma chineză SC E.F.E.R.A.T.C. SRL pentru SC R.E. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 01 noiembrie 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

- factura externă din 25 ianuarie 2006 emisă de firma chineză Y.E.I.E. pentru SC P.A. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI nr. 5962 din 09 martie 2006. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate și reține că diferența dintre valorile totale se explică prin aceea că în factura depusă pentru vămuire a fost modificată valoarea produsului de la poziția 11 („sofa"), în sensul că este menționat un preț mai mare cu 29 dolari SUA, decât cel menționat pe factura identificată cu prilejul efectuării percheziției informatice.

- factura externă din 03 ianuarie 2006 emisă de firma chineză Y.L.P.I.T. pentru SC M.M.P. SRL. Tribunalul a reținut că această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 07 martie 2006. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență constată că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate și reține că diferența dintre valorile totale se explică prin aceea că în factura depusă pentru vămuire a fost modificată valoarea produsului de la poziția 30 („pointer"), în sensul că este menționat un preț mai mare cu 10 dolari SUA, decât cel menționat pe factura identificată cu prilejul efectuării percheziției informatice.

- factura externă din 31 octombrie 2005 emisă de firma chineză W.F.T.C. pentru SC P.T. SRL. Tribunalul reține că această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 29 noiembrie 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență constată că acestea sunt diferite deoarece pe factura prezentată autorităților vamale este menționat în plus produsul „calculator", constatându-se totodată diferențe și în ceea ce privește valorile unitare ale unor produse și reține că aceste diferențe se explică prin faptul că la percheziția informatică s-a identificat o primă formă a facturii (așa cum a fost întocmită de martorul C.C.Ș.), pe care s-a lucrat ulterior de către inculpatul E.H.A.F.A.

- factura externă din 08 ianuarie 2006 emisă de firma chineză W.F.T.C. pentru SC P.T. SRL. Tribunalul reține că această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 02 februarie 2006. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

- factura externă din 28 mai 2005 emisă de firma chineză W.F.T.C. pentru SC P.T. SRL. Tribunalul reține că această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 28 iulie 2005.

Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

- factura externă din 23 ianuarie 2006 emisă de firma chineză H.Z.T. CO LTD pentru SC F.S. SRL. Tribunalul a reținut că această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 27 aprilie 2006.

Din studierea facturii identificată prin percheziția în sistem informatic a rezultat că aceasta este

incompletă, însă datele menționate corespund în totalitate cu cele menționate pe factura folosită la autoritățile vamale.

- factura externă din 28 februarie 2006 emisă de firma chineză C.B. pentru SC V.A.I. SRL. Tribunalul reține că această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 28 martie 2006. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate și reține că diferența dintre valorile totale se explică prin aceea că în factura depusă pentru vămuire a fost modificată valoarea produsului de la poziția 66 („sink with mirror"), în sensul că este menționat un preț mai mare cu 13 dolari SUA, decât cel menționat pe factura identificată cu prilejul efectuării percheziției informatice.

- factura externă din 23 iulie 2005 emisă de firma chineză C.B. pentru. Tribunalul reține că această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 29 august 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală. Factura a fost găsită cu ocazia percheziției informatice în două forme, cu variante diferite de preț.

- factura externă din 24 septembrie 2005 emisă de firma chineză A.S.F.E.T.G.C. pentru SC F.P. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 27 octombrie 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

- factura externă din 12 ianuarie 2006 emisă de firma chineză Z.Y.C.S. CO LTD pentru SC C.I. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 01 februarie 2006. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

- factura externă din 20 noiembrie 2005 emisă de firma chineză A.G.. pentru SC C.I. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 19 ianuarie 2006. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

- factura externă din 25 ianuarie 2006 emisă de firma chineză SC E.F.E.R.A.T.C. SRL pentru SC R.E. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 21 februarie 2006. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt diferite și reține că aceste diferențe se explică prin faptul că la percheziția informatică s-a identificat o primă formă a facturii (așa cum a fost întocmită de martorul C.C.Ș.), pe care s-a lucrat ulterior de către inculpatul E.H.A.F.A.

- factura externă din 22 mai 2005 emisă de firma libaneză U.G.O.S. pentru SC M. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 06 august 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

- factura externă din 18 octombrie 2005 emisă de firma chineză libaneză U.G.O.S. pentru SC M. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 18 noiembrie 2005.

Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

- factura externă din 20 mai 2005 emisă de firma libaneză U.G.O.S. pentru SC M. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI 05 august 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

- factura externă din 03 mai 2005 emisă de firma libaneză U.G.O.S. pentru SC M. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI 27 mai 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

- factura externă din 10 noiembrie 2005 emisă de firma chineză Y.G.I.E. CO LTD pentru SC E.C. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 20 decembrie 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt diferite. Aceste diferențe s-au explicat prin faptul că la percheziția informatică s-a identificat o primă formă a facturii (așa cum a fost întocmită de martorul C.C.Ș.), pe care s-a lucrat ulterior de către inculpatul E.H.A.F.A.

- factura externă din 16 februarie 2006 emisă de SC M.C.C SRL pentru SC S.C.I. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 20 martie 2006. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

- factura externă nr. 202 MU din 20 martie 2005 emisă de M.V.T. pentru SC A.C. SRL. Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 21 aprilie 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

- factura externă din 31 octombrie 2005 emisă de firma chineză A.S.F.E.T. pentru SC R.E. SRL.

Această factură a fost prezentată autorităților vamale cu prilejul îndeplinirii formalităților aferente operațiunii de import pentru care a fost întocmit DVI din 06 decembrie 2005. Tribunalul comparând cele două documente de proveniență a constatat că acestea sunt identice în ceea ce privește produsele, cantitățile, greutate, prețurile unitare și respectiv valoarea totală.

Tribunalul a reținut că pentru fiecare dintre aceste importuri au fost prezentate facturi externe ce au fost întocmite de inculpatul E.H.A.F.A sau din dispoziția acestuia de către martorul C.C. și nu de furnizorii externi așa cum ar fi fost normal.

Tribunalul a reținut că deși în documentele transmise de autoritățile vamale este menționat că persoanele care au prezentat documentele erau administratorii/asociații societății, în realitate acest lucru nu s-a întâmplat, documentele fiind prezentate de către inculpatul H.M. sau inculpatul E.H.A.F.A. în contextul arătat au fost relevante declarațiile mai multor martori care au confirmat că nu s-au deplasat la vamă pentru efectuarea formalităților sau că s-au prezentat doar în prima zi, deși a durat mai multe zile până ce acestea au fost finalizate, de acest aspect ocupându-se inculpatul H.M. sau inculpatul E.H.A.F.A.

Aspectul învederat s-a probat și cu discuția dintre inculpatul H.M. și inculpata V.M.S.: „V.:Da,da... M.: Buna dimineața! V.: 'neata

M.:Poti sa vorbești, sau ești ocupata? V.: Acela pot, am ieșit afara.

M.:...alea la P. când poți sa-mi dai taxele... V.: I-am dat lui Brăila, ... voi când veniți pe aici? Tu sau A. (...) vreau sa vorbim la modul cel mai serios. M.: Ce s-a întâmplat?

V.: S-a întâmplat ca vreau împuternicire la toate firmele voastre...pentru cine este aici...B., M. (...) P. (...) cine este aici...fara împuternicire nu mai lucrez M.: De ce, cine a spus asta? V.: Eu, eu... M.: De la tine? V.: De la mine, da.

M.: Bun, daca așa vrei tu...nu mai lucram... V.: Vreti sa lucrați cu mine in continuare (...) veniți cu împuternicire...nu vreți sa veniți...nu mai lucrați. M.: da. Nu mai lucram...

V.: Deci atunci de luni...am încheiat orice colaborare... M.: De luni sau de mâine ... sa vorbesc și cu A ... poftim?... Nu-i nici o supărare ... noi rămânem prieteni... V.: E bine atunci...

M.: Asa voi cereți... așa facem și noi...vedem fiecare ce ne convine, nu...

V.: Foarte bine... de aia ti-am și spus, vroiam sa vorbim intre patru ochi, daca nu ești aici vorbim la telefon...

M.: Nici o problema... Vine și A., discutam și cu el...

V.: sa terminam ce lucrări avem aici in curs și va descurcați cum vreți. Bine, pa, pa.

M.: Alo! Dar eu te-am sunat pentru altceva, pentru o factura care sunt astăzi de făcut. R. e acolo?

V.: Nu știu, vorbești cu R. ... nu este, e ziua ei astăzi și vine mai târziu

M.: bine, când vine sa facă factura sa mă sune pe mine, ca am trimis banii... sau trebuie sa fac împuternicire pentru azi?

V.: nu, împuternicire pentru astăzi, nu. Nu, nu, de luni

M.: Așa aveți decretul?

V.: Nu mă lua la mișto, M., n-am nici un decret, vreți bine, nu vreți iar bine, vorbesc românește.

M.: Dar de ce?

V.: pentru ca așa vreau eu. Pentru ca așa-i normal, nu fac istorie la telefon..."

Tribunalul a apreciat că cele menționate anterior a demonstrat intenția inculpatul H.M. de a nu figura în documentele aferente importurilor, deoarece cunoștea modul de lucru al celorlalți inculpați și că prezentau documente de proveniență false, acestea coroborându-se și cu discuțiile dintre inculpatul E.H.A.F.A și inculpata V.M.S., din care rezultă că una dintre persoanele care semna în fals declarațiile pentru valoare în vamă era chiar inculpatul E.H.A.F.A.

Totodată, aceste aspecte s-au coroborat și cu faptul că R.D.Z., în calitate de asociat/administrator la SC M. SRL, figurează că a fost în mai multe rânduri în fața declarantului vamal pentru a reprezenta societatea la efectuarea operațiunilor de import (DVI din 22 iulie 2005, DVI din 05 august 2005, DVI din 22 iulie 2005), lucru care nu a fost posibil deoarece această persoană a părăsit teritoriul României începând cu 21 iulie 2005, fără a se mai întoarce.

Tribunalul a reținut că, atât inculpatul E.H.A.F.A cât și inculpatul H.M. se ocupau deopotrivă de identificarea și ținerea legăturii cu clienții, dar și de activitățile din vamă ce țineau de vămuire și introducerea mărfurilor în țară, însă fiecare avea cunoștință de activitățile celuilalt. Astfel, potrivit propriilor declarații, inculpatul H.M. era cel care se deplasa la vama din Constanța în general, în fiecare săptămână de luni până joi, iar inculpatul E.H.A.F.A se deplasa în zilele de vineri.

Tribunalul a reținut că în perioada în care era la București, inculpatul E.H.A.F.A, personal sau prin învinuit A.F., primea și preda clienților documentele necesare/rezultate în urma vămuirii și se ocupa de întocmirea facturilor false ce erau prezentate autorităților vamale pentru vămuirea mărfurilor, fie de către acesta personal fie de către inculpatul H.M.

