Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 2323/2013 AI generated

Cigarette smuggling scheme yields final customs fraud liability against defendants, heir absolved

Case Number Decizia nr. 2323/2013
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Dismissed
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The High Court of Cassation and Justice (criminal section) dismissed as unfounded the appeals by the heirs of a deceased defendant, the civil party (the state customs authority), and several defendants against the appellate decision (no. 128/2012 of the Suceava Court of Appeal), thereby finally upholding civil liability for customs evasion. The litigation arose from a large-scale cigarette smuggling and tax evasion scheme (1994–1995) in which multiple organized groups smuggled cigarettes into Romania through the Siret customs point, evading customs duties, and the state sought damages. The appellate decision, now final, had partially granted the civil claim: it ordered specific defendants to pay fixed sums for fiscal obligations and interest from the date of the offenses for distinct smuggling acts (e.g., 10,400 RON jointly for the April 1995 transport of 230 + 20 baxuri), dismissed the claim against the deceased defendant’s heir for failure to accept the succession, and modified the accrual of accessories to run from the commission date; the High Court rejected defendants’ arguments on fiscal prescription, the extinguishment of the customs debt by confiscation, and the lack of solidary liability, holding that confiscation does not repair the state’s damage, the fiscal claim was timely raised (constituting a civil party in 1997 within the 10-year prescription period), and liability was correctly individualized per the criminal judgments under arts. 998–999 and 1003 Civil Code.

Legislator headnote

AI generated

art. 13 C. pen, art. 11 din Legea nr. 87/1994, art. 41 alin. (2) C. pen, art. 40 din Legea nr. 82/1991, art. 289 C. pen, art. 33 lit. a) C. pen; Cigarette smuggling scheme yields final customs fraud liability against defendants, heir absolved: 128/2012 of the Suceava Court of Appeal), thereby finally upholding civil liability for customs evasion. The litigation arose from a large-scale cigarette smuggling and tax evasion scheme (1994–1995) in which multiple organized groups smuggled cigarettes into Romania through the Siret customs point, evading customs duties, and the state sought damages. The appellate decision, now final, had partially granted the civil claim: it ordered specific defendants to pay fixed sums for fiscal obligations and interest from the date of the offenses for distinct smuggling acts (e.g., 10,400 RON jointly for the April 1995 transport of 230 + 20 baxuri), dismissed the claim against the deceased defendant’s heir for failure to accept the succession, and modified the accrual of accessories to run from the commission date; the High Court rejected defendants’ arguments on fiscal prescription, the extinguishment of the customs debt by confiscation, and the lack of solidary liability, holding that confiscation does not repair the state’s damage, the fiscal claim was timely raised (constituting a civil party in 1997 within the 10-year prescription period), and liability was correctly individualized per the criminal judgments under arts. 998–999 and 1003 Civil Code.

Keywords

AI generated
liability to pay customs duties tax evasion liability of heirs criminal damage fraud criminal confiscation

Cited Legislation

AI generated
art. 13 C. pen
cu aplicarea art. 13 C. pen.;
art. 11 din Legea nr. 87/1994
pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art.
art. 41 alin. (2) C. pen
87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;
art. 40 din Legea nr. 82/1991
- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art.
art. 289 C. pen
82/1991 în referire la art. 289 C. pen.
art. 33 lit. a) C. pen
- În baza art. 33 lit. a) C. pen.
art. 34 lit. b) C. pen
și art. 34 lit. b) C. pen.
art. 35 C. pen
- În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. și a art. 35 C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

Cited Case Law

AI generated
Decizia penală nr. 17/2003
38 din 7 martie 2002 a Tribunalului Militar Teritorial București, modificată prin Decizia penală nr. 17/2003 a Curții Militare de Apel definitivă prin Decizia penală nr.
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
Art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen.

Used as the legal basis to reject the appeals as unfounded.

Art. 192 alin. (2) și (3) C. proc. pen.

Cited as the legal basis for obliging the unsuccessful appellants to pay court costs.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra recursurilor de față.

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 38 din 7 martie 2002, Tribunalul Militar Teritorial București, sesizat prin Rechizitoriul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul București nr. 1217/P/1995 din 08 noiembrie 1996, a dispus:

A. Condamnarea inculpaților:

1. Civ. T.R. zis „R." fără antecedente penale la:

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) - b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- În baza art. 33 lit. a) C. pen. și art. 34 lit. b) C. pen. și a art. 35 C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 3 (trei) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

A fost dedusă durata reținerii și arestul preventiv începând cu 5 mai 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

S-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere pe durata de 6 (șase) ani ce constituie termen de încercare cu respectarea următoarelor măsuri de supraveghere:

- se va prezenta în prima zi lucrătoare a fiecărei luni la Poliția orașului Darabani, județul Botoșani;

- la același organ de poliție va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și schimbarea locului de muncă;

- la cererea organului de poliție va comunica orice informații solicitate pentru a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

I s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen. privind cazurile de revocare a suspendării executării pedepsei sub supraveghere.

2. Civ. M.Gh. fără antecedente penale la:

- 4 ani închisoare pentru infracțiunea de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea dreptului prevăzut de art. 64 C. pen.

I-a fost dedusă durata reținerii începând cu 8 mai 1995 și în continuare arestul preventiv până la 19 iunie 1996, inclusiv.

3. Civ. O.M. fără antecedente penale la:

- 4 ani închisoare pentru asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 11 din Legea nr. 87/1994, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații, prevăzută de art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I-a fost dedusă durata reținerii și arestul preventiv, începând cu 8 mai 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

4. Civ. B.R.D. fără antecedente penale la:

- 4 ani închisoare pentru asociere pentru săvârșirea infracțiuni, prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

5. Civ. C.C. fără antecedente penale la:

- 4 ani închisoare pentru asociere pentru săvârșirea infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute la art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals în declarații prevăzută de art. 292 C. pen.

În baza art. 33 lit. b) C. pen. raportat la art. 34 lit. a) C. pen. și art. 35 C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus durata reținerii și arestul preventiv începând cu 8 iunie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

6. Civ. D.B.N. zis „B." fără antecedente penale la:

- 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv de la 16 mai 1995 la 19 iunie 1996, inclusiv.

7. Civ. T.E. zis „S." fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare pentru asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 (șapte) ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

I s-au interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv de la 25 iunie 1995 la 19 iunie 1996, inclusiv.

8. Civ. S.L.Gh. zis „G.A." fără antecedente penale la:

- 4 ani închisoare pentru asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea de fals în declarații prevăzută de art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

I s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I-a fost dedusă durata reținerii și arestul preventiv începând cu 29 iunie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

9. Civ. P.I.D. zis „D." sau „J." fără antecedente penale la:

- 2 ani închisoare pentru asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 2 (doi) ani închisoare și 1 (un) an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

I-au fost interzise inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv începând cu 25 iunie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

10. Civ. M.C. fără antecedente penale la:

- 4 ani închisoare pentru asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals material în înscrisuri oficiale, prevăzută de art. 288 C. pen. prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea de fals intelectual, prevăzută de art. 289 C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, prevăzută de art. 291 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. cu aplicarea art. 35 C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 (patru) ani închisoare și 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

I s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv începând cu 9 octombrie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

11. Plut. maj. rez. G.V. zis „V." fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice prevăzute de art. 248 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. prin schimbarea încadrării juridice a faptei din infracțiunea prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen.;

- 7 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 7 (șapte) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.

I s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus perioada de la 28 iunie 1995 și până la 19 iunie 1996, inclusiv.

12. Col. rez. H.Gh. fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. i s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 (cinci) ani închisoare și 2 (doi) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) C. pen.

I s-a interzis exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus perioada arestului preventiv de la 19 iulie 1995 la .7 august 1995, inclusiv.

13. Civ. C.I.C. zis „B." fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 alin. (1) C. pen. prin schimbarea încadrării juridice a faptei din aceeași infracțiune prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen.;

- 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. și art. 35 C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 8 (opt) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.

I-au fost interzise exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus durata reținerii din 5 iulie 1995 și, în continuare, arestul preventiv până la 16 ianuarie 1996, inclusiv.

14. Lt. col. D.M., zis „M." fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare pentru asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.

I-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

15. Plut. rez. B.C. fără antecedente penale la:

- 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b, c C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen.

I s-a dedus din pedeapsă arestul preventiv de la 28 iunie 1995 la 19 iunie 1996.

I-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

16. Plut. rez. M.I. fără antecedente penale la:

- 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de favorizare a infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv începând cu 28 iunie 1995 și până 119 iunie 1996.

I s-au interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a interzis drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

17. Plut. rez. I.C.M. fără antecedente penale la:

- 4 ani închisoare pentru asociere pentru săvârșirea de infracțiuni prevăzută de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen.;

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor publice, prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual prevăzută de art. 289 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) C. pen. raportat la art. 34 lit. b) C. pen. i s-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 9 (nouă) ani închisoare și 3 (trei) ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen.

I-au fost interzise drepturile prevăzute de art. 64 C. pen.

I s-a dedus arestul preventiv începând cu 20 iunie 1995 și până la 19 iulie 1996.

B. S-a dispus totodată achitarea În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 30/1978 a inculpaților civili T.R., M.Gh., O.M., B.R.D., T.E., S.L.Gh., P.I.D., col. rez. H.Gh., Lt. col. D.M. și plut. rez. I.C.M., ori pentru complicitate la această infracțiune, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 a inculpaților plut. maj. rez. G.V. și civ. C.I.C.

Cu privire la latura civilă Tribunalul Militar Teritorial în baza art. 346 alin. (4) C. proc. pen. a dispus lăsarea nesoluționată a acțiunea civilă exercitată de Ministerul Finanțelor.

În schimb, a fost respinsă acțiunea civilă exercitată de SC L.C.I." SRL cu sediul în București, ca nefondată.

Totodată s-a luat act de renunțarea părții civile SC "S.C." SRL Pitești, la pretențiile formulate în cauză.

Pentru a pronunța această soluție Tribunalul Teritorial București a avut în vedere următoarele motive:

În baza probelor administrate, s-a stabilit că inculpatul T.R., în perioada octombrie 1994 - 1 mai 1995, a introdus în țară ilegal din țările vecine (Republica Moldova, Republica Ucraina, Republica Belarus), mai multe cantități de țigări, cantitatea totală de 783 baxuri de țigări străine, diverse mărci, sustrăgându-se de la plata taxelor vamale datorate statului în sumă de 21.614.328 RON (sumă calculată la data constatării), țigări pe care le-a depozitat și vândut în România în numele firmei sale, fără a evidenția în contabilitatea acesteia operațiunile comerciale efectuate, prin aceasta eludând plata impozitelor, taxelor și contribuțiile legale.

La această activitate infracțională s-au asociat, de la început sau pe parcursul desfășurării ei și inculpații M.I.P., B.R.D., O.M., D.N.B., P.I.D., M.C., H.Gh., I.I.C., precum și numiții Ț.V., P.V., C.D., C.E.

Astfel în toamna anului 1994, inc. T.R., prin intermediul inc. T.E., a făcut cunoștință cu inc. H.Gh., fost colonel de poliție la IPJ Suceava. Acesta avea depozitate în garajul său 200 baxuri de țigări „MC”, aparținând cetățenilor ucraineni Ț.V. și P.V. În locuința inc. H.Gh., inc. T.R. i-a cunoscut pe cei doi cetățeni ucraineni, din discuțiile cu aceștia aflând despre posibilitățile, modalitățile și avantajele aducerii și valorificării în România prin contrabandă de țigări străine.

Întrevăzând posibilitatea unor câștiguri mari și rapide, inc. T.R. s-a hotărât să se asocieze cu cetățenii ucraineni pentru a participa în nume propriu la organizarea și desfășurarea activităților de contrabandă cu țigări.

Astfel, așa cum rezultă din declarațiile vamale de intrare în Ucraina ale inculpatului T.R., precum și din ștampilele aplicate la vamă pe pașapoartele sale, acesta, începând cu luna septembrie 1994, având asupra sa valută, s-a deplasat de mai multe ori în Ucraina pentru a cumpăra țigări străine.

Prin intermediul lui Ț.V. și P.V., inculpatul T.R. a cunoscut pe inculpatul M.I.P. (consătean cu Ț.V.), pe C.D. (cetățean român care în acel timp locuia în Cernăuți), precum și pe alți cetățeni ucraineni rămași neidentificați (V. II, V., Vas.), toți aceștia fiind implicați în contrabanda cu țigări între Ucraina și România.

Prin intermediul său împreună cu aceștia, inculpatul T.R. a cumpărat mai multe cantități de țigări străine de diverse mărci, care au fost depozitate la domiciliul inculpatului M.I.P. sau Ț.V., aceștia locuind într-o localitate între Cernăuți - Ostrița.

De comun acord cu C.D., Ț.V. și M.I.P., inculpatul T.R. a acceptat ca inculpatul B.R.D. să adere la grupul lor.

Acest lucru s-a datorat faptului că inculpatul B.R.D. era prieten de familie cu L.I., patronul SC „P.C." SRL, care avea în dotarea societății un depozit gol de mărfuri pe care inculpații urmau să-l folosească.

Cumpărarea țigărilor se făcea de către inculpatul T.R. sau de către ceilalți cetățeni ucraineni, în funcție și de măsura solicitărilor beneficiarilor din România.

Întrucât introducerea țigărilor în România fără forme legale și fără plata taxelor vamale nu se putea face decât prin mituirea unui vameș sau polițist din Vama Siret, pentru „a livra" la timp marfa, trecerea prin vama română era „asigurată" de oricare dintre membrii grupului de contrabandiști, care avea „legătură" cu vreunul dintre vameșii sau lucrătorii de poliție din tura în care se intenționa introducerea țigărilor în România, indiferent cui aparțineau acestea. De obicei, în Vama Siret, când erau vameși sau polițiști „cunoscuți", se intra cu mai multe (2 - 6 microbuze) încărcate cu țigări, aparținând unor persoane diferite.

Printre vameșii și lucrătorii de poliție din Vama Siret cu care au „lucrat" membrii grupului inculpatului T.R. au fost inculpatul I.C.M. (ginerele șefului Vămii Siret), inculpatul plut. maj. G.V., inculpatul (vameș) C.I.C., vameș S.M. (decedat).

După organizarea activității inculpații T.R., B.R.D., M.I.P. și numiții Ț.V. și P.V. au început să facă transporturi cu țigări spre România.

Între timp, inculpatul T.R. își înființase societățile comerciale „R." SRL și „J.P." SRL în contabilitatea cărora până la data arestării sale nu a înregistrat nici o operațiune comercială.

În luna decembrie 1994, inculpații T.R. și B.R.D. s-au deplasat în două rânduri pentru a prelua și introduce în România țigări.

De ambele dați, declarațiile vamale de tranzit au fost întocmite pe numele lui C.D., astfel încât să nu se plătească în Ucraina taxe vamale. De asemenea, transportul a fost efectuat cu microbuze închiriate de la Cernăuți.

1. Primul transport a fost de 200 baxuri țigări „H" cumpărate din banii inculpaților T.R., B.R.D., Ț.V. și C.D.

Aceste țigări au fost introduse în România fără plata taxelor vamale, cu ajutorul inculpatului plut. maj. G.V., care a pretins de la inculpatul B.R.D. suma de 3.500 $ SUA pentru a lăsa să treacă prin vamă, necontrolat și fără îndeplinirea vreunei formalități vamale, microbuzul încărcat cu țigări și persoanele care însoțeau transportul.

În același timp, pentru a se asigura că faptele sale nu vor fi descoperite, inculpatul plut.maj.G.V. s-a oferit să „escorteze", cu mașina proprietate personală marca „V" de culoare albastră, pe inculpați și microbuzul cu țigări până la locul de depozitare al acestora, care era grajdul locuinței din comuna Dersca a numitului C.D.

După îndeplinirea misiunii, inculpatul G.V. a primit de la inculpatul T.R., prin intermediul inculpatului B.R.D., din greșeală, 3.600 dolari SUA.

La efectuarea calculelor privind cheltuielile, inculpatul T.R., dându-și seama că i-a dat din eroare 100 $ SUA în plus, l-a trimis la Siret pe inculpatul B.R.D. pentru a-i cere de la inculpatul G.V., acesta restituind cei 100 $ SUA fără a face vreo discuție.

Aceste țigări au fost vândute de inculpatul T.R., conform propriei declarații făcute cu ocazia confruntării cu inculpatul M.I.P., numitului P.V. din București, fără a întocmi forme legale și fără a evidenția acest lucru în contabilitatea firmei sale.

Valoarea obligațiilor fiscale neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod fraudulos a 200 baxuri de țigări străine a fost calculată de către Ministerul Finanțelor la data descoperirii faptelor prin organele sale de specialitate ca fiind de 5.890.560 RON.

2. Cel de-al doilea transport efectuat în decembrie 1994 de către inc. T.R. și B.R.D. a fost de 70 de baxuri de țigări „H”, cumpărare din banii celor doi inculpați și ai lui Ț.V., zis „Vas.” (neidentificat până în prezent, la fel ca și P.V.).

Acest transport a fost introdus în România fără documente legale și fără plata taxelor vamale cu ajutorul inc. I.C.M., lucrător de poliție în vama Siret, care a pretins și primit de la inc. T.R. suma de 2.500 dolari SUA, lăsând să treacă prin vamă, necontrolat și fără îndeplinirea vreunei formalități vamale, microbuzul încărcat cu țigări, precum și persoanele care însoțeau transportul.

Valoarea obligațiile fiscale neîncasate de statul român prin introducerea în mod fraudulos a celor 70 baxuri de țigări străine a fost calculată la data descoperirii faptelor de către Ministerul Finanțelor prin organele sale de specialitate ca fiind de 2.061.696 RON.

