Online auction fraud convictions upheld for organized computer fraud ring

Asupra recursurilor de față:

în baza actelor dosarului constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 1/MF din 10 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Argeș, în baza art., 334 C. proc. pen., s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de către inculpați după cum urmează:

- pentru N.F.D. din infracțiunile prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 99 și următoarele și art. 41 alin. (2) C. pen., art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 99 și urm. C. pen., art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003, în infracțiunile prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen.

- S.M.R. din infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 26, raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 99 și următoarele C. pen., art. 26 raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunile prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 99 și următoarele C. pen. și art. 26 raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- M.M., din infracțiunile prev. de art. 26 raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) și art. 99 și urm C. pen., art. 26 raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prev. de art. 26 raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

A fost condamnat inculpatul V.M.R. la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fraudă informatică prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii fraudă informatică prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 C. pen., s-au contopit pedepsele, și s-a dispus ca inculpatul să o execute pe cea mai grea, sporită cu 1 an, în total 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în condiții privative de libertate potrivit art. 57 și art. 71 alin. (2) raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsă perioada executată de la data de 31 martie 2009 și până la 03 martie 2010

În baza art. 1605 alin. (6) C. proc. pen., la data rămânerii definitive a prezentei sentințe s-a constatat încetată liberarea provizorie sub control judiciar.

A fost condamnat inculpatul L.M.A. la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere a unui grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fraudă informatică prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fraudă informatică prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), 34 C. pen., au fost contopite pedepsele și s-a dispus ca inculpatul să o execute pedeapsa cea mai grea, sporită cu 1 an, în total 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în condiții privative de libertate potrivit art. 57 și art. 71 alin. (2) raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată, perioada executată de la data de 31 martie 2009 și până la 03 martie 2010.

În baza art. 1605 alin. (6) C. proc. pen., la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, s-a constatat încetată liberarea provizorie sub control judiciar.

A fost condamnat inculpatul N.R.C. la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fraudă informatică prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fraudă informatică prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

În baza art. 33 lit. a, 34 C. pen., au fost contopite pedepsele, și s-a dispus ca inculpatul să o execute pedeapsa cea mai grea, sporită cu 1 an, în total 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în condiții privative de libertate potrivit art. 57 și art. 71 alin. (2) raportat la art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului perioada executată de la data de 31 martie 2009 și până la 03 martie 2010.

În baza art. 1605 alin. (6) C. proc. pen., la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, s-a constatat încetată liberarea provizorie sub control judiciar.

A fost condamnat inculpatul N.F.D. la:

- 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr 39/2003, cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fraudă informatică prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de fraudă informatică prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

În baza art. 33 lit. a), 34 C. pen., au fost contopite pedepsele aplicate și s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea, sporită cu 1 an, în total 4 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen., în condiții privative de libertate, potrivit art. 57 și 71 alin. (2) raportat la art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada executată, începând cu data de 31 martie 2009 și până la 03 martie 2010.

În baza art. 1605 alin. (6) C. proc. pen., la data rămânerii definitive a prezentei sentințe, s-a constatat încetată liberarea provizorie sub control judiciar.

A fost condamnată inculpata S.M.R. la:

- 2 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 99 și urm C. pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la fraudă informatică, prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33 lit. a), art. 34 C. pen., au fost contopite pedepsele și s-a dispus ca inculpata să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen.

În baza art. 861 C. pen. s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, iar în baza art. 862 C. pen. s-a fixat un termen de încercare de 7 ani.

Au fost instituită în sarcina inculpatei măsurile prev. de art. 833 alin. (1) C. pen., iar în legătură cu cea prevăzută de lit. a), a fost aceasta obligată să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș, conform programului stabilit de această instituție.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatei pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pedeapsă a cărei executare a fost suspendată, potrivit art. 71 alin. (5) C. pen.

A fost condamnat inculpatul O.G.C. la 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de fraudă informatică prevăzută de art. 26 raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 110 raportat la art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei, iar în baza art. 862 C. pen., s-a fixat termen de încercare de 3 ani și 6 luni.

S-au instituit în sarcina inculpatului măsurile prev. de art. 863 alin. (1) C. pen., iar în legătură cu cea prev. de lit. a), acesta a fost obligat să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Argeș, conform programului stabilit de această instituție.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pedeapsă a cărei executare s-a suspendat, potrivit art. 71 alin. (5) C. pen.

Au fost condamnați inculpații M.M. și N.B. la câte 3 ani închisoare, pentru săvârșirea complicității la infracțiunea de fraudă informatică, prev. de art. 26 raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor, iar în baza art. 862 C. pen., s-a fixat termen de încercare de câte 7 ani.

S-a instituit în sarcina inculpaților măsurile prev. de art. 863 alin. (1) C. pen., iar în legătură cu cea prevăzută de lit. a), a fost obligat inculpatul M.M. să se prezinte la Serviciul de pe lângă Tribunalul Argeș, iar inculpatul N.B. la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Municipiului București, conform programului stabilit, de aceste instituții.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpaților asupra dispozițiilor art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., s-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pedeapsă a cărei executare s-a suspendat, potrivit art. 71 alin. (5) C. pen.

În baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-a confiscat de la inculpați bunurile de care s-au folosit la săvârșirea infracțiunilor și care se află la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Argeș, după cum urmează:

- de la inculpatul N.F.D., în vederea valorificării - hard disk WD seria ..............., hard disk WD seria ..............., hard disk WD seria ..............., laptop marca A, seria ............... și în vederea distrugerii - 13 CD-uri și 1 DVD;

- de la inculpatul V.M.R. în vederea valorificării - laptop marca A seria ..............., în care este montat hard disk-ul ..............., seria ...............; memory stick marca C., seria ..............., telefon mobil marca N E50, încărcător tip laptop marca L, seria ............... și în vederea distrugerii - 10 DUD, 3 CD, 2 dischete, cartelă telefonică C.;

- de la inculpatul L.M.A. în vederea valorificării-un laptop marca A., seria ............... în care se afla hard disk-ul ..............., seria ..............., un încărcător de culoare neagră seria ............... telefon mobil marca N 1650, IMEI ............... și în vederea distrugerii cartela C seria ...............;

- de la inculpatul N.R.C. în vederea valorificării - o unitate centrală în carcasă albă în care se află hard disk-ul ..............., seria ................

În baza art. 118 alin. (1) lit. a) C. pen., au fost confiscate de la inculpați următoarele sume de bani, prin plata la bugetul de stat a echivalentului în RON la data plății: V.M.R. 12.376 dolari SUA și 700 dolari australieni, N.R.C. 5.150 dolari SUA, N.F.D. 3.089 dolari SUA, M.M. 1.000 RON, O.G.C. 1.000 RON, N.B. 500 RON.

A fost obligat inculpatul V.M.R. la despăgubiri civile, după cum urmează: 710,95 dolari SUA către partea civilă S.S.K., 430 lire sterline către partea civilă M.J.L.N., 1.031,55 dolari SUA către partea civilă L.H.G., 900 dolari SUA către partea civilă M.G.G., 440 dolari SUA către partea civilă J.G., 1.158,53 dolari australieni către partea civilă J.B., 1.500 dolari SUA către partea civilă R.Z., 650 dolari australieni către partea civilă A.A., 850 dolari SUA către partea civilă K.T., 850 dolari SUA către partea civilă A.W., 800 dolari SUA către partea civilă R.S.S., 800 dolari SUA către partea civilă J.P. și 550 dolari SUA către partea civilă P.S.

A fost obligat inculpatul N.R.C. la despăgubiri civile, după cum urmează: 800 dolari SUA către partea civilă S.K., 1.000 dolari SUA către partea civilă S.S., 7.493 coroane suedeze către partea civilă J.Ș.B., 399 dolari SUA către partea civilă A.O.R., 700 dolari SUA către partea civilă A.N. și 3.690 coroane suedeze către partea civilă L.H.

A fost obligată inculpata S.M.R., în solidar cu părțile responsabile civilmente S.N. și S.C. la despăgubiri civile, după cum urmează: 1.500 dolari SUA către partea civilă E.K., 600 dolari SUA către partea civilă I.A.R., 3.000 dolari SUA către partea civilă M.I., 800 dolari SUA către partea civilă G.R.B. și 5.100 dolari SUA către partea civilă R.R.G.

A fost menținut sechestrul asigurător instituit asupra sumei de 1.200 RON ridicată de la inculpatul N.R.C., a sumei de 21.000 RON ridicată de la inculpata S.M.R. și a autoturismelor WV cu număr de înmatriculare ............ și B cu număr de înmatriculare ............ .

Au fost obligați inculpații și inculpata S.M.R., în solidar cu părțile responsabile civilmente S.N. și S.C., la câte 3.000 RON cheltuieli judiciare către stat, din care câte 1.000 RON în faza de urmărire penală.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin Rechizitoriul nr. 27D/P/2009, Direcția de Investigare a infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Serviciul Teritorial Pitești a trimis în judecată pe inculpații: V.M.R., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr 39/2003, art. 48 și 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în condițiile art. 33 C. pen.; L.M.A., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 48 și 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în condițiile art. 33 C. pen.; N.F.D., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 48 și 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. Pen și art. 99 și urm. C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 48 și 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în condițiile art. 33 C. pen.; N.R.C., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 48 și 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în condițiile art. 33 C. pen.; S.M.R., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 99 și urm. C. pen., art. 7 din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în condițiile art. 33 C. pen.; N.B., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen., raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; O.G.C., pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.; M.M., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 99 și urm. C. pen., art. 26 C. pen., raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în condițiile art. 33 C. pen.

În esență, în actul de sesizare s-a reținut, că inculpații V.M.R. și L.M.A. au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, la care au aderat și inculpații N.F.D., N.R.C. și S.M.R., în scopul de a înșela pe Internet 67 de persoane cu suma totală de 51.390 dolari SUA Inculpații astfel constituiți efectuau licitații electronice fictive, introducând date nereale în sisteme informatice, respectiv trimițând mesaje părților vătămate în numele companiei E prin care se confirma siguranța tranzacției, iar inculpații S., M., O. și N. retrăgeau sumele de bani proveniți din licitații și le predau celorlalți inculpați.

Pe baza probatoriului administrat în cauză, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:

Începând cu anul 2006, mai mulți tineri din municipiul Pitești s-au asociat în vederea comiterii de infracțiuni din sfera criminalității informatice, respectiv licitații frauduloase pe site-urile de vânzări-cumpărări bunuri, în scopul obținerii de beneficii materiale. În activitatea lor aceștia au fost sprijiniți și de alte persoane domiciliate în județul Teleorman și municipiul București.

Modul de operare a constat în oferirea spre vânzare în mod fictiv de diverse bunuri pe site-uri specializate. Persoanele interesate erau îndrumate să contacteze vânzătorul la o adresă de e-mail pentru a stabili detalii cu privire la produse. Urma o corespondență cu persoana interesată căreia i se comunicau caracteristicile tehnice ale produselor oferite spre vânzare și căreia i se solicita să transfere, în România, contravaloarea bunului prin sisteme de transfer rapid de bani, respectiv WU.

Cumpărătorul era indus în eroare cu privire la existența bunului și expedierea acestuia, vânzătorul comunicându-i faptul că tranzacția are loc cu garanția site-ului specializat ca piață electronică. Astfel, autorul transmitea cumpărătorului mesaje ce au aparența că sunt trimise de reprezentanții site-ului prin care, acesta era asigurat că vânzătorul este o persoană de încredere, că tranzacția este garantată de site și că se poate efectua transferul de bani.

După ce persoana interesată efectua transferul de bani pe numele unei persoane indicate de vânzător, comunica vânzătorului datele operațiunii (numărul de control al transferului, suma trimisă, etc). Cu datele astfel obținute, autorilor nu le mai rămâne decât să încaseze sumele de bani, fără ca ulterior să mai trimită persoanei interesate bunul promis.

Pentru a-și disimula activitatea infracțională, autorii fraudelor au folosit pentru încasarea sumelor de bani diverse persoane, în general tineri de condiție materială precară, care pentru un procent din sumă, acceptă ca transferul să se efectueze pe numele lor. De asemenea, tot pentru a-și disimula activitatea infracțională autorii fraudelor se foloseau de programe informatice de tipul AO (AOL) pentru a-și modifica adresa logică a sistemului informatic utilizat (numărul de Internet Protocol) cât și pentru a-și cripta datele informatice salvate în memoria sistemelor folosite.

Tot în scopul ascunderii identității autorii fraudelor s-au înregistrat pe site-urile de licitații on-line prin utilizarea în mod fraudulos a unor conturi care aparțin unor altor persoane. Prin această modalitate se asigură în paralel și menținerea în eroare a persoanelor interesate de achiziționarea produselor în sensul că sunt utilizate conturi ale unor vânzători cu feed-back bun.

Activitatea infracțională ce formează obiectul prezentei cauze a pornit de la plângerile formulate de mai mulți cetățeni străini care au reclamat faptul că au fost înșelați cu ocazia unor tranzacții pe Internet.

Astfel M.I.L.N. a reclamat faptul că în data de 01 martie 2006 a trimis prin WU suma de 430 GBP pe numele lui M.M. Partea vătămată era interesată de achiziționarea unui laptop DI și a observat un anunț pentru un astfel de produs postat pe E, a corespondat cu vânzătorul care folosea adresa de ............ și a primit mesaje care aveau aparența ca sunt trimise de reprezentanții E de la adresa ............, iar după efectuarea transferului nu a primit produsul. Partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 430 GBP reprezentând pierderea suferită în urma activității ilicite a sus-numitului.

Interesat de achiziționarea unei camere digitale C, LHG, a accesat site-ul E unde a observat un anunț de vânzare pentru un astfel de produs. A corespondat cu vânzătorul la adresa de e-mail .............., care i-a solicitat să trimită contravaloarea produsului pe numele lui M.M. După ce a primit o "confirmare" de la centrul de securitate E (..............), a efectuat transferul de bani fără ca ulterior să primească produsul. Partea vătămată s-a constituit parte civilă cu suma de 1.031,55 dolari SUA (inclusiv taxa de transfer bancar de 70 dolari SUA) reprezentând pierderea suferită în urma activității ilicite a lui M.M.

Intenționând să achiziționeze un laptop, MG a trimis prin WU suma de 900 dolari SUA pe numele lui M.M. Partea vătămată a efectuat transferul după ce a corespondat cu „vânzătorul" la adresa de e-mail .............. și după ce a primit o confirmare că tranzacția este în regulă de la adresa de .............. .