Faptul că inculpatul H.M. avea cunoștință de modalitatea de întocmire a facturilor s-a probat și cu declarația martorului C.C., coroborată cu declarația învinuitului, a inculpatului E.H.A.F.A, declarația inculpatei V.M.S. și procesul de confruntare dintre aceasta și inculpatul H.M., declarația martorilor audiați în baza dispozițiilor Legii 682/2002 („...vorbeau deopotrivă cu P. și A.R., flecare dintre cei doi cunoscând modul de stabilire a prețului în modalitatea prezentată mai sus, astfel încât să nu apară probleme la vamă"), dar și cu rezultatul interceptărilor convorbirilor purtate.

Tribunalul a reținut că în ceea ce privește plata obligațiilor vamale pentru importurile care se efectuau prin intermediul SC G.F.I.E. SRL și SC A.F.I. SRL, această sarcină revenea inculpatei T.F.L., care era împuternicită să depună documentele aferente plăților la unitățile bancare și să depună/ridice numerar, cu excepția operațiunilor ce se realizau prin Banca D.

Tribunalul a mai reținut că deși inculpata nu avea drept de semnătură în bancă, dispunea de instrumente de plată în alb, semnate de administratorul societăților, inculpatul E.M.M.A.M., pe care le completa în funcție de plățile pe care trebuia să le efectueze. Potrivit declarației învinuitei, dispozițiile de efectuare a acestor plăți le primea fie de la inculpatul E.M.M.A.M., fie de la inculpatul E.H.M.F.A.K.

Tribunalul a reținut că facturile întocmite în fals de inculpatul E.H.A.F.A sau din dispoziția acestuia sau a inculpatului H.M. se menționa o valoare totală aleatorie, în general prețul minim acceptat de autoritățile vamale, valoare care nu era prețul real al mărfurilor.

Tribunalul a reținut că singurele date de pe facturile prezentate de inculpații E.H.A.F.A și H.M. la autoritățile vamale care cu certitudine erau reale au fost valorile totale de la rubricile gross weight și net weight, și aceasta doar din simplul motiv că acestea erau menționate pe conosament care era prezentat transportatorului pentru a primi liberul de ridicare a containerului, valorile unitare ale acestor rubrici pentru fiecare produs fiind total aleatorii.

Tribunalul a constatat că inculpații E.H.A.F.A și H.M. modificau prețurile pe care martorul C.C. le scria pe situațiile tabelare, doar în funcție de nivelul taxelor vamale. Astfel, cu toate că valoarea totală a containerului se păstra aceeași, respectiv cea minim acceptată de funcționarii vamali, fără a fi necesară constituirea de garanții sau solicitarea de documente suplimentare (contract, documente justificative aferente plăților, etc), prețurile unitare ale produselor erau menționate în așa fel încât cuantumul taxelor vamale plătite să fie minim. Astfel, pentru realizarea acestui lucru la produsele la care taxele vamale erau mari, inculpații treceau valori mici, iar la produsele la care taxele vamale erau mici se treceau valori mari, fiind plătite astfel taxe minime per total, aspect ce este demonstrat și de convorbirea purtată de inculpatul E.H.A.F.A cu inculpata V.M.S.:

„A.: Avem undeva preț mare pentru (...) și are taxă mare? Am băgat undeva așa?

V.: 940 de dolari la ramă foto și scrumiere la 35%

A.: îhm ...

V.: Mașina de tocat și asta de tăiței e cu 25 și avem 1.180 de dolari aicea ceainicu e puțin, acela e cu 15, păhărele din sticlă 600 de dolari cu 30%, deci sticla în general e scumpă ... 600 ...200... 200 asta e cu 15, 6 oale inox, asta e bine, cu 15%, 25 masa de călcat cu 25% și sunt 900 dolari, 200, 1.100 ... asta e bine, 4, 3, deci cam atât.

A.: Calculator ...

V.: Cam atât ... ce ți-am zis eu ... masa de călcat și ce e din sticlă

A.: Hai că fac o mică modificare la asta ...

V.: Bine, bine, dacă ... îmi faci un x pe ele ar fi și mai bine

A.: Bine. Vezi că-ți trimit mai încolo, așa cam într-o oră, așa, trimit altele

V.: Bine

A.: Da.

V.: Bine, bine. Aia de la MSC ce mai am de vorbit cu omușoru acela ... de la M.P.M. că ieri îmi intra căsuța poștală, nu am reușit să vorbesc cu el și o termin și pe aia."

În contextul arătat tribunalul a reținut că inculpatul era interesat de cota taxelor vamale în momentul în care marfa era deja în România și nu ca informație pentru clienți, ci pentru a fi avută în vedere la stabilirea prețurilor pe care acesta le înscria pe factură externă care era deja redactată într-o primă formă.

Tribunalul a reținut că în același sens este și declarația inculpatei V.M.S.: „Au fost cazuri în care E.H.A.F.A. sau H.M. m-au întrebat despre valoarea minimă acceptată în vamă, pe container, în funcție de mărime și țara de expediere. De asemenea, mi-au mai solicitat date cu privire la nivelul taxelor vamale percepute pentru diferite tipuri de marfă. Concret, îmi trimiteau liste cu produse (ca cele prezentate de organele de urmărire penală), prin fax, pe care le indicam nivelul taxei, sau le dădeam indicații telefonice.

Au fost cazuri în care E.H.A.F.A. sau H.M. mi-au trimis prin fax, sau personal, când veneau la Constanța facturi externe solicitându-mi să indic taxa vamală sau valoarea minimă acceptată de vamă. Restituiam facturile externe cu datele avute în vedere, prin fax sau personal, iar în cele mai multe cazuri în aceeași zi îmi trimiteam aceleași facturi externe, cu modificările operate, în vederea depunerii și întocmirii DVI - urilor.

Cu privire la nivelul taxelor, cei doi erau interesați, în primul rând de produsele cu taxele cele mai mari și cele mai mici, sens în care am observat că față de drafturile trimise inițial, factura finală externă indica prețuri mai mici la produsele la care taxa vamală era mare și prețuri mai mari la produsele la care taxele vamale erau mici.", dar și ale martorilor:

I.G.: „(...) pentru produsele la care taxele vamale erau mai mici punea în factură prețuri mai mari, iar pentru produsele la care taxele erau mari treceau în factură prețuri mai mici".

P.P.: „...Cunosc că A. modifica preturile pentru produse în funcție de taxele lor vamale in sensul ca produsele cu taxele mari aveau preturile mici și respective cele cu taxele mici aveau preturi mari, astfel incat valoarea totală sa fie apropiata de prețul minim per container acceptat de vama. Prețurile erau trecute aleatoriu.

O parte din documentele întocmite în acest fel erau trimise pe fax la Constanta pentru verificare la o femeie care le corecta în funcție de taxele vamale, spunându-i unde era cazul să le modifice. De modalitatea de întocmire a acestor invoice-uri știa și A., acesta mergând cu documentele la vama la Constanta, mai puțin în ziua de vineri când se ducea A."

Tribunalul a reținut că declarațiile martorilor se coroborează cu documentele identificate cu prilejul percheziției domiciliare efectuată în imobilul situat în București, Șos. M.B., sector 2 (imobil folosit de către inculpatul E.H.A.F.A și inculpatul H.M. ca „birou secret" unde se întocmeau facturile false) documente ce reprezintă liste cu nivelul taxelor pe fiecare produs, iar la sfârșit este indicată valoarea totală la care să fie întocmită factura, respectiv „15.500".

În cursul percheziției, în același imobil au fost identificate mai multe ștampile aparținând unor societăți nerezidente, dar și ștampile tip matriță ce puteau fi folosite pentru a alcătui numele oricărei societăți comerciale. S-a constatat că societățile ale căror ștampile au fost identificate se regăsesc printre furnizorii SC G.F.I.E. SRL și SC A.F.I. SRL. La locuința inculpatul E.H.A.F.A au fost identificate un număr de 10 file tip A4 ștampilate în alb în colțul din dreapta jos a paginii, prezentând impresiunea „Y.E.I." și o semnătură.

Tribunalul a reținut că pe lângă modificările care se realizau față de forma în care factura era redactată de martorul C.C. în sensul arătat mai sus, membrii asociației infracționale mai modificau și unele prețuri care erau vizibil foarte mici, deoarece martorul le trecea la întâmplare, fără nicio legătură cu realitatea economică. Astfel, aceste valori nu se modificau datorită faptului că valoarea reală a mărfii era foarte mică (iar declararea acesteia ar fi creat unele probleme în momentul efectuării formalităților vamale), ci datorită faptului că prețurile pe care le crea martorul C.C. erau foarte mici.

Tribunalul a reținut că inculpații E.H.A.F.A și H.M. erau interesați nu numai de valorile minime acceptate de vamă pentru anumite produse ci și de prețurile minime pe container, precum și faptul că aceste valori totale erau avute în vedere când erau întocmite facturile, împrejurări ce rezultă și din discuțiile telefonice purtate de aceștia cu inculpata V.M.S., dar și cu alte persoane.

În ceea ce privește activitatea inculpatei V.M.S., tribunalul a reținut că aceasta în calitate de angajat la SC M.L. SRL i-a ajutat cu intenție pe inculpații E.H.A.F.A și H.M. cu prilejul efectuării formalităților vamale în baza unor facturi întocmite în fals ce atestau date nereale. Astfel, inculpata le-a indicat celor doi inculpați prețuri care să fie menționate pe facturile externe (prețuri minime pe container acceptate de vamă), a căror justificare să nu necesite solicitarea de către organele vamale a unor documente suplimentare (dovada plății, declarație de export, contract, etc). Totodată învinuita le-a furnizat și alte date cu privire la prețurile minime pe produs, astfel încât să fie asigurată efectuarea de importuri cu plata unor obligații vamale minime, cunoscând că facturile externe sunt false. Inculpata a acceptat să întocmească înscrisurile necesare pentru vămuire, fără a menționa cele două persoane în calitate de reprezentanți ai societăților importatoare.

Tribunalul a reținut că un comisionar în vamă avea ca obligații, printre altele, să asigure completarea corectă a documentelor vamale cu datele cerute de formularistica în vigoare și să efectueze cu exactitate calculul sumelor cuvenite bugetului de stat, să asigure depunerea declarației vamale la biroul vamal pe lângă care își desfășoară activitatea, prin procedee informatice, în structura utilizată de sistemul informatic integrat al activității vamale.

Tribunalul a apreciat că ajutorul dat este evidențiat și de convorbirile purtate de aceasta cu inculpații E.H.A.F.A și H.M., dintre care pe lângă cele deja prezentate sunt relevante următoarele:

„V.M.S.: Mi-ai mâncat un cuvânt de pe factura asta de ciuperci

H.M.: Care, de azi ?

V.M.S.: De azi ...da.

H.M.: intelegibil

V.M.S.: Adică nu scrie FOB (...) mi-ai zis TOTAL PRICE atâta dolari X (...)

H.M.: (...) nu știu acela, nu știu ce să mai, ce să mai.... Zic ...m-am uitat eu la ea... că e ala tâmpit ...