După trecerea microbuzului cu țigări prin vamă în modul descris mai sus, inc. T.R. și B.R.D. au dirijat transportul spre municipiul Suceava. Pe drum, aproape de intrare în orașul Siret, în jurul orelor 24:00, microbuzul a fost oprit de către inc. plt. M.I. și plt. B.C., subofițeri la poliția orașului Siret, care constatând că în microbuz sunt țigări, transportate fără forme legale, au acceptat să-i nu întocmească proces-verbal de constatare și să nu le confiște marfa, căzând de acord ca a doua zi de dimineață, în jurul orelor 6:00 să se reîntâlnească în centrul orașului Siret, pentru a „negocia prețul” neîndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

Imediat, după ce i-au convins pe cei doi subofițeri să nu le confiște marfa, inculpații au mers în orașul Suceava, unde, în toiul nopții, au descărcat țigările în garajul inc. H.Gh.

A doua zi de dimineață cei doi subofițeri s-au întâlnit cu inculpații și în urma discuțiilor dintre aceștia s-a convenit că inculpații să le dea celor doi subofițeri de poliție suma de 200.000 RON. Primind banii cei doi subofițeri au restituit inc. pașapoartele pe care le reținuseră în noaptea anterioară. Cei doi subofițeri au venit la întâlnirea fixată cu inculpații cu autoturismul marca „M”, ce s-a dovedit a fi al inc. M.I.

Inc. H.Gh. pentru depozitarea mărfii a primit suma de 100 dolari SUA.

Inc. T.R. a vândut aceste țigări fără forme legale și fără a face vreo înregistrare în contabilitatea firmei sale, în condiții ce nu au putut fi elucidate.

3. În luna ianuarie 1995, inculpații T.R., B.R.D., M.I.P. și numitul Ț.V. au mai organizat un transport de țigări, de această dată fiind vorba de 125 baxuri de țigări „PM".

Sumele de bani (în valută) necesare achiziționării acestor țigări au fost avansate de inculpații T.R. (18.000 $ SUA), B.R.D. (2.000 $ SUA), M.I.P. (6.000 $ SUA) și Ț.V. (17.000 $ SUA).

Banii de la inculpații T.R. și B.R.D. au fost luați de către Ț.V., care s-a deplasat special în acest scop la Suceava, la domiciliul lui T.R.

Procurarea efectivă a țigărilor și introducerea lor în Ucraina a fost făcută de Ț.V.

Declarația vamală de tranzit prin Ucraina a fost obținută de inculpatul M.I.P., fiind întocmită pe numele lui C.D.

După procurarea țigărilor și depozitarea lor în comuna Ostrița, Ț.V. l-a anunțat telefonic pe inculpatul T.R., care s-a deplasat în Ucraina pentru a aranja preluarea, transportul și introducerea țigărilor în România.

Transportul țigărilor s-a făcut cu un microbuz - înmatriculat în Ucraina - închiriat special în acest scop.

Până la Vama „P" țigările au fost însoțite de inculpații T.R., Ț.V. și fratele inculpatului M.I.P. („V."), în vamă fiind așteptat de inculpatul B.R.D.

Odată cu microbuzul inculpaților, în Vama „P" au mai venit și alte două microbuze încărcate cu țigări de contrabandă, aparținând unor cetățeni ucrainieni, dintre care inculpatul T.R. cunoștea pe un anume „M." (rămas neidentificat).

Întrucât în Vama Siret nu se nimerise să fie tura I.C.M., pe care-l cunoștea inculpatul T.R., cetățeanul ucrainian „M." s-a oferit să „aranjeze" el trecerea ilegală a țigărilor în România, atât pentru el cât și pentru inculpați.

În acest sens, „M.” a trecut cu vameșul S.M. (zis „M."), în prezent decedat, care a fost de acord ca în schimbul a câte 2.000 $ SUA pentru fiecare microbuz cu țigări, să faciliteze intrarea acestora în România, fără întocmirea vreunei formalități vamale.

După o așteptare de câteva ore, când s-a ivit un moment prielnic, în sensul că Vama Siret nu era aglomerată, vameșul S.M. le-a făcut semn că pot intra în vamă și trece fără probleme.

La rândul lor, inculpatul T.R. și „M." au făcut semn celor din microbuz să vină în vamă, trecerea acestora fiind aranjată. în legătură cu acest aspect sunt de făcut unele sublinieri.

Microbuzele încărcate cu țigări, care se doreau a fi introduse ilegal în România, veneau în Vama „P " de regulă noaptea, când activitatea în vamă era redusă.

Până când se găseau „soluții" pentru trecerea microbuzelor prin vamă, fără îndeplinirea formalităților legale și pentru „gardarea" (escortarea) acestora până la locurile de depozitare, autovehiculele respective așteptau fie în Vama „P", fie după aceasta în zona neutră, cu fața spre vama ucraineană, ca și cum ar fi părăsit teritoriul României.

Având în vedere operativitatea cu care trebuia să se treacă prin vamă, precum și distanța relativ mare dintre punctul vamal românesc și locurile de așteptare a microbuzelor, între contrabandiști s-a instituit un sistem de semnale luminoase.

Astfel, un cerc făcut cu lanterna însemna „stare de așteptare", balansarea lanternei în plan vertical însemna că se poate trece, iar mișcarea lanternei în plan orizontal însemna că „nu s-a putut face nimic și se impune reîntoarcerea la Cernăuți".

După trecerea prin Vama Siret fără nici un fel de control al documentelor sau al mărfurilor, microbuzele s-au deplasat spre locurile de depozitare din Suceava, având ca „antemergător" pe un subofițer de la Serviciul de Circulație al orașului Siret - „C." (rămas neidentificat), care era la volanul unui autoturism de culoare verde.

Acest subofițer fusese anunțat de „misiunea" ce trebuia să o îndeplinească de către vameșul S.M., care în acest fel dorea să prevină orice complicații s-ar fi ivit pe traseu și care ar fi condus la descoperirea faptelor sale.

Țigările au fost descărcate din microbuzul cu care venise inculpatul T.R. în garajul unui vecin al inculpatului H.Gh., ale căror chei acesta le avea asupra sa, contra sumei de 150 $ SUA.

După descărcarea țigărilor, inculpatul T.R. s-a întors cu autoturismul său la Vama Siret, dându-i vameșului S.M. suma pretinsă de acesta pentru „serviciul" făcut prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, și anume 2.000 $ SUA, precum și alți 200 $ SUA pentru serviciile făcute de subofițerul „C.".

Din aceste țigări, inculpatul M.I.P. a vândut personal 50 baxuri lui F.V., venind special în acest sens în Suceava la garajul inculpatului H.Gh.

Restul de țigări a fost vândut de inculpatul T.R. unui anume „P." din Pitești și lui P.V. din București (rămași neidentificați).

Toate țigările au fost vândute de inculpat fără forme legale și fără înregistrare în contabilitatea firmei sale a acestor operațiuni comerciale.

Profitul obținut din comercializarea ilicită a acestor țigări s-a împărțit între investitori, după scăderea „cheltuielilor" aferente, banii fiind duși de această dată de inculpatul T.R. în Ucraina și dați lui Ț.V., care la rândul său i-a împărțit cu inculpatul M.I.P.

Valoarea obligațiilor fiscale neîncasate de către Statul Român, prin introducerea în mod fraudulos a celor 125 baxuri de țigări „PM" a fost calculată de către Ministerul Finanțelor la data descoperirii faptelor prin organele sale de specialitate ca fiind de 6.431.880 RON.

4. Până la sfârșitul lunii martie 1995, inculpații nu au mai efectuat nici un transport de țigări, întrucât vânzarea acestora a fost lentă, neputându-se reîntregi „fondul de rulment" pe care inculpații îi reinvesteau în achiziționarea unor noi cantități de marfă.

Abia la sfârșitul lunii martie 1995, s-au încasat banii pe țigările vândute, astfel încât s-a procedat la organizarea unui nou transport.

Între timp, inculpatul B.R.D. s-a retras din afacere, motivul pe care acesta îl precizează în declarațiile date fiind acela că inculpatul T.R. îl amâna cu plata profitului rezultat din ultimul transport.

Tot în această perioadă, inculpații T.R., M.I.P. și numitul Ț.V. au fost „nevoiți" să-l accepte în grupul lor pe inculpatul O.M., care s-au asociat cu ceilalți făptuitori venind cu o contribuție personală de 11.000 $ SUA avuți împreună de inculpații T.R., M.I.P. și numitul Ț.V.

Fiind anunțat de un prieten de-al său că la Kiev a găsit o sursă de unde pot procura, en gros, țigări „MC" la un preț mai mic, dar fără documente legale, inculpatul M.I.P. a luat banii de la Ț.V. După care s-a deplasat la Kiev, de unde a cumpărat 394 baxuri de astfel de țigări.

Conform planului prestabilit, Ț.V. a făcut rost de mijloc de transport al țigărilor, ducându-se după inculpatul M.I.P. la Kiev.

Cei doi au transportat și depozitat marfa la domiciliul inculpatului M.I.P.

Din aceste țigări, 120 baxuri au fost luate și valorificate de Ț.V. în împrejurări neelucidate, restul de țigări urmând a fi introduse și valorificate ilegal în România.

Introducerea și găsirea operativă a unor clienți cărora să li se vândă marfa cădea în sarcina inculpatului T.R. conform „schemei de organizare", acesta urmând a ține în permanență legătura cu inculpatul M.I.P. pentru a-l anunța când va „rezolva" problemele.

La începutul lunii aprilie 1995, inculpatul T.R. a luat legătura în mai multe rânduri cu inculpatul C.I.C. zis „B." (vameș) care i-a spus că în noaptea de 12 aprilie 1995 este posibilă trecerea microbuzului cu țigări.

Imediat inculpatul T.R. a luat legătura cu inculpatul M.I.P. pe care I-a anunțat să vină cu țigările în vamă, în noaptea de 12 aprilie 1995.

Inculpații M.I.P. și C.D. s-au ocupat de obținerea declarației vamale de tranzit a țigărilor pe teritoriul Ucrainei, aceasta fiind întocmită pe numele lui C.D. pentru 230 baxuri țigări „MC" și 20 baxuri țigări „PM".

Inculpatul M.I.P. a închiriat un, microbuz înmatriculat sub nr. ........ și împreună cu C.D. au dus țigările în vama „P " în seara zilei de 12 aprilie 1995, aici așteptându-l inculpații T. și O.M.

Conform indicațiilor inculpatului C.I.C. („B.") microbuzul a așteptat în zona vămii P, până când, prin semnalele prestabilite făcute cu lanterna, putea să intre și să treacă prin Vama Siret fără probleme.

Acest lucru s-a întâmplat în jurul orelor 01:00 - 02:00 noaptea, atunci când „șeful de tură de la vameși a mers să se odihnească" nemaifiind trafic.

Nici de această dată nu s-a întocmit nici o formalitate legală care să ateste trecerea prin vamă a microbuzului încărcat cu țigări și a persoanelor care-l însoțeau și nici un control al documentelor (pașapoarte sau al mărfii).

Pentru „escortarea" acestui transport, inculpatul T.R. „a angajat" doi subofițeri de poliție, îmbrăcați în uniformă, rămași neidentificați, pe care i-a găsit într-un bar din orașul Siret.

După trecerea prin vamă, microbuzul în care se afla alături de șofer M.I.P. și T.R. a fost dirijat de acesta din urmă, către municipiul Suceava.

Pe drum, inculpații s-au întâlnit și cu inculpatul O.M. pe care-l trimiseseră să facă rost de „antemergători".

Țigările au fost descărcate în depozitul numitului L.N. de către M.I.P. și O.M., timp în care inculpatul T.R. s-a reîntors la Vama Siret și i-a dat lui C.I.C. suma pretinsă de acesta pentru a nu-și îndeplini atribuțiile de serviciu și anume 5.000 $ SUA.

În aceeași noapte, în timp ce inculpatul T.R. se afla la Vama Siret, microbuzul s-a reîntors pentru a părăsi România.

Întrucât întârziase cam mult, inculpatul C.I.C. nu i-a permis ieșirea din țară, acest lucru făcându-l în următoarea tură, când el a fost de serviciu.

Identificarea inculpatului C.I.C., cunoscut sub porecla „B.", ca fiind vameșul care a pretins și primit cei 5.000 $ SUA în scopurile arătate mai sus, s-a făcut pe baza recunoașterii dintr-un grup de persoane de către inculpatul T.R.

Profitul obținut prin comercializarea ilicită a țigărilor a fost împărțit între investitori după scăderea „cheltuielilor" aferente, banii cuveniți cetățenilor ucrainieni fiind duși personal de către inculpatul T.R., la domiciliul inculpatului M.I.P., așa cum s-a menționat de către acesta cu ocazia confruntării efectuate între el și inculpatul T.R.

Valoarea obligațiilor fiscale neîncasate de către Statul Român prin introducerea în mod fraudulos a țigărilor „MC" și „PM" a fost calculată de către Ministerul Finanțelor la data descoperirii faptelor, prin organele sale de specialitate ca fiind de 7.230.192 RON.

Aceste țigări au fost valorificate în România de către inculpatul T.R., în această activitate implicându-l și pe inculpatul D.B. care domicilia în municipiul P. și avea constituită SC „G.M." SRL și care-i fusese coleg de facultate și prieten.

Întrucât firma sa „dăduse faliment", la propunerea inculpatului T.R., inculpatul D.B.N., la începutul lunii aprilie 1995 a venit din municipiul Suceava, locuind în apartamentul închiriat de T.R. de la F.N.

În discuțiile purtate, inculpatul T.R. i-a adus la cunoștință inculpatului D.B.N. faptul că desfășoară o activitate de contrabandă cu țigări care i-a adus, în câteva luni, un profit de 18.000 $ SUA, propunându-i să-l ia ca asociat.

Pentru început inculpatul T.R. a convenit cu inculpatul D.B.N. ca acesta să participe la „afaceri" pe segmentul care-l reprezenta, găsirea unor clienți noi și vânzarea (distribuirea) țigărilor fie cu acte, fie fără acte, în acest din urmă caz actele întocmite fiind fictive, instruindu-l în acest sens.

Prin acceptarea de către inculpatul D.B.N. a propunerilor făcute de inculpatul T.R., se câștiga o nouă piață de distribuire ilicită a țigărilor în zona municipiului Pitești, unde până în aprilie 1995 acesta locuise și își desfășura activitatea comercială.

Pe baza ajutorului acordat de inculpatul D.B.N., inculpatul T.R. a început să se ocupe și de vânzarea țigărilor introduse ilicit în România de alte grupuri de contrabandiști, care nu reușiseră să-și formeze propria rețea de comercializare a țigărilor.

Cercetările efectuate în cauză au reușit să stabilească participarea inculpatului D.B.N. la vânzarea unor dintre țigările aduse în România, prin contrabandă, fie de inculpați T.R., fie de alte persoane, în două cazuri, da participările acestuia la activitatea infracțională sunt mai numeroase, fapt ce rezultă din carnetul de tipizate „Aviz de însoțire a mărfii" aparținând SC „C." SRL în care numele său apare în mai multe astfel de avize în calitate de delegat „transportator" cu diferite cantități de țigări.

Astfel, în luna aprilie, inculpatul D.B.N., în realizarea „sarcinilor" ce-i reveneau a luat legătura cu numitul N.A. din municipiul Pitești, patronul SC „S.C." SRL, oferindu-i acestuia spre vânzare țigări străine la un preț convenabil și anume 1.950 ROL pachetul de „M." și 620 ROL pachetul de „MC".

Acceptând oferta, N.A. a luat legătura cu T.R. și D.B.N. pentru a stabili modalitatea de preluare și plată a țigărilor și cantităților disponibile.

Inculpații i-au comunicat că sunt de vânzare 26 baxuri țigări „M." și 4 baxuri „MC", livrarea și plata urmând a se face la Suceava.

În ziua de 28 aprilie 1995, N.A. l-a trimis la Suceava cu autoturismul „D", înmatriculat sub nr. ............. și cu suma de 26.600.000 ROL, pe numitul S.A., administratorul societății sale.

Ajungând la Suceava, S.A. s-a întâlnit cu inculpatul T.R., care l-a condus într-o parcare, unde, se afla cu un autoturism cu geamuri fumurii, plină cu țigări.

Țigările din această mașină, inculpatul T.R. și S.A. le-au transportat în autoturismul cu care venise S.A., în total 26 baxuri „M." și 4 baxuri „MC".

După ce a primit 26.600.000 ROL, în fața martorului S.A., inculpatul T.R. a completat un formular de „aviz de însoțire a mărfii" în care a trecut ca furnizor SC „C." SRL, ca beneficiar SC „S.C." SRL și ca delegat pe S.A. cu mențiunea numărului autoturismului ............ Urma ca a doua zi inculpatul T.R. să trimită factura, lucru care nu s-a mai întâmplat.

Cantitatea de țigări cumpărate, N.A. a introdus-o în gestiune, întocmind note de recepție, după care a transportat-o la punctul de vânzare din București.

Țigările „vândute" de inculpatul T.R. au fost ridicate și indisponibilizate de către organele de poliție, N.A. solicitând restituirea sumei de 26.600.000 ROL.

Al doilea caz în care inculpatul D.B.N. a participat la comercializarea de țigări, se prezintă astfel:

În luna aprilie 1995, un cetățean ucrainian, rămas neidentificat (K.) a introdus prin contrabandă în România o cantitate de țigări de mărci diferite, pe care Ie-a depozitat în comuna Negostina, la martorul H.I.

La recomandarea inculpatului M.I.P., „K." a acceptat ca aceste țigări să fie valorificate în România de inculpatul T.R., acest lucru fiind adus la cunoștința lui T.R. care a fost de acord.

Întrucât nu putea să se ocupe personal de vânzarea acestor țigări l-a desemnat pe inculpatul D.B.N. să rezolve problema în sensul luării țigărilor din comuna Negostina, transportarea la București și predarea lor unor cetățeni arabi. Pentru transportul țigărilor cei doi inculpați au apelat la inculpatul P.I.D., proprietarul microbuzului ............. care avea cunoștință de caracterul ilicit al comerțului cu țigări practicat de către inculpați și care, în schimbul unor sume de bani, nedeclarate la organele financiare de stat ca venituri impozabile, acceptă să efectueze astfel de transporturi.