întrucât nu a primit produsul solicitat se constituie parte civilă cu suma de 571,71 GBP, reprezentând pierderea suferită.

S.S.K. a formulat în luna martie 2006 o sesizare electronică din cuprinsul căreia rezultă că a fost înșelat de M.M. cu suma de 710,95 dolari SUA cu prilejul unei tranzacții efectuate pe site-ul E. Din sesizare rezultă faptul că autorul fraudei a folosit în corespondența purtată cu partea vătămată adresa de e-mail .............. .

Tot împotriva lui M.M. a formulat o sesizare electronică N.I.B. care reclamă că a fost înșelat cu suma de 397,35 dolari SUA. Partea vătămată a observat un anunț pentru un laptop postat pe site-ul E, a corespondat cu vânzătorul care folosea adresa de e-mail .............. și a primit o confirmare din partea centrului de securitate E de la adresa .............. .

K.J.M. a observat în data de 24 februarie 2006 pe site-ul E un anunț de vânzare pentru două laptop-uri. Interesat de achiziționarea acestor produse a contactat vânzătorul la adresa de e-mail .............. care i-a comunicat faptul că produsele sunt noi cu garanție internațională și i-a cerut să efectueze plata prin serviciul WU pe numele lui M.M. După ce a primit un mesaj de confirmare de la .............. a efectuat transferul după care nu a mai primit produsul.

J.V. sesizează faptul că M.M. care folosea adresa de e-mail .............. a folosit în mod ilegal platforma E pentru a obține bani fără a livra aparatul foto digital N pentru care a încasat suma de 500 dolari SUA De asemenea partea vătămată arată faptul că în legătura cu tranzacția în cauză a primit și un mesaj de confirmare de la adresa .............. .

Interesat de achiziționarea unui calculator, T.L. a găsit un anunț de vânzare pentru un astfel de produs pe E. A corespondat cu vânzătorul la adresa de e-mail .............., a primit un mail de confirmare de la E după care a efectuat un transfer în sumă de 750 dolari SUA pe numele lui M.M.

M.F. a declarat în fața organelor de poliție locale că la începutul lui februarie 2007 a găsit pe site-ul E un anunț de vânzare pentru un aparat foto C. la un preț atractiv. A corespondat prin Internet cu vânzătorul care s-a recomandat M.M. și care i-a cerut să îi trimită suma de 600 dolari SUA După efectuarea transferului victima a verificat pe Internet și și-a dat seama că fusese victima unei fraude și văzând că nu primește produsul a sesizat E.

J.G. a trimis prin WU suma de 400 dolari SUA pe numele lui M.M. Suma reprezenta un avans pentru un notebook oferit de M. pe E. Din plângerea formulată rezultă faptul că victima a corespondat cu vânzătorul produsului la adresa de e-mail .............. și a primit un mesaj fals din partea E de la adresa .............. . Victima se constituie parte civilă cu suma de 440 dolari SUA reprezentând contravaloarea transferului efectuat pe numele lui M.M. la care se adaugă taxele de transfer.

Pe site-ul E victima J.B. a intenționat să achiziționeze un laptop D. de la M.M. Cei doi au corespondat prin e-mail, vânzătorul folosind adresa .............. și au convenit ca victima să trimită prin WU suma de 1.088,53 dolari australieni. De asemenea victima a primit și o notificare ce părea a fi trimisă de reprezentanții E (.............. prin care era informat că tranzacția este asigurată.

Victima s-a constituit parte civilă în proces cu suma de 1.158,53 dolari australieni.

R.Z. a accesat site-ul E cu intenția de a achiziționa o cameră video și a observat un anunț de vânzare pentru un astfel de produs postat de M.M. A corespondat cu acesta la adresa de email .............. și i-a trimis suma de 1.000 dolari SUA prin WU. După ce a primit un mesaj de la .............. victima a efectuat un nou transfer în sumă de 500 dolari SUA, fără ca ulterior să primească bunul solicitat. Pentru aceste motive R.Z. s-a constituit parte civilă cu suma totală de 1.500 dolari SUA reprezentând paguba suferită în urma activității infracționale a lui M.M.

La începutul lunii martie 2006, partea vătămată N.H. a căutat o camera video pe Internet și a descoperit un anunț de vânzare pentru un astfel de produs cu facilități și la un preț rezonabil postat pe site-ul E. Victima a corespondat cu vânzătorul prin e-mail care s-a recomandat M.M. și care i-a spus că este din România cei doi convenind prețul de vânzare al produsului la 350 dolari SUA Victima a primit un mesaj fals din partea E prin care era informat că este cumpărătorul bunului și a solicitat vânzătorului să îi trimită contravaloarea produsului prin P. Acesta nu a fost de acord și i-a solicitat să îi trimită banii prin WU lucru pe care victima l-a făcut fără ca ulterior să primească produsul.

Pe data de 15 iulie 2006 M.E. a plătit suma de 500 dolari SUA prin WU pe numele unei persoane di România în schimbul unui computer F. După ce victima a trimis banii a comunicat datele transferului vânzătorului. După o perioadă vânzătorul i-a transmis că este o problemă cu banii și i-a cerut să mai efectueze un nou transfer. Victima a realizat că fusese înșelată, a contactat reprezentanții E cărora le-a solicitat sprijinul iar aceștia i-au confirmat că fusese înșelată.

Victima A.A. a contactat prin e-mail la adresa ............. vânzătorul unei camere canon al cărei anunț de vânzare era postat pe E. Victima a primit un „răspuns" de la E (.............) prin care i se confirma identitatea vânzătorului și a trimis suma de 650 dolari australieni pe numele lui M.M. Ulterior a observat că produsul era în continuare oferit spre vânzare. Pentru aceste motive victima se constituie parte civilă cu suma de 710 dolari SUA

În data de 12 februarie 2006 K.T. a găsit pe site-ul E o ofertă de vânzare pentru calculatoare A. Interesată de achiziționarea unui astfel de produs a contactat vânzătorul la adresa de e-mail ............. . A primit un mesaj de confirmare de la centrul de securitate E (.............) și ulterior, vânzătorul care s-a recomandat O.G.C. i-a cerut să îi trimită suma de 700 dolari SUA. Pentru că după efectuarea transferului victima a primit un al doilea mesaj de la centrul de securitate E prin care i se solicita să mai trimită diferența până la 700 GBP (prețul cerut pe produs), aceasta a devenit suspicioasă motiv pentru care a sesizat Centrul de Criminalitate pe Internet. Partea vătămată se constituie parte civilă cu suma de 850 dolari SUA reprezentând contravaloarea pagubei suferite în urma activității ilicite a lui O.G.C.

A.W. a licitat pentru un laptop pe E și după ce a primit o notificare de la centrul E prin care era informat că vânzătorul avea ca garanție suma de 8.000 dolari SUA pentru a acoperi orice achiziție, a plătit prin WU suma de 850 dolari SUA pe numele lui O.G.C. Partea vătămată dorește să fie considerată parte civilă cu suma de 850 dolari SUA reprezentând pierderea suferită prin faptul că nu a primit produsul licitat.

Pe site-ul E vânzătorul cu ID „............." oferea un calculator Imac la un preț atractiv de 700 dolari SUA Interesat de achiziționarea produsului R.S.S. a contactat vânzătorul la dresa de e-mail ............. care i-a comunicat că se numește O.G.C., că tranzacția se desfășoară prin intermediul E și care i-a cerut să îi trimită contravaloarea produsului prin WU. Victima a primit și un mail de confirmare de la E (de la adresa de e-mail .............) pe care îl suspectează a fi fals. Pentru că nu a primit bunul solicitat partea vătămată se constituie parte civilă în cadrul procesului penal cu suma de 800 dolari SUA reprezentând pierderea suferită.

Pe data de 03 februarie 2006, E.U. a descoperit pe site-ul E un anunț de vânzare pentru un laptop postat de utilizatorul .............. Dorind să achiziționeze produsul victima a contactat vânzătorul prin e-mail, acesta comunicându-i că va informa E cu privire la tranzacție. Ulterior victima a primit un e-mail despre care la acea vreme a crezut că este de le E care conținea instrucțiuni despre modalitatea de finalizare a tranzacției. După ce a efectuat transferul în sumă de 800 dolari SUA pe numele lui O.G.C. nu a mai primit nici un mesaj de la vânzător în ciuda eforturilor victimei de a-l contacta.

U.K.B. a trimis pe numele lui O.G.C. suma de 700 dolari SUA reprezentând contravaloarea unui calculator oferit spre vânzare pe E. Victima a corespondat cu presupusul vânzător la adresa de e-mail ............. și înainte de efectuarea transferului a primit un mesaj de la ............. care i-a întărit convingerea că vânzătorul este asigurat și că tranzacția se efectuează sub protecția E.

În data de 24 ianuarie 2006 R.W. a licitat pe E pentru un laptop la un preț atractiv de 800 dolari SUA întrucât în anunțul de vânzare era trecut și o adresă de e-mail (.............), victima a corespondat cu presupusul vânzător care s-a recomandat O.G.C. care i-a transmis că va contacta E pentru a aranja tranzacția în siguranță.

În aceeași zi victima a primit un mesaj ca din partea E prin care era informat că tranzacția este asigurată de centrul de protecție al site-ului, motiv pentru care victima a trimis suma de 800 dolari SUA prin WU pe numele lui O.G.C.

Pe site-ul E era postat un anunț de vânzare pentru un laptop HP de utilizatorul ............., iar în data de 29 ianuarie 2006, T.W. a trimis prin WU suma de 800 dolari SUA pe numele lui O.G.C. După încasarea banilor victima nu a primit produsul sau alte mesaje de la vânzător. Din sesizare rezultă faptul că victima a corespondat prin e-amil cu presupusul vânzător care folosea adresa ............. .

Interesat de achiziționarea a două laptopuri oferite spre vânzare pe E, H.L.G. a trimis în data de 31 ianuarie 2006 suma de 1.350 dolari SUA pe numele lui O.G.C. prin WU. Victima nu a primit produsele și din sesizarea depusă rezultă că a corespondat cu vânzătorul la adresa de e-mail .............

În data de 26 ianuarie 2006 R.B. a ajuns la o înțelegere cu O.G.C. care oferea spre vânzare un calculator pe E. Victima a corespondat prin e-mail cu vânzătorul la adresa ............. și în data de 27 ianuarie 2006 a trimis acestuia suma de 800 dolari SUA prin WU, fără ca ulterior să primească produsul.

E.F.R. a găsit pe E un anunț de vânzare pentru un laptop la un preț atractiv de 800 dolari SUA, a corespondat cu vânzătorul la adresa transaction ............. . După ce a efectuat un transfer prin WU pe numele lui O.G.C. a primit un mesaj fals de la centrul de securitate E prin care era informat că banii sunt trimiși înapoi și că trebuie să mai efectueze un nou transfer în sumă de 600 dolari SUA După efectuarea celui de-al doilea transfer victima nu a mai reușit să ia legătura cu vânzătorul și nici nu a primit bunul solicitat.

În ianuarie 2006 T.Q.T. a corespondat cu O.G.C. care folosea adresa de e-mail ............. și care oferea spre vânzare pe E (utilizator „.............") un laptop. După ce victima a primit un mesaj de la centrul de securitate E (fals) a efectuat un transfer de 800 dolari SUA După ce a verificat confirmarea la E și a înțeles că reprezentanții site-ului nu trimit niciodată astfel de mesaje, victima a înțeles că a fost păcălită.

Intenționând să achiziționeze un laptop, C.E.K., a accesat site-ul E și a observat un anunț de vânzare pentru un astfel de produs. A corespondat cu vânzătorul la adresa ............. care i-a comunicat faptul că dorește să desfășoare tranzacția sub protecția E și că produsul se află deja în custodia unei firme de curierat. Victima a primit un mesaj de la departamentul ............. al E (.............) prin care era informată că vânzătorul are un depozit de garanție la E și că tranzacția se desfășoară prin programul de Protecție Achiziție și Despăgubire. În urma mesajelor primite victima a efectuat un transfer în sumă de 250 dolari SUA pe numele lui N.F.D., după care nu a primit produsul solicitat.

M.V.G. a licitat pe E pentru o cameră (foto sau video), a corespondat cu vânzătorul la adresa de e-mail ............. și după ce a primit un mesaj care avea aparența că a fost trimis de E prin care era informat că este câștigătorul licitației a efectuat un transfer în sumă de 600 dolari SUA pe numele lui N.F.D. După efectuarea plății victima nu a primit produsul și nici nu iau fost returnați banii.

Fiul lui D.P., S., a licitat pe E pentru un calculator și a corespondat cu vânzătorul la adresa de e-mail ............. . După ce victima a primit o confirmare a tranzacției de la E, a efectuat în data de 22 ianuarie 2006 un transfer în sumă de 600 dolari SUA pe numele lui N.F.D. fără ca ulterior să primească produsul solicitat.

Pe data de 22 ianuarie 2006 K.G. a găsit pe E un anunț de vânzare pentru un calculator postat de utilizatorul .............. Victima a corespondat cu vânzătorul care s-a recomandat N.F.D. la adresa de e-mail ............. care i-a trimis un document oficial ca din partea E prin care era informat că tranzacția este garantată.

A.H.B.M.N. a accesat în data de 08 ianuarie 2006 site-ul E și a observat un anunț de vânzare pentru un laptop postat de utilizatorul ............. cu adresa de e-mail ............ . Victima a contacta vânzătorul, au negociat prețul și după ce a primit un mesaj de garanție din partea E a expediat suma de 200 dolari SUA în România pe numele lui N.F.D. Întrucât vânzătorul i-a solicitat să mai trimită încă o data sumă pentru că nu a reușit să încaseze primul transfer, victima a mai efectuat un nou transfer în sumă de 150 dolari SUA pe același nume. Pentru că nu a primit produsul victima a fost prejudiciată cu suma de 394 dolari SUA reprezentând valoarea celor două transferuri și taxele de transfer.

Căutând un laptop pe E, L.C. a observat un anunț de vânzare postat de un utilizator cu un istoric bun pe E. A contactat vânzătorul la adresa ............. și acesta i-a comunicat că dorește să efectuează tranzacția sub protecția E și i-a cerut să trimită contravaloarea produsului prin WU pe numele lui N.F.D. Victima a primit mesaje de garanție din partea E și a efectuat transferuri în sumă de 450 dolari SUA După efectuarea transferurilor victima nu a primit produsul și a realizat că mesajele de confirmare din partea E erau false.