V.M.S.: Să mai bag eu, să încerc același scris?... da.., nu pot să bag în locul ală, ....dedesubt undeva și mai repet odată.

H.M.: Da. Repetăm o dată toate

V.M.S.:Nu chiar toată că... o să zic TERMS OF DELIVERY... FOB X.

H.M.: Da... și dacă zice ceva ducem altul

V.M.S.: Da

H.M.: Tot timpul să ducem altul ... inteligibil

V.M.S.: Da

H.M.: ..în fine

V.M.S.: Da, păi, da.... N-o să mă mai primească pe copie, ... de asta zic. vedem cum facem

H.M.: Bine

V.M.S.: Bine. Dacă o zice ceva îți spun" „V.: ai plecat. A venit o gagica fara dinți in gura, ca ea e de la A.L.G. și are maine un container prin BSR și cine ii face

H.M.: daca vrei sa faceți, faceți, nu-i nimic ... V.: eu nu vreau sa fac. Adică voi nu va mai ocupați? H.M.: nu, nu, nu, aia e pe secretara lui, ca-l trimite el, la trimis de vreo 2 3 ori.

V.: a, atunci sa~și caute comisionar, bine aia nu știam H.M.: nu S., lucrează pentru (inteligibil) V.: de ce? Ca nu vreau, nu cunosc cine este H.M.: nici o problema, deci e de câștigat bani V.: nu ma interesează asta aspectul, M. H.M.: daca iti zic, asta e pe secretara lui, el are arahide.

V.: nu are semințe. De care semințe? H.M.: de floarea-soarelui de care aducem noi V.: nu știu, vreau contract, vreau extras de cont, vreau plata la extern. Deci, daca nu va ocupați voi, eu nu fac aia. Sa se duca unde știe.

H.M.: Bine trimite-l atunci în alta parte V.: bine M., pa, pa. Stai, stai M., ia-l pe M. Unde ai lăsat facturile?"

Tribunalul a mai reținut că inculpatul E.H.M.F.A.K. cu ajutorul inculpatului E.M.M.A.M. a procedat la transferul a aproximativ 510.000 dolari SUA și 67.000 euro, proveniți din evaziune fiscală, din conturile SC G.F.I.E. SRL în conturile unor societăți nerezidente sau persoane fizice din afara țării fără a exista o motivație economică, scopul urmărit fiind de a disimula originea ilicită a acestor sume de bani. Inițial sumele au fost încasate în RON în conturile SC G.F.I.E. SRL după care s-a procedat la schimbarea în valută iar ulterior la transfer în afara țării, fără a mai exista posibilitatea în acest fel de a se face legătura cu proveniența ilicită a acestora.

Tribunalul a reținut că aceste transferuri sunt cuprinse în raportul de expertiză contabilă întocmit în cauză în care se concluzionează printre altele că SC G.F.I.E. SRL a efectuat transferuri către B.H.A. (25.000 euro la 23 august 2005), D.A.G. (5400 euro -26 octombrie 2005), H.B.E. (4.000 dolari SUA - 23 noiembrie 05, 12 decembrie 05, 21 ianuarie 2006), I.T.C.L. (312.500 dolari SUA - 01 august 05 - 17 ianuarie 06), I.M.F. (10.000 euro -17 noiembrie 2005, 28 noiembrie 2005), I.S.B. - Liban (7000 dolari SUA -11 octombrie 05, 31 octombrie 05), J.L.I.C. (41.000 dolari SUA - 08 mai 05, 23 august 05, 23 august 05), M.M.M. (10.000 dolari SUA 16 martie 2006), N.F.L.K.B. - Irlanda (2.774 dolari SUA 28 august 2005), N.C.F.F.I. (8.500 dolari SUA - 17 noiembrie 2005), N.O.L. (5.000 dolari SUA - 14 septembrie 2005), P.V.D. - Olanda (21.921 euro - 15 iulie 05, 28 septembrie 05), Z.T.J. (125.000 dolari SUA 13 septembrie 05 - 24 ianuarie 2006).

Tribunalul a mai reținut că disimularea originii ilicite a acestor sume de bani rezultă și din faptul că au fost transferate fragmentat, la diferite intervale de timp pe toată durata de folosire a SC G.F.I.E. SRL, respectiv din august 2005 și până în martie 2006. Transferurile au fost realizate în contextul operațiunilor curente ale societății, fiind „pierdute" printre operațiunile obișnuite ce aveau o justificare economică ale societății, pe măsură ce societatea realiza profituri ilicite. Totodată se constată că s-au transferat sume mici, de obicei sub nivelul prevăzut de lege pentru raportare la Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor.

Cu privire la aceste aspecte tribunalul a constatat că o parte dintre transferurile efectuate către societățile susmenționate sunt evidențiate în situația identificată în calculatorul inc. E.H.M.F.A.K., în care se atestă perceperea unui comision de 2% - 2,5% din valoarea transferată pentru fiecare operațiune, după cum urmează:

- D.A.G.;

- I.M.F.;

- N.F.L.K.B. – Irlanda;

- N.O.L.;

- P.V.D. - Olanda.

Tribunalul a reținut că lipsa motivației economice a reprezentanților SC G.F.I.E. SRL cu privire la transferul în valoare de 8.500 dolari SUA efectuat către N.C.F.F.I. se probează și cu înscrisul identificat cu ocazia percheziției domiciliare efectuate la domiciliul înv. T.F.L., din care reiese că plata viza operațiunile comerciale ale altei persoane.

Faptul că au existat furnizori către care nu s-au efectuat plăți externe se explică și prin aceea că inculpații intermediau importarea unor mărfuri pentru alte persoane, care plăteau personal bani prin diferite modalități (declarații martori K.R.H., E.Q.E., R.F., S.A.A.A. și A.A.A.M.).

Participația inculpatului E.M.M.A.M. a constat în punerea la dispoziția inculpatului E.H.M.F.A.K. a societății susmenționate, cu intenție, în scopul realizării acestor transferuri și cunoscând că sumele de bani provin din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, mai ales că acesta a declarat că era informat de către inculpatul E.H.M.F.A.K. periodic cu privire la toate operațiunile efectuate în conturile SC G.F.I.E. SRL, iar după întoarcerea sa de la Caracal s-a implicat direct în această activitate.

Faptul că, pentru unele dintre aceste transferuri s-au prezentat funcționarilor bancari, facturi pro forme sau notificări din partea unor parteneri externi de a transfera contravaloarea mărfurilor în contul altor societăți, se explică prin aceea că acestea erau întocmite de inculpata T.F.L. în modalitatea prezentată în declarația acesteia. În sensul arătat sunt relevante, înscrisul identificat în hard disk-ul inculpatei privind efectuarea transferului către Z.T.J. și factura din 04 octombrie 2005 aferentă plății către D.A.G. identificată în același context.

În raport cu motivele expuse, tribunalul a apreciat că vinovăția inculpaților pentru săvârșirea faptelor deduse judecății, mai puțin fapta de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, este probată cu certitudine, solicitarea acestora de achitare, fiind neîntemeiată, susținerile sub acest aspect fiind infirmate de materialul probator administrat în cauză.

În raport cu situația de fapt reținută, tribunalul a apreciat că faptele săvârșite de inculpați întrunesc elementele constitutive ale următoarelor infracțiuni:

1) în cazul inculpatului El Maasri M. E.M.M.A.M.:

a. infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în acea că, în calitate de administrator de drept.

În perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, a ascuns sursa impozabilă și nu a evidențiat în documentele contabile toate veniturile obținute de SC G.F.I.E. SRL - în prezent SC T.C. SRL - ceea ce a avut drept consecință diminuarea obligațiilor fiscale către stat, cauzând astfel un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale);

b. Infracțiunea de spălare a banilor în forma complicității prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, l-a ajutat pe inculpatul E.H.M.F.A.K. să transfere aproximativ 510.000 dolari SUA și 67.000 euro, proveniți din evaziune fiscală, în urma schimbării sumelor încasate în RON din conturile SC G.F.I.E.SRL, în conturile unor societăți nerezidente sau persoane fizice din afara țării, fără a exista o motivație economică, scopul urmărit fiind de a disimula originea ilicită a acestor sume de bani);

c. infracțiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală, în forma complicității prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, i-a ajutat pe inculpații E.H.A.F.A. și H.M. să folosească la autoritatea vamală documente comerciale falsificate);

2) în cazul inculpatului E.H.M.F.A.K. a. infracțiunea de evaziune fiscală în forma complicității, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, l-a ajutat pe inculpatul E.M.M.A.M. să ascundă sursa impozabilă și să nu evidențieze în documentele contabile toate veniturile obținute de SC G.F.I.E. SRL - în prezent SC T.C. SRL - ceea ce a avut drept consecință diminuarea obligațiilor fiscale către stat, cauzând astfel un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale);

b. Infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, a transferat aproximativ 510.000 dolari SUA și 67.000 euro, proveniți din evaziune fiscală, în urma schimbării sumelor încasate în RON din conturile SC G.F.I.E. SRL, în conturile unor societăți nerezidente sau persoane fizice din afara țării, fără a exista o motivație economică, scopul urmărit fiind de a disimula originea ilicită a acestor sume de bani);

c. Infracțiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală, în forma participației improprii, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, l-a determinat pe martorul N.I.N. să folosească, la autoritatea vamală documente comerciale despre care nu cunoștea că sunt falsificate);

În cazul inculpaților E.H.A.F.A. și H.M. infracțiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală prev. de art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceelaiși rezoluții infracționale, în mod repetat au folosit la autoritatea vamală documente falsificate);

În cazul inculpatei T.F.L. infracțiunile de evaziune fiscală, în forma complicității, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat l-a ajutat pe inculpatul E.M.M.A.M. prin falsificarea unor documente comerciale (facturi externe) să nu evidențieze în documentele contabile toate veniturile obținute de SC G.F.I.E. SRL - în prezent SC T.C. SRL - ceea ce a avut drept consecință diminuarea obligațiilor fiscale către stat, cauzând astfel un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale); 5. în cazul inculpatei V.M.S. infracțiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală, în forma complicității, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, i-a ajutat pe inculpații E.H.A.F.A. și H.M. să folosească la autoritatea vamală documente comerciale falsificate);

Pentru a reține că inculpații E.M.M.A.M., E.H.M.F.A.K. și T.F.L. au săvârșit infracțiunile de evaziune fiscală în încadrările juridice menționate, tribunalul a dat eficiență în cauză prevederilor art. 334 C. proc. pen., procedând la schimbarea încadrării juridice dată acestor fapte prin actul de sesizare, având în vedere că prin faptele comise s-a. produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale.

Tribunalul a apreciat că prin schimbarea încadrării juridice a faptelor în sensul învederat, fără ca aceasta să fie pusă în discuție, nu s-a creat o vătămare a dreptului la apărare al inculpaților, întrucât aceștia și-au formulat apărările cu privire la aceste infracțiuni.