În ziua de 28 aprilie 1995, inculpații D.B.N. și P.I.D. s-au deplasat în comuna Negostina de unde au încărcat microbuzul cu 67 baxuri țigări „D” în valoare de 41.540.000 ROL, pe care le-au transportat până în orașul Suceava.

Pentru a avea „documente justificative" pe acest traseu, inculpatul D.B.N. a întocmit „avizul de însoțire a mărfii" nr. 537162 (fără dată pe copie) trecând ca furnizor SC „C." SRL, ca beneficiar SC „G." SRL și ca delegat P.I.D. cu mențiunea nr. autovehiculului cu care se efectua transportul, după care l-a semnat în fals pe inculpatul T.R.

Aceste tipizate de avize îi fuseseră date anterior inculpatului D.B.N., ștampilate în alb, de către inculpatul T.R. pentru ca acesta să le folosească în mod special în scopul menționat mai sus.

La Suceava, aceste țigări au fost transbordate în alt microbuz, marca „M." cu număr de București, destinația lor rămânând necunoscută.

Pentru acest transport, inculpatul P.I.D. a primit de la inculpatul D.B.N. suma de 60.000 ROL, bani pe care nu i-a declarat ca venit impozabil.

În aceeași zi, la solicitarea inculpatului D.B.N., inculpatul P.I.D. l-a însoțit din nou pe acesta în comuna Negostina pentru a lua restul de țigări rămase, pentru a le transporta la București.

S-au mai încărcat 67 baxuri cu țigări „D” pe care cei doi inculpați le-au dus direct la București, unde au ajuns în jurul orelor 08:00, în ziua de 29 aprilie 1995.

D.B.N. a vândut țigările în zona Complexului Expozițional unor arabi.

După descărcarea țigărilor, inculpatul D.B.N. i-a dat inculpatului P.I.D. suma de 200.000 ROL, bani pe care acesta, de asemenea, nu i-a declarat ca venit impozabil.

Parte din banii rezultați, circa 13.500 $ SUA au fost dați de inculpatul D.B.N. la indicația inculpatului T.R. unui cetățean ucrainian.

Și de această dată, pentru a nu avea probleme la un eventual control pe traseu, inculpatul D.B.N. a luat din carnetul de formulare tipizate al SC „C." SRL și a completat cu date nereale „avizul de însoțire al mărfii" nr. 537163 din 28 aprilie 1995, trecând ca furnizor SC „C.” SRL, ca beneficiar SC „T." SRL Bușteni, ca delegat P.I.D., semnându-l în fals pe inculpatul T.R.

Verificările efectuate la SC „T." SRL Bușteni au stabilit că această firmă nu a primit niciodată țigări de la SC „C." SRL sau de la alte firme ale inculpaților, astfel încât mențiunile făcute de inculpatul D.B.N. apar ca fiind nereale, scopul neidentificării operațiunilor comerciale efectuate și sustragerea de la plata obligațiilor fiscale către stat.

5. Inculpatul T.R. nu s-a putut ocupa personal de livrarea transporturilor de țigări efectuate de inculpatul D.B.N., deoarece la data de 27 aprilie 1995, împreună cu O.M., plecase în Ucraina (așa după cum rezultă din ștampilele aplicate pe pașapoarte) pentru a organiza un nou transport de țigări în România, de această dată fiind vorba de 158 baxuri țigări marca „C".

Până în Ucraina, inculpații au mers cu autoturismul inculpatului T.R. înmatriculat sub nr. ........

În Ucraina, inculpații s-au întâlnit cu „V. II", „Vas." și „K.", stabilind să cumpere țigările „C" cu 240$/bax de toți banii pe care-i aveau asupra lor (aproximativ 38.000 $, 11.000 $, aparținând inculpatului O.M. și 17.000 $ aparținând inculpatului T.R.

După predarea banilor cetățenilor ucrainieni, inculpatul T.R. s-a întors în România, iar inculpatul O.M. s-a deplasat cu cetățenii ucrainieni la Vama „C." dintre Ucraina și Moldova.

Aici, inculpatul O.M. a întocmit o declarație vamală de tranzit, nereală, privind 7.900 cartușe țigări „C", după care împreună cu cetățenii ucrainieni s-a întors în localitatea Ostrița, unde erau deja depozitate aceste țigări, pentru a pregăti transportul, în așteptarea inculpatului T.R., care în acest timp „rezolva" problemele legate de acest transport în România.

Pentru transportul acestor țigări s-a închiriat un microbuz înmatriculat sub nr. ......... care a fost încărcat cu cele 7.900 cartușe țigări „C".

În seara zilei de 30 aprilie 1995, inculpații T.R. și O.M. au adus microbuzul cu țigări în vama „P ", inculpatul O.M. prezentând organelor vamale ucrainene, declarația vamală de tranzit și primind „liber de vamă".

Întrucât în noaptea de 30 aprilie 1995, în vamă „era o tură peste care nu se putea trece”, inculpații au așteptat până dimineața, când în tură a intrat inculpatul I.C.M. pe care inculpatul T.R. îl cunoștea.

Așteptarea s-a făcut în zona neutră a vămii.

Între timp, prin vama „P" au mai trecut două microbuze ucrainiene, înmatriculate sub nr. ............., condus de H.S. și nr. ........ condus de T.I., încărcate cu țigări „H".

Dintre persoanele care însoțeau cele două microbuze au putut fi identificate doar trei, inculpații M.Gh., M.I.P. și numitul L.I., celelalte persoane (dintre care un cetățean român și doi cetățeni ucrainieni) reușind să fugă în momentul intervenției organelor de poliție, după descărcarea țigărilor în orașul Suceava.

Faptele comise în legătură cu țigările transportate în cele două microbuze de către inculpatul M.Gh. și L.I. vor fi descrise la punctul II.

Trecerea celor 3 microbuze cu țigări prin vama română a fost „aranjată" de către inculpatul T.R. cu inculpatul plut. I.C.M., care, pentru a permite intrarea în România a acestor mărfuri, fără documente legale, fără plata taxelor vamale și fără îndeplinirea vreuneia dintre formalitățile legale care-i reveneau conform atribuțiilor de serviciu, a pretins și primit câte 2.000 $ SUA pentru fiecare microbuz.

Microbuzele cu țigări, la cererea inculpatului plut. I.C.M. au fost „escortate" până la locul de depozitare din Suceava de către un lucrător de poliție din IPJ Suceava (rămas neidentificat), aflat la volanul unui autoturism marca „M.".

În Suceava, țigările au fost depozitate în magazia numitului L.I., în prezența acestuia, a inculpaților T.R., M.C. și a numitului B.A. (coasociat la SC „P." SRL), fapt consemnat ca atare în procesul-verbal de constatare întocmit de organele de poliție.

Inculpatul M.C. și finul său L.I., fiind anunțați anterior de către inculpatul T.R. de sosirea acestui transport de țigări, găsiseră deja un client care să cumpere parte din ele, și anume SC „L.C.I." SRL cu sediul în București, al cărei patron este D.J.A.

Cel ce discutase în calitate de comerciant și proprietar al țigărilor cu beneficiarul, prețul, marca și modalitatea de predare a țigărilor ce urmau să se vândă, a fost inculpatul M.C., acest lucru făcându-l atât telefonic, cât și cu ocazia venirii numitului D.J.A. la Suceava, în ziua de 29 aprilie 1995, pentru a ridica marfa.

Întrucât țigările nu putuseră fi livrat la timp de către inc. T.R. și O.M., numitul D.J.A. a revenit la București, lăsând pe martorii H.M., proprietarul microbuzului ......... și pe M.H., fiul acestuia, să ridice țigările și să le transporte la București.

În același timp, D.J.A. l-a trimis la Suceava pe fratele său, A.J.A. cu suma de 45.000.000 ROL (aproximativ 25.000 $ SUA), reprezentând contravaloarea țigărilor (486 ROL un pachet de țigări „H").

A.J.A. a ajuns la Suceava pe data de 1 mai 1995, aici luând legătura tot cu inculpatul M.C., care l-a condus până la depozitul unde fuseseră descărcate țigările aduse de inculpații T.R. și O.M.

După ce sau încărcat în microbuzul numitului H.M. 171 baxuri țigări „H", inculpatul M.C. a întocmit factura nr. 948101 din 1 mai 1995 în care a trecut în mod nereal ca furnizor al țigărilor SC „R." SRL Suceava, semnând în fals ca reprezentant autorizat al acesteia.

Totodată, inculpatul M.C. a întocmit și chitanța nr. 59 din 1 mai 1995, tot în numele SC „R." SRL, confirmând prin semnătura sa, în locul celei autorizate, primirea sumei de 49.032.540 ROL de la SC „L." SRL, ca preț al mărfurilor vândute.

De față la aceste operațiuni se afla și B.A., asociatul inculpatului M.C. la SC „P." SRL.

Procedând în acest mod, inculpatul a urmărit să ascundă proveniența țigărilor, despre care avea cunoștință că este ilicită, dar în același timp, prezentându-se și acționând ca patron al unei societăți comerciale „P." SRL legal constituite și proprietar al țigărilor, inculpatul a urmărit să-l convingă pe cumpărător de caracterul legal al operațiunii comerciale efectuate.

Această operațiune comercială și documentele aferente, întocmite de inculpat nu au fost evidențiate în contabilitatea firmei, în acest fel inculpatul sustrăgându-se de la plata obligațiilor datorate statului.

În legătură cu modul de acționare al inculpaților pentru a nu lăsa „urme" care să conducă la identificarea lor, în eventualitatea descoperirii faptelor, sunt de făcut următoarele sublinieri:

Pe parcursul cercetărilor s-a stabilit că factura nr. 948101 din 1 mai 1995, completată cu date nereale de către inculpatul M.C., făcea parte dintr-un facturier care fusese eliberat (ca document cu regim special) în anul 1993 pentru SC „T." SRL, unde asociați sunt M.R., D.M. și D.D.

Întrucât SC „T." SRL nu a desfășurat activități de angrosist, acest facturier a rămas nefolosit până în ziua de 26 aprilie 1995, când, la solicitarea numiților P.Gh. și P.V., M.R. l-a data acestora facturierul în alb, contra sumei de 75.000 ROL.

La rândul lor cei doi au fost solicitați de către L.I. să-i procure un astfel de facturier în alb, pentru fiecare factură obținută oferind suma de 10.000 ROL. Acesta din urmă a pus facturierul obținut la dispoziție inc. M.C., pentru ca acesta să poată întocmi în fals factura nr. 948101 din 01 mai 1995.

Valoarea obligațiilor fiscale neîncasate de statul român prin introducerea frauduloasă a țigărilor „C." a fost calculată de Ministerul Finanțelor la data descoperirii faptelor ca fiind de 65.728.000 ROL.

În toamna anului 1994, inc. M.Gh., care anterior a făcut mai multe deplasări în Ucraina, l-a cunoscut pe cetățeanul ucrainean L.I., la propunerea căruia a acceptat să participe la contrabanda cu țigări străine pe care el o efectua în România, împreună cu prietenii săi, din care pe unul l-a indicat atunci în persoana inculpatului M.C.

Începând din septembrie 1994 și până în ziua de 01 mai 1995 când a fost prins în flagrant, inc. M.Gh. împreună cu L.I., inc. M.C., B.A., I.L., M.I.P. a efectuat mai multe transporturi de țigări din Republica Moldova, Republica Belarus, prin Ucraina în România.

În cauză cercetările s-au putut definitiva numai cu privire la o parte din aceste transporturi, anume:

1. La începutul lunii februarie 1995, inc. M.Gh. s-a deplasat în Rusia împreună cu L.I., de unde cetățeanul ucrainean a cumpărat 204 baxuri de țigări „M" (10.200 cartușe), pe care cei doi împreună cu inc. M.C., L.N. și B.A., urmau să se ocupe de comercializarea țigărilor.

Aceste țigări au fost valorificate de inc. M.C., L.N. și B.A., în condiții care au rămas neelucidate. Dintre aceste țigări au rămas nevalorificate 10 cartușe care au fost găsite de către organele de poliție cu ocazia percheziției în garajul inc. H.Gh.

Valoarea obligațiilor fiscale datorate statului pentru cele 204 baxuri de țigări introduse ilegal în România calculată la data descoperirii faptelor este de 184.722.000 ROL.

2. La sfârșitul lunii martie 1995, inc. M.Gh. și inc. M.I.P., împreună cu L.I., după ce au cumpărat din Republica Moldova 230 baxuri de țigări „R", le-au introdus fără plata întocmirea documentelor vamale în România prin vama „P" cu microbuzul, înmatriculat sub nr. ............, trecerea prin vamă fiind aranjată contra sumei de 2.000 dolari SUA de către L.I..

Țigările introduse în mod ilegal în România au fost vândute în condiții neelucidate, în evidențele contabile ale inculpaților nefiind nici o mențiune cu privire la aceste operațiuni.

3. Tot în aprilie 1995, inc. M.Gh., împreună cu L.I., au introdus ilegal în România prin Ucraina 210 baxuri de țigări „D”, care au fost cumpărate din Republica Belarus.

Acestea au fost depozitate la L.I., de unde în parte au fost valorificate fără forme legale, rămase nevalorificate (89 baxuri) au fost găsite cu ocazia percheziției în depozitul lui I.L.

Valoarea obligațiilor fiscale datorate statului pentru cele 210 baxuri de țigări introduse ilegal în România calculată la data descoperirii faptelor este de 190.155.000 ROL.

4. În jurul datei de 26 aprilie 1995, inc. M.Gh. împreună cu L.I., au transportat din Republica Moldova în România 460 baxuri de țigări „H”, din care pentru 250 baxuri a întocmit declarație vamală de tranzit Moldova - Ucraina - România), iar pentru 210 baxuri s-a întocmit declarație vamală de tranzit pe numele unei cetățean român „Pavel” (rămas neidentificat). Țigările au fost transportate la C., parte din acestea fiind descărcate la domiciliul inc. M.I.P., iar parte din ele la domiciliul lui L.I.

În ziua de 30 aprilie 1995 în vama „P”, pe lângă cele 2 microbuze care erau însoțite de inc. M.Gh., L.I., „P.”, H.S., T.I., în vamă au mai venit trei microbuze aparținând unor cetățeni ucraineni, „M.”, „V.”, precum și microbuzul cu țigări ale inc. T.R.

Întrucât, în ziua de 30 aprilie 2005 nu s-a putut trece Vama „P”, nefiind de serviciu inc. I.C.M., așa cum se așteptau inculpații, aceștia au trecut vama în cursul zilei de 01 mai 1995, cu sprijinul inc. I.C.M., căruia i-au dat suma de 2.000 dolari SUA de fiecare microbuz, fără să îndeplinească nici o formalitate vamală.

Valoarea obligațiilor datorate statului prin introducerea în țară a celor 6 microbuze cu țigări în ziua de 01 mai 1995 cu acordul inc. I.C.M., este de 579.904.000 ROL, din care 43.660.000 ROL reprezintă obligațiile fiscale datorate statului pentru 250 baxuri țigări „H” introduse ilegal în România de către inc. M.Gh. pe numele său.

În total în cursul anului 1995 inc. M.Gh. împreună cu L.I., I.C.M. a introdus ilegal în România cantitatea de 894 baxuri țigări străine, diverse mărci, sustrăgându-se de la plata taxelor vamale datorate statului în sumă de 626.802.00 ROL (calculate la data descoperirii faptelor), țigări care au fost depozitate și vândute în România prin intermediul inc. M.C., H.Gh., L.I. și B.A., fără a se întocmi documente legale și fără a se face vreo înregistrare a acestei operațiuni în contabilitatea vreunei firme, prin aceasta eludându-se plat impozitelor, taxelor și contribuțiilor legale.

Ca și inc. T.R. și inc. T.E. și-a organizat un grup de persoane (furnizori, transportatori, depozitari, lucrători vamali, lucrători de poliție, beneficiari) care să asigure realizarea contrabandei cu țigări. Acesta l-a atras în activitatea infracțională și pe socrul său inc. S.L.Gh. și inc. C.C., care au investit sume de bani în această afacere. Prin intermediul socrului său inc. T.E. la atras în activitatea infracțională și pe inc. D.M., lt. Col. la I.P.J. Suceava, care a acceptat să-l ajute pe acesta și pe socrul său pentru a transporta în siguranță țigările de contrabandă din Vama Siret până la locurile de depozitare, însoțind pe traseele respective, microbuzele încărcate cu țigări, pentru ca prin autoritatea gradului și funcției sale, să evite eventualele controale ce s-ar fi putut efectua pe drum.

De asemenea, inc. T.E. și-a asigurat trecerea prin Vama Siret a țigărilor, fără îndeplinirea nici unei formalități legale, datorită legăturilor pe care și le-a creat în rândul funcționarilor vamali și de poliție din PC.T.F. Siret, în schimbul obținerii de către aceștia a unor sume de bani. Dintre lucrătorii de la Vama Siret cu care inculpatul a colaborat în mod direct a fost identificat vameșul S.M. (în prezent decedat), care în schimbul unor sume de dolari lăsa să pătrundă pe teritoriul României țigările aduse de inculpat, fără îndeplinirea nici uneia dintre formalitățile legale ce trebuiau să fie efectuate în aceste cazuri și fără plata taxelor vamale aferente.

Transportul țigărilor de la locurile de depozitare la beneficiari, inculpatul îl avea asigurat prin intermediul lui P.I.D. cu microbuzul .............. și B.P. cu microbuzul ..........., acestea fiind valorificare apoi prin intermediul unor cetățeni arabi.

Livrarea țigărilor în România, inc. T.E., S.L.Gh. și C.C., o făceau în calitate de comercianți, patroni de societăți comerciale, fără însă a înregistra aceste operațiuni în contabilitatea vreuneia dintre firmele lor. Livrarea țigărilor era făcute fie cu acte „proforma”, fie fără acte (pentru cantitățile mai mici). Datorită faptului că inculpații nu au înregistrat operațiunile comerciale cu țigări în contabilitate, nu s-a putut stabili în concret beneficiarii țigărilor și cantitățile cumpărate de aceștia.

