Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 1581/2012 AI generated

Decizia nr. 1581/2012 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Case Number Decizia nr. 1581/2012
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date

Legislator summary

AI generated

Deliberând asupra recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești și de recurenta H.C.M. împotriva Deciziei penale nr. III/R din 16 noiembrie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, constată următoarele:

Legislator headnote

AI generated

art. 41 alin. (2) C. pen, art. 26 C. pen, art. 9 alin. (3) din Legea nr. 39/2003, art. 3201 C. proc. pen, art. 74 C. pen, art. 76 C. pen; Decizia nr. 1581/2012 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală: Prin Sentința penală nr. 35 din 27 ianuarie 2011 a Tribunalului Argeș s-au respins cererile inculpaților V.F., C.M., V.Gh.G., C.D.A., M.M. (fost G.), C.O. și C.D., de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2)C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Keywords

AI generated
art. 41 alin. (2) C. pen art. 26 C. pen art. 9 alin. (3) din Legea nr. 39/2003 art. 3201 C. proc. pen art. 74 C. pen art. 76 C. pen

Cited Legislation

AI generated
art. 41 alin. (2) C. pen
cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art.
art. 26 C. pen
de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen.
art. 9 alin. (3) din Legea nr. 39/2003
și de aplicarea art. 9 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.
art. 3201 C. proc. pen
S-au respins cererile inculpaților A.D.L., B.G.E., C.Gh.F. și C.A. de aplicare a disp. art. 3201 C. proc. pen.
art. 74 C. pen
de aplicarea art. 74 C. pen.
art. 76 C. pen
S-au respins cererile inculpaților C.N.F., I.N. și C.A. de aplicarea art. 74 C. pen. și inculpaților G.N., P.C.A.M. și C.Gh.F. de aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.
art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003
pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;
art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004
cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Deliberând asupra recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești și de recurenta H.C.M. împotriva Deciziei penale nr. III/R din 16 noiembrie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 35 din 27 ianuarie 2011 a Tribunalului Argeș s-au respins cererile inculpaților V.F., C.M., V.Gh.G., C.D.A., M.M. (fost G.), C.O. și C.D., de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1) și (2)C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-au respins cererile inculpaților A.D.L., P.C.A.M., B.G.M. și B.I. de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

S-au respins cererile inculpatului C.O. de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de aplicarea art. 9 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

S-au respins cererile inculpaților A.D.L., B.G.E., C.Gh.F. și C.A. de aplicare a disp. art. 3201 C. proc. pen.

S-au respins cererile inculpaților C.N.F., I.N. și C.A. de aplicarea art. 74 C. pen. și inculpaților G.N., P.C.A.M. și C.Gh.F. de aplicarea art. 74 și art. 76 C. pen.

1. A fost condamnat inculpatul V.F., fără antecedente penale, la:

- 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 15 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza disp. art. 33, 34 și 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare în cond. art. 57 C. pen. și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la zi.

2. A fost condamnată inculpata C.M., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pentru săvârșirea infr. prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare în cond. art. 57 C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatei perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 până la 22 octombrie 2010.

A fost condamnat inculpatul V.GH.G., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare în cond. art. 57 C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul C.N.F., fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 2 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare în cond. art. 57 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 până la 08 octombrie 2010.

A fost condamnată inculpata C.D.A., fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare în cond. art. 57 C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatei perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la 22 octombrie 2010.

A fost condamnat inculpatul G.N.A., fără antecedente penale la:

- 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 15 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 42 alin. (1) și 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) și 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. .

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 29 mai 2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul A.D.L., fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 8 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 42 alin. (1) și 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. .

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 29 mai 2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul M.M. (fost G.), fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b C. pen. pentru săvârșirea infr. prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul B.G.E., fără antecedente penale la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. .

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 26 mai 2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul C.Gh.F., fără antecedente penale, la:

- 7 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 15 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 2 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 15 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. .

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 23 noiembrie 2010 la zi.

A fost condamnat inculpatul C.A., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

S-a constatat, că prin încheierea din 21 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în dosar nr. 1921/109/2009, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, dar măsura preventivă nu a fost executată.

A fost condamnată inculpata C.D., fără antecedente penale, la:

- 6 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

A fost condamnată inculpata B.G.M., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infr. prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) a II-a, b) și c) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul B.I., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplic, art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

A fost condamnat inculpatul I.N., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen. .

S-a constatat, că prin încheierea din 21 iulie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș în dosar nr. 1921/109/2009, s-a dispus arestarea preventivă a inculpatului, dar măsura preventivă nu a fost executată.

A fost condamnat inculpatul C.O., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului.

În baza disp. art. 357 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului perioada executată începând cu data de 23 iulie 2009 la zi.

A fost condamnat inculpatul S.E.R., cu antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infr. prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

A fost condamnat inculpatul C.A., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) C. pen.

A fost condamnată inculpata P.C.A.M., fără antecedente penale, la:

- 5 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen. pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 10 ani închisoare și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen., pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 42 alin. (1) și 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

În baza art. 33, 34, 35 C. pen., s-a contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatei pedeapsa cea mai grea de 10 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen. și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatei drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a, b) și c) C. pen.

A fost condamnat inculpatul I.P., cu antecedente penale, la:

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 8 din Legea 39/2003, în cond. art. 37 lit. a) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. a) C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. a) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen, în cond. art. 37 lit. a) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 33 și 34 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare, în cond. art. 57 C. pen.

În baza disp. art. 61 C. pen., s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul de 401 zile, neexecutat din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 806 din 07 martie 2005, pronunțată de Judecătoria Giurgiu și contopește acest rest cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință; dispune ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 5 ani închisoare în cond. art. 57 C. pen.

În baza disp. art. 71 C. pen., s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

S-a aplicat inculpaților pedeapsa accesorie prev. de art. 273 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 297/2004, constând în interzicerea activităților și serviciilor ce cad sub incidența acestei legi.

În baza disp. art. 11 pct. 2 lit. b) raportat la art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., s-a încetat procesul penal privind pe inculpatul R.I., cu antecedente penale, pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.; art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen.; art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen.; art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen.; art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen.; art. 293 C. pen în cond. art. 37 lit. b) C. pen, prin decesul inculpatului la data de 20 octombrie 2009, trecut în registrul stării civile de la Primăria comunei Călugăreni județul Giurgiu la nr. 81 din 21 octombrie 2009.

S-a constatat că potrivit Adresei nr. 3654 din 18 iunie 2010, emisă de Primăria comunei Călugăreni județul Giurgiu nu se cunosc moștenitorii inculpatului.

Cheltuielile judiciare au rămas în sarcina statului, iar onorariul avocat din oficiu, în sumă de 400 lei, s-a dispus a se suporta din fondurile Ministerului Justiției.

A fost condamnat inculpatul I.M., cu antecedente penale, la:

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 8 din Legea nr. 39/2003;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 291 C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 293 C. pen.

În baza disp. art. 33 și 34 C. pen., s-au contopit pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza disp. art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei.

În baza disp. art. 862 C. pen., s-a fixat termen de încercare de 5 ani.

S-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună măsurilor de supraveghere prev. de art. 863 alin. (1) C. pen., iar cu privire la cea prev.la lit. a) să se prezinte la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Giurgiu, conform programului ce va fi stabilit de acest serviciu.

S-a atras atenția inculpatului asupra disp. art. 864 C. pen.

În baza disp. art. 170 și art. 348 C. proc. pen., s-a dispus anularea actelor false.

În baza disp. art. 163 C. proc. pen., s-au menținut măsurile asigurătorii luate în cursul urmăririi penale cu privire la bunurile inculpaților V.F. și V.Gh.G.

În baza disp. art. 118 alin. (1) lit. e) C. pen., s-a dispus confiscarea următoarelor sume de bani:

- 21.042,93 RON de la inculpatul V.F.;

- 7.170,33 RON de la inculpata C.M.;

- 5.974,41 RON de la inculpata C.D.A.;

- 9.118,36 RON de la inculpatul V.Gh.G.;

- 21.042,93 RON de la inculpatul C.Gh.F.;

- 2.051,31 RON de la inculpatul I.N.;

- 744,48 RON de la inculpatul C.A.;

- 1.616,03 RON de la inculpatul C.N.F.;

- 12.882,25 RON de la inculpatul A.D.L.;

- 21.042,93 RON de la inculpatul G.N.;

- 1.189,93 RON de la inculpatul M.M. (fost G.);

- 1.189,93 RON de la inculpatul B.G.;

- 12.182,25 RON de la inculpatul B.I.;

- 12.182,25 RON de la inculpata B.G.M.;

- 12.182,25 RON de la inculpata P.C.A.M.;

- 348,41 RON de la inculpatul C.A..