În ceea ce privește infracțiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală săvârșită în formă continuată, tribunalul a făcut aplicarea prevederilor art. 13 C. pen., reținând numerotarea dată textului de lege incriminator prin Legea nr. 86/2006 privind C. vam. al României, în vigoare la data săvârșirii ultimului act material al infracțiunii.

În cazul inculpaților E.M.M.A.M., E.H.M.F.A.K., E.H.A.F.A., H.M. și T.F.L., tribunalul a apreciat că, în cauză, nu s-a probat existența faptei de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prev. de art. 323 alin. (1) C. pen.

Potrivit textului de lege arătat „fapta de a se asocia sau de a iniția constituirea unei asocieri în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni, altele decât cele arătate în art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, se pedepsește cu închisoare de la 3 la 15 ani, fără a se putea depăși pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce intră în scopul asocierii".

Între infracțiunea prevăzută de acest text și participația penală există deosebiri fundamentale pornind de la pericolul social al fiecăreia dintre ele.

Astfel, în cazul participației penale, pericolul social provine, exclusiv, din comiterea infracțiunilor (pluralitatea reprezentând un element de accentuare al acestui pericol), iar în cazul asocierii, își are originea chiar în constituirea pluralității, care, tocmai prin organizarea sa, prin obligațiile asumate de cei ce o constituie, prin solidaritatea dintre aceștia, poate oricând, cu mai multe șanse de reușită, să treacă la săvârșirea faptelor penale proiectate.

Pe de altă parte, în timp ce pluralitatea de subiecți ai unei infracțiuni se absoarbe, în însăși activitatea infracțională cu care se contopește, actele comune anterioare executării infracțiunii fiind simple acte pregătitoare, asocierea presupune o activitate autonomă de constituire și organizare a unui nucleu cu un scop determinat, activitate care rămâne distinctă de săvârșirea infracțiunilor.

În sfârșit, participația presupune pentru fiecare dintre participanți un rol în săvârșirea infracțiunii, în timp ce în cazul asocierii, membrii acesteia pot să nu participe toți la săvârșirea infracțiunii proiectate, pot stabili ca infracțiunea să fie comisă numai de unul sau de cinci dintre aceștia, mai mult decât atât, pot recruta pentru săvârșirea infracțiunii executanți din afară, creânduse astfel un organism autonom, distinct de cei ce vor avea rolul de autori sau participanții la săvârșirea infracțiunii, organism menit să organizeze, să delibereze și să hotărască cu privire la infracțiunea ce urmează să fie comisă.

În contextul arătat asocierea, inițierea, aderarea, sprijinirea, ca modalități de acționare ce caracterizează elementul material al laturii obiective a infracțiunii trebuie să se raporteze la înțelesul noțiunii de asociere la care s~a făcut referire mai sus.

În lumina considerentelor expuse mai sus, tribunalul a apreciat că, în cauză, nu s-a probat existența unei activități autonome a inculpaților de constituire și organizare a unui nucleu cu scopul determinat de săvârșire a mai multor infracțiuni, activitate care să rămână distinctă de săvârșirea infracțiunii deduse judecății, acuzația adusă inculpaților, prin rechizitoriu, de săvârșire a infracțiunilor prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., fiind fundamentată pe participația fiecăruia dintre aceștia la comiterea infracțiunilor de evaziune fiscală, spălare de bani, folosire de acte falsificate la autoritatea vamală și fals în înscrisuri sub semnătură privată, reținută în sarcina lor, situație în care pluralitatea de subiecți ai acestor infracțiuni se absoarbe în însăși activitatea infracțională cu care se contopește.

În consecință, tribunalul, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., i-a achitat pe inculpații menționați, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. proc. pen., întrucât fapta nu există.

La individualizarea pedepselor, tribunalul a avut în vedere criteriile prev. de art. 72 C. pen., respectiv gradul de pericol social și modalitatea concretă de săvârșire a faptelor, precum și persoana inculpaților, care sunt necunoscuți cu antecedente penale având un comportament bun în familie și societate și care au avut o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal. În raport cu criteriile arătate mai sus, tribunalul a apreciat că în favoarea inculpaților se poate reține circumstanța atenuantă prev. de art. 74 C. pen. și având în vedere disp. art. 76 C. pen., s-a orientat la pedepse cu închisoarea sub cuantumul minimului special prevăzut de lege.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, tribunalul a reținut că Ministerul Finanțelor Publice - A.N.A.F., s-a constituit parte civilă în cauză solicitând suma de 11.830.587,46 RON (reprezentând impozit pe profit, TVA și impozit pe venit) plus accesoriile aferente sumei.

De asemenea, Ministerul Finanțelor publice - A.N.V. s-a constituit parte civilă în cauză solicitând suma de 579,812 RON (reprezentând taxe vamale, comision vamal și TVA) plus accesoriile aferente sumei.

Tribunalul a reținut că prin săvârșirea faptelor s-a produs bugetului de stat un prejudiciu total de 2.589.617,55 RON din care 1.830.587,46 RON reprezintă impozit pe profit, TVA și impozit pe venit, iar suma de 759.030,09 RON, taxe vamale, comision vamal și TVA.

Tribunalul constatând că sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale, respectiv vinovăția inculpaților E.M.M.A.M., E.H.M.F.A.K. și T.F.L. în săvârșirea faptelor ilicite, raportul de cauzalitate între aceste fapte și prejudiciul cauzat și având în vedere împrejurarea că inculpatul E.M.M.A.M. a comis faptele în exercitarea atribuțiilor de administrator al fostei SC G.F.I.E. SRL (în prezent SC T.C. SRL), în baza art. 14 rap. la art. 346 C. proc. pen. comb. cu art. 1000 alin. (3) și (1000) C. civ. i-a obligat în solidar cu partea responsabilă civilmente SC T.C. SRL, la plata sumei de 1.830.587,56 RON către partea civilă Ministerului Finanțelor Publice - A.N.A.F. și la plata sumei de 579.812 RON către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice -A.N.V., cu accesoriile aferente acestor sume (majorări, penalități și dobânzi) calculate potrivit legii de la data scadenței până la data achitării integrale a debitelor.

Sub aspectul învederat mai sus, tribunalul a avut în vedere, că în cazul A.N.A.F. s-a probat existența prejudiciului în cuantumul sumei menționate, iar nu în cel solicitat de aceasta, iar în cazul A.N.V. s-a acordat numai suma solicitată de aceasta în situația dată operând principiul disponibilității.

Împotriva acestei soluții au declarat apel:

1. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală, criticând soluția fondului pentru nelegalitate, vizând greșita achitare a inculpaților E.H.M.F.A.K.; E.H.A.F.A.; T.F.L., E.M.M.A.M. și H.M., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen. și pentru netemeinicie - privind individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, în sensul majorării lor.

S-a precizat că acest ultim motiv de apel, parchetul nu l-a mai susținut pentru coinculpatele T.F.L. și V.M.S.

2. Apelantul inculpat E.H.A.F.A. a criticat soluția pentru nelegalitate - solicitând achitarea sa, în temeiul prev.de art. 11, pct. 2, lit. a), rap. la art. 10 lit. c) din C. proc. pen., sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 273 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 13 C. pen.,

În subsidiar, pentru netemeinicie - în sensul redozării pedepsei aplicate.

3. Apelantul inculpat E.H.M.F.A.K. a criticat soluția pentru nelegalitate – vizând greșita sa condamnare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 9, alin. (1), lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., solicitând achitarea, în temeiul prev. de art. 11 pct. 2, lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., aceeași cerere și pentru infracțiunea prev.de art. 31 alin. (2) C. pen., rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunea prev. de art. 23 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În subsidiar, a solicitat, sub aspectul netemeiniciei, redozarea pedepsei aplicate, dând eficiență mai mare circumstanțelor atenuante și aplicarea art. 86 C. pen. - ca modalitate de executare.

4. Prin apelul formulat inculpata T.F.L. a criticat soluția pentru nelegalitate - sub aspectul greșitei schimbări a încadrării juridice dată faptei, respectiv în infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1), lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., aspect ce nu a fost supus dezbaterii în fond a cauzei, încălcându-se dreptul la apărare.

În subsidiar, a solicitat achitarea sa, în temeiul prev. de art. 11 pct. 2, lit. a), rap. la art. 10 lit. a) sau lit. d) C. proc. pen., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

A învederat că a fost soluționată greșit latura civilă, fiind obligată în solidar cu ceilalți inculpați la plata sumei de 579.812 RON către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - A.N.V.

5. Apelanta inculpată V.M.S. a criticat soluția fondului pentru nelegalitate, vizând greșita sa condamnare, solicitând în temeiul prev. de art. 11 pct. 2, lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., achitarea sa, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 42 alin. (2) C. pen. A învederat că, în mod greșit, instanța fondului nu a făcut aplicarea art. 18 din Legea nr. 508/2004, acordându-i astfel beneficiul reducerii pedepsei aplicate, întrucât a denunțat și a facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a inculpaților.

6. Prin apelul formulat, inculpatul H.M. a criticat soluția fondului pentru nelegalitate, vizând greșita sa condamnare, solicitând - în temeiul prev.de art. 11 pct. 2, lit. a) rap. la la art. 10 lit. d) din C. proc. pen. - achitarea sa, în subsidiar aplicarea unei amenzi administrative (art. 181 C. pen.).

7. Apelanta-parte responsabilă-civilmente SC M.L. SRL a criticat, prin apelul formulat, soluția fondului sub aspectul nelegalității - omisiunea instanței de a se pronunța cu privire la obligativitatea răspunderii în solidar cu inculpata V.M.S., întrucât, neexistând nicio mențiune, a apreciat că hotărârea pronunțată este lipsită de efect juridic.

Curtea de Apel București - examinând apelurile declarate, prin prisma criticilor aduse soluției instanței fondului, cât și din oficiu, în conformitate cu prevederile art. 371 alin. (2) C. proc. pen., a constatat că doar apelul declarat de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție -D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală este fondat.

Curtea a constatat că instanța fondului a reținut o situație de fapt corespunzătoare adevărului, căreia în parte i-a dat o încadrare juridică corespunzătoare.

S-a reținut că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, inculpații, în urma unei înțelegeri prealabile, au luat hotărârea infracțională, ca, în urma înființării SC G.F.I.E. SRL, să încheie o serie de acte comerciale interne și externe, direct sau ca societate intermediară cu alte societăți comerciale și, în baza aceleiași rezoluții unice infracționale, în mod repetat, să ascundă sursa impozabilă, să nu evidențieze în documentele contabile toate veniturile societății, cu consecința diminuării obligațiilor fiscale către stat, cauzând un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, apoi să concure la transferarea a peste 510.000 dolari SUA și 67.000 euro proveniți din evaziune fiscală, fie în conturile unor societăți nerezidente, fie ale unor persoane fizice din afara țării, fără a exista vreo motivație economică, scopul însă fiind cunoscut, constând în disimularea ilicită a respectivelor sume de bani.