D.A.L. a trimis suma de 300 dolari SUA prin WU pe numele lui N.F.D., reprezentând contravaloarea unui calculator al cărui anunț de vânzare îl găsise postat pe E. Victima a corespondat cu presupusul vânzător la adresa de email ............. și a primit mesaje de garanție din partea E. UL și-a dat seama că este victima unei înșelăciuni reușind să blocheze transferul.

În data de 14 decembrie 2005 T.H. a contactat pe N.F.D. la adresa de email ............. în legătură cu un anunț de vânzare a unui laptop postat pe E, pentru a solicita detalii tehnice legate de produs. Victima a fost de acord să trimită prin WU suma de 450 dolari SUA pe numele vânzătorului, însă ulterior nu a primit produsul suferind o pagubă de 495 dolari SUA în care sunt incluse și taxele de transfer.

S.K. a comandat pe E o consolă wii și o consolă playstation unui vânzător care i-a solicitat să trimită contravaloarea prin acestor produse prin WU pe numele lui N.R.C. care folosea adresa de e-mail ............. . Victima a efectuat transferul iar ulterior vânzătorul i-a solicitat să mai efectueze un nou transfer deoarece este o problemă cu banii iar produsele sunt deja pe drum. Anterior primise un mesaj de confirmare a tranzacției de la ............ . Victima a efectuat un nou transfer pe care însă l-a blocat ulterior deoarece a fost contactat de reprezentanții WU care i-au comunicat faptul că N.R.C. înșelase în acest mod alte persoane.

Victima s-a constituit parte civilă în procesa cu suma de 800 Dolari SUA reprezentând pierderea suferită prin faptul ca nu a primit produsele solicitat.

Căutând un calculator, S.S. a găsit pe E un anunț de vânzare pe E. A corespondat cu vânzătorul și a fost de acord să trimită prin WU suma de 500 dolari SUA Petru că victima a primit un mesaj de la E prin care era informat că trebuie să mai plătească încă 500 dolari SUA în caz contrar urmând să piardă produsul. Deoarece a crezut că mesajul este autentic victima a efectuat un nou transfer, motiv pentru care se constituie parte civilă cu suma de 1.000 dolari SUA, echivalentul pagubei suferite.

J.B. a fost înșelat de N.R.C. cu care a corespondat prin e-mail în legătură cu vânzarea unui aparat foto digital C. Victima a trimis suma de 460 dolari SUA fără ca ulterior să primească produsul și se constituie parte civilă cu suma de 7.493 coroane suedeze.

L.C.A- a trimis prin WU suma de 900 dolari SUA pe numele lui N.R.C. pentru o cameră (foto sau video). Victima a corespondat cu vânzătorul la adresa de ............. .

L.H. formulează plângere împotriva lui N.R.C. întrucât nu a primit un laptop pe care îl comandase pe E și pentru care a trimis prin WU suma de 3.400 coroane suedeze. Victima se constituie parte civilă în proces cu suma de 3.690 coroane suedeze, echivalentul pierderii suferite.

D.V.S. sesizează faptul că a fost prejudiciat cu prilejul unei tranzacții efectuate pe site-ul E. Acesta a câștigat o licitație pentru un aparat foto N la prețul de 800 dolari SUA, fapt confirmat de reprezentanții E și a efectuat un transfer prin WU pe numele lui N.R.C. Întrucât vânzătorul i-a comunicat de la adresa de e-mail ............. că este o problemă cu transferul victima a efectuat un al doilea transfer suferind o pagubă de 1.600 dolari SUA

Pe data de 17 noiembrie 2006 N.A. a efectuat un transfer prin WU în sumă de 750 dolari SUA pe numele lui N.R.C. Suma reprezenta contravaloare unui Panasonic HDTV oferit spre vânzare pe E. Victima a primit atât mesaje de garanție din partea E și a fost informată de vânzător de la adresa de e-mail ............. că produsul se află deja în custodia unei societăți de transport. După ce nu a primit produsul victima a realizat că a fost fraudată și a verificat pe Internet constatând faptul că N.R.C. are mai multe anunțuri de vânzare pe diverse site-uri și în diverse limbi.

Intenționând să achiziționeze un notebook A, CCL a trimis prin WU suma de 600 dolari SUA pe numele lui N.R.C. Victima a corespondat cu N.F.D. la adresa de e-mail ............. și a primit u mail de confirmare a tranzacției de la .............

M.S.L. a descoperit pe data de 31 februarie 2006 o licitație pentru un set N oferit spre vânzare de N.R.C. pe E. A corespondat cu vânzătorul la adresa de e-mail ............. care i-a comunicat că va finaliza tranzacției sub protecția E. După ce victima a primit un mesaj cu logo-ul E ............. a efectuat transferul prin WU în România. Pentru că vânzătorul îi solicita să efectueze un nou transfer, victima a redirecționat mesajele primite către E, reprezentanții companiei comunicându-i că mesajele sunt false.

Interesat de achiziționarea unui telefon mobil marca N N96, A.O.R. a corespondat prin e-mail cu N.R.C. la adresa de e-mail ............. . Acesta i-a comunicat că reprezintă compania S și l-a îndrumat să urmeze un line către ............. . De la adresa ............ . victima a fost instruită să trimită prin WU suma de 399 dolari SUA în România pentru a putea continua achiziționarea mărfii. După efectuarea transferului N.R.C. a solicitat victimei să mai efectueze un alt transfer lucru pe care aceasta nu l-a făcut deoarece a realizat că fusese vorba de o fraudă. Victima se constituie parte civilă cu valoarea prețului actual al celui mai nou model de telefon mobil N disponibil pe piață.

În data de 29 septembrie 2008, J.P. a sesizat electronic poliția Română despre faptul că a trimis suma de 600 dolari SUA pe numele lui N.R.C. care oferea spre vânzare 5 iphones pe site-ul ML. Victima nu a primit produsele și atrage atenția asupra activității infracționale a lui N.R.C.

A.N. a reclamat faptul că a intenționat să încheie o tranzacție pe E, a trimis suma de 700 dolari SUA, nu a primit produsul comandat și se constituie parte civilă cu suma în cauză.

A.I.B.A.L. a reclamat faptul că a negociat cu L.M.A. la adresa de e-mail ............. să îi vândă un laptop la prețul de 400 dolari SUA. Victima a fost îndrumată să folosească site-ul E care oferea garanția în efectuarea plății. Victima a efectuat un prim transfer în sumă de 434 dolari SUA (taxa inclusă) însă vânzătorul i-a solicitat să efectueze un nou transfer deoarece este o eroare în redactarea numelui destinatarului. După efectuarea celui de al doilea transfer, victima nu a primit produsul și nu a reușit să mai contacteze vânzătorul motiv pentru care se constituie parte civilă cu suma de 822 dolari SUA

S.A.M. a explicat poliției locale că în luna iunie 2006 a intenționat să cumpere o cameră foto digitală la o licitație on line pe E. A corespondat cu vânzătorul la adresa de e-mail ............. și a trimis prin WU suma de 600 dolari SUA. Victima nu a primit produsul și pentru că vânzătorul i-a solicitat un nou transfer a realizat că a fost fraudată.

Victima J.P. a reclamat faptul că a trimis suma de 800 dolari SUA pe numele lui N.B. din România în schimbul unui laptop A pe care însă nu l-a primit. Victima a corespondat cu vânzătorul la adresa ............. și a fost menținută în eroare și de e-mailuri false de confirmare din partea E (.............) prin care era informat că beneficiază de asigurare. În momentul în care a cerut rambursarea transferului de la E victima a fost informată că a fost înșelată. Pentru aceste motive J.P. se constituie parte civilă cu suma de 800 dolari SUA reprezentând pierderea suferită. P.S. a formulat plângere împotriva lui N.B. din cuprinsul căreia rezultă faptul că a trimis suma de 550 dolari SUA prin WU celui din urmă fără ca ulterior să primească produsul. Victima accesat site-ul E cu intenția de a achiziționa un laptop SV și a corespondat cu vânzătorul la adresa de e-mail ............. . Suma a fost trimisă și ca urmare a faptului că din partea E a primit asigurări că tranzacția efectuată este sigură fiind garantată de ............. . Victima se constituie parte civilă cu suma de 550 dolari SUA reprezentând pierderea suferită și cere daune morale în sumă de 1.000 dolari SUA

Pe data de 03 aprilie 2006 victima M.B.D. a găsit pe E un anunț de vânzare pentru un laptop la un preț bun. A corespondat cu vânzătorul la adresa ............. care i-a spus că locuiește în România și că acceptă plata prin WU. Victima a primit două mesaje care specificau faptul că sunt de la E și că este o tranzacție oficială motiv pentru care pe data de 05 aprilie 2006 a efectuat transferul în sumă de 800 dolari SUA pe numele lui N.B. după care nu a mai primit nici un mesaj de la vânzător. Interesată de achiziționarea unui computer pe E victima C.L.S. a contactat vânzătorul la adresa ............. și s-au înțeles să îi trimită suma de 500 dolari SUA pe numele lui N.B. Victima a primit și un mesaj de confirmare de la E (.............).

E.K. a observat pe data de 01 martie 2008 un anunț de vânzare postat pe pagina de web a M pentru un notebook marca A în valoare de 1.300 dolari SUA Pentru că prețul era avantajos victima a contactat vânzătorul la adresa ............. care s-a recomandat S.M.R. și care i-a comunicat faptul că va efectua tranzacția prin E din motive de siguranță. Victima a primit un mesaj din partea E (.............) prin care era îndrumat să trimită contravaloarea produsului prin WU pe numele lui S.M.R. lucru pe care victima l-a făcut pe data de 12 martie 2008. Ulterior victima a primit un nou mesaj din partea E prin care i se solicita o nouă plată însă nu a primit niciodată marfa.

Victima a suferit o pagubă de 1.500 dolari SUA motiv pentru care s-a constituit parte civilă cu această sumă.

Navigând pe pagina web a M.L.I.A.R. a intenționat să cumpere un playstation pe care l-a plătit, dar pe care nu l-a primit. Victima a corespondat cu vânzătorul la adresa ............. și a primit mesaje de la ............. prin care era informat despre faptul că vânzătorul era înregistrat și asigurat. Victima a efectuat un transfer de bani prin WU pe numele lui S.M.R. motiv pentru care se constituie parte civilă cu suma de 600 dolari SUA

G.R.B. a dat o declarație în fața poliției federale din Argentina din care rezultă faptul că pe data de 17 iulie 2007 a observat pe E o ofertă de vânzare pentru un notebook A de la un utilizator care folosea adresa de e-mail ............. . Victima a primit un presupus mesaj de la E (.............) care conținea confirmarea tranzacției și a expediat suma de 800 dolari SUA pe numele lui S.M.R. Ulterior victima a primit un nou mesaj di partea E prin care era informată că tranzacția nu a fost finalizată motiv pentru care este nevoie să trimită din nou aceeași sumă de bani.

M.I. a intenționat să cumpere un aparat foto de pe site-ul ............., a trimis suma de 3.000 dolari SUA pe numele lui S.M.R. însă nu a primit niciodată produsul, motiv pentru care se constituie parte civilă cu suma de 3.000 dolari SUA reprezentând pierderea suferită.

Pe site-ul Poliției Române a formulat o sesizare J.L.G. din cuprinsul căreia rezultă faptul că a fost înșelat cu prilejul unei licitații on line. Victima a plătit suma de 600 dolari SUA prin WU pe numele lui S.M.R. după ce a primit un mesaj de la adresa ............. prin care era informat că tranzacția este garantată de E la care vânzătorul are depus un fond de garanție.

În legătură cu grupul organizat și cu activitatea acestuia, prezentată până acum pentru fiecare persoană vătămată, instanța de fond a reținut că la începutul anului 2006, inculpații V.R.M. și L.M.A. au inițiat activitatea de licitații frauduloase, primele noțiuni în domeniu fiind deprinse de inculpat în anul 2005, de la cei pentru care la rândul lor au retras sume de bani provenite din licitații, potrivit formularelor de ridicare de bani pe numele celor doi inculpați.

Au fost cooptați în această activitate și inculpații N.F.D. și N.R.C., vecini cu inculpatul V.R.M., precum și inculpații M.M. și C.R.M., aceasta din urmă locuind pe aceiași scară cu inculpații susmenționați și fiind prietena lui V.R.M.

Grupul astfel constituit a fost sprijinit și de inculpații O.G.C. și N.B. Scopul acestui grup consta în efectuarea de licitații frauduloase pe Internet, în scopul inducerii în eroare a unor potențiali cumpărători, care ulterior au devenit părți vătămate.

Ulterior în perioada 2007 - 2008, inculpații N.F.D. și N.R.C. au început să lanseze și ei licitații frauduloase, însă tot ei retrăgeau sumele de bani, provenind din aceste licitații, așa cum rezultă din probatoriul administrat și pe care îl vom analiza în cele ce urmează.

La noul grup au aderat și alte persoane, respectiv J.A. și numitul S., persoane față de care s-a disjuns cauza.

Cele două grupuri au lucrat în perioada 2007 - 2009 independent și paralel, însă uneori s-au intersectat pentru schimb de usere, parole, cărți de credit sau chiar foloseau aceleași e-mail-uri. Astfel, potrivit declarației învinuitului M.A. - poreclit R., pentru care, de asemenea s-a disjuns cauza, el purta o corespondență pe e-mail cu persoanele interesate, cărora le comunica faptul că bunul se află în custodia unei societăți de transport și că vor fi contactați ulterior de reprezentanții companiei pentru a stabili detalii privind livrarea produsului. În momentul în care învinuitul se convingea că o persoană este interesată să trimită contravaloarea produsului „marcam mesajul de la aceasta".

În paralel, M.A. le transmitea lui L.M., N.F. și V.R.M. adresele de e-mail pe care le folosea în corespondența cu persoanele interesate, cât și parola acestor adrese de e-mail. Inculpații menționați mai sus contactau persoanele ale căror mesaje „erau marcate" de M.A. de pe o altă adresă falsă de e-mail, care „părea a companiei de transport" și le transmiteau numele persoanei pe care să fie expediați banii.

De asemenea, a precizat învinuitul M.A., adresele de e-mail folosite pentru postarea anunțului erau „comune", în sensul că atât acest învinuit, cât și inc. L.A.M., V.M.R. și N.F. le foloseau deoarece „cunoșteau parolele de acces" .