În baza disp. art. 14 și art. 346 C. proc. pen., art. 998, art. 1000 și art. 1003 C. civ., au fost obligați inculpații, în solidar, în limita sumelor de: 1.765.742,24 RON inculpat V.F.; 689.825,30 RON inculpata C.M.; 291.044,89 RON inculpat V.Gh.G.; 23.676,87 RON inculpat C.N.F.; 1.765.742,24 RON inculpat C.D.A.; 1.765.742,24 RON inculpat G.N.A.; 1.765.742,24 RON inculpat A.D.L.; 1.025.823,18 RON inculpat M.M. (fost G.); 285.624,36 RON inculpat B.G.E.; 1.765.742,24 RON inculpat C.Gh.F.; 18.048,88 RON inculpat C.A.; 1.126.749,82 RON inculpata C.D.; 1.765.742,24 RON inculpata B.G.M.; 1.765.742,24 RON inculpat B.I.; 72.004,82 RON inculpat I.N.; 386.569 RON inculpat C.O.; 4.039 RON inculpat S.E.R.; 2.236,88 RON inculpat C.A.; 1.765.742,24 RON inculpată P.C.A.M.; 49.617,37 RON inculpat I.P. și cu partea responsabilă civilmente SC D.C. SA București la plata despăgubirilor civile, după cum urmează:

- 36.279,90 RON către partea civilă T.I.

- 1.865,81 RON către partea civilă T.N.

- 2.590,28 RON către partea civilă T.M.

- 2.673.15 RON către partea civilă S.N.

- 2.673.15 RON către partea civilă S.S.

- 1.895,81 RON către partea civilă T.R.

- 3.077,03 RON către partea civilă G.S.

- 2.968,07 RON către partea civilă S.N.

- 2.293,62 RON către partea civilă G.V.

- 320,74 RON către partea civilă R.G.

- 677,70 RON către partea civilă P.M.

- 678,01 RON către partea civilă M.P.

- 1.966,97 RON către partea civilă D.E.

- 2.731,06 RON către partea civilă D.M.A.

- 2.731,06 RON către partea civilă D.V.E.

- 490,00 RON către partea civilă D.C.

- 2.618,40 RON către partea civilă G.F.

- 2.568,40 RON către partea civilă T.N.

- 2.417,76 RON către partea civilă D.P.

- 2.918.40 RON către partea civilă F.S.

- 2.417,76 RON către partea civilă S.A.

- 2.717,76 RON către partea civilă G.G.

- 2.467,76 RON către partea civilă M.I.

- 3.131,06 RON către partea civilă I.M.C.

- 2.417,76 RON către partea civilă B.C.

- 2.418,40 RON către partea civilă P.P.V.

- 2.918,40 RON către partea civilă B.I.

- 2.618,40 RON către partea civilă M.I.A.

- 3.131,06 RON către partea civilă T.P.

- 2.534,75 RON către partea civilă L.O.

- 1.904,00 RON către partea civilă N.T.C.

- 2.554,50 RON către partea civilă P.M.

- 2.595,37 RON către partea civilă B.G.

- 2.045,94 RON către partea civilă S.B.

- 2.883,20 RON către partea civilă P.I.

- 780,19 RON, către partea civilă C.M.

- 1.783,50 RON către partea civilă G.I.

- 2.407,47 RON către partea civilă S.M.

- 1.983,50 RON către partea civilă D.O.

- 1.983,50 RON către partea civilă Gh.T.

- 48,70 RON către partea civilă C.N.

- 136,43 RON către partea civilă C.M.

- 854,63 RON către partea civilă C.I.

- 2.631,06 RON către partea civilă G.I.

- 2.442,21 RON către partea civilă R.R.

- 661,45 RON către partea civilă F.Z.

- 3.183,20 RON către partea civilă D.Gh.

- 2.230,00 RON către partea civilă C.N.

- 780,19 RON către partea civilă C.M.

- 1.015,18 RON către partea civilă D.F.,

- 511.015,18 RON către partea civilă D.F.

- 1.015,18 RON către partea civilă D.S.

- 958,60 RON către partea civilă N.A.

- 540,09 RON către partea civilă V.V.

- 868,25 RON către partea civilă I.Ș.

- 540,09 RON către partea civilă V.I.

- 459,45 RON către partea civilă P.I.

- 459,45 RON către partea civilă P.A.

- 4.886,60 RON către partea civilă M.M.

- 1.967,85 RON către partea civilă S.V.

- 1.967,77 RON către partea civilă S.I.

- 3.513,80 RON către partea civilă M.D.I.

- 2.499,52 RON către partea civilă S.M.

- 2.499,52 RON către partea civilă S.M.

- 2.528,48 RON către partea civilă P.F.

- 2.908,33 RON către partea civilă C.T.E.

- 2.886,00 RON către partea civilă R.V.

- 177.12 RON către partea civilă T.I.I.

- 266.405 RON către partea civilă D.Gh.

- 3.782.79 RON către partea civilă B.Ș.

- 167.90 RON către partea civilă S.C.

- 3.782.69 RON către partea civilă D.O.

- 3.782.69 RON către partea civilă T.M.

- 3.782.61 RON către partea civilă l.M.

- 3.782.61 RON către partea civilă D.I.

- 3.520.62 RON către partea civilă O.G.

- 3.520.62 RON către partea civilă P.M.

- 3.520.62 RON către partea civilă C.F.

- 3.520.62 RON către partea civilă C.M.

- 3.448.83 RON către partea civilă P.E.

- 3.448.83 RON către partea civilă D.E.

- 3.601.38 RON către partea civilă C.I.

- 3.448.93 RON către partea civilă P.D.

- 3.448.93 RON către partea civilă P.S.

- 3.448.93 RON către partea civilă V.M.

- 3.210.24 RON către partea civilă P.F.

- 3.210.24 RON către partea civilă S.D.

- 3.210.24 RON către partea civilă C.N.

- 3.155.52 RON către partea civilă A.G.

- 3.155.52 RON către partea civilă P.I.

- 3.389.25 RON către partea civilă B.M.

- 3.081.00 RON către partea civilă P.V.

- 3.434.94 RON către partea civilă T.D.C.

- 7.019.71 RON către partea civilă I.A..

- 434.509,26 RON către partea civilă V.V.

- 3.876.71 RON către partea civilă T.V.

- 3.615.57 RON către partea civilă T.Vi.

- 3.615.57 RON către partea civilă B.O.

- 3.615.57 RON către partea civilă C.M.

- 3.615.57 RON către partea civilă A.V.

- 3.615.57 RON către partea civilă H.M.

- 3.615.57 RON către partea civilă P.V.

- 3.615.57 RON către partea civilă C.E.

- 3.356.16 RON către partea civilă D.V.

- 3.356.16 RON către partea civilă D.A.

- 3.356.16 RON către partea civilă C.V.

- 3.356.16 RON către partea civilă M.S.

- 3.356.16 RON către partea civilă R.V.

- 3.356.16 RON către partea civilă P.I.

- 4.122.22 RON către partea civilă B.N. .

- 838.64 RON către partea civilă D.I.

- 4.122.23 RON către partea civilă B.M.

- 4.464.81 RON către partea civilă M.Gh.

- 4.176.96 RON către partea civilă V.Gh.

- 4.176.96 RON către partea civilă H.M.

- 4.176.96 RON către partea civilă T.C.C.

- 4.176.96 RON către partea civilă V.E.

- 4.176.96 RON către partea civilă S.S.

- 4.464.81 RON către partea civilă D.G.

- 4.464.81 RON către partea civilă L.G.

- 4.464.81 RON către partea civilă N.R.

- 4.176.96 RON către partea civilă H.C.

- 4.176.96 RON către partea civilă B.A.

- 4.176.96 RON către partea civilă L.T.

- 3.615.57 RON către partea civilă B.I.

- 3.477.87 RON către partea civilă M.Gh.

- 4.221.79 RON către partea civilă C.E.

- 4.946.46 RON către partea civilă C.C.

- 4.443.57 RON către partea civilă D.M.

- 4.343.57 RON către partea civilă D.C.

- 1.398.24 RON către partea civilă P.T.

- 3.987.24 RON către partea civilă C.Z.

- 2.899.80 RON către partea civilă A.M.

- 2.577.26 RON către partea civilă A.I.

- 2.961.57 RON către partea civilă A.E.

- 4.578.24 RON către partea civilă A.I.

- 3.130.75 RON către partea civilă A.N.

- 4.231.68 RON către partea civilă B.Gh.

- 2.668.40 RON către partea civilă T.M.

- 4.030.22 RON către partea civilă I.M.

- 2.091.10 RON către partea civilă M.V.

- 4.003.20 RON către partea civilă F.I.

- 3.447.07 RON către partea civilă M.D.

- 3.144.96 RON către partea civilă I.F.

- 3.375.82 RON către partea civilă P.F.

- 3.110.24 RON către partea civilă M.I.

- 3.429.12 RON către partea civilă P.I.

- 2.617.76 RON către partea civilă M.O.

- 3.119.24 RON către partea civilă M.E.

- 1.210.24 RON către partea civilă B.M.

- 3.206.02 RON către partea civilă N.I.

- 3.500.50 RON către partea civilă C.M.