Cert este că, întocmirea documentelor de livrare pentru țigări, constituia pentru inculpați doar o modalitate de a-și crea o aparență de legalitate privind proveniența mărfii, astfel încât să poată justifica transportul pe traseu, în eventualitatea unor controale.

Din întreaga activitatea infracțională a inc. T.E., pe baza probelor administrate se poate stabili introducerea și valorificare ilicită de către acesta a 1829 baxuri țigări străine de diferite mărci, prin faptele comise statul fiind prejudiciat cu suma totală de 391.955.972 ROL (sumă calculată la data descoperirii faptelor).

La sfârșitul anului 1994, prin intermediul inc. T.R., inc. T.E. la cunoscut pe inc. A.Gh. căruia i-a propus să colaboreze cu el, în sensul că atunci când acesta din urmă va pleca să cumpere țigări în statele fostei URSS să-l anunțe și pe el, pentru a contribui cu sume de bani.

1. Astfel, în luna ianuarie 1995, inc. T.E., împreună cu inc. C.C. și inc. A.Gh., s-au deplasat în Ucraina, pentru a cumpăra și aduce în România, prin contrabandă, țigări.

Din suma de 20.000 dolari SUA investită de inculpați s-au cumpărat 150 baxuri de țigări „MC”, care au fost scoase din Ucraina pe baza a trei declarații de tranzit fictive, întocmite de C.Cr., pentru a se evita plata taxelor vamale.

Aceștia au trecut țigările prin Vama Siret fără a întocmi formalitățile legale cu ajutorul vameșului S.M. și a inc. D.M. de la I.P.J. Suceava, acesta din urmă asigurându-le trecerea în cazul unor controale ale poliției.

Țigările astfel introduse în țară au fost transportate de către inc. T.E., împreună cu inc. P.I.D., cu microbuzul acestuia marca „R” cu numărul de înmatriculare .........., unde au fost valorificate prin intermediul unor cetățeni arabi din București care aveau standuri la Pavilionul Expoziției.

Valoarea obligațiilor fiscale datorate statului prin introducerea ilegală în România a cantității de țigări sus-menționată a fost stabilită de către Ministerul de Finanțe prin organele sale ca fiind de 4.410.432 ROL.

2. La circa 1 - 2 săptămâni după acest transport, inc. T.E. a mai organizat un transport de țigări din Ucraina în România împreună cu inc. A.Gh.

La achiziționarea, transportul și vânzarea acestor țigări au participat inculpații T.E., C.C., S.L.Gh., A.Gh., C.Cr., B.V., D.M., la care s-a adăugat și P.I.D. în calitate de șofer și proprietarul mijlocului de transport.

Astfel au fost introduse în România fără întocmirea formalităților legale un număr de 450 de baxuri de țigări, ce au fost depozitate în comuna Mălini, a doua zi fiind transportate la București, unde au fost date unei cetățean arab.

Pentru transportul acestor țigări de la Cernăuți la București inc. P.I.D. a primit de la inc. T.E. și C.C. suma de 350.000 ROL, bani pe care acesta nu i-a declarat ca venit impozabil.

Valoarea obligațiilor fiscale datorate statului prin introducerea ilegală în România a cantității de țigări sus-menționată a fost stabilită de către Ministerul de Finanțe prin organele sale ca fiind de 13.351.104 ROL.

3.4.5.6. După efectuarea transportului descris mai sus, inc. T.E. a încetat să mai colaboreze cu inc. A. Gh., iar la propunerea unor furnizori și beneficiari arabi, a acceptat ia țigări din fostele state al URSS pe credit și să le transporte în România, obținând pe fiecare bax adus la destinație 5 - 20 dolari SUA.

Procedând astfel, în luna aprilie 1995, inc. T.E., C.C. și S.L.Gh. au organizat și efectuat 4 transporturi cu țigări din statele fostei URSS prin Ucraina în România, fără a avea forme legale.

Primul transport conținând 250 de baxuri marca „H” și 78 marca „R”, a fost realizat de inc. T.E. și C.C. la sfârșitul lunii martie și începutul lunii aprilie 1995.

Al doilea transport, conținând 175 baxuri țigări marca „H”, a fost efectuat de inc. T.E. și S.L.Gh. în a doua decadă a lunii aprilie 1995.

Al treilea și al patrulea transport de țigări, conținând 175 baxuri marca „H” și respectiv, 390 baxuri marca „H”, 150 baxuri marca „PM” și 20 baxuri marca „R” au fost organizate și efectuate de inc. T.E. și C.C. la sfârșitul lunii aprilie 1995 și în prima zi a lunii mai 1995.

Toate aceste țigări au fost trecute prin Vama Siret fără întocmirea niciunei formalități vamale și fără plata taxelor vamale aferente, cu complicitatea vameșului S.M. (în prezent decedat).

Valoarea obligațiilor fiscale datorate statului prin introducerea ilegală în România a cantității de țigări sus-menționată a fost stabilită de către Ministerul de Finanțe prin organele sale ca fiind de 374.194.436 ROL (sumă calculată la data descoperirii faptelor).

Prin Sentința penală nr. 25 din 24 februarie 1999 pronunțată în Dosar nr. 538/1996/bis Tribunalul Militar Teritorial, sesizat prin același rechizitoriu al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial din 8 ianuarie 1996, alături de ceilalți inculpați și cu privire la inculpatul M.I.P., pentru care prin Încheierea din 24 noiembrie 1997, cauza s-a disjuns, a dispus condamnarea acestuia, la următoarele pedepse:

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., prin schimbarea încadrării juridice a faptei din aceeași infracțiune prev. de art. 323 alin. (2) C. pen.;

- 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii de contrabandă prev. de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978, cu aplicarea art. 13 C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1987, cu aplicarea art. 13 C. pen.

Toate infracțiunile fiind săvârșite în condițiile prev. de art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 33 lit. a) C. pen., în baza art. 33 - 34 C. pen., i-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea unor drepturi prev. de art. 64 lit. a) - b) C. pen.

A fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Finanțelor - Direcția Generală a Vămilor și a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 600.113.020 ROL reprezentând contravaloarea țigărilor și a obligațiilor fiscale până la 24 februarie 1999 și a majorărilor de întârziere calculate la suma de 210.560.000 ROL începând cu 25 februarie 1999 și până la achitarea integrală a obligației.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut aceeași situație de fapt ca cea reținută prin Sentința penală nr. 38 din 7 martie 2002, prezentată în detaliu anterior, în ceea ce privește actele materiale la care inculpatul M.I.P. a participat, motiv pentru care instanța nu o va relua.

Împotriva Sentințelor penale nr. 38 din 07 martie 2002 și 25 din 24 februarie 2009 a Tribunalului Militar Teritorial București au formulat apel Parchetul Militar Teritorial București și inculpații: civ. T.R., civ. M.Gh., civ. C.C., civ. D.B.N., plut. (rez.) G.V., col. (rez.) H.Gh., plut. (rez.) B.C., civ. O.M., civ. B.R.D., civ. T.E., civ. S.L.Gh., civ. P.I.D., civ. M.C., civ. C.I.C., plut. (rez.) M.M., plut. (rez.) I.C.M., lt. col. (rez.) D.M. și civ. M.I.P. Apelurile au fost conexate prin încheierea de ședință din 19 septembrie 2002 și prin Decizia nr. 17 din 20 februarie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 83/2002, Curtea Militară de Apel a dispus următoarele:

I. A admis apelurile Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București și ale inculpaților civ. T.R., civ. M.Gh., civ. C.C., civ. D.B.N., plut. (rez.) G.V., col. (rez.) H.Gh., plut. (rez.) B.C., civ. O.M., civ. B.R.D., civ. T.E., civ. S.L.Gh., civ. P.I.D., civ. M.C., civ. C.I.C., plut. (rez.) M.M., plut. (rez.) I.C.M. și lt. col. (rez.) D.M. împotriva Sentinței nr. 38 din 7 martie 2002 pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial București.

A desființat sus-arătata sentință și a dispus după cum urmează:

1. Cu privire la inculpatul civ.T.R.:

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire la art. 289 C. pen.

L-a condamnat pe inculpat la 6 ani închisoare pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În conformitate cu dispozițiile art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 3 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. și i-a aplicat 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

A făcut aplicarea dispozițiilor art. 71 și 64 C. pen.

A înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 861, 862, 863, C. pen. și 359 C. proc. pen.

2. Cu privire la inculpatul civ. M.Gh.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen., art. 292 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

L-a condamnat pe inculpat la 4 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și i-a aplicat 4 ani și 6 luni închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

3. Cu privire la inculpatul civ. O.M.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 292 C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.

L-a condamnat pe inculpat la 4 ani închisoare pentru infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.,

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru complicitate la infracțiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. și i-a aplicat 4 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

4. Cu privire la inculpatul civ. B.R.D.:

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.

L-a condamnat pe inculpat la 3 ani închisoare pentru infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

5. Cu privire la inculpatul civ. C.C.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 292 C. pen. și art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.

6. Cu privire la inculpatul civ. D.B.N.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

7. Cu privire la inculpatul civ. T.E.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 40 din Legea 82/1991 în referire la art. 289 C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.

A redus la 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) Cod penat pedeapsa de 7 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 11 din Legea nr. 87/1994.

A condamnat pe inculpat la 5 ani închisoare pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. și i-a aplicat pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

8. Cu privire la inculpatul S.L.Gh.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prev. de art. 292 C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. și de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen.

A condamnat pe inculpat la 4 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

9. Cu privire la inculpatul civ. P.I.D.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen.

A condamnat pe inculpat la 4 ani închisoare pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 și la 3 ani pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă, prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 72 din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. a contopit aceste pedepse cu pedeapsa de 2 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 12 din Legea nr. 87/1994 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen. și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 1 an interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

10. Cu privire la inculpatul civ. M.C.

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 40 din Legea nr. 82/1991 în referire fa art. 289 C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.; de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen.; de art. 288 C. pen. și de art. 291 C. pen.

11. Cu privire inculpatul plut. maj. rez. G.V.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 248 alin. (1) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen., 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. și de art. 289 C. pen.

A redus la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pedeapsa de 7 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. stabilită în baza dispozițiilor art. 254 alin. (2) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen.

A condamnat pe inculpat la 4 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

12. Cu privire la inculpatul col. (rez.) H.Gh.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen.

A condamnat pe inculpat la 4 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen. și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

13. Cu privire la inculpatul civ. C.I.C.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 248 alin. (1) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen., precum și pentru infracțiunea prevăzută de art. 289 C. pen.

A redus la 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.

A condamnat pe inculpat la 4 ani și 8 luni închisoare pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

14. Cu privire la inculpatul Lt. col. rez. D.M.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. și 26 C. pen. raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 întrucât a intervenit decesul făptuitorului.

15. Cu privire la inculpatul plut. rez. B.C.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 81 C. pen. a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe o durată de 5 ani ce constituie termen de încercare pentru infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.

A înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 71 și 64 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen. a atras atenția asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 C. pen.

16. Cu privire la inculpatul plut. rez. M.I.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen., cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 81 C. pen., a dispus suspendarea condiționată a executării pedepsei de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pe o durată de 5 ani ce constituie termen de încercare pentru infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen.

A înlăturat aplicarea dispozițiilor art. 71 și 64 C. pen.

În baza dispozițiilor art. 359 C. proc. pen. a atras atenția inculpatului asupra consecințelor nerespectării dispozițiilor art. 83 C. pen.

17. Cu privire la inculpatul plut. rez. I.C.M.

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunile prevăzute de art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 289 C. pen.

A schimbat încadrarea juridică din infracțiunea de abuz în serviciu prevăzută de art. 248 alin. (2) C. pen. în aceeași infracțiune prevăzută de art. 248 alin. (1) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 13 C. pen. și în baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru această infracțiune.

A redus la 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. pedeapsa de 9 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b), c) C. pen. stabilită pentru infracțiunea prevăzută de art. 254 alin. (2) C. pen. cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

A condamnat pe inculpat la 5 ani închisoare pentru complicitate la infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza dispozițiilor art. 33 lit. a), 34 lit. b) și 35 C. pen. a contopit această pedeapsă cu pedeapsa de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen. și a aplicat pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a), b) și c) C. pen.

A obligat pe inculpat la plata către stat a sumei de 16.500 dolari SUA, ori echivalentul în RON la data executării, cu titlu de confiscare specială, prevăzută de art. 254 alin. (3) C. pen.

II. A fost admis apelul declarat peste termen de inculpatul civ. M.I.P. împotriva Sentinței penale nr. 25 din 24 februarie 1999 a Tribunalului Militar Teritorial București pe care o desființat-o, în sensul:

În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. a încetat procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracțiunea prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 13 C. pen.

A fost înlăturată pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

Au fost repuse în individualitatea lor pedepsele stabilite de prima instanță și reduse la 6 ani închisoare pedeapsa stabilită pentru infracțiunea prev. de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A fost contopită această pedeapsă, în baza art. 33 lit. a) și 34 lit. b) C. pen., cu pedeapsa de 5 ani închisoare pentru complicitate la contrabandă, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1987 și aplică inculpatului 6 ani închisoare.

S-a dispus judecarea de către Tribunalul Militar Teritorial București a acțiunii civile exercitate de către partea civilă Ministerul Finanțelor - Direcția Generală a Vămilor, acțiune lăsată nesoluționată prin sentința atacată.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței atacate.

Prin Decizia penală nr. 7017 din 13 decembrie 2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosar nr. 1205/2003, au fost respinse recursurile declarate de către inculpații civ. T.R., civ. M.Gh., civ. C.C., civ. D.B.N., plut. (rez.) G.V., col. (rez.) H.Gh., plut. (rez.) B.C., civ. O.M., civ. B.R.D., civ. T.E., civ. S.L.Gh., civ. P.I.D., civ. M.C., civ. C.I.C., plut. (rez.) M.M., plut. (rez.) I.C.M., ca nefondate, rămânând așadar latura penală soluționată definitiv în ceea ce-i privește pe inculpați.

În schimb, pentru inculpatul M.I.P. s-a dispus disjungerea cauzei și recursul său a fost soluționat prin Decizia penală nr. 880 din 13 februarie 2004 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosar nr. 1205/2003, fiind admis recursul declarat de acesta sub aspectul laturii penale, numai cu privire la individualizarea pedepsei aplicate și reduse pedepsele aplicate, de la 6 ani închisoare la 4 ani, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 72 alin. (1) din Legea nr. 30/1978 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de la 6 ani închisoare la 3 ani și 6 luni pentru infracțiunea prev. de art. 26 raportat la art. 72 alin. (1) din Legea nr. 30/1978, fiind menținute celelalte dispoziții ale hotărârilor atacate.

Ca urmare a unor declinări de competență succesivă, Înalta Curte de Casație și Justiție, prin Încheierea nr. 954 din 20 mai 2008 a stabilit competența de soluționare a acțiunii civile, lăsate nesoluționate prin Sentința penală nr. 38 din 7 martie 2002, în favoarea Tribunalului Suceava, secția penală.

Prin Sentința penală nr. 310 din 10 decembrie 2009, pronunțată de Tribunalul Suceava în Dosar nr. 2914/1/2008, în baza art. 346 alin. (1) și (2) raportat la art. 14, 15 C. proc. pen. și art. 998, 999 C. civ. a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - ANAF - Autoritatea Națională a Vămilor și obligați în solidar, inculpații: T.R., O.M., B.R.D., C.C., G.V., H.Gh., D.B.N., M.I., T.E., P.I.D., M.C. C.I.C., B.C., I.C.M., S.L.Gh. și M.Gh., să plătească părții civile Ministerul Finanțelor Publice - ANAF - Autoritatea Națională a Vămilor suma de 622.237,70 RON, reprezentând taxe legale neplătite statului de către inculpați și penalități de întârziere.

Examinând actele și lucrările dosarului, sub aspectul laturii civile lăsate nesoluționate, anume în ceea ce privește acțiunea civilă exercitată de Ministerul Finanțelor, instanța a constatat următoarele:

Prin Sentința penală nr. 38 din 07 martie 2002 a Tribunalului Teritorial Militar București, așa cum a fost modificată prin Decizia nr. 17 din 20 februarie 2003 a Curții Militare de Apel București, unii dintre inculpați au fost condamnați, iar față de alții s-a dispus încetarea procesului penal în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., în sensul că a intervenit prescripția răspunderii penale.

Prin Decizia nr. 7017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în Dosar 1205/2003, la data de 13 decembrie 2005, s-au respins, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații O.M., B.R.D., C.C., G.V., H.Gh., D.B.N., M.I., T.R., T.E., P.I.D., M.C. C.I.C., B.C., I.C.M. S.L.Gh. și M.Gh. împotriva Deciziei nr. 17 din 20 februarie 2003 a Curții Militare de Apel.

S-a reținut că prin soluția de încetare a procesului penal în temeiul art. 10 lit. g) C. proc. pen. nu înseamnă s-a constatat că inculpații, prin faptele lor, nu răspund civil și că nu au produs o pagubă în patrimoniul statului, prin trecerea peste graniță, a unor produse care erau supuse taxelor vamale, sustrăgându-le astfel de la plata taxelor vamale și accizelor.

Având în vedere că s-a dovedit că inculpații au săvârșit faptele pentru care au fost trimiși în judecată cu vinovăție și că nici unul nu a fost achitat pe motiv că fapta nu există sau nu a fost săvârșită de inculpat, astfel încât potrivit art. 346 alin. (3) C. proc. pen. inculpații să nu poate fi obligați la despăgubiri civile, instanța a apreciat că aceștia pot fi obligați să răspundă pe latura civilă pentru faptele comise.

Potrivit art. 22 C. proc. pen., în ceea ce privește existența faptelor, a persoanelor care le-au săvârșit și a vinovăției acestora, hotărârea instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile. Astfel, în opinia instanței nu a rămas raportat la prevederile art. 998, 999 C. civ., decât să verifice dacă în cauză a fost produs un prejudiciu și dacă există o legătură de cauzalitate între faptă și prejudiciu.