Disimularea originii ilicite a diferitelor sume de bani rezultă din faptul că au fost transferate fragmentat, la diferite intervale de timp pe toată durata de folosire a SC G.F.I.E. SRL - august 205 - martie 2006. Aceste transferuri se realizau în cadrul operațiunilor curente ale societății, fiind „pierdute" printre operațiunile obișnuite ce aveau justificare econiomică. Transferurile se făceau cu sume mici, sub nivelul prevăzut de lege pentru raportare la Oficiul Național de prevenire și combatere a spălării banilor.

Participația inculpatului E.M.M.A.M. a constat în punerea la dispoziția inculpatului E.H.M.F.A.K. a societății a SC G.F.I.E. SRL, cu intenție, în scopul realizării acestor transferuri și cunoscând, de altfel, că sumele proveau din săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală. De menționat că, în declarația sa, a susținut că era informat de către coinculpat.

Fără a relua expunerea exhaustivă a întregii situații de fapt, cauza fiind destul de complexă, din probele administrate s-au desprins următoarele aspecte:

Inculpații din cauza dedusă judecății desfășurau activități de importuri direct sau prin societăți de tip fantomă, cât și pentru alte societăți comerciale, cărora le-au prestat activități de intermediere a operațiunilor vamale, ajutându-le pentru a obține taxe vamale minime, prin declararea unor valori diferite de cele reale, dar care să nu conducă la solicitarea autorităților vamale a unor acte suplimentare.

După aceea, mărfurile ce erau importate se comercializau la valorile reale (prețuri mai mari decât cele din vamă), fie prin societatea importatoare, fie prin intermediul altor societăți, care puteau fi chiar fictive, dar care aveau scopul să majoreze prețul.

Din probele administrate s-a desprins ideea conform căreia se utiliza un mod de operare constant, adică se primeau documentele de proveniență pentru mărfuri ce urmau a fi importate, în baza acestora se întocmeau în fals altele cu date diferite care erau prezentate la vamă.

Același mod de operare se utiliza și în cazul în care operațiunea de comerț exterior se derula prin intermediul societăților - beneficiari reali ai mărfurilor, cât și în situația în care operațiunea de vămuire se efectua prin intermediul unei societăți controlate de membrii asocierii. Marfa ajungea la beneficiarii reali fie pe baza unor facturi de vânzare, fie fără documente justificative.

Când, fie în portul Constanța, respectiv București soseau mijloacele de transport navale sau terestre, inculpații erau anunțați pentru a transmite documentele vamale.

Marfa se transporta cu mașini către diferiți comercianți care o vindeau la prețurile de piață reale cu mult peste cele declarate la momentul vămuirii.

Prin mijloacele de probă administrate a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc vinovăția inculpaților, astfel că faptele lor întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor:

1) în cazul inculpatului E.M.M.A.M.:

a. infracțiunea de evaziune fiscală prev. de art. 9 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în acea că, în calitate de administrator de drept, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, a ascuns sursa impozabilă și nu a evidențiat în documentele contabile toate veniturile obținute de SC G.F.I.E. SRL – în prezent SC T.C. SRL - ceea ce a avut drept consecință diminuarea obligațiilor fiscale către stat, cauzând astfel un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale);

b. infracțiunea de spălare a banilor în forma complicității prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (1) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, l-a ajutat pe inculpatul E.H.M.F.A.K. să transfere aproximativ 510.000 dolari SUA și 67.000 euro, proveniți din evaziune fiscală, în urma schimbării sumelor încasate în RON din conturile SC G.F.I.E. SRL SRL, în conturile unor societăți nerezidente sau persoane fizice din afara țării, fără a exista o motivație economică, scopul urmărit fiind de a disimula originea ilicită a acestor sume de bani);

c. infracțiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală, în forma complicității prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, i-a ajutat pe inculpații E.H.A.F.A. și H.M. să folosească la autoritatea vamală documente comerciale falsificate);

2) în cazul inculpatului E.H.M.F.A.K.

a. Infracțiunea de evaziune fiscală în forma complicității, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, l-a ajutat pe inculpatul E.M.M.A.M. să ascundă sursa impozabilă și să nu evidențieze în documentele contabile toate veniturile obținute de SC G.F.I.E. SRL - în prezent SC T.C. SRL - ceea ce a avut drept consecință diminuarea obligațiilor fiscale către stat, cauzând astfel un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale);

b. Infracțiunea de spălare a banilor prev. de art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, a transferat aproximativ 510.000 dolari SUA și 67.000 euro, proveniți din evaziune fiscală, în urma schimbării sumelor încasate în RON din conturile SC G.F.I.E. SRL, în conturile unor societăți nerezidente sau persoane fizice din afara țării, fără a exista o motivație economică, scopul urmărit fiind de a disimula originea ilicită a acestor sume de bani);

c. Infracțiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală, în forma participației improprii, prev. de art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, l-a determinat pe martorul N.I.N. să folosească, la autoritatea vamală documente comerciale despre care nu cunoștea că sunt falsificate);

3. În cazul inculpaților E.H.A.F.A. și H.M. infracțiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală prev. de art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceelaiși rezoluții infracționale, în mod repetat au folosit la autoritatea vamală documente falsificate);

4. În cazul inculpatei T.F.L. infracțiunile de evaziune fiscală, în forma complicității, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat l-a ajutat pe inculpatul E.M.M.A.M. prin falsificarea unor documente comerciale (facturi externe) să nu evidențieze în documentele contabile toate veniturile obținute de SC G.F.I.E. SRL - în prezent SC T.C. SRL - ceea ce a avut drept consecință diminuarea obligațiilor fiscale către stat, cauzând astfel un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale);

5. În cazul inculpatei V.M.S. infracțiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală, în forma complicității, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, i-a ajutat pe inculpații E.H.A.F.A. și H.M. să folosească la autoritatea vamală documente comerciale falsificate).

Cât privește schimbarea de încadrare juridică - critică adusă în apel - Curtea a apreciat că inculpații nu au fost vătămați în dreptul lor la apărare, dat fiind faptul că aceștia au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului cu aceste încadrări, deci nu sunt altele care, într-adevăr, ar impune acordarea unui termen pentru pregătirea apărării, iar în caz contrar ar aduce o vătămare interesului părților, faptele - în materialitatea lor - sunt aceleași.

În alt plan, conform art. 323 alin. (1) C. pen., „fapta de a se asocia sau de a iniția constituirea unei asocieri în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni, altele decât cele arătate la art. 167, ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri, se pedepsește cu închisoarea de la 3 - 15 ani, fără a putea depăși pedeapsa prevăzută de lege pentru infracțiunea ce intră în scopul asocierii."

Asocierea presupune o activitate autonomă de constituire și organizare a unui nucleu bine determinat, o activitate distinctă de săvârșire a infracțiunilor.

Curtea a apreciat că inculpații E.M.M.A.M., E.H.M.F.A.K.; E.H.A.F.A. au săvârșit infracțiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., sub forma asocierii - ca modalitate de acționare ce caracterizează elementul material al infracțiunii.

Asocierea inculpaților a presupus un plan, fiecare având un rol, conform înțelegerii stabilite.

Astfel, ei s-au asociat în jurul unei societăți comerciale, înființată cu scopul de a asigura intermedierea de operațiuni de import, prin utilizarea unor documente de proveniență false, ce atestă prețuri nereale, cu consecința fraudării bugetului statului.

Împrejurarea că inculpații au urmărit de la început să creeze o societate „de sacrificiu" este pusă în evidență și de depozițiile martorilor Z.B., N.I., K.A., H.M., R.M., H.A.M., H.B.M., H.U.M., B.M., D.H., D.A., H.R., A.H.A., M.D., D.A.A., H.O.A. (administratori ai unor societăți având puncte de lucru în Complexul Comercial FL.), care au declarat că marfa achiziționată de la furnizorul SC G.F.I.E. SRL Ie-a fost oferită de cetățeni arabi pe care nu-i pot descrie și care se prezentau sub numele de „M." sau „M.M.". Martorii au achiziționat marfa oferită (dulciuri, brichete etc.) justificând „prețurile bune" în comparație cu cele de pe piață, ceea ce se putea explica tocmai prin utilizarea facturilor externe falsificate și, în consecință, prin plata unor obligații mai mici la bugetul de stat.

Acțiunea esențială de coordonare, desfășurată de către inculpatul E.H.M.F.A.K. în cadrul SC G.F.I.E. SRL a rezultat din depozițiile martorilor A.Z.M., N.N., M.S.B., D.D.M., C.A.H., A.O., S.A.H., R.W.A., B.L.I., A.F.A., care au declarat că acesta le-a oferit marfa în numele societății comerciale mai sus menționate sau a dispus cu privire la activitatea acesteia, convingerea martorilor fiind aceea că inculpatul putea hotărî asupra activităților de import și desfacere.

Totodată, acțiunile de coordonare ale inculpatului E.H.M.F.A.K. au fost reliefate și de confruntarea efectuată între acesta și inculpatul E.M.M.A.M., precum și din confruntarea efectuată între inculpații E.M.M.A.M. și T.F.L., dar mai ales din însemnările în limba arabă identificate cu ocazia percheziției efectuate în biroul din str. H., în care apare în mod repetat mențiunea „E.M.M.A.M. - salariu", precum și însemnări cu privire la operațiunile și cheltuielile curente ale SC G.F.I.E. SRL, ce apar atât în aceste înscrisuri, cât și în agendele personale ale inculpatului.

În fapt, o analiză atentă a acestor înscrisuri a pus în evidență că inculpatul E.H.M.F.A.K. se „îngrijea" atât de activitatea firmelor sale, cât și de cea a SC G.F.I.E. SRL și SC A.F.I. SRL.

Mai mult decât atât, în aceleași agende au fost însemnări din care a rezultat că inculpatul E.H.M.F.A.K. a finanțat inclusiv cheltuielile legate de înființarea celor două societăți, de contabilitatea acestora, precum și toate cheltuielile zilnice ale administratorului de drept.

Referitor la activitatea desfășurată de inculpatul E.M.M.A.M. în cadrul grupării, a fost de observat că acesta a pus la dispoziția coinculpaților societăți în care a deținut calitățile de asociat și administrator (SC G.F.I.E. SRL și SC A.F.I. SRL), pentru realizarea operațiunilor de import, de operațiuni comerciale cu alte firme rezidente, dar și pentru efectuarea transferurilor bancare externe, prin care era plătită contravaloarea reală a mărfurilor importate. Totodată, spre sfârșitul anului 2005, acesta a fost implicat în încasarea contravalorii mărfurilor livrate de clienți și plata furnizorilor externi.

Pentru inculpatul E.H.A.F.A., asociat în cadrul SC G.S. SRL, s-a menționat că, din probele administrate în cauză, rezultă fără dubiu că acesta a coordonat activitatea de îndeplinire a formalităților vamale în baza unor documente de proveniență falsificate, atât prin intermediul societăților comerciale puse la dispoziție de inculpații E.M.M.A.M. și E.H.M.F.A.K., dar și pentru alte firme care funcționau „la vedere".