- 3.500.50 RON către partea civilă C.P.

- 3.179.12 RON către partea civilă B.O.

- 3.255.82 RON către partea civilă M.L.

- 3.009.00 RON către partea civilă N.I.

- 3.676.96 RON către partea civilă O.M.

- 3.153.51 RON către partea civilă R.E.

- 4.303.20 RON către partea civilă C.T.F.

- 4.152.64 RON către partea civilă G.F.

- 3.553.92 RON către partea civilă B.P.

- 3.254.60 RON către partea civilă I.I.

- 3.004.80 RON către partea civilă F.V.

- 3.475.68 RON către partea civilă T.E.

- 3.001.44 RON către partea civilă A.C.

- 2.973.76 RON către partea civilă G.F.

- 3.607.44 RON către partea civilă C.Z.

- 3.744.51 RON către partea civilă S.R.T.

- 3.848.64 RON către partea civilă M.M.

- 3.054.60 RON către partea civilă R.Gh.

- 3.753.36 RON către partea civilă D.T.D.

- 3.257.44 RON către partea civilă B.S.

- 3.157.24 RON către partea civilă B.V.

- 3.703.36 RON către partea civilă G.V.

- 3.853.36 RON către partea civilă M.C.R.

- 4.000.95 RON către partea civilă B.E.

- 4.000.95 RON către partea civilă B.N.

- 3.720.96 RON către partea civilă S.A.I.

- 3.720.96 RON către partea civilă N.C.L.

- 3.718.14 RON către partea civilă B.N.N.

- 3.450.39 RON către partea civilă C.S.

- 3.158.75 RON către partea civilă C.P.

- 2.342.25 RON către partea civilă S.A.

- 2.142.25 RON către partea civilă C.V.

- 3.450.39 RON către partea civilă M.E.

- 2.850.39 RON către partea civilă P.V.

- 3.450.39 RON către partea civilă M.V.

- 2.787.28 RON către partea civilă S.E.

- 3.336.88 RON către partea civilă Z.M.

- 5.022.78 RON către partea civilă B.E.

- 18.513.39 RON către partea civilă C.Gh.

- 22.060.00 RON către partea civilă S.Gh.

- 3.068.58 RON către partea civilă G.T.N.

- 2.887.28 RON către partea civilă Z.V.

- 3.068.58 RON către partea civilă C.E.

- 3.068.58 RON către partea civilă C.T.E.

- 3.068.58 RON către partea civilă B.D.

- 2.887.28 RON către partea civilă Z.M.

- 2.849.00 RON către partea civilă R.E.

- 3.094.00 RON către partea civilă J.M.

- 3.757.28 RON către partea civilă R.A.

- 3.293.25 RON către partea civilă A.M.C.

- 3.720.96 RON către partea civilă M.E.

- 4.410.03 RON către partea civilă B.E..

- 3.156.25 RON către partea civilă I.V.

- 4.000.95 RON către partea civilă B.T.

- 3.720.96 RON către partea civilă P.M.

- 3.720.96 RON către partea civilă O.C.

- 3.720.96 RON către partea civilă C.N.

- 3.720.96 RON către partea civilă P.I.

- 3.720.96 RON către partea civilă S.A.

- 3.453.11 RON către partea civilă M.Gh.

- 3.720.96 RON către partea civilă P.V.

- 3.720.96 RON către partea civilă I.V.

- 4.000.95 RON către partea civilă R.N.

- 3.392.64 RON către partea civilă U.T.

- 3.912.78 RON către partea civilă D.V.

- 2.892.64 RON către partea civilă E.N.

- 3.392.64 RON către partea civilă U.M.

- 136.89 RON către partea civilă R.Ș.

- 869.93 RON către partea civilă D.D.

- 529.59 RON către partea civilă S.C.

- 250.94 RON către partea civilă D.V.

- 511.28 RON către partea civilă M.E.

- 223.64 RON către partea civilă B.E.

- 363.603,17 RON RON către partea civilă J.I.

- 798.61 RON către partea civilă N.E.

- 3.388.48 RON către partea civilă T.M.

- 3.845.92 RON către partea civilă R.C.

- 125,82 RON către partea civilă N.R.

- 3.520.62 RON către partea civilă C.M.

- 2.070.88 RON către partea civilă S.P.Gh. reprezentat de S.N.

- 3.782.79 RON către partea civilă T.E. reprezentată de T.F.

- 3.782.61 RON către partea civilă N.A. reprezentată de N.D. și N.N.

- 3.520.62 RON către partea civilă C.E. reprezentată de C.N.

- 3.520.62 RON către partea civilă C.I. reprezentată de C.N.

- 3.520.62 RON către partea civilă B.V. reprezentat de B.I.

- 3.520.62 RON către partea civilă I.Gh. reprezentat de Primăria comunei Daneți, județul Dolj - Administrația Financiară.

- 3.520.62 RON către partea civilă P.I.

- 3.448.93 RON către partea civilă M.M.

- 3.448.93 RON către partea civilă C.Ș. reprezentată de C.C.

- 3.448.93 RON către partea civilă M.N. reprezentat de M.N.

- 3.210.24 RON către partea civilă A.N. reprezentat de F.A.

- 3.210.24 RON către partea civilă B.T. reprezentat de B.I.

- 3.210.24 RON către partea civilă C.F. reprezentată de M.C.

- 3.389.25 RON către partea civilă B.M. reprezentat de B.A. căsătorită H.,

- 3.389.25 RON către partea civilă N.E. reprezentată de N.N.

- 3.615.57 RON către partea civilă N.S. reprezentat de M.C. și N.M.

- 3.615.57 RON către partea civilă T.I. reprezentat de T.M.

- 3.356.16 RON către partea civilă M.C. reprezentat de M.S.

- 3.356.16 RON către partea civilă C.C. reprezentată de P.V. și P.P.

- 3.720.96 RON către partea civilă A.E. reprezentat de A.I.

- 520.84 RON către partea civilă K.M. reprezentat de C.A.

- 520.84 RON către partea civilă K.H., reprezentat de C.A.

- 708.83 RON către partea civilă P.R. reprezentată de P.V.

- 557.94 RON către partea civilă P.E. reprezentată de C.L. , C.T. , C.P. și M.V.

- 3.782.69 RON către partea civilă S.E., reprezentat de S.F.

S-a luat act că celelalte părți vătămate nu s-au constituit părți civile.

S-a constatat că, SSIF R.B. SA - cu sediul în județul Suceava, SSIF S.G.I. SA Pitești, cu sediul în județul Argeș, și SSIF C.I. SA, cu sediul în București nu au calitatea de părți responsabile civilmente.

S-a luat act că s-au consemnat la CEC B - Sucursala Pitești, la dispoziția Tribunalului Argeș, următoarele sume:

- 348 RON de la inculpatul C.A.;

- 1.209,30 RON și respectiv 744,48 RON de la numitul C.M. pentru inculpatul C.A.,

- 4.071,05 RON și respectiv 2.051,31 RON de la inculpatul I.N.;

- 1.616,03 RON și respectiv 2.868,80 RON de la inculpatul C.N.F.

În baza disp. art. 191 alin. (2) și 3 C. proc. pen., a fost obligat fiecare inculpat în solidar cu partea responsabilă civilmente, la plata cheltuielilor judiciare către stat, după cum urmează:

- pe inculpații V.F., C.M., V.Gh.G., C.N.F., A.D.L., M.M. (fost G.), B.G.E., C.A., C.D., C.Gh.F., I.N., C.O., C.A., P.C.A.M., la câte 3.500 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care câte 100 RON fiecare onorariu avocat din oficiu, conform împuternicirii avocațiale nr. 3178 din 26 august 2009, care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției;

- pe inculpații I.P., S.E.R., I.M., B.G.M., B.I. la câte 3.500 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care câte 400 RON fiecare onorariu avocat din oficiu, conform împuternicirii avocațiale nr. 3178 din 26 august 2009 care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției;

- pe inculpatul G.N.A. la 3.400 RON cheltuieli judiciare către stat, din care 300 RON onorariu avocat din oficiu, conform împuternicirilor avocațiale nr. 1961 din 06 mai 2010 (100 RON) și nr. 1962 din 06 mai 2010 (200 RON) care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției;

- pe inculpata C.D.A. la 3.500 RON fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care 400 RON fiecare onorariu avocat din oficiu, conform împuternicirii avocațiale nr. 4843 din 29 noiembrie 2010 care va fi suportat din fondurile Ministerului Justiției;

În baza disp. art. 193 alin. (1) și (4) C. proc. pen., au fost obligați inculpații A.D., B.G., B.G., B.I., C.Gh.F., G.N., M.M. (fost G.), P.C.A.M., V.F. în solidar cu partea responsabilă civilmente la câte 400 RON fiecare cheltuieli judiciare către partea civilă C.I. și pe inculpații C.Gh.F., G.N., S.E. și V.F. la câte 316 RON fiecare cheltuieli judiciare către părțile civile C.L., C.P. și C.T.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că, prin rechizitoriul nr. 37D/P/2007 din 18 iunie 2009, Ministerul Public - Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești a dispus următoarele:

- Trimiterea în judecată în stare de arest preventiv a inculpaților: 1. V.F., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen;

2. C.M., pentru infr. prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. V.GH.G., pentru infr. prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

4. C.N.F., pentru infr. prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

5. C.D.A., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și 5 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

6. G.N.A., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) și 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) și 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

7. A.D.L., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) și 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

8. M.M. (fost G.), pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

9. B.G.E., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C.pen cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- Trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților: 1. C.Gh.F., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1)din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

2. C.A., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. C.D., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

4. B.G.M., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) și 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

5. B.I., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) și 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

6. I.N., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

7. C.O. pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- Punerea în mișcare a acțiunii penale și trimiterea în judecată în stare de libertate a inculpaților:

1. S.E.R., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. 2 C. pen., art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. 2 C.pen cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

2. C.A., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. P.C.A.M., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 42 alin. (1) și 2 din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

4. I.P., pentru infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, în cond. art. 37 lit. a) C. pen., art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. a) C. pen., art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. a) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. a) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. a) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

5. R.I., pentru infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen., art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen., art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen., art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în cond. art. 37 lit. b) C. pen., art. 293 C.pen în cond. art. 37 lit. b) C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

6. I.M., pentru infracțiunea prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003, art. 291 Cod pen., art. 293 C. pen., cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- Scoaterea de sub urmărire penală a învinuiților:

1. C.Gh., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) din C. pen., art. 23 lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002 Republicata, art. 279 alin. (1) și (2) raportat la art. 245 alin. (1) și (2) lit. d) din Legea nr. 297/2004, art. 413 din O.U.G. nr. 99/2006, art. 286 alin. (1), art. 287 alin. (1), art. 288, art. 289, art. 290 și art. 291 din C. pen.,art. 41 alin. (3) raportat la art. 41 alin. (2) din Legea nr. 161/2003.

2. D.G.A., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) din C. pen., art. 23 lit. a) și b) din Legea nr. 656/2002 republicată, art. 279 alin. (1) și (2) raportat la art. 245 alin. (1) și (2) lit. d) din Legea nr. 297/2004, art. 413 din O.U.G. nr. 99/2006, art. 286 alin. (1), art. 287 alin. (1), art. 288, art. 289, art. 290 și art. 291 din C. pen.,art. 41 alin. (3) raportat la art. 41 alin. (2) din Legea nr. 161/2003.

3. A.G., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2), (3) și (5) din C. pen., art. 23 lit. a) și b din Legea nr. 656/2002 republicată, art. 279 alin. (1) și (2) raportat la art. 245 alin. (1) și (2) lit. d) din Legea nr. 297/2004, art. 413 din O.U.G. nr. 99/2006, art. 286 alin. (1), art. 287 alin. (1), art. 288, art. 289, art. 290 și art. 291 din C. pen., art. 41 alin. (3) raportat la art. 41 alin. (2) din Legea nr. 161/2003

4. I.C.D., pentru infracțiunea prev. de art. 279 raportat la art. 248, comb. cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004, art. 298 alin. (1) din C. pen. și art. 291 C. pen.

5. C.S.R., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., art. 279 alin. (1), (2) raportat la art. 245 alin. (1), (2) lit. d) din Legea nr. 297/2004

- Neînceperea urmăririi penale împotriva făptuitorului M.C., pentru infracțiunea prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., art. 279 alin. (1), (2) raportat la art. 245 alin. (1), (2) lit. d) din Legea nr. 297/2004

- Disjungerea cauzei și declinarea acesteia în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, ca organ competent să efectueze urmărirea penală pentru infracțiunile prev. de art. 254 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 255 raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 12 alin. (2) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 26 C. pen. raportat la art. 254 comb. cu art. 6 din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., împotriva numiților G.N.A., A.D.L., B.I., B.G.M., P.C.A.M.

și respectiv, V.F., C.Gh.F., T.N. și P.M. În esență, în actul de sesizare a instanței s-a reținut: Inculpații V.F., C.Gh.F. și G.N.A. au constituit un grup infracțional, structurat, care a funcționat în perioada 2006 - 2007, acționând coordonat în scopul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă deosebită de gravă și manipularea pieței de capital, cu ajutorul unor acte false, iar inculpații C.M., M.M. (fost G.), B.G.E., V.Gh.G., C.D.A., A.D.L., B.G.M., B.I., C.D., C.O., I.N., C.A., C.N.F., S.E.R., C.A., P.C.A.M. au aderat la grupul infracțional organizat; inculpații V.F., C.Gh.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A., C.D.A.

și C.D., au realizat cu acte false tranzacții ilegale cu acțiunile părților vătămate, la Bursa de Valori București, prin intermediul unor Societăți de Servicii și Investiții Financiare, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale; inculpații G.N.A., A.D.L., B.G.M., B.I., P.C.A.M., M.M., B.G.E., V.Gh.G., C.O., C.A. și S.E.R., au sprijinit inculpații arătați mai sus, la tranzacționarea ilegală a unor acțiuni la Bursa de Valori București; inculpații V.F., C.Gh.F., C.M., M.M. (fost G.), B.G.E., V.Gh.G., C.D.A., C.D.

și C.O., au acționat în consens, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și și-au însușit banii rezultați din tranzacționarea ilegală a acțiunilor unor persoane fizice, creând în sarcina acționarilor o pagubă mai mare de 200.000 RON RON, iar inculpații G.N.A., A.D.L., B.G.M., B.I. și P.C.A.M., i-au ajuta la săvârșirea acestei infracțiuni, în mod continuu în realizarea aceleiași rezoluții infracționale; inculpații C.N.F., I.N., C.A., C.A. și S.E.R., au ajutat grupul infracțional organizat la înșelarea unui număr de acționari, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, dar pagubele create efectiv de ei fiind sub valoarea de 200.000 RON RON; inculpații V.F.

și C.Gh.F., au determinat autori necunoscuți să realizeze procuri notariale false, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluți infracționale; inculpații I.N., C.A., M.M., B.G.E., C.O., C.A. și S.E.R., au folosit în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluți infracționale, procuri notariale false; inculpații V.F., C.Gh.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A., C.D.A., C.D., M.M., B.G.E., V.Gh.G., C.O., C.A. și S.E.R., au completat cu date necorespunzătoare adevărului actele necesare pentru tranzacționarea acțiunilor la Societățile de Servicii și Investiții Financiare, ori documentele bancare, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluți infracționale; inculpatul A.D.L., a completat cereri și a le semna în fals, în numele unor acționari, pentru a putea justifica modificarea adreselor acelora în baza de date a SC D.C.

SA, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluți infracționale; inculpații A.D.L., B.I., B.G.M. și P.C.A.M., au accesat fără drept (conf. art. 35 alin. (2) lit. a), b) și c) din Legea nr. 161/2003, acționează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, așa cum au procedat inculpații, depășește limitele autorizării, care permitea inculpaților accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operațiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuțiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C.

SA, în scopul obținerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracțional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluți infracționale; inculpatul A.D.L. a pătruns fără drept în baza de date a SC D.C. SA și a modificat date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluți infracționale; inculpatul G.N.A. a accesat fără drept (conf. art. 35 alin. (2) lit. a), b) și c) din Legea nr. 161/2003, acționează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, a accesat baza de date, așa cum au procedat inculpații, de pășește limitele autorizării, care permitea inculpaților accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operațiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuțiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C.

SA, în perioada 2006 - februarie 2007, cât a lucrat la această unitate, în scopul obținerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracțional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluți infracționale; inc. G.N.A. a determinat pe inculpații B.I. și B.G.M., a accesat fără drept (conf. art. 35 alin. (2) lit. a), b) și c) din Legea nr. 161/2003, acționează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, a accesat baza de date, așa cum au procedat inculpații, de pășește limitele autorizării, care permitea inculpaților accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operațiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuțiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C.

SA, în scopul obținerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracțional organizat prin intermediul lui, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluți infracționale, inculpații V.F. și C.Gh.F. l-au determinat pe inc. A.D.L. să pătrundă fără drept în baza de date a SC D.C. SA și să modifice date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluți infracționale.

Inculpații I.P., R.I. și I.M. s-au asociat într-un grup, în vederea săvârșirii de fapte penale; inculpatul I.P. a tranzacționat cu acte false, în mod ilegal acțiunile unor investitori, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, iar inculpatul R.I. l-a ajutat la săvârșirea acestei fapte penale; inculpatul I.P. a tranzacționat în mod ilegal acțiunile unor persoane și a-și însuși fără drept contravaloarea acestora, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, iar R.I. de a-l ajuta la săvârșirea acestei fapte penale.