M.A. a declarat că inculpatul L.A.M. i-a spus acestuia că sumele de bani provenite din licitații le trimiteau într-un cont deschis la BRD.

Declarația învinuitului M.A. a fost confirmată prin interceptări și înscrisuri. Astfel în baza Autorizației nr. 1/2008 dispusă de Judecătoria Pitești la data de 28 februarie 2008 a fost interceptată o convorbire între inculpatul V.R.M. și inculpatul L.M.A., în cadrul căreia vorbesc despre o confirmare și referindu-se la o sumă de bani, L.A.M. spune: „o pune azi am uitat să-l întreb pe R., nu știu care i-o fi dat replay-ul ăla", V. îi răspunde: „i-o fi dat D., ori R." (D. fiind porecla inculpatului N.F.D.); L.A.M. răspunde: „poate ne dă și nouă 24 de sute" .

La data de 13 martie 2009, ora 15:09:18, inculpata S.M.R. primește mesaj de la inculpatul V.M.R. cu următorul conținut: „S.M.R. RO ...............

În caietul ridicat de la domiciliul inculpatei S.M.R. pe ultima filă, verso este înscris „cont BRD .........".

Același număr de cont este înscris și pe formularul BRD de retragere bani din 21 martie 2009, dată la care S.M.R. a retras suma de 12.100 RON .

În faza de început a anchetei, Judecătoria Pitești și ulterior Tribunalul Argeș au dispus interceptarea convorbirilor și comunicărilor telefonice efectuate de la posturile telefonice folosite de inculpații V.M.R., N.R.C., N.F.D., L.M.A. și S.M.R., interceptări care s-au efectuat în perioada 07 mai 2008 - martie 2009 . Din redarea interceptărilor înregistrate rezultă, atât legătura infracțională dintre inculpați și învinuiți, cât și rolurile în cadrul grupului a fiecărui inculpat.

Astfel în baza licitațiilor lansate de inculpatul L.M.A. acesta culegea datele de transfer (numele și domiciliul potențialului cumpărător și numărul de transfer al banilor, date pe care prin mesaje le transmitea pe telefonului inculpatului V.M.R., iar acesta la rândul său le retransmitea postului telefonic folosit de inculpata S.M.R. Ulterior, inculpata retrăgea sumele de bani, pe care le dădea inculpatului V.R.M. sau le păstra în domiciliul ei. Așa se explică și faptul că la percheziția domiciliară efectuată la S.M.R. a fost găsită suma de 21.000 RON.

Cu privire la această sumă, în convorbirea din data de 13 martie 209 dintre învinuită și mama ei, aceasta din urmă o sfătuiește pe fiică: „fată tu nu lua de la acela, că eu am văzut niște bani sub tava aia nu fi proastă și mai lua bani de la acesta" - A31 din 13 martie 2009.

În interceptarea din 12 martie 2008, inculpatul L.M.A. discută cu inculpatul V.R.M. despre o parte vătămată care a înțeles greșit numele inculpatei S.M.R. căreia trebuia să-i trimită banii.

Astfel, inculpatul L.M. îi transmite inculpatului V.R.M. „bă a dat acela, a zis că a pus banii, începutul numărului H.S., nu cu R. sau M. o fi zis la caterincă că a pus banii sau ce?", inc. V.R.M. răspunzându-i „o fi scris greșit S. în loc de R.?". Apoi inc. V.R.M. îi spune inc. L.M. să-i mai de-a acelei părți vătămate încă un e-mai și să-l întrebe care este numele lui complet, dar și numele complet al celui care trebuia să ridice banii, numărul corect al MTCN și să-i spui „de ce a scris S."

În corespondența cu altă parte vătămată inculpații vorbesc în numele inculpatei S.M.R., ceea ce o determină pe partea vătămată să răspundă ca și cum ar fi vorbit direct cu S.M.R..

Astfel, partea vătămată E.K. în corespondența din 13 martie 2008 pe care o poartă cu inculpații despre care cred că este R. se adresează: „R. încearcă să înțelegi, nu pot face ceea ce îmi cer cei de la E. Să mai fac încă un depozit este imposibil pentru mine. Nu mai am bani, banii pe care i-am trimis prima dată erau toate economiile".

În această corespondență partea vătămată se referă la retrimiterea aceleiași sume de bani reprezentând contravaloarea produsului licitat, întrucât aceasta era metoda de lucru a inculpaților. Astfel, după ce partea vătămată trimitea contravaloarea produsului licitat, se invoca de către inculpați o greșeală în completarea formularului de trimitere bani și printr-un e-mail trimis în mod fals în numele E sau LM, victima era îndrumată să mai trimită încă o dată suma licitată.

Posturile telefonice interceptate și al căror conținut a fost redat în procesele verbale la care s-a făcut referire, au aparținut inculpaților, dovadă fiind comenzile pentru taxi sau pizza pe care le fac inculpații la domiciliu sau chiar adresarea directă din partea celor cu care poartă convorbiri.

Astfel, la data de 19 martie 2008, de la postul telefonic ................, V.R.M. face o comandă de taxi la adresa sa de domiciliu (Al/2008, ora 19:31:31), sau inculpatul N.R.C. de la postul telefonic ................ la fel face o comandă de taxi la adresa de domiciliu (A2/2008, ora 14:24:45).

Situația de fapt a fost dovedită cu actele întocmite de către organele de urmărire penală.

Inculpații V.M.R. și S.M.R. au refuzat să dea declarații atât în faza de urmărire penală, cât și în faza de judecată.

Inculpații M.M., O.G.C. și N.B. au recunoscut săvârșirea faptelor reținute în sarcina lor, iar inculpații N.F.D. și N.R.C. au recunoscut că au efectuat licitații frauduloase, însă au susținut că nu au aderat la grupul infracțional instituit de V. și L.A.M.

În legătură cu grupul infracțional, din cele deja prezentate, instanța de fond a apreciat că acesta a existat, membrii fiind cei cinci inculpați în sarcina cărora s-a reținut infracțiunea prevăzută de Legea nr. 39/2003, argumente în favoarea acestei concluzii fiind transcrierile convorbirilor telefonice interceptate.

S-a reținut că din respectivele interceptări rezultă fără dubiu legătura infracțională dintre inculpați și sfera lor de activitate. Astfel la data de 28 februarie 2008, inc. V.R.M. poartă următoarea convorbire cu inc. L.M.: L.A.M.: „a dat ală, mă!" V.: „cine ală după confirmare?" L.A.M.: „așteptam news de la el sau de la E că era cu banii" V.: „avem o șansă să-l ardem așa, poate ne dă și nouă 24 de sute". Ne face un cadou frumos". V.: „primul nume îmi dă available (poate fi încasat) cu R.R.G. Cu acesta pe care ni l-ai dat tu pe urmă cu F.P., îmi dă eroare.

La data de 29 septembrie 2008 inculpatul V.R.M. primește mesaj pe telefon cu numele lui „R.R.G. și suma de 2.400 dolari SUA" și apoi același mesaj îl trimite către inculpata S.M.R. cu adresa lui R.R.G. și suma 2.400 dolari SUA.

La data de 06 martie 2008, inculpatul N.F.D. îl sună pe V.R.M. și îi comunică: „sunt D., vine R. să-i dai banii ăia".

La data de 10 martie 2008, inculpatul L.A.M. îi comunică inculpatului V.R.M. „ am la DAL de dat vreo 5 CONF, pe cine le dau? păi n-au ajuns datele cu toate alea" V.: „păi deja pregătește-le cu e-mail cu tot".

La data de 10 martie 2009, inculpatul V.R.M. poartă următoarea convorbire cu N.F.D.: V.: „le-ai dat ăia de la tine cu approove? că le-am dat confirmările". N.F.D.: „Da!, adineauri le-am dat la toți". V.: „păi și a-i vorbit cu M.? (M. este porecla inc. L.M.A. ), să nu le dea și el, că nu răspunde la telefon".

Apoi inculpatul V.R.M. îl sună pe inculpatul L.M. și îi spune: „te sunam să-ți zic că le-a dat D. la ăia cu „approove", vezi că i-am zis să-ți lase și pe mess. La data de 12 martie 2008, inculpatul L.M. îi comunică inculpatului V.R.M.: „ zice ăla că a pus 1.300 în yahoo. Dar nu dă pe site".

La data de 12 martie 2008, ora 17:38:11, inculpatul V.R.M. primește următorul mesaj de la inculpatul L.M.: „E.K. - adress Argentina 1.300 dolari SUA".

La ora 17:39:25, inculpatul V.R.M. trimite mesajul cu același conținut către S.R.

În aceiași zi la ora 19:38:48, inculpatul V.R.M. îl sună pe inculpatul L.M. și îi spune „dă le warning (atenție ) la jepații ăia, și la ăia care nu au răspuns de loc și la ăia care ți-am zis".

L.A.M.: „păi da, warning le-am dat nu semnal". În data de 13 martie 2008, la ora 13:51:48 inculpatul V.R.M. îi trimite următorul mesaj lui L.M. „ai băgat banii?"

L.A.M. îi trimite următorul mesaj: „încă nu că plouă afară și mă face varză până în stație la maxi".

În aceiași zi la ora 20:05:36, inculpatul V.R.M. îl întreabă pe inculpatul L.M. „ai băgat mă ăia? ai băgat fivehundret? zic, ai băgat 500?" L.A.M.: „da am băgat 500" .

S-a reținut că discuția se referă la alimentarea contului BRD deschis pe numele inculpatei S.M.R. cu sumele de bani provenite din licitații frauduloase și care erau retrase în București de către inculpatul L.M.A. și alți participanți care nu au fost încă identificați.

La data de 14 martie 2008, inculpatul V.R.M. transmite mesaj către învinuitul S.M.R.: „I.A. Last name: R. Adresa: ................. Oraș: Mendoza. Țara: Argentina". La data de 18 martie 2008, ora 18:51:55, inculpatul V.R.M. primește un mesaj cu numele și adresa lui L.S.F. de la inculpatul L.M.

La ora 18:52:31, inculpatul V.R.M. transmite același mesaj S.M.R.

În aceiași zi la ora 19:42:52, inculpatul V.R.M. primește un mesaj scris de la inculpatul L.M. cu numele și adresa de domiciliu pentru „L.S.F.", iar la ora 19:44, inculpatul V.R.M. retransmite aceste date tot prin mesaj scris către S.M.R.

După transmiterea acestui mesaj, S.M.R. îi transmite la rândul ei inculpatului V.R.M. căruia îi spune: „a intrat în sistem pentru mine Pot să-i las și ei 100 - 200 de mii?" (se referă la operatorul de la bancă).

V. îi răspunde la acest mesaj „și 500, vezi numai dacă vrea".

Prima instanță a constatat că sunt două transferuri cu același nume, însă nu este o greșeală pentru că sunt două MTCN-uri diferite, ceea ce înseamnă că partea vătămată L.S.F. a trimis de două ori aceiași sumă.

La data de 14 aprilie 2008, un domn poartă următoarea convorbire cu inc. V.R.M.: Domn: „s-a întâmplat ceva? „V.: „Ah.., a mai luat pe cineva sau ce zici tu?" Domn: „da, da, da!!!!" V.: „pe cine dracu?" Domn: „nu știu frate!" V.: „că a luat pe cineva garda sau ce?" Domn: „da" V.: „ah!", nu știu frate pe mine nu m-a luat încă". Domn: „daia te-am sunat". V.: „nu m-au prins încă" Domn: „bine mă V.!, hai că mai vorbim. Te mai sun dacă aud ceva."

Prima instanță a mai reținut că la data de 14 aprilie 2008, a fost într-adevăr o acțiune a B.C.C.O. Cluj în cooperare cu B.C.C.O. Pitești, ocazie cu care s-au reținut persoane pentru B.C.C.O. Cluj.

La data de 28 martie 2008, inculpatul N.R.C. discută cu făptuitorul J.A. despre posibilitatea găsirii unor usere, parole, cărți de credit. La data de 29 martie 2008, ora 14:34:19, inculpatul N.R.C. este sunat de făptuitorul J.A.: „treci tu pe la V. să iei și tu 2 milioane?". N.R.C. îi răspunde: „nu, nu-i mai cer bani, mă".

Din această convorbire rezultă că la acest moment grupurile încep să lucreze separat.

La data de 01 aprilie 2008, ora 02:40:54, inculpatul N.R.C. îi trimite mesaj inculpatului N.F.D. (fratele său) cu o adresă de e-mail ................ .

La aceiași dată, la ora 02:42:24, inculpatul N.R.C. îl întreabă pe fratele său D. „cum îl cheamă?", iar inculpatul N.F.D. îi răspunde „J.M. E al doilea e-mail pe care îl dă" .

În aceiași zi la ora 2:43:28, inculpatul N.R.C. expediază un mesaj către inculpatul N.F.D. „................ degeaba fraiere".

La data de 11 aprilie 2008, ora 03:21:27 inculpatul N.R.C. expediază un mesaj către un cetățean spaniol: „Hola senior. Soy R.".

În aceiași zi, la ora 03:21:27, inculpatul N.R.C. poartă cu un domn următoarea convorbire: N.R.C.: „a venit aici ceva strong de 800 sute și ceva .. și vreau să ridic în seara asta, că s-ar putea să ridice ăla!" Domn: „cine, găsim deschis?" N.R.C.: „mai găsim deschis la București, că e non-stop.. cică la Gara de Nord" Domn: „dacă-i la Gara de Nord, știu eu să ajung nu-i nici o problemă". La data de 14 aprilie 2008, ora 16:57:02, un domn îl sună pe inculpatul N.R.C. și îl întreabă dacă a auzit „că a mai luat pe unii și de-aia te sunai, să văd dacă ești ok, nu ai mai mișcat nimic și tu pe frontul de vest?" N.R.C.: „200 - 300" Domn: „ păi nu ai făcut d-ălea mari să dai datoria, ăăăăă ?" N.R.C.: „să vedem azi dacă îmi pune banii" Domn: „las' că-ți pune, dă-i în morții lor, dă-i în față".

La data de 18 aprilie 2008, ora 18:02:50, inculpatul N.R.C. primește un mesaj de la un post telefonic al cărui utilizator nu s-a stabilit, cu următorul conținut: „................".

La aceiași dată la ora 23:32:07, inculpatul N.R.C. primește mesaj de la făptuitorul J.A. „a pus unu trei sute".

La data de 19 aprilie 2008, ora 22:10, inculpatul N.R.C. apelează pe un domn căruia îi spune că i-a pus unul 550 .. ce facem mergem la București?