Pentru inculpatul E.H.M.F.A.K., s-a reținut că acesta a fost cel care a condus activitatea societății SC G.F.I.E. SRL, acesta fiind administratorul de fapt al societății, inculpatul E.H.M.F.A.K. a fost coordonatorul operațiunilor de import realizate de SC G.F.I.E. SRL, împrejurare confirmată atât de inculpatul E.M.M.A.M., cât și de inculpatul E.H.M.F.A.K., cu prilejul confruntării celor două persoane.

Cât privește raporturile bine determinate dintre inculpatul E.M.M.A.M. și inculpatul E.H.M.F.A.K., acestea rezultă din declarațiile în acest sens date de E.M.M.A.M., care a arătat că „atât înainte de cesionare, cât și după aceasta, gestionarea și dispoziția de efectuare a plăților îi apaținea lui E.H.M.F.A.K. Eu nu am adus nici un ban în societate, iar E.H.M.F.A.K. decidea cu privire la plăți, achiziții, destinația acestora, prețuri etc. practic, SC G.F.I.E. SRL era societatea lui E.H.M.F.A.K., iar eu figuram în acte cu semnătura."

Tot astfel, a fost reținut că inculpatul E.H.M.F.A.K., cu prilejul confruntării cu inculpatul E.M.M.A.M. a arătat „ (...) Eu am supravegheat activitatea SC G.F.I.E. SRL, în sensul livrării mărfii la clienți, efectuării de plăți externe, efectuării formalităților vamale, de care se ocupa firma mea", fiind evidentă înțelegerea prealabilă dintre cei doi inculpați în îndeplinirea scopului stabilit inițial -sustragerea de la plata obligațiilor fiscale către bugetul de stat pentru veniturile realizate din importuri.

Așadar, Curtea, în raport de cele expuse, a dispus condamnarea inculpaților E.M.M.A.M., E.H.M.F.A.K. și E.H.A.F.A. și pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 323 alin. (1) C. pen., menținând circumstanțele atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. și aplicând o pedeapsă orientată sub minimul special prevăzurt de lege, sens în care a desființat în parte sentința penală nr. 811/F/26.X.2010 a Tribunalului București, secția I-a penală.

Cât privește pe inculpatul H.M., ca asociat și administrator al SC G.S. SRL, s-a ocupat de îndeplinirea formalităților vamale și introducerea mărfurilor în țară prin intermediul societăților comerciale ale inculpaților E.M.M.A.M. și E.H.M.F.A.K. Nu rezultă că ar fi primit dispoziții de la inculpatul E.H.M.F.A.K., ceea ce conduce la ideea conform căreia nu se afla în vreun raport de subordonare.

S-a apreciat că există aceeași situație și în cazul coinculpatei T.F.L.

Cât privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, Curtea de Apel a redat că, prin cuantumul de pedeapsă aplicat, instanța de fond a făcut o judicioasă individualizare, făcând aplicarea prevederilor art. 72 C. pen., referitoare la „Criteriile generale de individualizare a pedepselor", vizând limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social în concret pe care-l prezintă săvârșirea unor astfel de infracțiuni, împrejurările și modalitatea în care ele (faptele) au fost comise, circumstanțele reale și personale ale inculpaților. Se apreciază că, prin cuantumul pedepselor aplicate și modalitatea de executare a acestora, în raport de fiecare inculpat în parte, inculpații beneficiind și de aplicarea circumstanțelor atenuante, poate fi atins scopul pedepsei, astfel cum este definit de art. 52 C. pen., de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, pedeapsa ca mijloc de reeducare și constrângere. În consecință, pedepsele aplicate fiecărui inculpat în parte sunt just individualizate, atât ca întindere, cât și ca mod de executare, iar critica parchetului pe acest aspect este neîntemeiată.

Cât privește celelalte cereri din partea apelanților, acestea au fost apreciate ca fiind nefondate.

În consecință, pe calea deciziei penale nr. 261 din 3 octombrie 2012 a Curții de Apel București s-a dispus:

Admiterea apelului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Structura centrală.

A casat în parte, sentința penală nr. 811/F din 26 octombrie 2010 a Tribunalului București - secția I-a penală și, rejudecând, în fond:

1. în baza art 9 alin. (1) lit. a), b și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul E.M.M.A.M. la 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prev.de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen., pe o perioadă și 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 alin. (1) lit. a), teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul E.M.M.A.M. la 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului E.M.M.A.M., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 -art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen., pe o perioadă și 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., a computat prevenția inculpatului de la 27 aprilie 2006 până la data punerii efective în libertate prin încheierea de ședință din 24 mai 2006, pronunțată de Tribunalul București.

2. În baza art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu art. 41 alin. (2), art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a condamnat pe inculpatul E.H.M.F.A.K. la o pedeapsă de 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a.

În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen., pe o perioadă și 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 31 alin. (2) C. pen. rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen., art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat la 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 -art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 23 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 656/2002 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe același inculpat 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul E.H.M.F.A.K., la 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului E.H.M.F.A.K., urmând ca acesta să execute 4 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 65 C. pen., a interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen., pe o perioadă și 2 ani, după executarea pedepsei principale.

În baza art. 88 C. pen., a computat prevenția inculpatului de la 27 aprilie 2006 până la data punerii efective în libertate prin încheierea de ședință din 24 mai 2006, pronunțată de Tribunalul București.

3. În baza art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 C. pen., art. 41 alin. (2) C. pen., art. 74 lit. a) și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul E.H.A.F.A. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 74 lit. a) C. pen. și art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a condamnat pe inculpatul E.H.A.F.A., la 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 - art. 64 alin. (1), lit. a), teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) rap. la art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., a contopit pedepsele aplicate inculpatului E.H.A.F.A., urmând ca acesta să execute 2 ani închisoare, cu aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a), teza a Il-a și b) C. pen.

A înlăturat aplicarea art. 81 și următoarele C. pen. și a art. 359 C. proc. pen., respectiv a art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., a computat prevenția inculpatului de la 27 aprilie 2006 până la data punerii efective în libertate prin încheierea de ședință din 24 mai 2006, pronunțată de Tribunalul București.

A menținut restul dispozițiilor sentinței apelate. A respins apelurile inculpaților E.H.A.F.A., E.H.M.F.A.K., și H.M., precum și apelurile declarate de inculpatele V.M.S. și T.F.L., ca nefondate.

A respins, ca nefondat, apelul declarat de partea responsabilă civilmente SC M.L. SRL.

Împotriva acestei decizii în termen legal s-au exercitat recursuri de către Parchet, inculpații T.F.L., E.H.M.F.A.K., V.M.S., H.M., E.M.M.A.M. și partea responsabilă civilmente.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.CO.T. - Structura Centrală a criticat soluția vizând greșita achitare a inculpatei T.F.L. sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) C. pen.

Inculpatul E.H.M.F.A.K. deși în apel a promovat critici ce au impus o reexaminare în fond a aspectelor de vinovăție - vizând greșita sa condamnare, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 9, alin. (1), lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., solicitând achitarea, în temeiul prev. de art. 11 pct. 2, lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen., aceeași cerere și pentru infracțiunea prev. de art. 31 alin. (2) C. pen., rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 41 alin. (2) C. pen. și infracțiunea prev. de art. 23 alin. (1), lit. a) din Legea nr. 656/2002, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; iar în subsidiar, a solicitat, sub aspectul netemeiniciei, redozarea pedepsei aplicate, dând eficiență mai mare circumstanțelor atenuante și aplicarea art. 861 C. pen. - ca modalitate de executare; în calea de atac a recursului s-a rezervat în critici de ordin procedural, ce au urmărit cu preponderență dispunerea punerii în libertate de sub puterea mandatului de executare a pedepsei închisorii ce îi fusese emis în cauză, din 6 noiembrie 2012.

Aceste solicitări principale din partea recurentului au primit satisfacția juridică cuvenită, Înalta Curte constatând, la termenul de judecată din 10 mai 2013, că recursul său a fost declarat în termen, dispunându-se astfel punerea sa în libertate de sub puterea mandatului de executare emis prematur.

Inclusiv prin apărător ales, recurentul s-a mulțumit în continuare cu invocarea doar a cazului de casare de la pct. 21 al art. 3859 C. proc. pen., respectiv că nu a fost citat niciodată la nivelul instanței de apel, solicitând rejudecarea pricinii.

Prin recursul formulat, inculpata T.F.L. a criticat soluția pentru nelegalitate:

- sub aspectul greșitei schimbări a încadrării juridice dată faptei, respectiv în infracțiunea prev. de art. 9 alin. (1), lit. a) și b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., aspect ce nu a fost supus dezbaterii în fond a cauzei, încălcându-se dreptul la apărare.

- sub aspectul omisiunii instanțelor de a se pronunța cu privire la restituirea bunurilor, valorilor și înscrisurilor ridicate în vederea cerecetărilor și indisponibilizate.

- neaplicarea și nernotivarea sentinței privind neaplicarea dispozițiile art. art. 18 din Legea nr. 508/2004.

În subsidiar a solicitat achitarea sa, în temeiul prev. de art. 11 pct. 2, lit. a), rap. la art. 10 lit. a) sau lit. d) C. proc. pen., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

A învederat că a fost soluționată greșit latura civilă, fiind obligată în solidar cu ceilalți inculpați la plata sumei de 579.812 RON către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - A.N.V.

Recurenta inculpată V.M.S. a criticat soluția fondului pentru nelegalitate, vizând greșita sa condamnare, solicitând în temeiul prev. de art. 11 pct. 2, lit. a) rap. la art. 10 lit. a) C. proc. pen., achitarea sa, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 C. pen., rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006, cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 42 alin. (2) C. pen.

Prin recursul formulat, inculpatul H.M. a criticat soluția privitor doar la pedeapsa aplicată, cazul de casare de la pct. 14.

S-a formulat recurs și din partea inculpatului E.M.M.A.M. ce a vizat, de asemenea, strict cazul de casare de la pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen. privitor la procesul de individualizare a sancțiunii, respectiv reducerea pedepsei rezultante aplicate.

Partea responsabilă-civilmente SC M.L. SRL a menționat că a criticat soluția fondului sub aspectul nelegalității - omisiunea instanței de a se pronunța cu privire la obligativitatea răspunderii în solidar cu inculpata V.M.S., întrucât, neexistând nicio mențiune în acest sens, a apreciat că hotărârile pronunțate sunt lipsite de efect juridic. Instanța de apel nu ar fi analizat această critică deloc, astfel că decizia nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluția. Ambele hotărâri au fost pronunțate în contradictoriu cu o persoană juridică care nu mai există, respectiv SC T.C. SRL, nu au fost administrate probe în cauză în condiții de legalitate -cu referire la un raport de expertiză contabilă ce a fost întocmit.