Inculpații I.P. și R.I. au completat la o Societate de Servicii și Investiții Financiare și respectiv la o unitate bancară, documentele necesare pentru tranzacționarea ilegală a acțiunilor unor persoane și pentru deschiderea unor conturi, cu date nereale, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale; inculpații I.P., R.I. și I.M. au folosit acte de identitate false și procuri notariale false, pentru săvârșirea faptelor penale anterior menționate, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale; inculpații R.I. și I.M. s-au prezentat în fața unui notar public cu identitate falsă.

Pentru inculpații trimiși în judecată în stare de libertate, C.Gh.F., C.O., I.N., C.A. s-a luat măsura arestării preventive prin încheierea din 21 iulie 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 1921/109/2010 dar măsura a fost pusă în aplicare pentru inculpatul C.O. la 23 iulie 2009 și pentru inculpatul C.Gh.F. la 23 noiembrie 2010; pentru ceilalți doi inculpați măsura arestării preventive nu a fost pusă în executare deoarece se sustrag.

Prin Încheierea nr. 43/CC din 27 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 1291/109/2009, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților C.D.A., C.M., V.Gh.G., V.F., M.M. (fost G.), C.N.F., B.G.E., pe termen de 29 de zile, începând cu data de 27 mai 2009, iar prin Încheierea nr. 48R din 29 mai 2009, pronunțată de Curtea de Apel Pitești în Dosarul nr. 1291/109/2009, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților: A.D.L. și G.N.A., pe termen de 29 zile, începând cu data punerii în executare a mandatului de către organele de poliție - 29 mai 2009.

Prin încheierile pronunțate de Curtea de Apel Pitești la 22 octombrie 2010, au fost puse în libertate inculpatele C.M. și C.D.A. și la data de 08 octombrie 2010 a fost pus în libertate inculpatul C.N.F., acești inculpați fiind trimiși în judecată în stare de arest preventiv. La urmărirea penală au fost luate măsuri asigurătorii cu privire la bunurile inculpaților V.F. și V.Gh.G.

S-au consemnat la CEC B - Sucursala Pitești, la dispoziția Tribunalului Argeș, următoarele sume:

- 348 RON de la inculpatul C.A.;

- 1.209,30 RON și respectiv 744,48 RON de la numitul C.M. pentru inculpatul C.A.,

- 4.071,05 RON și respectiv 2.051,31 RON de la inculpatul I.N.;

- 1.616,03 RON și respectiv 2.868,80 RON de la inculpatul C.N.F.

Pe timpul cercetării judecătorești a survenit decesul inculpatului R.I. la data de 20 octombrie 2009, trecut în registrul stării civile de la Primăria comunei Călugăreni județul Giurgiu la nr. 81 din 21 octombrie 2009, iar potrivit Adresei nr. 3654 din 18 iunie 2010, emisă de Primăria comunei Călugăreni județul Giurgiu prima instanță arată că nu se cunosc moștenitorii inculpatului.

În cauză s-au constituit părți civile 258 părți vătămate, unele dintre acestea fiind reprezentate de moștenitori.

În această fază de cercetare judecătorească au fost audiați inculpații și martorii și a fost efectuată o expertiză contabilă de către expert contabil S.M.L., din care se rețin constatările făcute în suplimentul I și suplimentul II la raportul de expertiză aflat în vol. 20 și 21 ale instanței de fond prin care s-au consemnat argumentat prejudiciile cauzate de inculpați; în raportul de expertiză și ultimul supliment experta nu a argumentat științific elementele constatate; de asemenea aceste concluzii nu se coroborează în totalitate cu actele și lucrările cauzei.

Din partea părții responsabile civilmente SC D.C. SA a fost recomandat expert contabil judiciar E.I., care a concluzionat atât în raport cât și în suplimentele de expertiză că această unitate nu are calitate de parte responsabilă civilmente. De asemenea, de către inculpații C.N.F. și A.L. a fost recomandat expert judiciar contabil M.M., care a constatat un prejudiciu mai mic decât cel stabilit de organele de urmărire penală, dar acest aspect este neargumentat și nu se coroborează cu toate probele administrate în cauză.

În apărarea inculpaților, la dezbaterile pe fond, s-au solicitat următoarele:

- pentru inculpații V.F., C.M., V.Gh.G., C.D.A., M.M. (fost G.), C.O. și C.D., schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- pentru inculpații A.D.L., P.C.A.M., B.G.M. și B.I., schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

- pentru inculpatul C.O., schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. în infracțiunea prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și de aplicare a disp. art. 9 alin. (3) din Legea nr. 39/2003.

- pentru inculpații A.D.L., B.G.E., C.Gh.F. și C.A., aplicarea disp. art. 3201 C. proc. pen.

- pentru inculpații C.N.F., I.N. și C.A., aplicarea disp. art. 741 C. pen. și pentru inculpații G.N., P.C.A.M. și C.Gh.F. aplicarea disp. art. 74 și art. 76 C. pen.

Din actele și lucrările dosarului, tribunalul constată în continuare următoarele:

Prin Legea nr. 15/1990 s-au reorganizat fostele întreprinderi de stat în societăți comerciale pe acțiuni și regii autonome.

Ulterior, prin Legea nr. 58 din 14 august 1991, drepturile de proprietate ale societăților comerciale au fost delegate celor două noi organizații create: Fondul Proprietății de Stat (FPS) - 70% și unuia dintre cele cinci Fonduri ale Proprietății Private (FPP) - 30%.

Fondul Proprietății Private era un holding convențional de stat creat pentru a înlesni privatizarea în masă (Programul de Privatizare în Masă - cunoscut sub numele de cuponiadă), care în țara noastră s-a materializat prin eliberarea cu titlu gratuit către fiecare cetățean major, a unor carnete cu certificate de proprietate.

Beneficiarul unor astfel de titluri avea posibilitatea să le preschimbe la orice societate comercială din România, primind în contul lor un număr de acțiuni.

Legiuitorul, luând act că o mare masă de cetățeni nu aveau instruirea necesară pentru a lucra cu titluri de genul celor menționate mai sus și că vânduseră certificatele de proprietate cu prețuri derizorii unor speculatori, a edictat Legea nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare, potrivit căreia se reducea valoarea carnetelor cu certificate de proprietate la valoarea unică de schimb de 25.000 RON și se transfera cu titlu gratuit, către cetățenii îndreptățiți, al acțiunilor aferente cotei de 30% din capitalul social al societăților comerciale prevăzute la art. 2 din Legea nr. 58/1991, sub forma unor cupoane nominative de privatizare.

Prin urmare, în baza acestei legi, se puteau schimba, contra acțiuni, carnete cu certificate de proprietate și/sau cupoane nominative de privatizare, fie la societăți comerciale, fie la cele cinci FPP-uri.

Prin Legea nr. 113/1196, cele cinci Fonduri ale Proprietății Private s-au reorganizat în Societăți de Investiții Financiare, cu denumirile Banat-Crișana, Moldova, Transilvania, Muntenia și Oltenia, care funcționează ca societăți comerciale pe acțiuni conform Legii nr. 31/1990.

Potrivit art. 2 alin. (4) din legea amintită, Societățile de Investiții Financiare încredințează pentru păstrare, pe baze contractuale, valorile mobiliare corespunzătoare participațiilor sale, unei societăți depozitare autorizată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare (CNVM), care în țara noastră este SC D.C. SA, fost SC R. SA. Toată baza de date este ținută numai în format electronic.

Deținătorii de acțiuni le pot tranzacționa la Bursa de Valori București (BVB), dar nu direct, ci prin intermediul unor firme de brokeraj denumite Societăți de Servicii și Investiții Financiare (SSIF).

Persoanele doritoare să-și vândă acțiunile deținute la SIF-uri, până la data de 27 mai 2007, trebuiau să se adreseze la SC D.C. SA cu o cerere prin care solicitau să li se emită „extrasul de cont, care evidenția numărul acțiunilor deținute la fiecare din cele cinci SIF-uri, „lista de coduri confidențiale", în baza cărora Societățile de Servicii și Investiții Financiare puteau accesa baza de date electronică a unității depozitare și facultativ, se putea solicita și „istoricul de cont", care releva mișcarea acțiunilor în timp (achiziția inițială, eventualele tranzacții, etc).

De la data menționată mai sus, SC D.C. SA a permis și firmelor de brokeraj (SSIF-uri), pe bază de contract, să acceseze baza de date a depozitarului, în baza unei „semnături electronice", prestabilite și să elibereze la cererea clienților, documentele evidențiate mai sus.

Prin urmare, un investitor al celor cinci SIF-uri, putea intra în posesia documentelor ce îi erau necesare pentru tranzacționarea acțiunilor sale, solicitându-le direct la SC D.C. SA, în baza unei cereri și plata unei taxe, prin expedierea prin poștă a unei cereri la care trebuia anexată chitanța cu care a plătit taxa impusă și prin adresarea în același scop la o Societate de Servicii și Investiții Financiare.

Tranzacționarea acțiunilor la Bursa de Valori București se putea realiza de către un investitor, numai prin intermediul unui SSIF, unde se prezenta personal ori împuternicea cu procură specială o altă persoană.