La data de 13 martie 2009, ora 15:46, inculpatul V.R.M. poartă o convorbire cu inc. L.M. cu privire la primirea sumei de 32 de milioane de RON, iar la ora 21:18:33, inculpatul L.M. îi spune inculpatului V.R.M. „a pus ăla a doua oară".

La data de 15 martie 2009, inculpatul L.M. îi spune inculpatului V.R.M. că au primit 32 de milioane.

Instanța de fond a apreciat că, din toate aceste probe, rezultă activitatea infracțională a inculpaților, apărările acestora fiind înlăturate ca ne sincere.

în ce privește încadrarea juridică dată faptelor prin rechizitoriu, instanța de fond a apreciat că aceasta este greșită, din următoarele considerente :

Pentru inculpații N.F.D., S.M.R. și M.M. care și-au început activitatea infracțională în minoritate, continuând-o după ce au devenit majori, s-au reținut câte două infracțiuni în concurs pentru partea de activitate desfășurată în minoritate și pentru partea desfășurată după majorat.

S-a considerat că acest procedeu este greșit, întrucât nu se poate reține că împlinirea vârstei majoratului este de natură să întrerupă rezoluția infracțională, astfel încât s-a reținut, că după această dată a început o nouă rezoluție. În realitate, rezoluția infracțională este unică și caracterizează infracțiunea continuată.

De aceea, sub aspectul infracțiunilor de fraudă informatică, ce au debutat în minoritate, continuând și după împlinirea vârstei majoratului, când au atins momentul epuizării, s-a reținut de către prima instanță câte o singură infracțiune, în formă continuată, săvârșită în timpul majoratului când s-a epuizat activitate infracțională.

În ce privește infracțiunea instantanee de aderare la un grup infracțional reținută în sarcina inculpaților N.F.D. și S.M.R., aceasta s-a consumat în chiar momentul aderării când cei doi erau minori, motiv pentru care instanța de fond a reținut o singură infracțiune săvârșită în minoritate. S-a apreciat că această soluție se impune întrucât cei doi, la împlinirea vârstei majoratului nu au aderat din nou la grupul organizat, adeziunea inițială, făcută în minoritate, rămânând valabilă.

Așa fiind, în baza art. 334 C. proc. pen., prima instanță a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor comise de către inculpați, așa cum s-a arătat mai sus, cu ocazia redării dispozitivului sentinței.

Având în vedere situația de fapt reținută, instanța de fond a considerat că faptele inculpaților întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor reținute în sarcina lor, așa cum s-a dispus prin schimbarea încadrării juridice, atât sub aspectul laturii obiective, cât și sub aspectul laturii subiective, acestea fiind comise cu forma de vinovăție cerută de lege.

Întrucât inculpații N.F.D. și S.M.R., precum și inculpatul M.M. au comis faptele de aderare la un grup infracțional organizat, respectiv fapta de complicitate la fraudă informatică în timpul minorității, față de aceștia s-au reținut dispozițiile art. 99 și următoarele C. pen.

S-a reținut că din situația de fapt rezultă că toți inculpații au comis, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la diferite perioade de timp, mai multe fapte ce întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de fraudă informatică, sub forma autoratului sau complicității, motiv pentru care instanța de fond a reținut pentru aceste fapte dispozițiile art. 41 alin. (2) C. pen., privind infracțiunea continuată.

De asemenea, dat fiind că inculpații, mai puțin M.M., O.G.C. și N.B., au săvârșit mai multe infracțiuni, mai înainte de condamnarea definitivă pentru vreuna dintre ele, s-au reținut și dispozițiile art. 33 C. pen., privind concursul real de infracțiuni.

La stabilirea pedepselor, au fost avute în vedere criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., reținându-se pentru inculpații V.R.M., L.M.A., N.F.D. și N.R.C., gradul sporit de pericol social al faptelor comise, contribuția lor decisivă la realizarea activității infracționale a grupului, atitudinea nesinceră sau parțial sinceră avută pe parcursul procesului penal, comportamentul oarecum detașat ce denotă că nu au realizat consecințele propriilor acțiuni și lipsa antecedentelor penale.

Pentru inculpații V. și L.A.M. s-a reținut că aceștia au avut o atitudine arogantă nejustificată, trădând o percepție eronată cu privire la propriul comportament, în sensul că activitate frauduloasă pe care au desfășurat-o reprezintă în opinia lor o modalitate onorabilă de a câștiga bani.

Față de aceste circumstanțe, instanța de fond a apreciat că scopul preventiv și educativ prevăzut de art. 52 C. pen. va fi realizat, în ce-i privește pe acești inculpați numai prin condamnarea lor la pedepse cu închisoarea în cuantumul minim prevăzut de textele incriminatoare, cu executare în condiții privative de libertate, potrivit art. 57. C. pen.

Întrucât art. 7 din Legea nr. 39/2003, prevede și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, în baza art. 65 C. pen., alăturat de pedeapsa principală, s-a aplicat inculpaților și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru o perioadă de timp.

Având în vedere că faptele reținute în sarcina celor patru sunt concurente, în baza art. 34 C. pen. s-au contopit pedepsele, urmând ca inculpații să le execute pe cele mai grele, la care se va adăuga câte un spor, determinat de amploarea activității frauduloase și de persistența lor infracțională.

Instanța de fond a dispus ca pedepsele rezultante să fie executate în condiții privative de libertate, potrivit art. 57 C. pen., iar pe timpul executării lor li s-au interzis inculpaților exercitarea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

Prima instanță a reținut că din dosarul cauzei rezultă că cei patru inculpați au fost arestați preventiv la data de 31 martie 2009, fiind puși în libertate provizorie sub control judiciar la data de 03 martie 2010, motiv pentru care, în baza art. 88 C. pen., urmând să fie dedusese din pedepsele rezultante perioadele executate.

De asemenea, în baza art. 1605 alin. (6) C. proc. pen., la data rămânerii definitive a prezentei sentințe s-a constatat încetată liberarea provizorie sub control judiciar.

În ce-i privește pe ceilalți patru inculpați, la stabilirea pedepselor s-a reținut contribuția lor mai redusă la derularea activității infracționale, atitudinea sinceră a inculpaților M., O. și N., precum și lipsa antecedentelor penale

În raport de aceste circumstanțe, instanța de fond a apreciat, că scopul preventiv și educativ prev. de art. 52 C. pen. va fi realizat pentru acești inculpați prin condamnarea lor la pedepse cu închisoarea în cuantumul minim prevăzut de textele incriminatoare.

Dat fiind că art. 7 din Legea nr. 39/2003 prevede și pedeapsa complementară interzicerii unor drepturi, în baza art. 65 C. pen. i s-a interzis inculpatei S.M.R. exercitarea drepturilor prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pentru o perioadă de timp.

Săvârșind două fapte concurente, în baza art. 34 C. pen., s-au contopit pedepsele aplicate, și s-a dispus ca inculpata să o execute pe cea mai grea.

Pentru acești patru inculpați, instanța de fond a considerat că pedepsele își vor atinge mai eficient scopul prin suspendarea sub supraveghere a executării, potrivit art. 861 C. pen.

În baza art. 862 C. pen. s-au fixat termene de încercare, s-au instituit în sarcina inculpaților măsurile de supraveghere prev. de art. 853 alin. (1) C. pen., iar în baza art. 359 C. proc. pen. li s-a atras atenția asupra dispozițiile art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen., li s-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., pedeapsă a căror executare a fost suspendată potrivit art. 71 alin. (5) C. pen.

Sub aspectul laturii civile, instanța de fond a constatat, că dintre cele 66 de persoane vătămate, 25 s-au constituit părți civile solicitând restituirea sumelor plătite pentru mărfurile care ulterior nu le-au mai fost livrate. A apreciat că prin faptele lor, inculpații le-au cauzat părților civile prejudiciile reclamate, astfel încât, în speță sunt îndeplinite condițiile cerute de lege pentru angajarea răspunderii civile delictuale.

Prin urmare, în baza art. 14 C. proc. pen., raportat la art. 346 C. proc. pen. și art. 998 C. civ., au fost obligați inculpații să plătească despăgubiri civile, așa cum s-a arătat în dispozitivul sentinței.

Întrucât inculpata S.M.R. era minoră la data aderării la grupul infracțional, potrivit art. 1000 alin. (2) C. civ., aceasta a fost obligată în solidar cu părțile responsabile civilmente S.N. și S.C. la plata despăgubirilor civile.

Sumele de bani dobândite de către inculpați de la persoanele vătămate care nu s-au constituit părți civile, potrivit art. 118 alin. (1) lit. a) C. pen., s-au făcut venituri la bugetul de stat, inculpații fiind obligați la plata echivalentului în RON de la data plății.

De asemenea, în baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., s-au confiscat, în vederea valorificării sau distrugerii bunurile ce au servit la comiterea infracțiunilor (calculatoare, laptopuri, hard-disk-uri), bunuri aflate la camera de corpuri delicte a Tribunalului Argeș.

În vederea asigurării reparațiilor civile, s-a menținut sechestrul asigurător instituit asupra sumei de 1.200 RON ridicată de la inculpatul N.R.C., a sumei de 21.000 RON ridicată de la inculpata S.M.R., și a autoturismelor WV cu număr de înmatriculare ............ și B cu număr de înmatriculare .............

Împotriva acestei hotărâri au declarat apel inculpații V.M.R., L.M.A., N.F.D., N.R.C., S.M.R., M.M. și N.B.

Prin Decizia penală nr. 98/A-MF din 14 octombrie 2011 Curtea de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie au fost respinse, ca nefondate, apelurile formulate de inculpații V.M.R., L.M.A., N.F.D., N.R.C., S.M.R., M.M. și N.B. împotriva Sentinței penale nr. 1/MF din 10 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Argeș, în Dosarul nr. 3300/109/2009. Au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare către stat după cum urmează:

- V.M.R., L.M.A., N.F.D., N.R.C., M.M. la câte 1.200 RON cheltuieli judiciare statului, din care câte 500 RON onorariu apărătorului desemnat din oficiu pentru părțile civile;

- S.M.R. la 1.500 RON din care 300 RON onorariu avocat din oficiu pentru inculpată și 500 RON onorariu apărătorului desemnat din oficiu pentru părțile civile, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției;

- N.B. la 1.400 RON din care 200 RON onorariu avocat din oficiu pentru inculpat și 500 RON onorariu apărătorului desemnat din oficiu pentru părțile civile, ce se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.

Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de prim control judiciar a reținut următoarele:

În cadrul procedurii apelului, inculpații și-au rezervat dreptul la tăcere, în conformitate cu dispozițiile art. 70 C. proc. pen., așa cum rezultă din consemnările existente la dosar.

De asemenea, prin încheierea din 31 mai 2011 a fost admisă solicitarea inculpaților, privind încuviințarea depunerii unor înscrisuri în circumstanțiere și audierea martorilor din acte, respectiv a numiților S.C. și D.M.M.

S-a reținut că în declarația sa, martora D.M.M., prietenă cu inculpatul N.R.C. din aprilie 2008, confirmat că acesta, împreună cu un alt tânăr purta corespondență în limba spaniolă cu diverse persoane, prin internet, oferindu-le spre vânzare telefoane mobile, corespondență tradusă chiar de martoră, care era cunoscătoare a limbii spaniole, dându-și seama că ofertele erau fictive.

De asemenea, martora S.C., mama inculpatei S., a relatat că în vara anului 2008, a observat, plătind impozitul, că pe numele fiicei sale figurează la rol un autoturism și că tot în această perioadă, a găsit intempestiv în șifonier o sumă importantă de bani, cu privire la care se părea că aparținea fraților V., pe care o înmânaseră inculpatei pentru a o păstra.

Martora nu și-a explicat aspecte esențiale în legătură cu proveniența acestei sume de bani, motivul păstrării ei de către inculpată cât și de ce autoturismul în discuție, deși era folosit de alte persoane, apărea totuși la rolul inculpatei.

Au fost depuse de către inculpați înscrisuri în circumstanțiere, din care rezultă că sunt persoane onorabile, integrate în societate și în familie și nu au pus probleme niciodată comunităților din care fac parte.

În motivele de apel au fost avansate critici comune de către inculpați, cât și specifice situației juridice a fiecăruia în parte.

O primă critică pe care au susținut-o toți inculpații vizează trimiterea cauzei spre rejudecare, datorită nelegalității procedurii de citare cu părțile vătămate, ce s-a efectuat prin intermediul calculatorului, prin e-mail.

În aceeași modalitate, inculpații apreciază că instanța de fond nu a fost legal sesizată, întrucât cererile de constituire parte civilă au fost trimise tot electronic și fără semnătura părților vătămate, constituite părți civile.

S-a mai reținut că în afara motivelor comune de apel, inculpații au mai formulat și alte critici specifice situației fiecăruia, astfel:

- V.M.R., L.M.A., S.M., M.M., prin apărători, au solicitat aplicarea dispozițiilor de art. 3201 C. proc. pen., ori a circumstanțelor atenuante, avansând în același timp critici în legătură cu faptul că inculpații nu au fost audiați, iar cercetarea judecătorească lipsește cu desăvârșire;

- N.F.D., N.R.C., V.M.R. și L.M. au susținut că pedepsele la care s-a oprit prima instanță sunt foarte severe și din acest punct de vedere, instanța a făcut o greșită individualizare, impunându-se, pe baza circumstanțelor personale, sancțiuni neprivative de libertate, cum ar fi suspendarea simplă ori sub supraveghere;

- M.M. a formulat critici, prin apărătorul său, arătând că nu a cunoscut niciun moment că desfășoară o activitate infracțională, neavând intenția de a săvârși faptele ce i se rețin, iar în momentul când și-a dat seama s-a desistat, solicitând încetarea procesului penal în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. i) C. proc. pen. în cele din urmă, apreciază că instanța ar fi trebuit să-i rețină circumstanțe atenuante, cum ar fi cele prev. de art. 74 lit. a) și c) C. pen., să aplice în consecință o pedeapsă cu suspendare simplă, conform art. 81 C. pen., considerând că suspendarea sub supraveghere la care este acum supus, conform hotărârii criticate, este prea severă și termenul de încercare destul de mare.