Inculpata V.M.S. nu se afla la data săvârșirii faptei în raport de prepușenie cu SC T.C. SRL, după cum s-a reținut, ci cu societatea recurentă, parte responsabilă civilmente. În măsura în care instanțele ajungeau la concluzia că nu se impune obligarea societății recurente la repararea prejudiciului, trebuia să se respingă pretențiile față de aceasta, altfel acțiunea civilă apare ca nefiind soluționată în raport de toate persoanele chemate în judecată. Deși soluția ar fi favorabilă recurentei, cele două hotărâri sunt flagrant nelegale.

Examinând recursurile declarate prin prisma criticilor aduse, cât și din oficiu raportat la cazurile de casare ce pot fi abordate astfel, în conformitate cu prevederile art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., se va constata că acestea sunt nefondate.

Instanța fondului, iar ulterior instanța de apel a reluat, a reținut o situație de fapt corespunzătoare adevărului, căreia i-a dat o încadrare juridică corespunzătoare.

S-a reținut cu deplină obiectivitate că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, inculpații, în urma unei înțelegeri prealabile, au luat hotărârea infracțională, ca, în urma înființării SC G.F.I.E. SRL, să încheie o serie de acte comerciale interne și externe, direct sau ca societate intermediară cu alte societăți comerciale și, în baza aceleiași rezoluții unice infracționale, în mod repetat, să ascundă sursa impozabilă, să nu evidențieze în documentele contabile toate veniturile societății, cu consecința diminuării obligațiilor fiscale către stat, cauzând un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, apoi să concure la transferarea a peste 510.000 dolari SUA și 67.000 euro proveniți din evaziune fiscală, fie în conturile unor societăți nerezidente, fie ale unor persoane fizice din afara țării, fără a exista vreo motivație economică, scopul însă fiind cunoscut, constând în disimularea ilicită a respectivelor sume de bani.

Disimularea originii ilicite a diferitelor sume de bani rezultă din faptul că au fost transferate sumele fragmentat, la diferite intervale de timp, pe toată durata de folosire a SC G.F.I.E. SRL - august 2005 - martie 2006. Aceste transferuri se realizau în cadrul operațiunilor curente ale societății, fiind „pierdute" printre operațiunile obișnuite ce aveau justificare economică. Transferurile se făceau cu sume mici, sub nivelul prevăzut de lege pentru raportare la Oficiul Național de prevenire și combatere a spălării banilor.

Inculpații din cauza dedusă judecății desfășurau activități de importuri direct sau prin societăți de tip fantomă, cât și pentru alte societăți comerciale, cărora le-au prestat activități de intermediere a operațiunilor vamale, ajutându-le pentru a obține taxe vamale minime, prin declararea unor valori diferite de cele reale, dar care să nu conducă la solicitarea autorităților vamale a unor acte suplimentare.

După aceea, mărfurile ce erau importate se comercializau la valorile reale (prețuri mai mari decât cele din vamă), fie prin societatea importatoare, fie prin intermediul altor societăți, care puteau fi chiar fictive, dar care aveau scopul să majoreze prețul.

Din probele administrate se desprinde ideea conform căreia se utiliza un mod de operare constant, adică se primeau documentele de proveniență pentru mărfuri ce urmau a fi importate în baza acestora se întocmeau în fals altele cu date diferite care erau prezentate la vamă.

Același mod de operare se utiliza și în cazul în care operațiunea de comerț exterior se derula prin intermediul societăților - beneficiari reali ai mărfurilor, cât și în situația în care operațiunea de vămuire se efectua prin intermediul unei societăți controlate de membrii asocierii. Marfa ajungea la beneficiarii reali fie pe baza unor facturi de vânzare, fie fără documente justificative.

Când, fie în Constanța, respectiv București soseau mijloacele de transport navale sau terestre, inculpații erau anunțați pentru a transmite documentele vamale.

Marfa se transporta cu mașini către diferiți comercianți care o vindeau la prețurile de piață reale cu mult peste cele declarate la momentul vămuirii.

Prin mijloacele de probă administrate a fost dovedită cu certitudine și fără echivoc vinovăția inculpaților.

Evident că cele consemnate mai sus reprezintă doar esența celor evidențiate în fapt în cadrul dosarului de față de către instanța fondului, ce a înfățișat o largă expunere, dezvoltată în preambulul hotărârii de față, însușită întocmai de către instanța de recurs.

Nu lipsit de importanță este însă și contextul derulării dosarului de față în căile de atac, criticile concrete aduse, care vin și ele să confirme, suplimentar, cele anterior menționate.

Astfel, în cazul inculpatului E.M.M.A.M. care, în calitate de administrator de drept, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, a ascuns sursa impozabilă și nu a evidențiat în documentele contabile toate veniturile obținute de SC G.F.I.E. SRL - în prezent SC T.C. SRL - ceea ce a avut drept consecință diminuarea obligațiilor fiscale către stat, cauzând astfel un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale și care, îri perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, l-a ajutat pe inculpatul E.H.M.F.A.K. să transfere aproximativ 510.000 dolari SUA și 67.000 euro, proveniți din evaziune fiscală, în urma schimbării sumelor încasate în RON din conturile SC G.F.I.E. SRL, în conturile unor societăți nerezidente sau persoane fizice din afara țării, fără a exista o motivație economică, scopul urmărit fiind de a disimula originea ilicită a acestor sume de bani; totodată, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, i-a ajutat pe inculpații E.H.A.F.A. și H.M. să folosească la autoritatea vamală documente comerciale falsificate;

- este de consemnat că acesta nu a promovat calea de atac a apelului, mulțumindu-se cu o cerere de repunere în termenul de apel, respinsă altfel de către instanță, pentru ca în recurs, în mod inadecvat procesual, să se rezume la invocarea pct. 14 al art. 3859 C. proc. pen.

În mod cert abordarea cazului de casare invocat nu se poate realiza în concret în contextul în care inculpatului nu i s-a analizat la modul efectiv calea de atac anterioară, ordinară a apelului. Singura solicitare juridică din recursul său putea viza o reinstrumentare a cererii de repunere în termenul de apel - corect însă respinsă de Curte în conjunctura în care așa-zisa cauză temeinică de împiedicare privea o simplă învederare organelor judiciare a unei adrese de reședință a inculpatului.

Astfel, în cadrul motivelor de recurs, ca notă de detaliu, se specifică că sentința fondului nu i-ar fi fost comunicată la reședința sa din Germania deși la termenul de judecată din 30 noiembrie 2009 instanța de judecată de fond a fost informată despre această nouă adresă, unde ar fi trebuit să fie citat și să-i fie comunicate actele procedurale. În acest fel a fost împiedicat să depună apelul în termen legal.

Însă, într-o atentă analiză a celor constatate la termenul de judecată din 30 noiembrie 2009, se evidențiază că niciun moment nu a fost informată instanța despre această nouă adresă de către inculpat, persoană ce avea termen în conoștiință în cauză, fusese prezent la primele termene de judecată, era funcțională față de acesta măsura preventivă a obligării de a nu părăsi țara, și care altfel, pe tot parcursul procesului penal a fost asistat de apărători aleși.

În cazul inculpatului E.H.M.F.A.K. s-a reținut că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, l-a ajutat pe inculpatul E.M.M.A.M. să ascundă sursa impozabilă și să nu evidențieze în documentele contabile toate veniturile obținute de SC G.F.I.E. SRL - în prezent SC T.C. SRL - ceea ce a avut drept consecință diminuarea obligațiilor fiscale către stat, cauzănd astfel un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale); în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, a transferat aproximativ 510.000 dolari SUA și 67.000 euro, proveniți din evaziune fiscală, în urma schimbării sumelor încasate în RON din conturile SC G.F.I.E. SRL, în conturile unor societăți nerezidente sau persoane fizice din afara țării, fără a exista o motivație economică, scopul urmărit fiind de a disimula originea ilicită a acestor sume de bani; în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, ha determinat pe martorul N.I.N. să folosească la autoritatea vamală documente comerciale despre care nu cunoștea că sunt falsificate.

Deși în apel inculpatul a criticat aspectele de fond specifice cauzei, în prezentul recurs s-a mulțumit, prin apărător ales, a invoca cazul de casare de la pct. 21 al art. 3859 C. proc. pen., respectiv că la instanța de apel nu a fost citat niciodată.

Afirmația sa este însă contrazisă de actele și lucrările dosarului, respectiv faptul că inculpatul a fost citat legal în cauză.

Astfel, la nivelul instanței de fond acesta a fost citat, s-a prezentat, a fost asistat de apărător ales.

A promovat în consecință în termen legal apel. Deși citat în apel de la o adresă asupra căreia instanța de recurs a constatat anumite inadvertențe (încheierea din 10 mai 2013 raportată la aspectul procesual al exercitării în termen a căii de atac), acesta însă a confirmat cunoașterea datelor de derulare a procesului penal.

Astfel, a purtat o corespondență cu Curtea de Apel, solicitând eleberarea de copii a sentinței și a unor înscrisuri aflate în dosarul de urmărire penală, în două rânduri. Relațiile respective s-au manifestat sub forma unor adrese, sub proprie semnătură, cu indicarea de către inculpat a primului termen de judecată fixat în cauză, 27 aprilie 2011, cea de-a doua adresă survenind și ulterior acestui termen, respectiv la 25 mai 2011.

Mai mult, inculpatul a fost citat în apel de la adresa indicată, prin Administrația Națională a Penitenciarelor, învedrându-se pe parcursul judecății anumite date în acest sens, cât și expres prin afișare, încă de la termenul din 30 noiembrie 2011.

În cazul inculpaților E.H.A.F.A. și H.M. s-a reținut că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceelaiși rezoluții infracționale, în mod repetat au folosit la autoritatea vamală documente falsificate.

E.H.A.F.A. a achiesat la cele imputate în fapt și în drept nedeclarând recurs (inclusiv la condamnarea dispusă pentru art. 323 C. pen. din Apel), pentru ca H.M. să se prevaleze doar de cazul de casare de la pct. 14.

În ce privește critica recurentului H.M., ce s-a prevalat așadar doar de cazul de casare de la pct. 14, aceasta este de înlăturat, procesul de individualizare a sancțiunii precum și cel al executării acesteia fiind pronunțați în parametri de deplină obiectivitate.

În această situație, singurele persoane ce au înțeles a aduce critici de fond, substanțiale în cauză, sunt cele mai puțin implicate în ansamblul infracțional creat, respectiv T.F.L. și V.M.S., coroborat în acest sens cu recursul părții responsabile civilmente SC M.L. SRL.

În cazul inculpatei T.F.L. s-au consemnat infracțiunile de evaziune fiscală, în forma complicității, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. și fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C. pen. cu aplic. art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat l-a ajutat pe inculpatul E.M.M.A.M. prin falsificarea unor documente comerciale, facturi externe, să nu evidențieze în documentele contabile toate veniturile obținute de SC G.F.I.E. SRL - în prezent SC T.C. SRL - ceea ce a avut drept consecință diminuarea obligațiilor fiscale către stat, cauzând astfel un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, în echivalentul monedei naționale.