S-a constatat că prin Adresa nr. 2.022/STVTV/CRV din 06 februarie 2009, prin care Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor s-a constituit parte civilă în cauză, prejudiciul produs statului de către inculpați este de 682.249 RON, sumă ce a fost calculată la un număr de 3.207 baxuri de țigări. Această sumă este compusă din suma de 107.097 RON reprezentând taxe vamale și accize, la care se adaugă suma de 314.072 RON reprezentând majorări de întârziere și valoarea țigărilor vândute de inculpați în cuantum de 261.080 RON.

S-a reținut că valoarea prejudiciului reiese din probele administrate în cauză și anume: procese-verbale de constatarea a faptelor: din 03 mai 1995 privind transportul de țigări efectuat cu microbuzul marca M nr. ......., condus de numitul H.M., din 03 august 1995 privind pe inc. T.R. și pe inc. M.Gh., din 04 august 1995 privind pe inc. P.I.D. și T.E., procese-verbale de reconstituire, procese-verbal de percheziție din 03 mai 1996 la inc. I.L., procese-verbale 05 mai 1995 de verificare la punctele vamale Siret din și din 10 mai 1995 de la punctul vamal P (Ucraina), note de constatare a traficului unor mijloace de transport pe relația intrare-ieșire din România, proces-verbal din 10 mai 1995 privind ridicarea de țigări de la SC „C.” SRL Suceava, proces-verbal din 05 mai 1995 privind ridicarea de țigări de la SC T.

SRL Bușteni, factura fiscală nr. 15 din 27 martie 1995 emisă de H.M.T. SRL, procese-verbale de control la Punctul Vamal Siret de verificare a intrărilor-ieșirilor mijloacelor de transport, nota de constatare din 06 mai 1995 - 07 mai 1995 la sediul vămii Siret privind traficul pe relația intrare-ieșire din România a unor mijloace de transport pentru perioada 01 ianuarie 1995 - 06 mai 1995, nota de constatare din 06 mai 1995 la sediul vămii Siret privind traficul pe relația intrare-ieșire din România a unor mijloace de transport pentru perioada 01 ianuarie 1995 - 06 ianuarie 1995, note de control de verificare a documentelor vamale, fișe de evidență control trecere frontieră a mijloacelor de transport, situația țigărilor confiscate, nota nr. 15748 din 21 iulie 1995 privind contabilizarea transporturilor de țigări introduse în țară fără documente vamale, situația taxelor și celorlalte drepturi vamale datorate privind țigările introduse ilegal în țară prin vama Siret, nota nr. 15748 din 03 iulie 1995 a Direcției Generale a vămilor privind investigațiile efectuate în Vama Siret în ceea ce privește cazurile de țigări considerate a fi introduse în țară în mod ilegal prin vama Siret, nota de constatare din 06 mai 1995 privind stabilirea cuantumului impozitelor și taxelor datorate la intrarea în țară a țigărilor din import, alte înscrisuri (facturi, chitanțe, procese-verbale, note de constatare, etc.), declarațiile martorilor audiați în cauză, coroborate cu declarațiile inculpaților, dintre care unii au recunoscut faptele.

Prejudiciul astfel constatat nu a fost contestat de nici unul dintre inculpați și nici nu existe probe din care să reiasă că acesta nu există.

Ca urmare a probelor administrate în cauză prima instanță a constatat că prejudiciul în sumă de 682.249 RON este cert, lichid și exigibil, fiind datorat de către inculpații mai sus menționați, având în vedere că prin hotărârile mai sus menționate s-a constatat că aceștia se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor de asociere la săvârșirea unor infracțiuni, prev. de art. 323 alin. (1) C. pen., infracțiunea de contrabandă, prev. de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978, complicitate la infracțiunea de contrabandă prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978, evaziune fiscală prev. de art. 11 din Legea nr. 87/1994, complicitate la evaziune fiscală prev. de art. 26 raportat la 11 din Legea nr. 87/1994, fals intelectual prev. de art. 40 din Legea nr. 82/1991 cu referire la art. 289 C. pen., luare de mită, prev. de art. 254 C. pen. și alte infracțiuni asociate acestora.

Totodată, prima instanță a constatat că între faptele inculpaților de a introduce în țară în diverse modalități a cantității de 3.207 baxuri de țigări, fără respectarea prevederilor legale privind importul și exportul unor asemenea produse și prejudiciul produs statului, constând din neîncasarea taxelor vamale, a accizelor aferente acestor produse și altor taxe și impozite, există legătură de cauzalitate, în sensul că faptele inculpaților au determinat în mod direct producerea prejudiciului în sumă totală de 682.249 RON.

Astfel, tribunalul a constatat că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 14 și următoarele C. proc. pen. raportat la prevederile art. 998 - 999 C. civ. și prevederile O.G. nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României, Legii nr. 42/1993 privind accizele la produsele de import și din țară, modificată și completată, O.G. nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, O.G. nr. 14/1992 și O.G. nr. 35/1995 și H.G. nr. 269/1994, fapt pentru care în baza art. 346 alin. (1) și (2) raportat la art. 14, 15 C. proc. pen. și art. 998, 999 C. civ. a admis acțiunea civilă.

Inculpații au fost obligați să plătească în solidar suma datorată având în vedere că potrivit 1003 C. civ. în materia răspunderii civile delictuale regula este răspunderea solidară, precum și faptul că nu există posibilitatea reală ca acest prejudiciu să poată fi defalcat pe fiecare inculpat, dacă avem în vedere că inculpații au acționat de cele mai multe ori în grup organizat, fiecare având un anumit rol, între grupurile formate existând diverse legături și forme de întrajutorare, în multe cazuri nu s-a putut stabili exact cum și de către cine au fost valorificate țigările de contrabandă și mai ales nu s-a putut stabili cu exactitate fiecare dintre inculpați ce cantitate de țigări a traficat, depozitat sau vândut. Totodată, unii dintre inculpați, deși nu s-au ocupat efectiv de contrabanda cu țigări, au ajutat sau înlesnit această activitate infracțională, profitând de funcția pe care o aveau de lucrători vamali sau polițiști, astfel că nici cu privire la aceștia nu se poate stabili ce prejudiciu au produs statului fiecare dintre ei.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel inculpații, iar prin Decizia nr. 40 din 7 iunie 2010, aceste au fost admise, desființată în totalitate sentința mai sus menționată și trimisă cauza spre rejudecare primei instanțe, aceasta fiind reînregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția penală la data de 23 septembrie 2010, sub nr. 10754/86/2010.

Prin Sentința penală nr. 52 din 14 martie 2012 pronunțată de Tribunalul Suceava s-au dispus următoarele:

S-a respins excepția prescripției dreptului de a stabili obligații fiscale invocată de către inculpați, prin apărători, ca neîntemeiată.

S-a respins acțiunea civilă exercitată de către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor în contradictoriu cu inculpații M.I., B.C. și C.I.C., ca neîntemeiată.

În baza dispozițiilor art. 346 alin. (1) și (2) C. proc. pen. raportat la art. 14, 15 C. proc. pen. și art. 998, 999 C. civ., a fost admisă, în parte, acțiunea civilă exercitată de către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor în contradictoriu cu inculpații M.GH., C.C., G.V., I.C.M., M.C., O.M., B.R.D., S.L.GH., P.I.D., T.E., D.B.N., T.R., precum și cu moștenitorii inculpatului D.M., respectiv D.E. și D.S., și cel al inculpatului H.Gh., respectiv H.E.C., și, pe cale de consecință:

Au fost obligați, în solidar, inculpații T.R., B.R.D. și G.V. la plata către partea civilă a sumei de 1.664 RON, reprezentând obligații fiscale datorate bugetului de stat, precum și la plata accesoriilor aferente acestei sume (penalități și majorări de întârziere), calculate de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data plății efective.

Au fost obligați, în solidar, inculpații T.R., B.R.D., I.C.M. și H.E.C. (moștenitorul inculpatului H.Gh.) la plata către partea civilă a sumei de 582 RON, reprezentând obligații fiscale datorate bugetului de stat, precum și la plata accesoriilor aferente acestei sume (penalități și majorări de întârziere), calculate de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data plății efective.

Au fost obligați, în solidar, inculpații T.R., D.B.N. și P.I.D. la plata către partea civilă a sumei de 5.574 RON, reprezentând obligații fiscale datorate bugetului de stat, precum și la plata accesoriilor aferente acestei sume (penalități și majorări de întârziere), calculate de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data plății efective.

Au fost obligați, în solidar, inculpații T.R., M.GH., O.M., I.C.M. și M.C. la plata către partea civilă a sumei de 6.573 RON, reprezentând obligații fiscale datorate bugetului de stat, precum și la plata accesoriilor aferente acestei sume (penalități și majorări de întârziere), calculate de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data plății efective.

Au fost obligați, în solidar, inculpații M.GH., M.C. și H.E.C. (moștenitorul inculpatului H.Gh.) la plata către partea civilă a sumei de 1.697 RON, reprezentând obligații fiscale datorate bugetului de stat, precum și la plata accesoriilor aferente acestei sume (penalități și majorări de întârziere), calculate de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data plății efective.

Au fost obligați, în solidar, inculpații M.GH. și M.C. la plata către partea civilă a sumei de 8.736 RON, reprezentând obligații fiscale datorate bugetului de stat, precum și la plata accesoriilor aferente acestei sume (penalități și majorări de întârziere), calculate de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data plății efective.

Au fost obligați, în solidar, inculpații M.GH., I.C.M. și M.C. la plata către partea civilă a sumei de 10.400 RON, reprezentând obligații fiscale datorate bugetului de stat, precum și la plata accesoriilor aferente acestei sume (penalități și majorări de întârziere), calculate de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data plății efective.

Au fost obligați, în solidar, inculpații T.E., S.L.GH., C.C., P.I.D. și D.E. și D.S. la plata către partea civilă a sumei de 55.345 RON, reprezentând obligații fiscale datorate bugetului de stat, precum și la plata accesoriilor aferente acestei sume (penalități și majorări de întârziere), calculate de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până la data plății efective.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen, au fost obligați fiecare dintre inculpații M.GH., C.C., G.V., M.C., O.M., B.R.D., S.L.GH., P.I.D., T.E., D.B.N., T.R., precum și H.E.C. (moștenitorul inculpatului H.Gh.), la plata către stat a sumei de 1.800 RON, reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de 4.800 RON, reprezentând onorarii avocați oficiu desemnați pentru aceștia, (12 x 400 RON) se va avansa din fondul MJLC în contul Baroului de Avocați Suceava.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen, a fost obligat inculpatul I.C.M. la plata către stat a sumei de 1.500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare, din care suma de 100 RON, reprezentând onorariu provizoriu avocat oficiu desemnat pentru aceștia, s-a avansat din fondul MJLC în contul Baroului de Avocați Suceava.

În baza art. 192 alin. (2) C. proc. pen, au fost obligați fiecare dintre moștenitorii inculpatului D.M., respectiv D.E. și D.S., la plata către stat a sumei de 1.500 RON, reprezentând cheltuieli judiciare.

În baza art. 192 alin. (3) C. proc. pen, celelalte cheltuieli avansate de către stat au rămas în sarcina acestuia, din care suma de 800 RON, reprezentând onorarii avocat oficiu desemnați pentru inculpații M.I. și B.C. urmând a fi avansată din fondul MJLC în contul Baroului de Avocați Suceava.

Pentru a pronunța această sentință s-au reținut următoarele:

În cursul urmăririi penale Ministerul Finanțelor Publice s-a constituit parte civilă în contradictoriu cu inculpații: T.R., O.M., B.R.D., C.C., G.V., H.Gh., D.B.N., M.I., T.E., P.I.D., M.C., C.I.C., B.C., I.C.M., S.L.Gh., D.M., M.I.P. și M.Gh., solicitând obligarea acestora la plata contravalorii taxelor vamale, accizelor și altor obligații fiscale datorate de către inculpați statului ca urmarea a introducerii ilegale în România și vânzării unui număr de 1.229 baxuri cu țigări, taxe evaluate la data săvârșirii faptelor la suma de 374.194.436 ROL.

La data de 20 noiembrie 1997 Ministerul Finanțelor Publice prin Direcția Generală a Vămilor a arătat că se constituie parte civilă împotriva inculpaților menționați mai sus pentru suma de 8,8 miliarde ROL, reprezentând taxe vamale, sumă ce a rezultat din contabilizarea transporturilor de țigări ce au tranzitat Ucraina și au fost evidențiate pe persoane, efectuându-se calculul privind nivelul valorii în vamă, precum și nivelul și al celorlalte drepturi care s-ar cuveni la data întocmirii notei Serviciului Inspecției Vamale nr. 15748 din 03 iulie 1995.

În drept, Ministerul Finanțelor Publice a arătat că a calculat această sumă potrivit prevederilor O.G. nr. 26/1993 privind tariful vamal de import al României, Legii nr. 42/1993 privind accizele la produsele de import și din țară, modificată și completată, O.G. nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, O.G. nr. 14/1992 și O.G. nr. 35/1995 și H.G. nr. 269/1994.

Prin Adresa nr. 2.022/STVTV/CRV din 06 februarie 2009 Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor a arătat că suma totală datorată de inculpați la această dată este de 682.249 RON, calculată la un număr de 3.207 baxuri de țigări și nu 2.804 baxuri așa cum a fost specificat prin rechizitoriul Parchetului Militar București. Astfel, suma datorată statului pentru această cantitate de țigări este de 107.097 RON, la care se adaugă suma de 314.072 RON reprezentând majorări de întârziere și valoarea țigărilor vândute de inculpați în cuantum de 261.080 RON. Totodată, acesta a arătat că suma datorată de inculpați nu poate fi defalcată pe fiecare dintre aceștia întrucât în cauză sunt implicați un număr mare de inculpați și nu s-a reușit a se reține vinovăția și a altor persoane implicate în contrabanda cu țigări.

Având în vedere că prin adresele succesive emise de către Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor (nr. 31230 din 20 noiembrie 1997, 31 martie 1998, 14 august 1998, nr. 9190 din 16 februarie 2007) s-a precizat că suma datorată de către inculpați este de 880.000 RON, la care urmează a fi adăugate și majorările de întârziere aferente, iar prin Adresa nr. 2.022/STVTV/CRV din 06 februarie 2009 aceeași autoritate a statului a arătat că de fapt a existat o eroare în calculul prejudiciului cauzat acesta fiind în realitate de 682.249 RON, în cursul cercetării judecătorești instanța a apreciat ca utilă în cauză efectuarea unei expertize contabile, având drept obiectiv: să se stabilească prejudiciul creat de către inculpați, în urma activității infracționale a acestora, pe fiecare act material în parte, astfel cum acesta au fost individualizate și descrise în Sentința penală nr. 38 din 7 martie 2002 a Tribunalului Militar, modificată prin Decizia nr. 17 din 20 februarie 2003 a Curții Militare de Apel, rămasă definitivă prin Decizia nr. 7017 din 13 decembrie 2005 a Î.C.C.J.

Este adevărat că inculpații, prin apărători, au solicitat în mod constant să se defalcheze prejudiciul total pe fiecare inculpat în parte, solicitare ce a fost însă respinsă de către instanță. Aceasta întrucât o faptă ilicită cauzatoare de prejudicii, astfel cum este cea din prezenta cauză, declanșează o răspundere civilă delictuală al cărei conținut îl constituie obligația de reparare a prejudiciului cauzat, iar art. 1003 C. civ., prevede în mod expres că în cazul în care „delictul sau cvasidelictul este imputabil mai multor persoane, aceste persoane sunt ținute solidar pentru despăgubire”.

Cu toate acestea, angajarea în prezenta cauză a răspunderii solidare a tuturor inculpaților pentru întreg prejudiciul cauzat încalcă chiar fundamentul a ceea ce reprezintă răspunderea civilă delictuală, respectiv obligația de reparare a prejudiciului ce ia naștere pentru orice faptă ilicită cauzatoare de prejudicii și care se întemeiază pe vinovăție persoanei ce a săvârșit fapta respectivă.

Or, în cauza de față, deși toți inculpații au fost trimiși în judecată prin același rechizitoriu al Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București, analizând sentințele penale prezentate în detaliu anterior, ce se impun cu autoritate de lucru judecat în fața acestei instanțe, în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (1) C. proc. pen., în ceea ce privește existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia, instanța constată următoarele:

S-a reținut că inculpații din prezenta cauză au acționat de fapt în trei grupuri distincte, efectuând transporturi de țigări diferite, depozitându-le și valorificându-le în condiții distincte, fără ca inculpații dintr-o anumită grupare (fără însă ca acest termen să fie interpretat în sensul juridic de „grup infracțional organizat”, ce nu a fost reținut în sarcina inculpaților) să interacționeze cu inculpați dintr-o altă grupare, în efectuarea vreunui act material (cu excepția inculpatului H.Gh., P.I.D., I.C.M.). Astfel, o primă grupare este alcătuită din inculpații: T.R., B.R.D., G.V., H.Gh., I.C.M., O.M., C.I.C., D.B.N., O.M., M.Gh., M.I.P. și P.I.D.. O a doua grupare este alcătuită din inculpații T.E., C.C., S.L.Gh., P.I.D. și D.M., iar, a treia grupare a presupus participarea inculpaților M.Gh., H.Gh., M.C. și I.C.M. Rațiunea pentru care aceștia au fost cercetați și trimiși în judecată prin același rechizitoriu, dincolo de acele trei situații de excepție, a fost aceea că toate acele transporturi impuse fiecărei grupări distincte să aibă loc în aceeași perioadă de timp, respectiv 1994 - 1995, presupunând comercializarea de țigări aduse din țările vecine (Republica Moldova, Republica Ucraina) și introduse în țară prin același punct de trecere a frontierei de stat, fiecare gruparea acționând după același tipar și având aceeași structură, respectiv: inculpați care aveau rolul de a pune la dispoziție sumele de bani în valută, necesare procurării țigărilor și acoperirii cheltuielilor ocazionate de aducerea lor, inculpați, care aveau rolul de „cărăuși”, respectiv de a asigura transportul de țigări, inculpați - vameși și lucrători ai poliției de frontieră din P.C.T.F. Siret, care în schimbul unor sume de bani permiteau trecerea prin vamă și intrarea în România a autovehiculelor cu țigări și a persoanelor care efectuau transportul lor și neîncasând taxele aferente, inculpați - ofițeri și subofițeri din cadrul I.P.J. Suceava, care aveau rolul de a însoți autovehiculele care transportau țigări de la vama Siret la locurile de depozitare, pentru a putea fi evitate eventualele controale de pe traseu, inculpați care se ocupau cu depozitarea țigărilor și inculpați, care asigurau valorificarea acestora.