La firma de brokeraj clientul încheia cu aceasta un contract de tranzacționare a valorilor mobiliare deținute, care avea patru anexe: cerere de deschidere de cont (SSIF-ul îi deschidea solicitantului un cont în care BVB, după executarea tranzacției, expedia contravaloarea acțiunilor vândute), Anexa 2 - privind comisionul perceput pentru tranzacția ce urma să se deruleze și care era un anumit procent, variabil, din valoarea sumei încasate, Anexa 3 - era o declarație pe propria răspundere a investitorului cum că acțiunile nu sunt grevate de sarcini și o Declarație a investitorului conform art. 46 alin. (5) din Legea nr. 297/2004, cu privire la persoanele exceptate de la compensările anuale prin SC F.C.I. SA, în anumite condiții stabilite de lege.

După încheierea contractului, acționarul mai completa un „Formular de vânzare integrală", în care solicita expres să i se vândă acțiunile în totalitate sau parțial și la ce SIF și o „Cerere de plată", în care indica dacă plata dorește să i se efectueze într-un cont bancar și, în caz afirmativ, îl menționa împreună cu numele băncii, ori prin mandat poștal. După încheierea formalităților evidențiate mai sus, brokerul emite un „Ordin de bursă", care declanșează vânzarea acțiunilor, iar după finalizarea operațiunii SSIF-ul implicat comunică în scris, prin poștă, titularului, documentul intitulat „Raport de confirmare a vânzării". Vânzătorul, dacă dorește poate să ridice și direct acest act, luând la cunoștință de modul în care a decurs tranzacția și suma dobândită.

Așa cum s-a evidențiat mai sus, încă de la emiterea carnetului cu certificate de proprietate, legiuitorul a anticipat că o mare categorie de oameni nu vor înțelege exact rostul acestora, astfel că a procedat la emiterea unei noi Legi nr. 5/1995.

Evaluarea a fost corectă, în sensul că majoritatea celor ce au devenit acționari la cele cinci FPP-uri, nu aveau instruirea necesară pentru a înțelege situația lor juridică rezultată din transformarea în investitori pe piața valorilor mobiliare, astfel că nu s-au interesat și nu au știut niciodată de numărul acțiunilor avute în portofoliul și valoarea lor, pe care le dețin la SIF-uri (fostele FPP).

Cei în discuție sunt oameni în vârstă, cu un grad de școlarizare scăzut, trăind de regulă în mediul rural, unde informațiile privind tranzacționarea de acțiuni pătrund mai greu, iar după încheierea procesului de privatizare au rămas în pasivitate, unii dintre ei necunoscând pur și simplu că dețin niște valori mobiliare.

Din prezentarea făcută mai sus, a rezultat cu prisosință că tranzacționarea unor acțiuni pe Bursă este destul de alambicată și presupune cât de cât o instruire și un grad de cunoștințe cel puțin medii.

Este adevărat că au existat, în număr redus și cetățeni care au intuit că dobândirea de acțiuni la cele cinci SIF-uri poate fi o investiție profitabilă, astfel că în timp, au adăugat la portofoliul lor preexistent, noi titluri obținute prin tranzacții la Bursa de Valori București, prin intermediul firmelor de brokeraj.

Despre faptul că o mare masă de cetățeni trăiesc în ignoranță față de valorile mobiliare ce le posedă ca urmare a Programului de Privatizare în Masă, au avut informații și funcționarii inculpați de la SC D.C. SA, unde se păstrează evidența electronică a valorilor mobiliare și inculpații V.F. și C.Gh.F., care au luat hotărârea să procedeze la dobândirea ilegală a contravalorii acțiunilor unor investitori, prin tranzacționarea titlurilor de valoare, cu acte false la Bursa de Valori București.

Inculpații V.F., C.Gh.F., V.Gh.G., C.N.F., C.A., I.N. și învinuiții S.E.R., I.P., I.M. și C.A. fac parte din categoria cetățenilor rromi, iar apartenența la această etnie, cât și faptul că sunt rude între ei și locuiesc cu toții în orașul Bolintin Vale, județul Giurgiu, ori localități apropiate, a creat între ei un sentiment de solidaritate și comuniune a facturii psihice.

Cu toții trăiesc din expediente, situație care le-a permis să ducă o viață opulentă, fiecare posedând locuință, autoturisme ale unor renumite mărci, dar înmatriculate pe numele altora, de regulă al copiilor, ori păstrându-se înmatricularea din țara occidentală de unde a fost procurat autovehiculul și, de asemenea, își permit să întrețină amante din afara etniei lor, ca de exemplu inc. V.F. o întreține pe inc. C.M., iar inc. C.Gh.F. o întreține pe inc. C.D.A.

Începând cu anul 2006, inculpații V.F. și C.Gh.F., care erau purtători de autoritate în raport cu ceilalți, le-au propus un plan ingenios, în care ei aveau rolul de lideri, pentru a procura fraudulos sume importante de bani într-un timp foarte scurt, prin devalizarea posesorilor de acțiuni cu ajutorul unor mijloace frauduloase.

Activitatea infracțională a debutat sub conducerea inculpaților V.F. și C.Gh.F., prin deplasarea acestora prin diferite localități rurale din țară, împreună cu unii din membri grupului infracțional: inc. C.M., V.Gh.G. (care acționa atât singur, dar și folosea încă două persoane, ce nu au putut fi identificate, C.N.F., C.D.A., C.A., I.N., C.A., folosind ca șoferi, pe autoturismele proprietatea liderilor grupului, pe învinuiții D.G.A. și A.G., iar la destinațiile țintă, abordau cetățenii vizați și sub diverse pretexte: cum că sunt funcționari la Bursa de Valori București, că se desființează instituția acționariatului și că vor să vadă dacă investitorul abordat mai are acțiuni și câți bani trebuie să primească etc, le cerea o copie de pe actul de identitate, iar dacă nu i se putea da așa ceva, solicitau actul în original, după care ei făceau copii și, de asemenea, cereau dovezi scrise, în cazul în care existau, cum că ar fi acționari. Alte tipuri de prezentare ca adevărate a unor fapte mincinoase ar fi: - să semneze pentru încasarea unor bani pentru acțiunea deținută (părțile vătămate B.M., M.L.) să semneze pentru încasarea dividendelor (părțile vătămate B.O., C.Z., D.D.), să meargă la notar să semneze pentru clarificarea situației acțiunilor (partea vătămată I.I.), că s-a terminat cu acțiunile și că le vor pierde dacă nu le transferă inculpaților (părțile vătămate B.S., B.V.) că patroana care i-a trimis nu-i poate da dividendele dacă nu semnează că vinde acțiunile (părțile vătămate M.M., C.T.F.), că FPP Muntenia este în faliment și că ei sunt trimiși să le facă transferul la alt FPP (partea vătămată C.V.), mod de operare a inc. C.D.A., care s-a recomandat a fi N.A. și tot această inculpată a indus ca acțiunile cetățenilor au fost vândute către un patron din Ungaria, că este posibil ca acesta să intre în faliment și că dacă nu se primește suma oferită de ea, nu vor mai primi nimic (părțile vătămate C.S., C.P.)

Alteori, când discutau cu partea vătămată prin telefon se recomandau a fi reprezentanții unui broker din București, pe care îl interesează acțiunile, cum este cazul inc. V.Gh.G. în convorbirea avută la data de 20 februarie 2008, iar același inculpat, la data de 14 ianuarie 2001, preciza unei părți vătămate, tot la telefon, că el ar fi de fapt „R.", deci își atribuia o identitate falsă.

În marea majoritate a cazurilor, cetățeanul contactat dădea actul de identitate pentru realizarea unei copii și chiar câte un cupon de la cei care nu îl depuseseră (S.V., S.I., R.V., M.I.). În alte situații, când oamenii erau mai circumspecți, li se spunea că trebuie să le plătească dividende, dar că pentru aceasta trebuie să-i însoțească la cel mai apropiat notar public și să semneze că au primit o anumită sumă de bani. Ei înmânau notarului public un anumit model de procură în care se scria că partea vătămată îl împuternicește pe inculpat să-i ridice de la SC D.C. SA documentele necesare pentru tranzacționarea acțiunilor, să tranzacționeze aceste titluri prin intermediul unui SSIF, să deschidă conturi bancare și să ridice ei banii dobândiți prin tranzacționarea acțiunilor. La cetățenii care au reușit să ia pur și simplu numai actul de identitate, după care au făcut copie, au întocmit procuri false de împuternicire, în numele unui birou notarial, iar cu acestea au obținut documentele necesare de la SC D.C. SA, iar apoi au tranzacționat titlurile de valoare și și-au însușit banii.

Oricum ar încerca inculpații să se apere, invocând în principal faptul că păgubiții au mers cu ei la notarii publici unde au avut posibilitatea să citească ceea ce s-a scris în procură și că le-a și dat o anumită sumă de bani, ei nu pot fi exonerați de săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, pentru că notarii, în bunul lor simț juridic, au înscris în fiecare act, că după ridicarea extrasului de cont și până la încasarea contravalorii acțiunilor, va trebui să remită titularului copia extrasului de cont. Ei nu au făcut acest lucru, pentru că dacă îl realizau, investitorul ar fi văzut valoarea reală a acțiunilor sale și sigur nu ar mai fi mandatat nici un inculpat să-i facă tranzacția.