În cazul inculpatei V.M.S. - infracțiunea de folosire de acte falsificate la autoritatea vamală, în forma complicității, prev. de art. 26 C. pen. rap. la art. 273 din Legea nr. 86/2006 cu aplic. art. 13 și art. 41 alin. (2) C. pen. (constând în aceea că, în perioada iunie 2005 - aprilie 2006, în baza aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, i-a ajutat pe inculpații E.H.A.F.A. și H.M. să folosească la autoritatea vamală documente comerciale falsificate).

Cât privește critica procedurală formală vizând schimbarea de încadrare juridică - critică reiterată în recurs de T.F.L., în contextul în care aceasta a avut inclusiv posibilitatea judiciară ca anterior să surmonteze în substanță eventualele probleme de încadrare juridică - este de subliniat că inculpații nu au fost vătămați în dreptul lor la apărare, dat fiind faptul că aceștia au fost trimiși în judecată prin rechizitoriul Parchetului cu aceste încadrări juridice, faptele în materialitatea lor fiind aceleași, încadrarea juridică adecvată survenind pentru acuratețe, cu trimitere la o formă calificată, alftel explicitată în cadrul expunerii faptice a infracțiunii; nefiind caz de reluare a judecății de la nivelul instanței de fond, după cum s-a solicitat.

Cât privește cererile substanțiale ale inculpatelor de achitare, în ceea ce o privește pe inculpata T.F.L., probele administrate au demonstrat că aceasta primea diferite sume de bani sau documente de la contabila lui E.H.M.F.A.K., pe care i le aducea inculpatul H.M. Aceste sume de bani reprezentau plățile către vamă sau transporturi pentru SC G.F.I.E. SRL și SC A.F.I. SRL

Inculpata T.F.L. era angajată la SC L.G.D. SRL, SC F.P. SRL, SC G.F.I.E. SRL, SC A.F.I. SRL și efectua operațiuni bancare și era împuternicită să depună ori să ridice documente și numerar pentru societățile comerciale menționate mai sus. Această inculpată întocmea în fals facturi proforma pentru bancă, în vederea efectuării de transferuri, se ocupa și de completarea facturilor fiscale emise de societăți.

Apărările inculpatei, reluate și în recurs, cum că documentele societăților găsite cu ocazia percheziției domiciliare „au fost uitate în dulap" nu au suport probator pentru că pe de o parte ele au fost găsite în tot imobilul, iar pe de altă parte s-au dovedit că erau întocmite ulterior cesionării, ele trebuind a fi găsite (chitanțe, facturi fiscale, documente de import) în evidența contabilă a societății respective, unde aceasta nu avea nicio calitate și nici inculpatul E.M.M.A.M. (SC G.F.I.E. SRL) și nu în posesia acesteia.

Susținerea finală, că din analiza mijloacelor de probă, într-o corectă interpretare, în contextul în care doar probele în acuzare care au un caracter cert pot conduce la condamnare, că se lasă loc unei nesiguranțe în privința vinovăției sale, că se impune astfel a se da eficiență regulii in dubio pro reo, este o simplă forțare juridică de natură teoretică, ce nu capătă valențe reale raportat la ansamblul faptic deja prezentat și probat.

Activitatea infracțională a inculpatei V.M.S. constă în aceea că, în calitate de angajat al SC M.L. SRL, i-a ajutat cu intenție pe inculpații E.H.A.F.A. și H.M., cu prilejul efectuării formalităților vamale, folosind facturi întocmite în fals (la computer), dar care atestau și date nereale.

Inculpata îi sfătuia ca pe facturile externe să treacă prețuri minime pe container, ce erau acceptate de vamă și care nu conduceau la necesitatea solicitării de către organele vamale a unor documente suplimentare (dovada plății, declarație de export, contract etc).

De asemenea, le-a furnizat și date minime pe produs, astfel încât obligațiile vamale să fie minime, deși ea cunoștea că facturile sunt false.

Inculpata întocmea și înscrisurile pentru vămuire, fără a menționa și persoanele ce se prezentau în calitate de reprezentanți ai societății.

Deși obligația ei era de a asigura completarea coectă a documentelor vamale, respectând toate datele cerute de formularul ce trebuie să fie completat, să efectueze cu exactitate calculul sumelor cuvenite bugetului statului, să asigure depunerea declarației vamale la biroul vamal pe lângă care își desfășoară activitatea, totuși, a ales să nu-și respecte obligațiile ce decurgeau din fișa postului, desfășurând, astfel cum a rezultat din amplul material de urmărire penală și cercetare judecătorească, o complexă activitate infracțională, pe perioada iunie 2005 - aprilie 2006.

Așadar, cererile formulate de către aceste inculpate, privind achitarea lor, ori că în mod greșit au fost condamnate, sunt neîntemeiate.

În ceea ce privește partea responsabilă civilmente SC M.L. SRL, recursul acesteia frizează inadmisibilitatea, întrucât deși instanța de fond în soluționarea laturii civile nu s-a pronunțat în vreun fel cu privire la acesta societate, nu a fost obligată la repararea vreunui prejudiciu, în consecință lipsește vreun interes în demararea unor demersuri judiciare din partea acesteia, SC M.L. SRL insistă că ar exista totuși un raport de prepușenie care naște obligații în sarcina sa, se contestă efectiv raportul de expertiză întocmit în cauză, se contestă inclusiv existența unei alte persoane juridice care a fost obligată în cauză (care altfel nici nu a făcut recurs); totul sub adagiul - „soluția ne este favorabilă, dar cele două hotărâri sunt nelegale". Practica judiciară este constantă în a promova soluții de respingere ca nefondată a căii de atac și în contextul lipsei de justificare a interesului juridic.

Raportat la recursul Parchetului, specificăm doar că asocierea presupune o activitate autonomă de constituire și organizare a unui nucleu bine determinat, o activitate distinctă de săvârșire a infracțiunilor.

Inculpații E.M.M.A.M., E.H.M.F.A.K.; E.H.A.F.A. au săvârșit infracțiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., sub forma asocierii - ca modalitate de acționare ce caracterizează elementul material al infracțiunii, fără însă a implica în acest sens și pe inculpata T.F.L. (procurorul restrângându-și altfel artificial recursul doar cu privire la aceasta).

Asocierea inculpaților a presupus un plan, fiecare având un rol, conform înțelegerii stabilite. Doar cei expres menționați s-au asociat însă în jurul unei societăți comerciale, înființată cu scopul de a asigura intermedierea de operațiuni de import, prin utilizarea unor documente de proveniență false, ce atestă prețuri nereale, cu consecința fraudării bugetului statului.

În final, răspunzând și celorlalte învederări din partea recurentei T.F.L., subliniem că instanța de apel este cea care a tratat juridic critica referitoare la omisiunea instanței de fond de a face aplicarea prevederilor art. 18 din Legea nr. 508/2004, cu consecința reducerii la jumătate a pedepselor aplicate, Curtea constatând expres că aceasta nu îndeplinește condițiile cerute de lege pentru a se aplica. Din actele și lucrările dosarului nu rezultă întrunirea acestor cerințe, în cauză nu s-a făcut dovada că în timpul urmăririi penale ar fi denunțat și facilitat identificarea și tragerea la răspundere penală a altor participanți la săvârșirea infracțiunilor. Pe de altă parte, inculpatele V.M.S. și T.F.L. au beneficiat de aplicarea circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 74 alin. (1) lit. a) din C. pen.

În același plan juridic se regăsește și critica vizând omisiunea instanțelor de a se pronunța cu privire la restituirea unor bunuri, neconstatându-se de către instanța de recurs vicii ce să atragă soluții de anulare și rejudecare a pricinii.

Anumite incoerențe raportat la decizia din apel sunt de constatat, trecând peste terminologia inadecvată a „casării" sentinței în calea de atac a apelului; cât privește individualizarea judiciară a pedepselor aplicate, Curtea de Apel a redat că, prin cuantumul de pedeapsă aplicat, instanța de fond a făcut o judicioasă individualizare, făcând aplicarea prevederilor art. 72 C. pen., referitoare la „Criteriile generale de individualizare a pedepselor", vizând limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul de pericol social în concret pe care-l prezintă săvârșirea unor astfel de infracțiuni, împrejurările și modalitatea în care ele (faptele) au fost comise, circumstanțele reale și personale ale inculpaților, se apreciază că, prin cuantumul pedepselor aplicate și modalitatea de executare a acestora, în raport de fiecare inculpat în parte, inculpații beneficiind și de aplicarea circumstanțelor atenuante, poate fi atins scopul pedepsei, astfel cum este definit de art. 52 din C. pen., de prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, pedeapsa ca mijloc de reeducare și constrângere, în consecință, pedepsele aplicate fiecărui inculpat în parte sunt just individualizate, atât ca întindere, cât și ca mod de executare, pentru ca în final față de inculpatul E.H.A.F.A., în mod inexplicabil, să se dispună tocmai înlăturarea aplicării art. 81 și următoarele C. pen.; pe lângă aspectul respingerii apelului său în mai multe rânduri; însă în contextul neatacării hotărârii de către singura persoană vizată, instanța de recurs nu are cadru juridic ce să permită intervenția.

Cât privește modul de soluționare al laturii civile, se constată că aceasta a fost corect rezolvată și, în mod corect, instanța de fond a obligat pe inculpați în solidar cu partea responsabilă civilmente SC T.C. SRL (fostă SC G.F.I.E. SRL), să plătească, părții civile Ministerul Finanțelor Publice - A.N.A.F., suma de 1.830.587,46 RON (reprezentând impozit pe profit, TVA și impozit pe venit) și părții civile Ministerul Finanțelor Publice - A.N.V. suma de 579.812 RON (reprezentând taxe vamale, comision vamal și TVA), precum și accesoriile aferente sumelor (majorări penalități și dobânzi) calculate potrivit legii, de la data scadenței și până la data achitării integrale a debitelor.

Așadar, în raport de toate cele invederate mai sus, Înalta Curte urmează ca, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., să respingă recursurile promovate.

În conformitate cu soluția ce urmează a se pronunța, Înalta Curte va face aplicarea art. 192 alin. (2) C. proc. pen., cu privire le la cheltuielile judiciare efectuate de stat în recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge ca nefondate recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., de inculpații T.F.L., E.H.M.F.A.K., V.M.S., H.M., E.M.M.A.M. și de partea responsabilă civilmente SC M.L. SRL împotriva deciziei penale nr. 261 din 03 octombrie 2012 a Curții de Apel București, secția I penală.

Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului E.H.M.F.A.K. perioada executată de la 27 aprilie 2006 la 24 mai 2006 și de la 06 noiembrie 2012 la 10 mai 2013.

Obligă recurenții inculpați T.F.L., E.H.M.F.A.K., V.M.S., H.M., la plata sumei de câte 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariul parțial cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurentul inculpat E.M.M.A.M. la plata sumei de 500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenta parte responsabilă civilmente la plata sumei de 300 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul interpretului de limba arabă se plătește din fondul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Cheltuielile judiciare ocazionate cu soluționarea recursului declarat de parchet, rămân în sarcina statului.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 20 septembrie 2013.