Mai mult decât atât, în sentințele penale menționate situația de fapt reținută este prezentată în detaliu, în sensul că este descris fiecare act material în parte și identificați inculpații care au participat la acestea, astfel încât este firească și facilă angajarea răspunderii civile delictuale în solidar, (în măsura în care instanța va identifica în continuare toate condițiile impuse de lege pentru aceasta), a inculpaților doar pentru actele materiale la care aceștia au participat, fie că erau „cărăuși”, vameși, depozitari etc.

Înainte însă de a verifica îndeplinirea în speța de față a condițiilor cerute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale a inculpaților, prima instanță a apreciat că se mai impun a fi făcute unele precizări.

Astfel, este de menționat că în cursul procesului penal au decedat inculpații D.M. (9 mai 2002, a se vedea - Certificatul de moștenitor nr. 178 din 14 septembrie 2004) și H.Gh. (16 iunie 2011, a se vedea Adresa nr. 207588 din 7 decembrie 2011 emisă de Direcția Municipală de Evidență a Persoanelor Suceava).

Potrivit art. 21 alin. (1) C. proc. pen. „acțiunea civilă rămâne în competența instanței penale în caz de deces al uneia dintre părți, introducându-se în cauză moștenitorii acesteia.” Analizând acest text de lege, instanța a constatat că pot primi calitatea de subiecți pasivi ai acțiunii civile exercitate în fața instanței penale moștenitorii unei persoane învinuite de săvârșirea unei infracțiuni, numai în cazul în care decesul s-a produs după sesizarea instanței cu judecarea acțiunii penale. Această condiție este îndeplinită în speță și procedând în consecință instanța a introdus în cauză în calitate de moștenitori ai inculpaților decedați pe D.E. și D.S., moștenitorii inculpatului D.M. și H.E., moștenitorul inculpatului H.Gh.

Deși, acesta din urmă a depus la dosar concluzii scrise prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale în sensul că nu a efectuat în termenul de opțiune succesorală de 6 luni nici un act de acceptare expresă și nici tacită a moștenirii, instanța de fond a constatat că această excepție a fost invocată (5 martie 2012) după ce cercetarea judecătorească a fost declarată terminată și dezbaterile au fost încheiate (27 februarie 2012) astfel încât nu a putut fi pusă în discuția contradictorie a părților. Mai mult decât atât, acesta a beneficiat la termenul de judecată din data de 27 februarie 2012 de prezența unui apărător ales, care a formulat concluzii în sensul respingerii acțiunii ca fiind prescrisă sau nefondată și nicidecum ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesual pasivă, iar declarația autentificată depusă la dosar nu are nici o relevanță sub aspectul acceptării sau nu a moștenirii atâta timp cât a fost dată cu mult după depășirea termenul de opțiune succesorală și tocmai în considerarea evitării angajării răspunderii civile delictuale în cadrul acestui litigiu.

În ceea ce privește excepția prescripției dreptului de a stabili obligații fiscale, invocate de către apărătorul moștenitorului inculpatului H.Gh. și reiterată de către toți ceilalți apărători, instanța de fond a respins-o ca neîntemeiată pentru următoarele considerente:

Reglementările referitoare la prescripția fiscală sunt prevăzute în Codul de Procedură fiscală (aplicându-se și în cazul taxelor vamale), act normativ care în două capitole distincte, vorbește de prescripția dreptului de a stabili obligații fiscale și prescripția dreptului de a cere executarea silită și a dreptului de a cere compensarea sau restituirea.

În cazul dreptului organului fiscal de a stabili obligații fiscale, termenul de prescripție de 5 ani începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut obligația fiscală (când s-a format baza de impunere ce o generează). Deci, dacă organul fiscal nu a stabilit obligații fiscale ale contribuabilului în acest interval de timp, nu va mai putea acționa în continuare pentru recuperarea datoriei.

Dacă obligația fiscală rezultă din săvârșirea unei fapte de natură penală, termenul de prescripție, așa cum am menționat anterior este de 10 ani și curge de la data săvârșirii faptei, care însă trebuie să fie sancționată ca infracțiune prin hotărâre judecătorească definitivă.

A reținut prima instanță că în prezenta cauză, ne aflăm într-o situație particulară, în care obligațiile fiscale (taxele vamale) au fost stabilite de către Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor București, prin chiar constituirea de parte civilă, încă din data de 20 noiembrie 1997 (deci înlăuntrul termenului de prescripție de 10 ani, calculat de la data săvârșirii faptelor, respectiv 1994 - 1995) menținută pe parcursul procesului penal, nefiind imputabilă acestuia desfășurarea cu dificultate a procedurilor judiciare. De altfel, scopul prescripției dreptului de a stabili obligații fiscale, în particular, și a prescripției extinctive în general, este tocmai de a sancționa pasivitatea creditorului. Or, în speță, partea civilă a solicitat permanent obligarea inculpaților la plata taxelor vamale datorate, astfel cum acestea au fost calculate raportat la cantitatea de țigări sustrase de la vămuire, stabilite în cursul urmăririi penale de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar București, prin Rechizitoriul din data de 8 noiembrie 1996, urmând așadar ca instanța de judecată, în raport de ansamblul probelor administrate în cauză, să verifice această constituire de parte civilă și în măsura în care apreciază ca necesar, să o cenzureze.

Procedând în continuare la analiza condițiilor ce se cer a fi îndeplinite pentru angajarea în sarcina inculpaților a răspunderii civile delictuale, instanța de fond a constatat că potrivit art. 998 C. civ. „orice faptă a omului, care cauzează altuia prejudiciu, obligă pe acela din a cărui greșeală s-a ocazionat, a-l repara”, iar conform art. 999 „omul este responsabil nu numai pentru prejudiciul ce a cauzat prin fapta sa, dar și de acela ce a cauzat prin neglijența sau imprudența sa”.

Rezultă astfel că pentru a opera răspunderea civilă, este necesar să fie întrunite cumulativ următoarele condiții:

1. să existe o faptă ilicită, adică o acțiune sau inacțiune prin care se aduce atingere drepturilor subiective sau intereselor legitime ale persoanei vătămate;

2. să existe vinovăția autorului faptei ilicite;

Astfel, existența faptelor ilicite și săvârșirea acestora cu vinovăție de către inculpații din prezenta cauză, sunt condiții ce nu se mai impun a fi analizate de către instanță ele fiind constatate prin Sentința penală nr. 38 din 7 martie 2002 a Tribunalului Militar, modificată prin Decizia nr. 17 din 20 februarie 2003 a Curții Militare de Apel, rămasă definitivă prin Decizia nr. 7017 din 13 decembrie 2005 a Î.C.C.J., impunându-se cu autoritate de lucru judecat în conformitate cu art. 22 alin. (1) C. proc. pen.

Într-o situație particulară se găsesc din această perspectivă moștenitorii inculpatului D.M., pentru care prin Sentința penală nr. 38 din 7 martie 2002 a Tribunalului Militar s-a dispus, la fel ca și în cazul celorlalți inculpați achitarea În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen. pentru infracțiunea de contrabandă prevăzută de art. 72 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 30/1978, considerându-se că faptele reținute nu-și mai găsesc corespondent în noua reglementare, respectiv Legea nr. 141 din 24 iunie 1997, iar, prin Decizia nr. 17 din 20 februarie 2003 a Curții Militare de Apel, constatându-se decesul acestuia, s-a dispus În baza dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen., încetarea procesului penal.

A revenit sarcina primei instanței sarcina să analizeze materialul probator administrat în cauză și să aprecieze dacă poate fi reținută și în sarcina inculpatului defunct D.M. existența vreunei fapte ilicite și săvârșirea cu vinovăție a acesteia. S-a constatat așadar că inculpatul defunct D.M. a făcut parte din gruparea coordonată de către T.E., care a organizat și efectuat în perioada octombrie 1994 - 1 mai 1995 șase transporturi de țigări din țările învecinate, sustrăgându-se de la plata taxelor vamale aferente, în sensul că nu au fost întocmite. Rolul inculpatului defunct D.M. a fost acela de a se ocupa de „gardarea” transporturilor de la Vama Siret la locul de depozitare, adică să le însoțească, urmând ca prin autoritatea conferită de gradul pe care-l avea (lt. col.) să rezolve eventualele neplăceri datorate unor controale inopinate de pe traseu. Astfel s-a întâmplat chiar de la primul transport efectuat ce privea 150 baxuri țigări MC, în luna ianuarie 1995, când pe traseul Vama Siret - Suceava, la intrare în orașul Siret, inculpații au fost opriți de către doi subofițeri. Întrucât inculpatul D.M. a intervenit spunându-le subofițerilor că „sunt cu el și că totul este în regulă”, aceștia cunoscându-l ca fiind ofițer superior în cadrul I.P.J. Suceava, i-au lăsat să treacă fără să-i mai controleze.

Raportat la această situație de fapt, instanța de fond a apreciat că sprijinul acordat așadar inculpaților pentru a se sustrage de la plata taxelor vamale este o acțiune ilicită prin care se aduce atingere intereselor legitime ale statului, săvârșită de către defunctul inculpat D.M. cu vinovăție.

3. prin fapta ilicită să se fi cauzat un prejudiciu, acele consecințe dăunătoare de natură patrimonială sau nepatrimonială, efecte ale încălcării drepturilor subiective sau intereselor legitime ele unei persoane;

Această condiție face ca nu în orice proces penal să poată fi exercitată și acțiunea civilă, deoarece anumite infracțiuni, prin natura urmărilor lor, nu pot genera prejudicii materiale sau morale, și, în consecință, exclud de plano posibilitatea exercitării acțiunii civile. Sub acest aspect, trebuie observat că infracțiunile de pericol nu pot genera în mod direct prejudicii materiale sau morale.

Din această perspectivă instanța de fond a observat că în cazul inculpaților M.I. și B.C., s-a dispus condamnarea pentru infracțiunile de „luare de mită” prev. de art. 254 alin. (2) C. pen. și „favorizarea infractorului” prev. de art. 264 alin. (1) C. pen., reținându-se în sarcina acestora faptul că în calitatea lor de subofițeri au oprit în trafic un microbuz în care se aflau țigări de contrabandă (transportul din data de 5 decembrie 1994 a 70 baxuri țigări H) și pentru a nu întocmi procese-verbale de constatare și a nu confisca marfa au pretins și primit suma de 200.000 de ROL, sumă de altfel confiscată prin Sentința penală nr. 38 din 7 martie 2002 a Tribunalului Militar.

S-a reținut că, în cazul comiterii infracțiunii de „luare de mită” se creează o stare de pericol pentru relații sociale referitoare la normala activitate a organelor, instituțiilor publice sau altor unități dintre cele prevăzute de art. 145 C.pen sau a oricărei persoane juridice. În cazul infracțiunii de favorizare a infractorului, urmarea imediată constă în crearea unei stări de pericol pentru înfăptuirea justiției penale. Constatând așadar că aceste două infracțiuni sunt infracțiuni de pericol, nefiind susceptibile de a cauza un prejudiciu patrimonial, astfel cum este cel solicitat în prezenta cauză, instanța va respinge acțiunea civilă exercită de partea civilă Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor în contradictoriu cu inculpații M.I. și B.C., ca neîntemeiată.

Infracțiunea de „contrabandă” prev. de art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978, reținută în sarcina celorlalți inculpaților, cu excepția inculpaților M.C., D.B.N. și C.C. constă în „sustragerea de la operațiunile de vămuire a bunurilor, săvârșite de una sau mai multe persoane înarmate ori constituite în bande”. Pentru cei trei inculpați, implicați în activitatea ilicită de valorificare a țigărilor prin societățile comerciale pe care le dețineau s-a reținut nu săvârșirea infracțiunii de contrabandă, ci pe cea de evaziune fiscală prev. de art. 11 din Legea nr. 87/1994, ce consta în „sustragerea de la plata impozitelor, taxelor și a contribuțiilor datorate statului prin neînregistrarea unor activități, pentru care legea prevede obligația înregistrării, în scopul obținerii de venituri”.

Analizând aceste texte legale și interpretându-le atât din perspectiva elementelor constitutive, a valorilor sociale ce se doresc a fi protejate, a scopului incriminării, a urmărilor ce fac parte din conținutul juridic al infracțiunilor, s-a observat că s-a urmărit de către legiuitor a se proteja aceeași valoare socială - siguranța vamală/fiscală prin introducerea, respectiv comercializarea de produse accizabile sub controlul autorității statale, cu respectarea obligațiilor vamale/fiscale în domeniu, cu plata corespunzătoare a taxelor vamale/fiscale aferente, scopul incriminării constând tocmai în tragerea la răspundere penală și sancționarea penală a celor ce săvârșesc astfel de acte cu scopul de a se sustrage de la plata taxelor datorate statului, deci în mod nelegal. Prejudiciul concret produs în cazul ambelor infracțiuni este unic - constând în taxele vamale/fiscale aferente produselor accizabile ce nu au fost plătite statului, autoritatea statului constituită drept parte civilă în proces fiind de asemenea unică, respectiv Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor.

S-a constatat că aceste două infracțiuni trebuie a fi interpretate așadar ca fiind infracțiuni de rezultat, urmarea imediată a acestora constând în producerea unei pagube materiale reprezentând sumele legal cuvenite pentru operațiunile de trecere a bunurilor peste frontieră și nepercepute, respectiv de comercializare a acestor produse, știind că respectivele taxe nu au fost plătite.

Pentru a se putea obține repararea prejudiciului, se cer a fi întrunite unele condiții, și anume: să fie cert și să nu fi fost reparat încă.

Caracterul cert al prejudiciului presupune că acesta este sigur, atât în privința existenței, cât și în privința posibilității de evaluare.

Este întotdeauna cert prejudiciul actual, deci prejudiciul deja produs la data când se pretinde repararea lui, astfel cum este cazul în prezenta cauză. În ceea ce privește posibilitățile de evaluare, respectiv determinarea exactă a cuantumului acestuia, instanța a dispus, pentru rațiunile mai sus prezentat, efectuarea unei expertize contabile, prin care s-a stabilit distinct pentru fiecare transport de țigări realizat de către inculpați, astfel cum acestea au fost descrise în Sentința penală nr. 38 din 7 martie 2002 a Tribunalului Militar București, obligațiile fiscale pe care le-ar fi datorat inculpaților la data săvârșirii faptelor, calculându-se distinct și majorările de întârziere aferente.

Instanța nu poate reține susținerile unora dintre apărătorii inculpaților, potrivit cărora experta în calcularea obligațiilor fiscale datorate statului s-a raportat la dispozițiile Legii nr. 141/1997, deși faptele au fost săvârșite sub incidența Legii nr. 30/1978. Aceasta întrucât, experta a avut în vedere de fapt Hotărârea nr. 269 din 14 iunie 1994 privind modificarea limitelor valorice și a condițiilor pentru bunurile introduse sau scoase din țară de către persoane fizice, Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 1/1993, „Lista de valori unice în vamă”, incident pentru faptele reținute a fi săvârșite de către inculpați în perioada octombrie 1994 - 28 februarie 1995 și care prevedea o valoare în vamă de 400 ROL pentru un pachet de țigări import vest, Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 234/1995, aplicabil din data de 1 martie 1995, prin care valoarea în vamă a unui pachet de țigări import vest s-a majorat la 2.000 ROL/pachet și O.G. nr. 14/1992, pentru calcularea majorărilor de întârziere datorate pentru neplata la termen a veniturilor cuvenite bugetului.

Referirea din raportul de expertiză la dispozițiile Legii nr. 141/1997 vizează explicarea noțiunilor de „datorie vamală” și „declarație vamală”, precum și a angajării răspunderii solidare a tuturor persoanelor implicate în sustragerea mărfurilor de la vămuire, aspecte ce nu sunt avute în vedere de către instanță, pentru că în cauză aceasta a considerat că sunt aplicabile dispozițiile care reglementează răspunderea civilă delictuală, implicit dispozițiile art. 1003 C. civ., referitoare la răspunderea solidară a celor ce au cauzat un prejudiciu.

Verificarea condiției ca prejudiciul să nu fi fost reparat încă are drept scop să evite constituirea pentru partea civilă a unei surse de dobândire a unor venituri suplimentare în plus față de paguba suferită.

Instanța de fond a constată că prin Sentința penală nr. 25 din 24 februarie 1999 pronunțată în Dosar nr. 538/1996/bis Tribunalul Militar Teritorial, cu privire la inculpatul M.I.P., pentru care cauza s-a disjuns, a fost admisă acțiunea civilă exercitată de partea civilă Ministerul Finanțelor - Direcția Generală a Vămilor și a fost obligat inculpatul la plata către partea civilă a sumei de 600.113.020 RON reprezentând contravaloarea țigărilor și a obligațiilor fiscale până la 24 februarie 1999 și a majorărilor de întârziere calculate la suma de 210.560.000 RON începând cu 25 februarie 1999 și până la achitarea integrală a obligației.

Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut faptul că acesta a participat la trei transporturi de țigări, ce au fost sustrase de la vămuire, respectiv:

1. ianuarie 1995, un transport la care au participat și inculpații B.R.D., ce conținea 125 baxuri țigări „PM”;

2. martie 1995, un transport de 230 baxuri țigări „R”, la care a participat și inculpatul M.C.;

3. aprilie 1995, un transport de 230 baxuri țigări „MC” și 20 baxuri țigări „PM”, la care au participat și inculpații O.M., C.I.C. și D.B.N.;

În aceste condiții, având în vedere că partea civilă a obținut deja un titlu executoriu vizând sumele de bani datorate pentru toate acele baxuri de țigări ce au fost sustrase de la vămuire, instanța de fond, în calculul prejudiciului datorat de către inculpații din prezenta cauză, nu le va mai avea în vedere, tocmai pentru a evita crearea unei posibilități pentru stat de îmbogățire fără justă cauză. De altfel, instanța de fond a considerat că nici nu are relevanță dacă inculpatul M.I.P. și-a îndeplinit sau nu obligațiile stabilite prin sentința penală menționată, atâta timp cât statul a avut la dispoziție o hotărâre judecătorească ce ar fi putut fi pusă în executare silit.

Pentru aceste considerente, observând că inculpatul C.I.C. a participat doar la un singur act material din ansamblul celor reținute în sarcina inculpaților, și anume transportul din 12 aprilie 1995 conținând 230 baxuri țigări „MC” și 20 baxuri țigări „PM”, țigări pentru care obligațiile fiscale aferente și inclusiv majorări de întârziere au fost calculate și imputate inculpatului M.I.P., prin Sentința penală nr. 25 din 24 februarie 1999 a Tribunalului Militar Teritorial București, instanța de fond a respins acțiunea civilă exercitată de către partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor în contradictoriu cu acesta, ca neîntemeiată.

În aceeași ordine de ideii, a verificării reparării prejudiciului cauzat, instanța de fond a constata că nu poate reține raționamentul potrivit căruia, în condițiile în care bunurile sau mărfurile care au făcut obiectul infracțiunii de contrabandă au fost ridicate în vederea confiscării, inculpatul nu poate fi obligat la plata taxelor vamale. O astfel de concluzie rezultă din însuși specificul măsurii de siguranță a confiscării speciale, destinată doar să înlăture anumite stări de pericol. Mai mult decât atât, prin sentințele penale analizate nu s-a dispus luarea față de nici un inculpat a măsurii de siguranță a confiscării speciale privind eventualele țigări ridicate.

În consecință, prima instanță a apreciat că cele două condiții cerute pentru a se putea obține recuperarea prejudiciului, respectiv să fie cert și să nu fi fost reparat în integralitate încă, sunt îndeplinite în cauză.

Cu privire la principiul general care guvernează problema acoperirii prejudiciului, și anume cel al reparării integrale, prima instanță a reținut că autorul faptei ilicite este obligat să acopere nu numai prejudiciul efectiv, dar și beneficiul nerealizat de către victimă. Astfel spus, partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor este îndreptățită să solicite plata accesoriilor aferente obligațiilor fiscale datorate (penalități și majorări de întârziere). Însă, în ceea ce privește momentul de la care acestea pot fi calculate, instanța apreciază că acesta nu poate fi altul decât cel în care prezenta hotărâre judecătorească va rămâne definitivă, deoarece de abia de la acea dată creanța devine certă, lichidă și exigibilă. De altfel, faptul că în acest dosar procedurile judiciare s-au desfășurat cu dificultate extremă pe parcursul a 16 ani, nefiind încă finalizate, (implicând pronunțări de soluții desființate în căile de atac fie pentru greșita interpretare a unor dispozițiilor legale, fie pentru nerespectarea unor dispoziții de procedură, conflicte succesive de competență și pronunțarea unui regulator de competență etc.) nu poate fi imputat inculpaților, ei neavând nici o culpă în tergiversarea soluționării cauzei exercitându-și dreptul la apărare în conformitate cu dispozițiile legale, context în care adoptarea unei astfel de soluții este și echitabilă.

Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat apel partea civilă A.N.A.F. - Autoritatea Națională a Vămilor - prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, inculpații C.C., M.C., G.V., I.C.M., H.E.C., în calitate de moștenitor al inculpatului H.Gh., de D.E. și D.S., în calitate de moștenitori ai inculpatului D.M.

Partea civilă A.N.A.F. - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași a solicitat obligarea inculpaților și a moștenitorilor acestora la plata sumei de 682.249 RON inclusiv la plata dobânzilor și penalităților de întârziere legale ce se calculează de la data săvârșirii faptei până la data achitării debitului, inclusiv.

S-a arătat că prin adresa de calcul a prejudiciului și cererea de constituire ca parte civilă în procesul penal s-a solicitat obligarea inculpaților la plata unei sume de 682.249 RON la care se adaugă și accesoriile fiscale.

Chiar dacă o parte din bunurile ce au făcut obiectul infracțiunilor au fost confiscate, creanțele sunt certe, lichide și exigibile de la data săvârșirii faptelor până la data achitării debitului, inclusiv.

Inculpatul C.C. a criticat sentința penală pentru nelegalitate și netemeinicie întrucât prima instanță a făcut o analiză greșită a probelor denaturând astfel situația de fapt.

S-a arătat că soluția pronunțată de prima instanță este confuză și se bazează pe o gravă eroare de fapt ce rezultă din interpretarea greșită a probelor.

A mai arătat că nu se consideră vinovat de săvârșirea vreunei fapte reținute în sarcina sa și că nu a creat niciun prejudiciu statului.

Prin sentința penală apelată prima instanță a făcut și o serie de greșeli de ordin procedural, hotărârea nefiind în măsură să convingă despre legalitatea și justețea acesteia.

Prima instanță nu a administrat toate probele necesare pentru a demonstra complexul faptic existent și a stabili o situație de fapt clară.

La pronunțarea hotărârii prima instanță nu a analizat veridicitatea probelor și nu a ținut cont de susținerile părților.

A arătat că nu a creat niciun prejudiciu statului, motiv față de care se impune admiterea apelului.

Inculpatul M.C. a criticat sentința penală pentru nelegalitate și netemeinicie arătând că în mod greșit s-a admis în parte acțiunea civilă promovată de partea civilă.

A arătat că nu se face vinovat de producerea vreunui prejudiciu în dauna părții civile, motiv pentru care în mod eronat a fost obligat la plata despăgubirilor civile.

Inculpatul G.V. a criticat sentința penală pentru nelegalitate și netemeinicie.

A arătat că prin Decizia nr. 7017 din 13 decembrie 2005 a Î.C.C.J. s-a reținut săvârșirea infracțiunii de contrabandă prev. de art. 72 lit. c) din Legea nr. 30/1978 care era o lege mai favorabilă la acea dată.

A mai arătat că pentru cantitatea de 1033 baxuri de țigarete confiscate conform rechizitoriului din 08 noiembrie 1996 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București nu poate fi reținută obligația de plată la despăgubiri civile ci doar pentru diferența de țigarete neconfiscate.

Deoarece bunurile ce au făcut obiectul infracțiunii au fost găsite și s-a dispus confiscarea lor fără a fi distruse nu putea fi obligat la plata despăgubirilor civile către partea civilă.

La stabilirea obligației de despăgubire instanța de judecată este datoare să aplice dispozițiile legii mai favorabile, respectiv a Legii nr. 30/1978 și nu a Legii nr. 141/1997 sau a Legii nr. 12/1990, așa cum a procedat expertul contabil.

Inculpatul I.C.M. a criticat sentința penală pentru nelegalitate și netemeinicie.

A arătat că în mod greșit prima instanță a respins excepția prescripției deoarece constituirea de parte civilă nu a avut în vedere obligații fiscale certe, lichide și exigibile care să aibă ca efect înlăturarea dispozițiilor C. proc. fisc. privind prescripția.

S-a arătat că partea civilă a formulat mai multe adrese de constituire ca parte civilă, solicitând mai întâi suma de 8,8 miliarde ROL, apoi de 682.249 RON, fiind calculată pentru cantitatea de 3207 baxuri de țigări față de 2804 baxuri cât s-a reținut prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București.

Deoarece termenul general pentru plata obligațiilor fiscale este de 5 ani este logică interpretarea potrivit căreia art. 91 C. proc. fisc. prevede o prescripție similară celei din penal, prescripția de 10 ani operând de drept.

Sentința penală este contradictorie în ceea ce privește răspunsul dat la excepția prescripției deoarece stabilește că obligația fiscală provine din 1997 prin constituirea de parte civilă iar când pune în discuție accesoriile le reține din momentul pronunțării hotărârii, ceea ce denotă că obligațiile fiscale nu au avut caracter cert, lichid și exigibil.

Prima instanță nu a avut în vedere disp. art. 165 lit. f) din Legea nr. 141/1997 conform cărora datoria vamală se stinge prin confiscarea definitivă a bunurilor.

Organele de urmărire penală au confiscat la data de 01 mai 1995 cantitatea de 1033 baxuri de țigări ce au fost descoperite în depozitul de pe Calea Obcinelor și garajul inculpatului H., țigări provenind din transporturile de la 30 aprilie 1995 și 01 mai 1995.

S-a arătat că pentru transportul III de țigarete din 30 aprilie 1995 și transportul IV din 01 mai 1995 nu se datorează bugetului de stat nicio obligație fiscală deoarece țigaretele au făcut obiectul confiscării.

De altfel, pentru transportul V nu se pot reține obligații fiscale deoarece nu a fost de serviciu în vamă, aspect pe care instanța nu l-a clarificat.

Din conținutul motivării instanței și al expertizei nu rezultă cu certitudine la ce cantitate de țigări s-a raportat prejudiciul, respectiv la cea de 2804 baxuri reținute prin rechizitoriu sau la 3207 baxuri despre care face referire partea civilă.

A mai arătat că inculpatul M.I.P. a fost obligat prin sentință penală definitivă la plata întregului prejudiciu cauzat bugetului de stat, așa încât nu mai pot fi obligate și alte persoane întrucât partea civilă ar obține mai multe titluri executorii.

A criticat cuantumul și modul de calcul al cheltuielilor judiciare, arătând că sumele stabilite de prima instanță sunt prea mari.

H.E.C., în calitate de moștenitor al inculpatului defunct H.Gh., a criticat sentința penală pentru nelegalitate și netemeinicie.

A arătat că tatăl său a decedat la data de 16 iunie 2011 și în termenul de opțiune succesorală nu a acceptat succesiunea după acesta, motiv pentru care nu poate răspunde pentru pasivul succesiunii reprezentat de prejudiciul la care face referire partea civilă.

Pentru a dovedi această situație, a depus la dosar Declarația notarială nr. 820 din 02 martie 2012 dată la B.N.P. I.L., declarație ce a fost înregistrată la Registrul Național Notarial privind opțiunile succesorale, aceasta fiind irevocabilă.

A mai arătat că este străin de succesiunea tatălui său, situație ce nu a fost analizată de către prima instanță în fața căreia a invocat lipsa calității sale procesuale pasive.

Doctrina și jurisprudența s-a pronunțat în mod constant că apărarea succesibilului în acțiunea intentată pentru repararea prejudiciului cauzat de defunct nu constituie o acceptare a succesiunii.

A solicitat înlăturarea sa de la plata obligațiilor fiscale către partea civilă.

D.E. și D.S., în calitate de moștenitori ai inculpatului defunct D.M., au criticat sentința penală pentru nelegalitate și netemeinicie.

Au arătat că inculpatul defunct D.M. a fost condamnat prin Sentința penală nr. 38 din 07 martie 2002 a Tribunalului Militar Teritorial București doar pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) și (2) C. pen., pentru infracțiunea de contrabandă prev. de art. 72 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 30/1978, fiind achitat În baza art. 11 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. pen.

Ca urmare a decesului inculpatului D.M., apelul acestuia a fost soluționat prin Decizia nr. 17 din 20 februarie 2003 a Curții Militare de Apel București, prin încetarea procesului ca urmare a intervenirii decesului inculpatului la data de 09 mai 2002, situație față de care nu se poate vorbi de o hotărâre definitivă de condamnare a acestuia.

În mod greșit prima instanță a soluționat latura civilă fără a verifica dacă există o faptă ilicită a autorului acestora și dacă fapta a fost comisă cu vinovăție.

Aprecierile primei instanțe cu privire la contribuția inculpatului D.M., autorul acestora, exced cadrului procesual de față.

Au arătat că nu poate fi atrasă răspunderea civilă delictuală în lipsa analizei vinovăției autorului lor.

Hotărârile penale pronunțate de către instanțele penale rămase definitive nu le pot fi opozabile deoarece judecata cauzei penale nu s-a efectuat în procedură contradictorie cu aceștia.

Au solicitat admiterea apelului și respingerea acțiunii civile promovată de partea civilă, ca nefondată.

Prin Decizia penală nr. 128 din 18 decembrie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori s-au respins apelurile declarate de D.E. și D.S., moștenitori ai inculpatului D.M. și de inculpații: G.V., I.C.M., M.C. și C.C., ca nefondate.

Au fost admise apelurile declarate de partea civilă A.N.A.F. - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași și de H.E.C., moștenitor al inculpatului H.Gh.

A fost desființată în parte Sentința penală nr. 52 din 14 martie 2012 a Tribunalului Suceava și în rejudecare:

A fost obligat inculpatul B.R.D. să plătească părții civile suma de 1.040 RON, reprezentând obligații fiscale datorate bugetului de stat, precum și la plata accesoriilor fiscale aferente acestei sume de la data comiterii faptei și până la achitarea integrală a debitului.

A fost obligat inculpatul M.C. să plătească părții civile suma de 9.568 RON, reprezentând obligații fiscale datorate bugetului de stat, precum și la plata accesoriilor fiscale aferente acestei sume de la data comiterii faptei și până la achitarea integrală a debitului.

Au fost obligați inculpații: O.M., C.I.C. și D.B.N., în solidar, să plătească părții civile suma de 10.400 RON, reprezentând obligații fiscale datorate bugetului de stat, precum și la plata accesoriilor fiscale aferente acestei sume de la data comiterii faptei și până la achitarea integrală a debitului.

A fost respinsă acțiunea civilă formulată de partea civilă A.N.A.F. - Autoritatea Națională a Vămilor - Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași împotriva lui H.E.C., moștenitor al inculpatului H.Gh. și înlăturată din sentința penală apelată dispoziția de obligare a acestuia la plata despăgubirilor civile.

A fost înlăturată din sentință dispoziția de obligare a lui H.E.C. la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 1.800 RON.

A fost modificată din sentință dispoziția de obligare la plata accesoriilor aferente debitelor principale, în sensul că acestea vor fi datorate de la data comiterii faptelor până la data achitării integrale a debitelor și nu de la data rămânerii definitive a hotărârii.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu sunt contrare deciziei de față.

Pentru a se pronunța astfel, instanța de prim control judiciar a reținut următoarele:

Situația de fapt referitoare la actele materiale ale infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților apelanți a fost definitiv stabilită prin Sentința penală nr. 38 din 07 martie 2002 pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial București, modificată prin Decizia penală nr. 17 din 20 februarie 2003 pronunțată de Curtea Militară de Apel București, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 7017 din 13 decembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Se constată că, sub aspectul laturii penale a cauzei, a fost pronunțată și Sentința penală nr. 25 din 24 februarie 1999 a Tribunalului Militar Teritorial București privind pe inculpatul M.I.P. modificată prin Decizia penală nr. 17 din 20 februarie 2003 pronunțată de către Curtea Militară de Apel București, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 880 din 13 februarie 2004 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Așa cum a reținut și prima instanță, potrivit art. 22 alin. (1) C. proc. pen., hotărârea definitivă a instanței penale are autoritate de lucru judecat în fața instanței civile care judecă acțiunea civilă cu privire la existența faptei, a persoanei care a săvârșit-o și a vinovăției acesteia.

Se constată din rechizitoriul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București nr. 1217/P/1995 din 08 noiembrie 1996 că atât inculpații apelanți cât și cei defuncți pentru care au fost introduși în cauză moștenitorii acestora au fost cercetați și trimiși în judecată, alături de alte infracțiuni și sub aspectul săvârșirii unor acte de participație penală sub forma autoratului sau a complicității pentru infracțiunile de contrabandă, evaziune fiscală sau abuz în serviciu contra intereselor publice, infracțiuni ce intră în sfera infracțiunilor de prejudiciu.

Ca urmare a soluționării laturii penale a cauzei inculpații au fost condamnați la instanța de fond sau cea de apel pentru săvârșirea infracțiunilor de contrabandă, evaziune fiscală sau abuz în serviciu contra intereselor publice sub forma autoratului sau a complicității la aceste infracțiuni.

Probele În baza cărora s-a apreciat de către prima instanță ca fiind îndeplinite condițiile răspunderii civile delictuale referitoare la faptele comise de inculpați, vinovăție, prejudiciu și raportul de cauzalitate existent între acestea au fost enumerate de către instanța de fond, așa încât Curtea apreciază că nu se impune o nouă prezentare a acestora.

Întrucât a intervenit decesul inculpatului D.M., la 03 mai 2002, prin Decizia penală nr. 17 din 20 februarie 2003 pronunțată de Curtea Militară de Apel București s-a dispus încetarea procesului penal în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. g) C. proc. pen. pentru comiterea infracțiunii prev. de art. 323 alin. (1) cu aplicarea art. 13 C. pen. și art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 30/1978.

Chiar dacă instanța penală a dispus încetarea procesului penal ca urmare a decesului inculpatului D.M., această situație nu constituie vreun impediment pentru soluționarea laturii civile a cauzei.

Cauza de încetare a procesului penal ca urmare a decesului făptuitorilor nu se regăsește printre cauzele reglementate de art. 346 alin. (3) și (4) C. proc. pen. ce împiedică soluționarea acțiunii civile sau acordarea de despăgubiri civile.

Situația de fapt reținută de către instanța penală cu privire la consorțiul procesual include și activitatea desfășurată de inculpatul D.M. așa cum a fost prezentată prin actul de sesizare al instanței.