- N.B., în criticile sale, se referă la deficiențe ale individualizării pedepsei, apreciind că instanța ar fi trebuit să se orienteze la suspendare simplă, conform art. 81 C. pen., reținând și în favoarea sa circumstanțe atenuante, deoarece consideră că suspendarea sub supraveghere este prea aspră și termenul de încercare foarte lung.

l. În ce privește motivul comun referitor la nelegalitatea procedurii de citare a părților vătămate, instanța de apel a reținut că la primul termen de judecată, în apel, respectiv la data de 21 aprilie 2011, în baza art. 174 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus desemnarea unui avocat în persoana doamnei M.M. pentru a reprezenta interesele părților vătămate și civile.

În acest context, conform dispozițiilor art. 174 alin. (6) C. proc. pen., toate actele de procedură comunicate reprezentantului ori de care acesta a luat cunoștință sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate.

S-a mai reținut că pe de altă parte, dispozițiile art. 175 alin. (1) teza finală C. proc. pen., nu interzic citarea în modalitatea electronică prin e-mail ci, dimpotrivă, legiuitorul agreează în acest text de lege ca citația să poată fi făcută prin notă telefonică sau telegrafică, așadar și prin alte mijloace decât înscrisurile. În sprijinul acestei interpretări, au fost avute în vedere dispozițiile art. 94 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești care, precizează că expedierea corespondenței se va realiza prin poștă, agent procedural sau curier, prin fax ori e-mail, ori prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat și care să asigure caracterul oficial al acesteia.

S-a reținut că în cauză, citarea a fost efectuat pe site-ul oficial al instanței și, mai mult decât atât, părțile vătămate au confirmat prin e-mail primirea corespondenței, curtea apreciind că nu se pune problema nelegalității procedurii de citare, așa cum au susținut inculpații. Dacă s-ar agrea citarea clasică prin înscrisuri, cu restituirea dovezii de primire, în condițiile particulare ale acestei cauze, unde au fost vătămate 66 de persoane de pe întreg mapamondul, este aproape imposibil ca la un termen de judecată să se realizeze procedura cu toate acestea, judecata putându-se prelungi, astfel, până la prescrierea răspunderii penale, alternativă, evident, agreată de inculpați.

Instanța de apel a reținut că încălcarea dispozițiilor legale referitoare la citarea și comunicarea actelor de procedură atrag nulitatea relativă numai atunci când s-a adus o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act și se poate invoca, potrivit art. 197 alin. (4) C. proc. pen., doar în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă, când partea a lipsit la efectuarea actului.

Cu privire la solicitarea inculpaților de a li se aplica dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., cu reducerea corespunzătoare a pedepsei, instanța de apel a reținut că această cerere se poate adresa numai instanței de fond până în momentul începerii cercetării judecătorești și doar în condițiile stipulate de textul de lege precizat.

S-a avut în vedere că în volumul III al instanței de fond, începând cu fila 861, instanța i-a audiat pe inculpați, observându-se că S.M.R., L.M. și M.M. au preferat să-și exercite dreptul la tăcere, iar inculpații N.F.D., N.R.C., V.M.R. au recunoscut doar parțial acuzațiile, excluzând-o de fapt pe cea mai importantă, ce se referă la constituirea ori aderarea la grupul infracțional organizat.

S-a reținut că incidența art. 3201 C. proc. pen., presupune o atitudine activă din partea inculpaților, în sensul recunoașterii vinovăției și a faptelor cât și a probelor din cursul urmăririi penale. Alineatul 2 al aceluiași text de lege stabilește imperativ că recunoașterea trebuie să fie integrală și singurele probe ce se mai pot administra sunt înscrisurile în circumstanțiere.

Instanța de apel a apreciat că inculpații nu se înscriu în niciuna dintre dispozițiile legale pentru a beneficia de reducerea pedepsei, așa cum solicită și, de altfel și în fața instanței de apel au ales să-și exercite dreptul la tăcere.

În ce privește cercetarea judecătorească efectuată în primul ciclu procesual, instanța de apel a apreciat că nimic nu i-a împiedicat pe inculpați să solicite instanței administrarea probelor pe care le-ar fi considerat utile și, chiar dacă așa stau lucrurile, deficiența a fost înlăturată în apel, în cadrul căruia s-au audiat martorii din acte, s-au admis pentru inculpați înscrisuri în circumstanțiere, iar singurii martori propuși de aceștia, tot în circumstanțiere, nu au fost agreați de instanță, care a considerat suficiente înscrisurile vizând aceeași teză probatorie.

S-a mai reținut că una dintre particularitățile cercetării acestui gen de infracțiuni de fraudă informatică este aceea că probatoriul se sprijină preponderent pe înscrisuri, ceea ce se observă și în cauza de față, unde din acte rezultă numai doi martori care au și fost audiați de instanța de apel, acoperindu-se, așa cum s-a arătat, omisiunea în această direcție a primei instanțe.

În ce privesc criticile legate de greșita individualizare a pedepselor, pe care le-au invocat în cele din urmă toți inculpații, însă în mod special cei doi inculpați N., V.R.M. și L.M., instanța de apel le-a apreciat ca neîntemeiate.

În acest sens s-a reținut că prima instanță, în cadrul operațiunii de individualizare a efectuat o analiză atentă pe baza criteriilor stabilite de art. 72 C. pen., a gradului sporit de pericol social al faptelor comise, a contribuției decisive în realizarea activității infracționale a grupului, a atitudinii nesincere sau parțial sincere avută în cursul procesului penal și a comportamentului în fața instanței manifestat de inculpați, din care reiese că nu au realizat deloc gravitatea faptelor comise și consecințele acestora, vădește o lipsă de responsabilitate și chiar aroganță, aceasta în ceea ce-i privește pe inculpați V. și L.A.M.

Pe baza acestor elemente, instanța de fond a apreciat că cei 4 inculpați nominalizați este imperativ să primească pedepse în detenție, orientate către minimul special prevăzut de legiuitor, ținând seama că, totuși, se află la primul conflict cu legea penală.

În legătură cu ceilalți inculpați, respectiv S.M., O.G., M.M. și N.B., prima instanță s-a preocupat în aceeași măsură la individualizarea pedepselor, având în vedere contribuția lor mai redusă în cadrul grupului, atitudinea sinceră a inculpaților M., O. și N., precum și lipsa antecedentelor penale și bazându-se și pe comportamentul avut în fața instanței, a apreciat în mod corect că pot fi reeducați și în cadrul unor modalități de executare mai puțin severe, cum este cea prevăzută de art. 861 C. pen., stabilind, însă, o durată mai mare în care inculpații să se afle sub imperiul obligațiilor, și atenției Serviciului de probațiune.

Instanța de apel a apreciat că regimul sancționator la care s-a oprit instanța de fond, apreciindu-l echilibrat și proporțional cu faptele concrete și având în vedere și evoluția alarmantă a acestui gen de infracțiuni, că inițiatorii acestor grupuri nu pot fi corijați decât prin sancțiuni exemplare, cum sunt și cele aplicate în prezenta cauză. În ce privesc criticile susținute de inculpatul M.M., care a arătat că nu a cunoscut niciun moment caracterul penal al faptelor pe care le realiza, instanța de apel a reținut că acesta în faza incipientă a urmăriri penale a recunoscut că a fost de acord să ridice diverse sume de bani, la solicitarea inculpatului V.M.R., care îl însoțea de fiecare dată la bancă.

S-a mai reținut că din înscrisurile bancare depuse la dosarul cauzei, rezultă că inculpatul M.M. a întreprins aceste activități de retragere a banilor timp de o lună și jumătate, mai exact în perioada 6 februarie - 25 martie 2006, primind pentru aceste servicii comisioane variabile între 80 și 150 RON. Repetabilitatea operațiilor de retragere a banilor, numărul mare al deponenților, varietatea locurilor de expediție, cât și faptul că era de fiecare dată însoțit, reprezintă, în indicii clare pentru orice persoană, prin urmare și pentru inculpatul M., asupra caracterului ilicit al tranzacțiilor.

Mai mult decât atât, inculpatul a arătat în declarația din 14 martie 2007 că știa despre faptul că pentru același inculpat V.R.M. au mai retras bani și frații N., prin urmare nu era vorba despre operațiuni întâmplătoare care ar fi avut ca protagoniști un număr restrâns de persoane, astfel încât curtea nu-și însușește criticile inculpatului M.M.

În ceea ce privește reținerea circumstanțelor atenuante, instanța de apel a apreciat că dispozițiile art. 74 și art. 75 C. pen. nu sunt incidente în cauză.

Aceste circumstanțe se au în vedere, însă, în procesul de individualizare judiciară a pedepselor, în contextul celorlalte criterii stabilite de art. 72 C. pen. și în raport cu particularitățile fiecărei cauze în parte.

Instanța de prim control judiciar a constatat că în cauză se pune problema unor infracțiuni de gravitate deosebită, datorită efectelor ample pe care le-au produs numărului mare de părți vătămate, ariei teritoriale pe care s-au extins, modalitatea aleasă de inculpați pentru a atinge rezoluția infracțională, activitățile de premeditare întreprinse, cât și modalitatea concretă de acțiune, reprezintă tot atâtea împrejurări care imprimă faptelor un caracter agravant, înclinând balanța pentru un regim sancționator sever, prin urmare, în niciun caz în favoarea reținerii circumstanțelor atenuante.

Împotriva Deciziei penale nr. 98 din 14 octombrie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie au declarat recurs inculpații V.M.R., L.M.A., N.F.D., N.R.C., S.M.R., M.M. și N.B. împotriva.

Inculpații V.M.R., L.M.A., N.F.D., N.R.C. și S.M.R. au criticat hotărârile atacate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 10, 9, 12, 17, 172, 18, 20 și 21 C. proc. pen.

Pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 10 inculpatul V.M.R. a susținut că din analiza rechizitoriului rezultă că a fost trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., și art. 7 din Legea nr. 39/2003, iar în hotărârea instanței primei instanțe se concluzionează că a săvârșit infracțiunea de fraudă informatică, prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003. Instanța de fond a dispus condamnarea sa la două pedepse diferite pentru aceeași faptă, cea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003, respectiv o pedeapsă de 3 ani și o pedeapsă de 2 ani închisoare, fără a se aplica vreo pedeapsă sau o altă soluție de achitare pentru cealaltă infracțiunea reținută în sarcina sa, respectiv pentru infracțiunea prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003. Instanța de apel nu a observat că instanța nu a examinat această împrejurare și ca atare a fost menținută ca legală hotărârea primei instanțe, deși se impunea desființarea acesteia, ca fiind afectată de nulitate absolută, conform art. 197 alin. (2) C. proc. pen., ce vizează nesoluționarea cauzei cu privire la una din faptele pentru care a fost sesizată instanța prin rechizitoriu.

A învederat că întrucât inculpații L.M.A., N.F.D., N.R.C. și S.M.R. au fost condamnați și pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, inclusiv cu referire la această faptă prevăzută de art. 48 din Legea nr. 161/2003, efectele nepronunțării se răsfrâng asupra tuturor inculpaților.

Cu privire la cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 9 C. proc. pen., inculpații au susținut că hotărârea instanței de apel cât și hotărârea primei instanțe nu cuprind o motivare concretă asupra faptelor de care aceștia sunt acuzați și nu sunt examinate criticile pe care le-au adus hotărârii instanței de fond cu privire la argumentele pe care judecătorul fondului și-a întemeiat hotărârea de condamnare cu privire la toți inculpații.

Pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 12 C. proc. pen. a solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârilor și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea inculpaților pentru infracțiunile reținute în sarcina lor, întrucât faptele nu întrunesc elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 17 C. proc. pen. a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și în temeiul art. 334 C. proc. pen., schimbarea încadrării juridice dată faptelor prevăzute de art. 49 și de art. 48 din Legea nr. 161/2003 în infracțiunea de înșelăciune, prevăzută de art. 215 C. pen.

Pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. inculpatul V.R.M. a susținut că a fost condamnat de două ori pentru aceeași faptă, respectiv pentru cea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 și nu a avut parte de judecată cu privire la una din faptele pentru care a fost trimis în judecată și anume, pentru infracțiunea prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003.

Pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 18 C. proc. pen. inculpații V.M.R., L.M.A., N.F.D., N.R.C. și S.M.R. au susținut că s-a făcut o eroare gravă de fapt în interpretarea stării de fapt, cu referire la probatoriul administrat - eroare ce a cauzat o eroare de judecată cu privire la una din faptele reținute pe seama inculpatului V.M.R., extinzându-se efectele față de incriminarea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și cu privire la ceilalți inculpați.

A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și achitarea lor pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 110 lit. a) C. proc. pen.

Pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 21 C. proc. pen. au solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârilor atacate și în principal, trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de fond, judecata atât la instanța de fond cât și la instanța de apel a avut loc fără ca procedura de citare să fie legal îndeplinită cu de părțile civile și părțile vătămate.

Pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 6 C. proc. pen. au solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârilor atacate și trimiterea cauzei pentru rejudecare la instanța de apel, întrucât în ședința publică a Curții de Apel Pitești din data de 12 septembrie 2011, a fost încălcat dreptul la apărare al unor inculpați, aceștia nefiind asistați de apărători. S-au încălcat în acest fel dispozițiile art. 171 alin. (3) C. proc. pen., având în vedere că suntem în ipoteza unor infracțiuni pentru care legea prevede o pedeapsă de 5 ani sau mai mare și apărarea inculpaților obligatorie.

Pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 14 C. proc. pen. a solicitat admiterea recursurilor, casarea hotărârilor și reducerea pedepselor aplicate inculpaților.

Pentru inculpații V.R.M., L.M., N.R.C. și N.R.C. și N.F.D. schimbarea modalității de executare a pedepsei într-o formă de executare fără privare de libertate, respectiv, aplicarea dispozițiilor art. 861 sau ale art. 81 C. pen.

Pentru cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 20 C. proc. pen. a solicitat în subsidiar, admiterea recursului, casarea hotărârilor și aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., cu consecința reducerii pedepselor aplicate inculpaților cu 1/3.

În recursul său, inculpatul N.B. a criticat hotărârile atacate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 12 și 14 C. proc. pen.

A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și în principal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea sa pentru infracțiunea pentru complicitate la infracțiunea de fraudă informatică, prev. de art. 26 raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta reținută în sarcina sa nu întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

În subsidiar a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor, reducerea pedepsei aplicate și schimbarea modalității de executare a pedepsei din art. 861 C. pen., privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în art. 81 C. pen., care reglementează instituția suspendării condiționate a executării pedepsei.

În recursul său, inculpatul M.M. a criticat hotărârile atacate prin prisma cazurilor de casare prevăzute de art. 3859 pct. 18, 12 și 14 C. proc. pen.

A solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și în principal, în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. b1) C. proc. pen., achitarea sa pentru complicitate la infracțiunea de fraudă informatică, prev. de art. 26 raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta nu prezintă pericolul social al unei infracțiuni.

În subsidiar a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor și în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) C. proc. pen., achitarea sa pentru complicitate la infracțiunea de fraudă informatică, prev. de art. 26 raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea dispozițiilor art. 41 alin. (2) C. pen., întrucât fapta reținută în sarcina sa nu întrunește elementele constitutive ale acestei infracțiuni.

Într-un al doilea subsidiar a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârilor, reducerea pedepsei aplicate și schimbarea modalității de executare a pedepsei din art. 861 C. pen., privind suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, în art. 81 C. pen., care reglementează instituția suspendării condiționate a executării pedepsei.

Înalta Curte, examinând recursurile formulate în raport de cazurile de casare invocate și de actele dosarului, constată că recursurile sunt nefondate pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Verificând actele dosarului constată că instanța de fond și instanța apel au reținut corect situația de fapt și vinovăția inculpaților în raport de materialul probator administrat în cauză, au dat o corectă încadrare juridică faptelor în textul de lege corespunzător și au aplicat pedepse just individualizate conform criteriilor generale prevăzute de art. 72 C. pen.

Critica recurenților inculpați V.M.R., L.M.A., S.M.R. N.F.D., N.R.C., în sensul că faptele reținute în sarcina lor nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, de fraudă informatică prev. de art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de fraudă informatică prev. de art. 48 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., sunt nefondate.

Infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, constă în acțiunea de a iniția și de a constitui un grup infracțional, fie de aderare sau sprijinire a acestuia. Constituirea implică asocierea și înțelegerea mai multor persoane în scopul de a ființa în timp și de a pregăti și organiza infracțiuni prevăzute de lege. Inițierea presupune nu numai concepția, ci și activități de materializare a ideii, respectiv lămurire, întruniri, consfătuiri, planuri, etc. Aderarea la grup se realizează prin exprimarea consimțământului expres al unei persoane de a face parte din structura infracțională, în timp ce sprijinirea grupului presupune furnizare de asistență, ajutor sau sfaturi în vederea săvârșirii infracțiunilor.

Sub aspectul laturii subiective, trebuie arătat că fapta este săvârșită cu intenție directă, aceasta trebuind să fie calificată de scop cel puțin din două considerente: persoana trebuie să știe și să fie de acord cu înființarea, aderarea, și sprijinirea grupului, știind că urmează a fi comise infracțiuni grave, trebuie să urmărească obținerea unor foloase sau avantaje materiale.

Pentru infracțiunea de fraudă informatică prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 este necesar ca prejudiciul patrimonial să fie cauzat prin introducerea, modificarea sau ștergerea de date informatice, prin restricționarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcționării unui sistem informatic, în scopul de a obține un beneficiu material pentru sine sau pentru altul. Conform art. 48 din Legea nr. 161/2003 constituie infracțiune fapta de a introduce, modifica sau șterge fără drept date informatice ori de a restricționa, fără drept, accesul la aceste date dacă fapta are ca rezultat obținerea de dare necorespunzătoare adevărului, în scopul de a fi utilizate în vederea producerii unei consecințe juridice.

Aceste reglementări urmăresc protejarea securității juridice prin incriminarea tuturor acelor acțiuni care pot, prin modificarea unor date pe suport informatic, să atragă după sine consecințe juridice nedorite de sau persoanele care au conceput, realizat, implementat sau asupra cărora își manifestă efectele informația modificată.

Activitatea legată de comiterea unei fraude informatice este precedată de o faptă de fals informatic, inducerea în eroare a victimei realizându-se prin crearea falsei impresii, că negociază cu deținătorul bunului oferit, ori că tranzacția este garantată de serviciile specializate ale companiilor ce dețin mii de licitații.

Totodată, manoperele dolosive au în vedere introducerea de date informatice pentru crearea unor pagini Web false, asemănătoare cu cele ale unor companii de transport de bunuri.

Cu privire la cererile inculpaților V.M.R., L.M.A., S.M.R. N.F.D., N.R.C., prin care solicită schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracțiunile prevăzute de art. 48, art. 49 din Legea nr. 163/2003 în infracțiunea de înșelăciune prevăzută de art. 215 C. pen., se constată că acestea sunt neîntemeiate.

Infracțiunea de fraudă informatică prevăzută de art. 49 din Legea nr. 161/2003 se deosebește de infracțiunea de înșelăciune prevăzură de art. 215 C. pen.

Astfel, în ceea ce privește latura obiectivă a infracțiunii de înșelăciune, aceasta se realizează prin inducerea în eroare prezentându-se ca adevărată o faptă mincinoasă sau ca mincinoasă o faptă adevărată, sau prin folosirea de nume, calități mincinoase ori mijloace frauduloase.

Or, în cauză, elementele constitutive ale acestei infracțiuni s-ar fi realizat numai în situația în care inculpații se limitau la a posta pe site-urile de comerț on-line anunțuri, de vânzare a unor bunuri, pe care în realitate nu le dețineau, inducând în eroare cumpărătorii, fără însă a introduce, modifica sau șterge date informatice.

Revenind la cauză, din materialul probator administrat respectiv, plângerile părților vătămate care au depus și dovezi din corespondența cu inculpații, declarațiile inculpaților, ale martorilor, procesele-verbale întocmite cu ocazia perchezițiilor domiciliare, procesele-verbale de redare a interceptărilor și înregistrărilor convorbirilor telefonice purtate între inculpați, procesele-verbale întocmite cu ocazia perchezițiile informatice efectuate în sistemele informatice ridicate de la inculpații V.M.R., L.A.M. M.A., S.R.M., N, copiile formularelor WU, de trimitere a sumelor de bani de către părțile vătămate, concluziile rapoartelor de constatare tehnico-științifice grafică efectuate în faza de urmărire penală, comunicarea reprezentanților E care au informat autoritățile judiciare române cu privire la faptul că inculpații au folosit în mod fraudulos conturile unor utilizatori legitimi pentru a posta anunțurile fictive de vânzare de bunuri, se reține că la începutul anului 2006, inculpații V.R.M. și L.M.A. au inițiat un grup infracțional, având ca scop activitatea de licitații frauduloase. La acest grup au aderat și inculpații N.F.D. și N.R.C., vecini cu inculpatul V.R.M., precum și inculpata S.R.M., aceasta din urmă locuind pe aceeași scară cu inculpații susmenționați și fiind prietena lui V.R.M.

În cadrul grupului infracțional astfel constituit, inițial inculpații V.R.M. și L.M.A., acesta din urmă locuind în acea perioadă la domiciliul inculpatului V.R.M., postau anunțuri de vânzare a unor bunuri, pe care în realitate nu le dețineau, apelând la site-urile specializate în comerț electronic, respectiv E și ML.

Licitațiile se efectuau în nume propriu, în sensul că cei doi inculpați se indicau în corespondența cu părțile vătămate ca „vânzători" și evident „destinatari ai acestor sume de bani", reprezentând contravaloarea produselor licitate. Ulterior, au fost nominalizați ca și „vânzători" inculpații N.R.C., N.F.D., M.M., O.G.C., N.B. și S.M.R.

Sumele retrase de inculpați erau împărțite între membrii grupului în raport de contribuția fiecăruia în activitatea infracțională, folosindu-se ca depozitar conturi deschise la bănci pe numele inculpatei S.M.R.

Din procesele-verbale de redare a interceptării și înregistrării convorbirilor telefonice, declarațiile inculpatului M.M. și a învinuitului M.A., din constatarea faptului că pe numele inculpatei S.M.R. era deschis un cont, rulajul acestui cont fiind atașat la dosarul cauzei, rezultă că persoana care dispunea și împărțea sumele de bani obținute din licitațiile frauduloase, era inculpatul V.M.R.

În depoziția sa, martora S.C., mama inculpatei S.M.R., a relatat că în vara anului 2008, a observat, plătind impozitul, că pe numele fiicei sale figurează la rol un autoturism și că tot în această perioadă, a găsit intempestiv în șifonier o sumă importantă de bani, cu privire la care se părea că aparținea fraților V., pe care o înmânaseră inculpatei pentru a o păstra.

Martora nu și-a explicat aspecte esențiale în legătură cu proveniența acestei sume de bani, motivul păstrării ei de către inculpată cât și de ce autoturismul în discuție, deși era folosit de alte persoane, apărea totuși la rolul inculpatei.

De asemenea, martora D.M.M., prietenă cu inculpatul N.R.C. din luna aprilie 2008, în depoziția sa a confirmat faptul că acesta, împreună cu un alt tânăr purta corespondență în limba spaniolă cu diverse persoane, prin internet, oferindu-le spre vânzare telefoane mobile, corespondență tradusă chiar de martoră, care era cunoscătoare a limbii spaniole, dându-și seama că ofertele erau fictive.

Așadar, persoanele aflate în acest angrenaj, au desfășurat activități de strângerea datelor, crearea unor pagini web, facilitarea achiziționării de usere și parole pentru compromiterea unor conturi, corespondau cu victimele, sau le contactau direct pe acestea, ridicau efectiv banii transferați de părțile vătămate.

Totodată, din documentele bancare aflate la dosar, rezultă că inculpatul M.M. a întreprins activități de retragere a banilor timp de o lună și jumătate, mai exact în perioada 6 februarie - 25 martie 2006, primind pentru aceste servicii comisioane variabile între 80 și 150 RON.

Astfel, repetabilitatea operațiilor de retragere a banilor, numărul mare al deponenților, varietatea locurilor de expediție, cât și faptul că era de fiecare dată însoțit, constituiau suficiente indicii pentru inculpatul M.M. cu privire la caracterul ilicit al tranzacțiilor.

Mai mult decât atât, inculpatul a arătat în declarația din 14 martie 2007 că știa despre faptul că pentru același inculpat V.R.M. au mai retras bani și frații N., prin urmare nu era vorba despre operațiuni întâmplătoare care ar fi avut ca protagoniști un număr restrâns de persoane, astfel încât curtea nu-și însușește criticile inculpatului M.M.

Așa fiind, se constată că în mod corect instanțele au reținut că faptele inculpaților V.M.R., L.M.A. de a iniția și constitui un grup infracțional organizat pe care l-au coordonat și la care au aderat și inculpații N.F.D. și N.R.C. și inculpata S.M.R., cu scopul de a înșela pe Internet 67 de persoane, pe care le-au prejudiciat cu suma de 51.388,3 dolari și 11.183 coroane suedeze și care pentru menținerea în eroare a acestora în perioada 2006 - 2008 au introdus date nereale în sisteme informatice, respectiv au trimis mesaje părților vătămate, în numele companiei E., prin care se confirma siguranța tranzacției și calitatea de garant al acestei companii, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 48, 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 7 din Legea nr. 39/2003.

Totodată, se constată că inculpatul V.M.R. a fost trimis în judecată pentru infracțiunile prevăzute de art. 48 și art. 49 din Legea nr. 161/2003 și pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, fiind condamnat de instanța de fond pentru faptele reținute în sarcina sa, astfel cum au fost descrise în actul de sesizare.

De asemenea, faptele inculpatei S.M.R. de a adera la grupul infracțional menționat mai sus și de a retrage sume de bani provenind din licitații frauduloase, având cunoștință de proveniența ilicită a acestor sume, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și art. 26 C. pen., raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. din Legea nr. 39/2003.

Faptele inculpaților N.R.C. și N.F.D. de a adera la grupul infracțional și de a retrage sume de bani provenind din licitații frauduloase, având cunoștință de proveniența ilicită a acestor sume, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de aderare la un grup infracțional organizat prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, și de fraudă informatică prevăzute de art. 48 și art. 49 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.,

Fapta inculpaților M.M. și N.B. de a retrage sume de bani provenind din licitații frauduloase, cunoscând că expeditorii sumelor de bani au fost fraudați pe Internet, întrunește elementele constitutive ale complicității la infracțiunea de fraude informatice prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 49 din Legea nr. 161/2003, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Așadar, din materialul probator administrat în cauză rezultă cu certitudine vinovăția inculpaților V.M.R., L.M.A., N.R.C. și N.F.D., S.M.R., M.M. și N.B., existența acestor fapte în materialitatea lor și împrejurarea că aceștia au participat la săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost trimiși în judecată, astfel că cererile acestora privind achitarea lor în sensul solicitat sunt neîntemeiate, urmând să fie respinse.

Cu privire la solicitarea inculpatului M.M. de a fi achitat în temeiul art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 lit. b1) C. proc. pen., cu referire la art. 181 C. pen., se constată că aceasta nu poate fi primită.

Astfel, potrivit art. 17 C. pen. „infracțiunea este fapta care prezintă pericol social, săvârșită cu vinovăție și prevăzută de legea penală. Infracțiunea este singurul temei al răspunderii penale".

Conform art. 181 alin. (1) C. pen., nu constituie infracțiune fapta prevăzută de legea penală, dacă prin atingerea minimă adusă uneia din valorile apărate de lege și prin conținutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanță, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracțiuni.

Alineatul 2 al aceluiași articol prevede că la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ține seama de modul și mijloacele de săvârșire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce.

Revenind la cauză, se constată că fapta săvârșită de inculpatul M.M. de a retrage sume de bani provenind din licitații frauduloase, cunoscând că expeditorii sumelor de bani au fost fraudați pe Internet, nu poate fi considerată a nu avea gradul de pericol social al unei infracțiuni, având în vedere gravitatea deosebită a acesteia și valoarea mare a prejudiciului cauzat părților vătămate prin activitatea infracțională desfășurată împreună cu ceilalți inculpați.

Referitor la solicitarea inculpaților V.R.M., L.M.A., N.R.C. și N.F.D., S.M.R., N.B. și M.M. prin care au solicitat reducerea pedepselor aplicate, se constată că aceste sunt neîntemeiate.

La individualizarea pedepselor aplicate, instanța de fond a ținut seama de toate criteriile de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen., respectiv de gradul sporit de pericol social al faptelor comise, a contribuției decisive a inculpaților V.R.M., L.A.M. M.A., N.R.C. și N.F.D. în realizarea activității infracționale a grupului, a atitudinii nesincere sau parțial sincere avută în cursul procesului penal, și a comportamentului în fața instanței manifestat de aceștia, din care reiese că nu au realizat gravitatea faptelor comise și consecințele acestora.