De altfel, pe parcursul urmăririi penale, inc. V.F., unul dintre organizatorii grupului infracțional, a și încercat să se apere în acest sens, spunând că are datorii la câteva sute de oameni, pentru că nu le-a dat banii părților vătămate în echivalentul sumelor ce a rezultat din tranzacții.

Inculpații nu au avut niciodată de gând să remită părților vătămate banii rezultați din vânzarea acțiunilor lor, pentru că de la început au uzat de manopere frauduloase, au interpus persoane pe circuitul tranzacțiilor ca ei să nu poată fi recunoscuți, iar pe de altă parte nici la 2 - 3 ani după ce au amăgit cetățeni înșelați nu au mai trecut pe la ei să le comunice rezultatul afacerii lor.

Inculpații V.F. și C.Gh.F., după ce obțineau cu ajutorul persoanelor folosite în grupul său infracțional datele de identitate ale investitorilor, furnizau inc. G.N.A. CNP-urile acționarilor, iar acesta personal, cât a lucrat ca salariat la SC D.C. SA (luna februarie 2007), ori cu ajutorul inculpaților B.I. (care la rândul său a racolat-o pe inculpata P.C.A.M., salariată la aceeași unitate) și B.G.M., accesau baza de date a unității depozitare, iar de acolo aflau numărul de acțiuni deținute de persoana vizată și valoarea de înregistrare a acestora.

Menționăm că valoarea acțiunilor SIF-urilor, cotate la Bursa de Valori București, de la început și până în anul 2008 inclusiv, au fost în continuă creștere, astfel că valoarea de piață a acestora era enorm de mare în raport cu valoarea de înregistrare.

Se explora baza de date a depozitarului, pentru a selecta acționarii care aveau titluri de la 18 - 20 milioane ROL în sus, neîncurcându-se cu valori mai mici. După ce se aflau datele ce îi interesau, cu acte de identitate false, ori cu copii ale actelor de identitate false, ridicau documentele necesare pentru tranzacționarea acțiunilor și de asemenea, pentru deschiderea de conturi în bănci foloseau alte persoane impostoare, cu procuri de împuternicire false, indivizi care ridicau efectiv și banii rezultați din activitatea frauduloasă.

Acest mod de a înșela cetățenii presupunea unele eforturi, care constau în deplasarea în țară și lămurirea prin diferite malversațiuni a persoanelor acționare să le dea acte de identitate ori copii ale acestora, așa cum s-a arătat mai sus și atunci inculpații V.F., C.Gh.F. și G.N.A. au găsit un alt mod de operare prin care puteau devaliza oamenii cu mai multă ușurință.

Inc. V.F. prin intermediul martorului P.M. a aflat că juristul SIF M.I. SA poseda pe suporți de stocate tip CD, toată baza de date cu investitorii SIF M. SA.

Într-adevăr, în anul 2005 avusese loc Adunarea Generală a Investitorilor, iar pentru convocarea acestora, s-au format centre în diferite puncte ale țării unde funcționarii delegați primeau câte un CD, cu acționarii din județele respective (așa numite zone administrative), în baza cărora urmau să îi convoace pe cei în cauză, spre a se evita întocmirea unor liste cu mii de persoane.

După ce s-a închis acțiunea despre care am arătat, delegații au restituit suporții de stocare consilierului juridic T.N. Acestuia, propunându-i-se de către inc. V.F. prin intermediul martorului P.M., să-i vândă copii de pe acei suporți de stocare, a fost de acord.

Martorul T.N. a declarat că sus-numitul i-a precizat că dorește să afle din suporții de stocare numai numele acționarilor, spre a trata cu ei o eventuală tranzacție de vânzare-cumpărare a titlurilor lor. Consilierul juridic nedecelând vreun pericol din ceea ce i-a înfățișat inc. V.F., i-a vândut copii de pe 22 suporți de stocare, dar nu i s-au furnizat toate CD-urile o dată, ci în timp, pe o perioadă de 2 - 3 luni.

Suporții de stocare au fost predați de către inculpații V.F. și C.Gh.F., inculpatului G.N., care avea studii superioare, lucrase în domeniu și, prin urmare poseda cunoștințele necesare de a decripta CD-urile.

Inc. G.N.A. scria liste cu acționarii care figurau pe CD-uri, pentru că nu le putea printa direct, întrucât mediile de stocare foloseau un soft pe care nu l-a putut decripta, iar aceste liste le înmâna inculpaților B.I., B.G.M. și A.D.L., pe care îi determinase să adere la grupul infracțional organizat, aceștia accesau baza de date și stabileau pentru fiecare acționar dacă deține ori nu acțiuni, iar în caz afirmativ, era precizat numărul acestora.

Pentru fiecare acționar decriptat din CD-uri de inc. G.N.A. și identificat în baza de date a depozitarului de inculpații anterior menționați, fiecare dintre ei erau plătiți de inculpații V.F. și C.Gh.F. cu o anumită sumă de bani, care varia între 30.000 - 50.000 ROL pentru fiecare acționar, în raport de numărul titlurilor de valoare descoperite în baza de date.

După această fază, inculpații V.F. și C.Gh.F., cu sprijinul celor pe care îi atrăseseră în grupul infracțional organizat, tranzacționau cu acte false acțiunile cetățenilor vizați și își încasau contravaloarea acestora.

Așa cum s-a arătat, liderii grupului infracțional C.Gh.F. și V.F., trebuiau să producă o multitudine de acte false cu care să scoată de la SC D.C. SA extrasele de cont și lista cu coduri confidențiale, dar lucrul cel mai costisitor era ca pentru fiecare investitor să producă un act de identitate fals, în care să figureze datele părții vătămate, dar cu fotografia unei persoane care urma să se prezinte la ghișeu și să ridice actele necesare.

Actele de identitate false le produceau relativ ușor, dar dificultatea consta în faptul de a găsi o multitudine de persoane care să accepte să li se producă carte de identitate falsă și să se prezinte la ghișeele SC D.C. SA pentru ridicarea documentelor de tranzacționare. Nu trebuie să facem abstracție de faptul că organizatorii grupului infracțional trebuiau să facă rost, pe de altă parte, de alte persoane care să accepte în baza unor procuri false să deschidă conturi bancare și să ridice banii intrați în acestea.

Pentru a înlătura această dificultate, inculpații V.F. și C.Gh.F. l-au determinat pe inc. A.D.L. să fie de acord să primească de la ei copii false ale actelor de identitate ale acționarilor cărora urma să le tranzacționeze acțiunile, în sensul că tuturor acestora li se schimbase adresa la domiciliul inc. M.M. (fost G.), în B., la fam. L., vecinii acestuia, să întocmească el cereri în numele aparenților solicitanți, cum că vor să li se schimbe adresa în baza de date, în Municipiul București, la cele două adrese și că de asemenea, doresc să li se expedieze prin poștă, la noua locație, extrasul de cont și lista de coduri confidențiale.

Inc. A.D.L. a făcut cereri false în numele unui număr de 82 acționari, a plătit taxa de eliberare a documentelor cu banii primiți de la inculpații V.F. și C.Gh.F. și a atașat chitanța la cerere, împreună cu documentele de tranzacționare, după care a operat în baza de date modificările de adresă în mod direct pentru un număr de 23 persoane.

Conform uzanțelor de la SC D.C. SA, în perioadele aglomerate, cei care lucrau la expedierea documentelor de tranzacționare prin poștă, erau ajutați de către ceilalți operatori calculator, care lucrau direct cu publicul la ghișee. Acest lucru se întâmpla de regulă după orele 15:00. Documentațiile se puneau în niște cutii de carton de către salariații care lucrau la emiterea actelor prin poștă, iar dintre acestea fiecare operator, își lua câte o cutie cu documente de operat. De cele mai multe ori, chiar cei de la Serviciul expediție scrisori, le puneau în fața ghișeului, operatorilor, cutii cu corespondență în vederea operării.

Inc. A.D.L. i-a așezat în față martorului D.M.C., coleg cu el la aceeași unitate, cutii cu corespondența întocmită în fals de el, în modul arătat mai sus, spre a fi operată și expediată în București. Așa se face, că acest operator, a accesat baza de date pentru 59 persoane înșelate, lucrând fără să știe de frauda pusă la cale de către inc. A.D.L.

Inițial, inc. A.D.L. a declarat că și colegul său D.M.C. a știut de acest lucru, că a primit de la inculpații C.Gh.F. și V.F., câte 600.000 ROL, iar din aceștia reținea pentru el jumătate, iar 300.000 ROL îi dădea martorului precizat. Fiind confruntați, inc. A.D. a recunoscut în fața martorului D.M.C. că operațiunile le-a făcut numai el, că el singur a primit câte 600.000 ROL pentru fiecare fraudă realizată, iar colegul său nu a știut despre faptele ce le-a săvârșit.