Astfel, inculpații din prezenta cauză au acționat de fapt în trei grupuri distincte, efectuând transporturi de țigări diferite, depozitându-le și valorificându-le în condiții distincte, fără ca inculpații dintr-o anumită grupare (acest termen neputând fi interpretat în sensul juridic de „grup infracțional organizat”, ce nu a fost reținut în sarcina inculpaților) să interacționeze cu inculpați dintr-o altă grupare, în efectuarea vreunui act material (cu excepția inculpatului H.Gh., P.I.D., I.C.M.). Astfel, o primă grupare este alcătuită din inculpații: T.R., B.R.D., G.V., H.Gh., I.C.M., O.M., C.I.C., D.B.N., O.M., M.Gh., M.I.P. și P.I.D.. O a doua grupare este alcătuită din inculpații T.E., C.C., S.L.Gh., P.I.D. și D.M., iar, a treia grupare a presupus participarea inculpaților M.Gh., H.Gh., M.C. și I.C.M. Rațiunea pentru care aceștia au fost cercetați și trimiși în judecată prin același rechizitoriu, dincolo de acele trei situații de excepție, a fost aceea că toate acele transporturi impuse fiecărei grupări distincte să aibă loc în aceeași perioadă de timp, respectiv 1994 - 1995, presupunând comercializarea de țigări aduse din țările vecine (Republica Moldova, Republica Ucraina) și introduse în țară prin același punct de trecere a frontierei de stat, fiecare gruparea acționând după același tipar și având aceeași structură, respectiv: inculpați care aveau rolul de a pune la dispoziție sumele de bani în valută, necesare procurării țigărilor și acoperirii cheltuielilor ocazionate de aducerea lor, inculpați, care aveau rolul de „cărăuși”, respectiv de a asigura transportul de țigări, inculpați - vameși și lucrători ai poliției de frontieră din P.C.T.F. Siret, care în schimbul unor sume de bani permiteau trecerea prin vamă și intrarea în România a autovehiculelor cu țigări și a persoanelor care efectuau transportul lor și neîncasând taxele aferente, inculpați - ofițeri și subofițeri din cadrul I.P.J. Suceava, care aveau rolul de a însoți autovehiculele care transportau țigări de la vama Siret la locurile de depozitare, pentru a putea fi evitate eventualele controale de pe traseu, inculpați care se ocupau cu depozitarea țigărilor și inculpați, care asigurau valorificarea acestora.

Curtea a constatat că Ministerul Finanțelor Publice Direcția Generală a Vămilor s-a constituit parte civilă în cursul urmăririi penale prin adresa din 20 noiembrie 1997 pentru suma de 8,8 miliarde ROL, reprezentând contravaloarea taxelor vamale și a celorlalte obligații fiscale datorate bugetului de stat la data întocmirii notei Serviciului Inspecție Vamală nr. 15748 din 03 iulie 1995.

Ulterior, pe parcursul cercetării judecătorești derulate în fața instanței penale, partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Vămilor și-a menținut constituirea de parte civilă formulând precizări la această cerere.

Față de situația mai sus prezentată, Curtea a opinat că în mod corect prima instanță a apreciat că în cauză nu s-a împlinit termenul de prescripție invocat de către inculpații apelanți cu privire la termenul de recuperare a creanțelor fiscale.

Cererea de constituire ca parte civilă a Ministerului Finanțelor Publice - Direcția Generală a Vămilor s-a făcut înăuntrul termenului de prescripție de 10 ani calculat de la data comiterii infracțiunilor de prejudiciu.

Ca urmare a faptului că între cererile formulate de către partea civilă au existat neconcordanțe cu privire la sumele pentru care s-a cerut constituirea de parte civilă și pentru a stabili cuantumul creanțelor fiscale în mod corect prima instanță a dispus efectuarea unei expertize contabile judiciare.

Analizând conținutul expertizei contabile judiciare depusă la dosarul de fond, Curtea a constatat că expertul B.B.G. desemnată a efectua expertiza a folosit două variante de lucru, prima în care a luat în considerare cantitățile de țigarete menționate în rechizitoriul Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București și Sentința penală nr. 38 din 07 martie 2002 a Tribunalului Militar București, modificată prin Decizia penală nr. 17 din 20 februarie 2003 a Curții Militare de Apel București, rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 7017 din 13 decembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție și a doua variantă în care au fost avute în considerare cantitățile de țigarete menționate în declarațiile vamale întocmite de către inculpați în vama de la Porubnoe.

Cu excepția transportului din 27 aprilie 1995 la care au participat inculpații S.L.Gh., C.C. și D.M. în care au existat diferențe în ceea ce privește cantitatea de pachete de țigări H, fiind stabilite două variante de calcul al prejudiciului, pentru celelalte cantități de pachete de țigări variantele I și II calculate de expertul contabil au fost identice, cantitatea de pachete de țigări reținută prin rechizitoriu regăsindu-se și în declarațiile vamale.

Din conținutul părții introductive a raportului de expertiză contabilă întocmit de expert B.B.G., rezultă că pentru întocmirea raportului și calculul prejudiciului cauzat părții civile expertul a avut în vedere dispozițiile Hotărârii nr. 269 din 14 iunie 1994, O.G. nr. 14/1992 și Legea nr. 571/2003 coroborată cu H.G. nr. 44/2004, iar referirea la Legea nr. 141/1997 a avut ca scop doar explicarea termenilor de datorie vamală și declarație vamală precum și prezentarea cazului de răspundere solidară, așa cum în mod corect a reținut și prima instanță. Confiscarea în timpul urmăririi penale a unor cantități de țigarete nu înlătură obligația inculpaților de la plata despăgubirilor civile, deoarece așa cum corect a reținut și prima instanță măsura de siguranță a confiscării speciale nu are scopul de a repara prejudiciul cauzat bugetului de stat.

Chiar dacă prin Sentința penală nr. 25 din 24 februarie 1993 pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial București modificată și rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 880 din 13 februarie 2004 a Înaltei Curți de Casație și Justiție a fost soluționată și acțiunea civilă formulată de Ministerul Finanțelor Publice - Direcția Generală a Vămilor cu privire la inculpatul M.I.P. modificată, Curtea a constatat că potrivit dispozițiilor nr. 1003 C. civ. sub incidența căruia a fost cauzat prejudiciul, persoanele vinovate de producerea prejudiciului au obligația solidară la repararea acestuia.

Actele materiale efectuate în luna ianuarie 1995 de către inculpatul M.I.P. împreună cu inculpatul B.R.D. pentru cantitatea de 125 baxuri de țigări PM, martie 1995 pentru cantitatea de 230 baxuri de R împreună cu inculpatul M.C. și din luna aprilie 1995 pentru cantitatea de 230 baxuri țigări MC și 20 baxuri țigări PM la care au participat și inculpații O.M., C.I.C. și D.B.N. au fost reținute și în cuprinsul Sentinței penale nr. 38 din 07 martie 2002 pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial București, modificată prin Decizia penală nr. 17 din 20 februarie 2003 pronunțată de Curtea Militară de Apel București rămasă definitivă prin Decizia penală nr. 7017 din 13 decembrie 2005 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, motiv pentru care se impunea obligarea solidară a inculpaților la plata despăgubirilor civile pentru prejudiciul cauzat bugetului de stat pentru această activitate infracțională.

Existența unui titlu executoriu pentru partea civilă nu poate conduce la înlăturarea răspunderii civile delictuale solidare pentru toți inculpații participanți la activitatea infracțională din luna ianuarie, martie și aprilie 1995, împreună cu inculpatul M.I.P.

Pentru considerentele prezentate, Curtea a obligat pe inculpatul B.R.D. la plata despăgubirilor civile calculate de expertul judiciar contabil pentru activitatea infracțională din luna ianuarie 1995 privind cantitatea de 125 baxuri țigări PM, pe inculpatul M.C. la plata despăgubirilor civile calculate de expertul judiciar pentru activitatea infracțională din luna martie 1995, cu privire la cantitatea de 230 baxuri țigări R și în solidar pe inculpații O.M., C.I.C. și D.B. la plata despăgubirilor civile calculate de expert pentru activitatea infracțională din luna aprilie 1995 cu privire la cantitatea de 230 baxuri de țigări MC și 20 baxuri de țigări PM.

În ceea ce privește pe moștenitorul inculpatului H.E.C., Curtea a constatat că în mod greșit prima instanță l-a obligat pe acesta la plata despăgubirilor civile.

Din copia declarației autentificate prin Încheierea nr. 820 din 02 martie 2012 a BNP I.L., rezultă că H.E.C., în calitate de moștenitor al inculpatului defunct H.Gh., nu a făcut în termenul de opțiune succesorală nici un act de acceptare expresă sau tacită a succesiunii după defunctul H.Gh. Aceeași situație rezultă și din conținutul certificatului prin care a fost consultat. Registrul Național Notarial de Evidență a Opțiunilor Succesorale și Registrul Național Notarial de evidență a Liberalităților depus la instanța de apel.

Întrucât H.E.C. nu a acceptat succesiunea după inculpatul defunct H.Gh. și nicio probă administrată în cauză nu a dovedit contrariul, Curtea a respins acțiunea civilă formulată de partea civilă împotriva acestuia și a înlăturat din sentința penală apelată dispoziția de obligare a sa la plata despăgubirilor civile precum și dispoziția de obligare a acestuia la plata cheltuielilor judiciare.

În ceea ce privește momentul de la care curg accesoriile fiscale pentru prejudiciul cauzat bugetului de stat, Curtea a constatat că acestea curg de la data nașterii creanței fiscale, respectiv de la data comiterii infracțiunilor ci nu de la data rămânerii definitive a prezentei hotărâri așa cum greșit a dispus prima instanță.

Creanța fiscală are un caracter cert, lichid și exigibil de la data săvârșirii infracțiunilor, dată de la care curg și accesoriile fiscale, respectiv majorări și penalități de întârziere, motive față de care Curtea a modificat din sentința apelată dispoziția de obligare la plata accesoriilor fiscale aferente debitelor principale în sensul că acestea vor fi calculate de la data comiterii faptelor până la data achitării integrale a debitelor ci nu de la data rămânerii definitive a hotărârii cum în mod eronat a dispus prima instanță.

Cu privire la motivul de apel invocat de inculpatul I.C.M. referitor la nepronunțarea de către prima instanță asupra unor sume de bani respectiv 670 dolari și 40 mărci germane ce au fost ridicate cu ocazia efectuării percheziției domiciliare, Curtea a constatat că acesta excede cadrului procesual de față întrucât ține de latura penală a cauzei.

Pe de altă parte, din conținutul Sentinței penale nr. 38 din 07 martie 2002 pronunțată de Tribunalul Militar Teritorial București modificată prin Decizia penală nr. 17 din 20 februarie 2003 pronunțată de Curtea Militară de Apel București se constată că, soluționând latura penală a cauzei, instanța a dispus confiscarea de la acest inculpat a sumei de 16.500 dolari sau echivalentul în RON la data executării dispoziției.

În ceea ce privește criticile formulate în apel cu privire la cuantumul cheltuielilor judiciare stabilite de prima instanță în sarcina inculpaților, Curtea a constatat că acestea sunt nefondate deoarece prima instanță a efectuat o corectă aplicare a dispozițiilor legale referitoare la cheltuielile judiciare.

Sumele stabilite de prima instanță cu titlu de cheltuieli judiciare acoperă atât onorariile pentru avocații desemnați din oficiu cât și cheltuielile judiciare avansate de stat pentru derularea procesului.

Împotriva Deciziei penale nr. 128 din 18 decembrie 2012 a Curții de Apel Suceava în termenul legal au declarat recurs partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași, moștenitorii inculpatului D.M. -D.E. și D.S., precum și inculpații G.V., I.C.M., C.C., C.I.C. și M.C.

Partea civilă a solicitat obligarea tuturor inculpaților în solidar la plata sumei de 682.249 RON plus dobânzile și penalitățile de întârziere datorate potrivit Codului de procedură fiscală, calculat de la data săvârșirii faptei și până la achitarea integrală a debitului.

Moștenitorii inculpatului D.M., prin cererea de recurs, au invocat cazurile de casare prev. de art. 3859 pct. 17, 19 și 21 C. proc. pen. fără a motiva în concret care sunt criticile aduse deciziei recurate.

Inculpatul G.V. a solicitat respingerea acțiunii civile, în principal, întrucât a intervenit prescripția dreptului de a solicita obligația fiscală, iar în subsidiar, pentru că bunurile au fost confiscate, astfel că nu se mai poate dispune și obligarea la despăgubiri civile.

Inculpatul I.C. a criticat hotărârile recurate pentru nelegalitate, solicitând respingerea acțiunii civile.

O primă critică vizează greșita respingere de către instanțe a excepției prescripției extinctive întrucât aceasta operează de drept.

În al doilea rând, instanțele nu au avut în vedere o altă cauză de stingere a obligației de plată și anume cea prevăzută de art. 165 lit. f) din Legea nr. 141/1997 conform căreia datoria vamală se stinge prin confiscarea definitivă a mărfurilor.

Totodată, instanțele au încălcat și dispozițiile Codului de procedură fiscală, potrivit cărora obligația fiscală nu poate fi decât personală, astfel că inculpații nu puteau fi obligați în solidar la plata obligațiilor fiscale.

Inculpații C.C., C.I.C. și M.C. au invocat, de asemenea, împlinirea termenului de prescripție a dreptului organului fiscal de a solicita obligația fiscală, faptul că aceasta a fost stinsă prin confiscare, astfel că nu pot fi calculate majorări și penalități de întârziere.

Examinând recursurile prin prisma disp. art. 3859 pct. 172 C. proc. pen., Înalta Curte reține că acestea sunt nefondate.

Potrivit Codului de procedură fiscală, dreptul organului fiscal de a stabili obligațiile fiscale se prescrie într-un termen de 5 ani, care începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor celui în care s-a născut obligația fiscală.

În ipoteza în care obligația fiscală rezultă din săvârșirea unei fapte de natură penală, termenul de prescripție este de 10 ani și curge de la data comiterii faptei, care trebuie să fie sancționată ca infracțiune prin hotărâre judecătorească.

În speță, partea civilă a solicitat obligarea inculpaților la despăgubiri încă din 20 noiembrie 1997 (faptele fiind comise în perioada 1994 - 1995), deci în intervalul termenului de 10 ani calculat de la data săvârșirii faptelor, astfel că acest motiv de recurs invocat de inculpați este nefondat.

Inculpații au fost legal obligați nu numai la acoperirea prejudiciului efectiv cauzat părții civile, ci și a beneficiului realizat, respectiv la plata accesoriilor aferente obligațiilor fiscale datorate - penalități și majorări întârziere, ce curg de la data nașterii obligației fiscale și anume data comiterii infracțiunilor.

De asemenea, nu poate fi primită apărarea inculpaților în sensul că nu pot fi obligați la despăgubiri întrucât țigările care au făcut obiectul infracțiunii de evaziune fiscală au fost confiscate întrucât confiscarea specială, ca măsură de siguranță, are ca scop înlăturarea unei stări de pericol, preîntâmpinarea săvârșirii faptelor prevăzute de legea penală și nu acoperirea prejudiciului cauzat bugetului de stat.

Instanțele i-au obligat pe inculpați la despăgubiri în funcție de activitatea infracțională desfășurată de fiecare inculpat în parte, astfel cum aceasta a fost reținută prin Sentința penală nr. 38 din 7 martie 2002 a Tribunalului Militar Teritorial București, modificată prin Decizia penală nr. 17/2003 a Curții Militare de Apel definitivă prin Decizia penală nr. 7017 din 13 decembrie 2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, în conformitate cu disp. art. 998 - 999 și art. 1003 C. civ. în vigoare la data comiterii faptelor.

În raport cu situația de fapt reținută și cu dispozițiile legale invocate, instanțele au procedat corect la obligarea inculpaților la despăgubiri civile, în funcție de participarea fiecăruia la comiterea infracțiunilor, prejudiciul creat de inculpați pentru fiecare act material în parte fiind stabilit prin raportul de expertiză contabilă judiciară, astfel că nu poate fi primită critica părții civile privind obligarea inculpaților în solidar la plata sumelor solicitate.

Referitor la recursul declarat de moștenitorii inculpatului D.M., Înalta Curte reține că și acesta este nefondat, cazurile de casare invocate de aceștia nefiind incidente în speță.

La instanța de apel, procedura de citare cu recurenții a fost legal îndeplinită, aceștia fiind reprezentați de apărător ales.

În raport de dispozițiile art. 21 alin. (1) C. proc. pen. recurenții au fost introduși în cauză, în calitate de moștenitori ai inculpatului D.M., conform Certificatului de moștenitor nr. 178 din 14 septembrie 2004.

Este real că prin Sentința penală nr. 38 din 7 martie 2002 a Tribunalului Militar teritorial București, inculpatul D.M. a fost achitat pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la contrabandă prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 72 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 30/1978, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. b) C. proc. pen., însă prin Decizia penală nr. 17 din 20 februarie 2003 a Curții Militare de Apel a fost încetat procesul penal pornit împotriva acestui inculpat pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 72 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 78/1978 și art. 323 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 13 C. pen., ca urmare a decesului inculpatului, din considerentele acestei hotărâri rezultând că inculpatul se face vinovat de faptele pentru care a fost trimis în judecată.

În această ipoteză, chiar dacă s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a decesului inculpatului, sub aspectul laturii civile moștenitorii inculpatului urmează să fie obligați la despăgubiri civile.

Față de considerentele expuse, în temeiul art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., Înalta Curte va respinge ca nefondate recursurile declarate de în cauză.

Văzând și disp. art. 192 alin. (2) și (3) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de D.E. și D.S. - moștenitori ai inculpatului D.M., de partea civilă Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași și de inculpații G.V., I.C.M., C.C., C.I.C. și M.C. împotriva Deciziei penale nr. 128 din 18 decembrie 2012 a Curții de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, privind pe intimații inculpați T.R., O.M., B.R.D., T.E., S.L.Gh., P.I.D., D.B.N., M.I., B.C. și M.Gh.

Obligă recurenții D.E. și D.S. și recurenta parte civilă Ministerul Finanțelor Publice - Autoritatea Națională a Vămilor prin Direcția Regională pentru Accize și Operațiuni Vamale Iași la plata sumei de câte 300 RON, fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 800 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru fiecare inculpat, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile apărătorilor desemnați din oficiu pentru intimații inculpați, în sumă de câte 400 RON, fiecare, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 01 iulie 2013.

Procesat de GGC - LM