De asemenea, se constată că în mod justificat au apreciat instanțele că scopul preventiv și educativ al pedepselor, astfel cum este prevăzut de art. 52 C. pen. nu poate fi realizat decât prin executarea acestora de către inculpații V.R.M., L.M.A., N.R.C. și N.F.D. în regim privativ de libertate.

La individualizarea pedepselor aplicate inculpaților C.R.M., M.M. și N.B., au fost avute în vedere contribuția lor mai redusă în cadrul grupului, atitudinea sinceră a inculpaților M.M. și N.B., precum și faptul că se află la primul conflict cu legea penală, au avut un comportament corect în fața instanței, prezentându-se la toate termenele de judecată, apreciindu-se în nod corect că scopul pedepsei care este consacrat în dispozițiile art. 52 C. pen. poate fi realizat și în cadrul unor modalități de executare mai puțin severe, cum este cea prevăzută de art. 861 C. pen., fiind stabilită însă, o durată mai mare în care inculpații să se afle sub imperiul obligațiilor și atenției Serviciului de probațiune.

Referitor la critica inculpaților V.R.M., L.M.A., N.R.C. și N.F.D., S.M.R., în sensul că în mod greșit instanța de fond și instanța de apel nu le-au aplicat dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., se constată că aceasta este neîntemeiată.

Legea nr. 202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluționării proceselor a adus o nouă instituție în dreptul procesual român și anume, judecata în cazul recunoașterii vinovăției.

Prin reformarea codurilor de procedură, s-a urmărit, ca obiectiv esențial, crearea în materia procedurilor judiciare a unui cadru legislativ modern, care să răspundă pe deplin imperativelor funcționării unei justiții moderne, adaptate așteptărilor sociale, precum și necesității creșterii calității acestui serviciu public.

Judecata în cazul recunoașterii vinovăției este reglementată de art. 3201 C. proc. pen. Astfel, potrivit acestui text de lege, până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara, personal sau prin înscris autentic, că recunoaște săvârșirea faptelor reținute în actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

Așadar, judecata poate avea loc numai în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, doar atunci când inculpatul declară că recunoaște în totalitate faptele reținute în actul de sesizare a instanței și nu solicită administrarea de probe, cu excepția înscrisurilor în circumstanțiere pe care le poate administra la acest termen de judecată.

Din actele dosarului rezultă că fiind audiați inculpații de către instanța de fond inculpații S.M.R., L.M. și M.M. au învederat că înțeleg să se prevaleze de dreptul la tăcere, iar inculpații N.F.D., N.R.C. și V.M.R. au recunoscut doar parțial acuzațiile, excluzând-o de fapt pe cea mai importantă, ce se referă la constituirea ori aderarea la grupul infracțional organizat.

În situația în care inculpatul recunoaște doar parțial faptele reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, atunci această instituție nu este aplicabilă, instanța fiind obligată să judece cauza potrivit regulilor procedurii de drept comun.

Cum unii dintre inculpați s-au prevalat de dreptul la tăcere iar alții au recunoscut doar parțial faptele, se constată că în mod corect au apreciat atât instanța de fond cât și instanța de apel că în cauză nu pot fi aplicate în favoarea acestora dispozițiile art. 3201 C. proc. pen.

Referitor la susținerea inculpaților L.M. ș N.F.D., N.R.C. și V.M.R. în sensul că la termenul de judecată din 12 septembrie 2009 instanța de apel încălcat dreptul la apărare al unora dintre inculpați, întrucât aceștia nu au fost asistați de apărători, nefiind respectate dispozițiile art. 171 alin. (3) C. proc. pen. se constată că aceste sunt lipsite de suport real.

Verificând actele dosarului se reține că instanța de apel nu a acordat niciun termen la data invocată în motivele de recurs formulate în scris de inculpați, asistența juridică fiind asigurată fie de apărători aleși, fost de apărători desemnați din oficiu. De asemenea se constată neîntemeiată și critica formulată de inculpați în sensul că judecata cauzei la fond și la apel a avut loc fără ca procedura de citare să fie legal îndeplinită cu părțile civile și cu părțile vătămate, datorită utilizării procedurii de citare prin e-mail în lipsa unei semnături electronice așa cum este prevăzut de art. 5 din Legea nr. 422/2001 privind semnătura electronică.

Potrivit dispozițiilor art. 174 alin. (3) C. proc. pen. în care reglementează instituția reprezentării, „în cazul în care un număr mare de persoane care nu au interese contrarii s-au constituit parte civilă, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părțile civile nu și-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfășurare a procesului penal, procurorul sau instanța de judecată poate desemna, prin rezoluție, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele. Încheierea sau rezoluția va fi comunicată părților civile, care trebuie să încunoștințeze procurorul sau instanța de refuzul lor de a fi reprezentați prin avocatul desemnat din oficiu".

În alineatul 4 al aceluiași text de lege se prevede că, „în cazul în care prin fapta penală s-au adus vătămări unui număr mare de părți vătămate, constituite sau nu părți civile, care nu au interese contrarii, acestea pot desemna o persoană care să le reprezinte interesele în cadrul procesului penal. În cazul în care părțile vătămate nu și-au desemnat un reprezentant comun, pentru buna desfășurare a procesului penal, procurorul sau instanța de judecată poate desemna, prin rezoluție, respectiv prin încheiere motivată, un avocat din oficiu pentru a le reprezenta interesele".

Revenind la cauză, se reține că instanța de apel, apreciind că părțile civile și părțile vătămate nu au interese contrari, în mod corect au procedat la desemnarea acestora, un apărător desemnat din oficiu pentru susținerea intereselor acestora.

În acest context, conform dispozițiilor art. 174 alin. (6) C. proc. pen., toate actele de procedură comunicate reprezentantului ori de care acesta a luat cunoștință sunt prezumate a fi cunoscute de persoanele reprezentate.

Pe de altă parte, dispozițiile art. 175 alin. (1) teza finală C. proc. pen., nu interzic citarea în modalitatea electronică prin e-mail ci, dimpotrivă, legiuitorul agreează în acest text de lege ca citația să poată fi făcută prin notă telefonică sau telegrafică, așadar și prin alte mijloace decât înscrisurile.

În sprijinul acestei interpretări, sunt dispozițiile art. 94 alin. (2) din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești care, precizează că expedierea corespondenței se va realiza prin poștă, agent procedural sau curier, prin fax ori e-mail, ori prin orice alt mijloc de comunicare ce poate fi identificat și care să asigure caracterul oficial al acesteia.

În cauză, citarea a fost efectuată pe site-ul oficial al instanței iar, părțile vătămate au confirmat prin e-mail primirea corespondenței, curtea apreciind că nu se pune problema nelegalității procedurii de citare, așa cum au susținut inculpații.

În situația în care s-ar fi procedat la citarea clasică prin înscrisuri, cu restituirea dovezii de primire, dat fiind numărul mare de părți civile și părți vătămate care domiciliază în țări situate pe diferite continente, ar fi fost imposibilă îndeplinirea procedurii cu toate acestea, iar pentru respectarea dreptului părților la judecarea cauzei într-un termen rezonabil, conform prevederilor art. 6 alin. (1) din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, se constată că modalitatea de citare dispusă de instanță a acestor părți a fost legală.

Pe de altă parte, încălcarea dispozițiilor legale referitoare la citarea și comunicarea actelor de procedură atrag nulitatea relativă numai atunci când s-a adus o vătămare ce nu poate fi înlăturată decât prin anularea acelui act și se poate invoca, potrivit art. 197 alin. (4) C. proc. pen., doar în cursul efectuării actului când partea este prezentă sau la primul termen de judecată cu procedura completă, când partea a lipsit la efectuarea actului.

Așadar, legiuitorul a înțeles, în cazul nulităților relative, ca numai partea care a suferit vătămarea prin actul anulabil să poată invoca aceste neregularități, dacă se consideră vătămată în vreun drept al său și doar în condițiile stipulate de lege, astfel că în cauză, câtă vreme nu au dovedit o vătămare, inculpații nu pot invoca lipsa procedurii de citare cu părțile vătămate.

Cu privire la plângerea formulată de petenta V.A.M. împotriva Ordonanței nr 4/D/P/ 2007 din 1 aprilie 2007 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism privind instituire a măsurii sechestrului asigurător asupra autoturismului marca B de culoare gri, cu numărul de înmatriculare ........ se constată că aceasta este nefondată.

Din verificarea actelor dosarului se constată că prin Ordonanța nr 4/D/P/2007 din 1 aprilie 2007 s-a dispus instituirea sechestrului asiguratoriu asupra autoturismului marca B de culoare gri, cu numărul de înmatriculare ............, utilizat de inculpatul V.R.M.

În motivarea plângerii, petenta a arătat că autoturismul este proprietatea sa personală și nu i-a aparținut niciodată inculpatului V.R.M. și deși în cuprinsul procesului-verbal se menționează faptul că i-a fost prezentată ordonanța de luare a măsurii asigurătorii, aceasta nu i-a fost adusă la cunoștință decât ca și existență a ei, nu ca și conținut; cu privire la semnarea procesului-verbal, i s-a spus că este pentru primirea lui și nu pentru a-mi da consimțământul cu privire la aplicarea sechestrului asigurător.

Din interpretarea dispozițiile art. 163 alin. (1) și art. 164 alin. (1), (2) C. proc. pen. rezultă că măsurile asigurătorii se iau în cursul procesului penal de procuror, prin ordonanță, sau de instanța de judecată, prin încheiere, iar potrivit art. 168 alin. (1) C. proc. pen. în contra măsurii asigurătorii luate și a modului de aducere la îndeplinire a acestuia, învinuitul sau inculpatul, partea responsabilă civilmente, precum și orice altă persoană interesată se pot plânge procurorului sau instanței de judecată, în orice faza a procesului penal.

Or, verificând procesul-verbal se constată că la întocmirea acestuia au fost respectate cerințele prevăzute de art. 163 - 168 C. proc. pen.

Astfel, măsura asigurătorie s-a luat în prezența a doi martori asistenți, precum și a petentei V.A.M.

De asemenea, petentei i-a fost înmânat un exemplar al procesului-verbal, iar aceasta nu a făcut niciun fel de obiecție și nici contestație la măsura dispusă.

Totodată, se constată că prin Sentința penală nr. 1/MF din 10 februarie 2011 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 3300/109/209 a dispus menținerea sechestrului asigurător instituit asupra autoturismului în cauză, iar petenta nu a înțeles să exercite calea de atac a apelului, privind această măsură.

Pe cale de consecință, se constată că măsura a fost luată în prezența petentei, că deși a fost menținută de instanța de fond, aceasta nu a fost contestată, iar motivarea petentei în sensul că nu i s-a cerut consimțământul cu privire la aplicarea sechestrului este lipsită de suport legal și probator, întrucât legiuitorul nu a instituit o astfel de condiție sau obligație pentru organele judiciare care instituie și aplică o astfel de măsură, iar pe de altă parte, petenta a primit un exemplar al procesului-verbal.

Măsurile asigurătorii sunt măsuri de constrângere reală și constau în indisponibilizarea, până la soluționarea definitivă a cauzei, a bunurilor și a veniturilor aparținând inculpatului, în vederea confiscării speciale, a asigurării reparării pagubei, precum și pentru garantarea executării pedepsei pecuniare.

Indisponibilizarea bunului supus măsurii sechestrului presupune că, odată luată măsura asigurătorie, inculpatul nu mai poate înstrăina sau greva bunurile sau veniturile supuse acesteia, astfel ca partea civilă să își poată realiza creanța născută din hotărârea de condamnare la despăgubiri sau organul specializat să poată executa, în cazul pedepsei pecuniare, sancțiunea respectivă ori măsura confiscării, aplicate prin hotărârea de condamnare.

Prin Ordonanța nr. 4/D/P din 01 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism s-a dispus instituirea sechestrului asigurător asupra autoturismului marca B de culoare gri, cu număr de înmatriculare ............., această măsură fiind justificată pentru garantării reparării pagubei produse de inculpatul V.R.M. împreună cu ceilalți coinculpați celor 67 persoane, prejudiciul însumând de 51.388,3 dolari și 11.183 coroane suedeze.

Așadar, plângerea formulată de numita V.A.M. este neîntemeiată și urmează să fie respinsă.

Față de aceste considerente, Înalta Curte constată că recursurile declarate de inculpații V.M.R., L.M.A., N.F.D., N.R.C., S.M.R., M.M. și N.B. împotriva Deciziei penale nr. 98/A-MF din 14 octombrie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie sunt nefondate și le va respinge ca atare.

Va respinge plângerea formulată de persoana interesată V.A.M. împotriva măsurii sechestrului asigurător instituit prin Ordonanța nr. 4D/P/2007 din 01 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Biroul Teritorial Argeș referitor la autoturismul marca B, cu nr. înmatriculare ............., culoare gri.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., va obliga recurenții inculpați V.M.R., L.M.A., N.F.D., N.R.C., S.M.R. la plata sumei de 1.295 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției, iar suma de câte 195 RON reprezentând onorariul cuvenit pentru fiecare apărător desemnat din oficiu care a asigurat asistența părților vătămate și părților civile se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Va obliga recurenții inculpați M.M. și N.B. la plata sumei de câte 1.595 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 RON reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției, iar suma de câte 195 RON reprezentând onorariul cuvenit pentru fiecare apărător desemnat din oficiu care a asigurat asistența părților vătămate și părților civile se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații V.M.R., L.M.A., N.F.D., N.R.C., S.M.R., M.M. și N.B. împotriva Deciziei penale nr. 98/A-MF din 14 octombrie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Respinge plângerea formulată de persoana interesată V.A.M. împotriva măsurii sechestrului asigurător instituit prin Ordonanța nr. 4D/P/2007 din 01 aprilie 2009 a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, Biroul Teritorial Argeș referitor la autoturismul marca B, cu nr. înmatriculare ............., culoare gri.

Obligă recurenții inculpați V.M.R., L.M.A., N.F.D., N.R.C., S.M.R. la plata sumei de 1.295 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 RON, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției, iar suma de câte 195 RON reprezentând onorariul cuvenit pentru fiecare apărător desemnat din oficiu care a asigurat asistența părților vătămate și părților civile se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Obligă recurenții inculpați M.M. și N.B. la plata sumei de câte 1.595 RON cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 400 RON reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiției, iar suma de câte 195 RON reprezentând onorariul cuvenit pentru fiecare apărător desemnat din oficiu care a asigurat asistența părților vătămate și părților civile se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 30 mai 2012.

Procesat de GGC - LM