Trebuie arătat că salariații încadrați la SC D.C. SA și inculpații în prezenta cauză penală, dăduseră angajamente de confidențialitate la angajator, fiind avertizați că le este interzis să divulge date dintre cele cu care veneau în contact prin natura funcției ce o exercitau.

Așa cum s-a descris mai sus, organizatorii grupului infracțional au fost inculpații G.N.A., V.F. și C.Gh.F., care și-au împărțit între ei banii dobândiți din tranzacționarea ilegală la Bursa de Valori București, a acțiunilor persoanelor înșelate și au plătit la rândul lor, persoanele pe care le-au determinat să adere la gruparea infracțională și să colaboreze la săvârșirea faptelor penale.

Primul a avut misiunea să decripteze suporții de stocare procurați de inculpații V.F. și C.Gh.F., să obțină singur date de la instituția depozitară, unde a lucrat în perioada 2006 - februarie 2007 și să racoleze la grupul infracțional organizat, pentru a aduce la îndeplinire activitatea frauduloasă, pe inculpații B.I., B.G.M. și A.D.L., din cadrul SC D.C. SA, pentru a accesa baza de date a acestei unități și a stabili numărul acțiunilor deținute de către investitorii ce urmau a fi înșelați. La această activitate, inc. B.I. a racolat-o și pe colega sa, inculpata P.C.A.M.

Inculpatul G.N.A., atât pe parcursul urmăririi penale, cât și cu ocazia audierilor sale în fața instanței de judecată, și-a recunoscut în totalitate faptele și a menționat că, la un moment dat, inculpații de etnie rromă au exercitat presiuni psihice asupra sa și amenințări, încât nu a mai reușit să se detașeze de aceștia. Acesta a relatat că nucleul grupării persoanelor de etnie rromă, care îl contactau, era format din inculpații V.F., V.Gh.G., C.M. și C.Gh.F. De asemenea, inculpatul B.I. a declarat că a aflat de la inc. G.N.A. „că lucrează cu o rețea de țigani" și că același lucru l-a aflat și de la inc. A.D.L. Tot el a relatat că la un moment dat a fost schimbat din funcția pe care o avea, la ghișeul de relații cu publicul și pentru că nu mai putea accesa baza de date, a rugat-o să facă acest lucru pe sora sa, inc. B.G.M. și pe colega sa, inc. P.C.A.M., cărora le înmâna listele cu acționari primite de la inc. G.N.A.. Cele două și-au recunoscut faptele. Inculpata B.G.M. a mai declarat că a luat cunoștință de la fratele său, de la inculpații G.N.A. și A.D.L. că „lucrează cu niște rețele de țigani, cărora le dă informațiile necesare și aceștia tranzacționează ilegal acțiunile cetățenilor, ale căror CNP-uri mi le dădea și după aceea își însușeau banii prin diverse bănci". Atât ea, cât și fratele ei au relatat că în afară de țiganii din gruparea din care făcea parte inc. G.N.A., au mai lucrat în modul arătat mai sus și pentru altă grupare de țigani, din cartierul București - Progresul, cu care intrase în contact separat inc. B.I.

Pe parcursul urmăririi penale, cu autorizația Tribunalului Argeș, au fost interceptate și înregistrate convorbirile telefonice ale persoanelor ce au făcut parte din grupul infracțional organizat, iar legăturile dintre inculpații ce au lucrat la SC D.C. SA, pe linia tranzacționării ilegale a acțiunilor unor cetățeni, rezultă cu prisosință din notele de redare. Numai lecturarea documentației de interceptare a convorbirilor telefonice, ar fi suficientă pentru probarea iscusinței și a modului de operare a tuturor membrilor grupului infracțional, în înșelarea unor posesori de acțiuni cotate la Bursa de Valori București.

De altfel, toți cei anterior menționați, cu ocazia primelor declarații au încercat să ascundă adevărul, însă în fața probelor de nesurmontat au trebuit să-și recunoască faptele.

Inc. P.C.A.M. a declarat că inc. B.I. îi dădea liste scrise la calculator cu persoane și cu circa 50 de CNP-uri o dată, că și-a dat seama că „B.I. e-n legătură cu mai multe persoane pentru care lucrează și că primește bani pentru aceasta", că ea a primit de la acesta numai o singură dată suma de 100 RON, adăugând că „Sus-numitul, la un moment dat, mă presa cu o multitudine de CNP-uri pe care să le verific, dar totuși eu mi-am dat seama că ceea ce fac este un lucru periculos, pentru că realizam că țiganii folosesc datele pe care le furnizam prin B.I., pentru tranzacționarea ilegală a acțiunilor cetățenilor, despre care am luat cunoștință". Tot aceasta a continuat, spunând „Repet că mi-am dat seama că cetățenii rromi înșală cu acele informații cetățenii în cauză, pentru că, în caz contrar, ar fi venit chiar oamenii care erau investitori la SIF-uri să-și ridice acele documente, ori, cum se mai întâmpla, dădea procură de împuternicire la apropiați ai lor. Îmi era clar că țiganii vor frauda pe cetățenii pe care îi verificam în baza de date, pentru că ei ofereau bani pentru acest lucru și deci nu aveau de ce să facă așa ceva, decât dacă la mijloc era vorba de vreo fraudă". Aceasta a mai spus că „B.I. .. se văita că țiganii fac presiuni asupra lui, să-i verifice în continuare în bazele de date ale SC D.C. SA, acțiunile deținute de anumiți cetățeni și părea cam stresat de acest lucru, el spunând că s-ar opri și el să facă astfel de fapte, cu care amândoi eram de acord că se produc înșelăciuni mari la adresa acționarilor". „Am întrebat-o pe B.G. dacă într-adevăr a făcut aceleași fapte ca și mine, ea mi-a confirmat că s-a ocupat și se ocupă de așa ceva. Spre uimirea mea, părea degajată".

Inc. A.D.L. și-a recunoscut parțial faptele atât pe parcursul urmăririi penale, cât și în faza de cercetare judecătorească; a precizat că a verificat informații cu privire la diverși acționari, pe baza CNP-urilor, la cererea periodică a membrilor care conduceau grupul infracțional organizat, inc. G.N.A., C.Gh.F. și V.F. Sus-numitul i-a recunoscut în planșele fotografice puse la dispoziție pe inc. C.Gh.F., care i s-a prezentat sub prenumele de „C.", cât și pe inc. V.F., care i s-a prezentat sub numele de „F.". Este adevărat că acesta se prezenta cu acest prenume și este cunoscut în orașul B. V., unde domiciliază, sub porecla de „F.B.". Acesta i-a făcut cunoștință cu inc. C.M., despre care a aflat mai târziu că este amanta sa, cât și cu fiul său - V.Gh.G., cu care venea la SC D.C. SA în scopul arătat mai sus, recunoscându-i pe toți în planșa fotografică nr. 2. în repetate rânduri, inculpații C.M. și V.Gh.G. au venit împreună, ori fiecare separat, la el, în sediul SC D.C. SA, unde i-au adus fie liste cu CNP-urile unor cetățeni pe care trebuia să-i verifice în baza de date fie acte false și cereri, pentru a schimba domiciliul acționarilor în baza de date și a elibera documentele necesare pentru tranzacționare.

Ceea ce a relatat inc. A.D.L. este adevărat pentru că din Raportul întocmit de specialiștii Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, avansat organelor de urmărire penală sub nr. CC/27810 din 15 noiembrie 2007, rezultă că acesta a accesat baza de date informatică și modificat adresele în București, pentru un număr de 82 investitori, această cifră înglobând și pe cei pentru care i-a indus fără să știe cereri, colegului său, martorul D.M.C. în Anexa nr. 5 și în Raport se vorbește de modificarea adreselor pentru 91 acționari, lucru real, dar tranzacționarea acțiunilor în mod fraudulos, s-a reușit numai pentru 82 de persoane, pentru restul existând anumite inadvertențe în actele false create, iar sistemele de calcul au respins operațiunile, sau cum este cazul acționarilor S.L. și N.Gh., nu au reușit decât să deschidă conturi bancare și nu au mai putut continua săvârșirea fraudei, pentru că între timp organele de urmărire penală declanșaseră anchetele și au stopat intențiile celor în cauză. Tot în anexa menționată, se va constata că dintre documentele de tranzacționare realizate cu sprijinul inc. A.D.L., operarea sistemului de calcul s-a făcut de către un alt salariat, la care în mod întâmplător a au ajuns actele.

Actele de tranzacționare produse fraudulos și trimise prin poștă în București, în mâinile inc. M.M. (fost G.), au ajuns la liderii rromi - inc. V.F. și C.Gh.F., cei care trataseră direct cu inc. A.D.L., iar aceștia le-au tranzacționat direct la SSIF R.B. SA, folosind procuri false și întocmind documentele de tranzacționare, despre care s-a vorbit la începutul părții expozitive a rechizitoriului, cu date false.

Se constată de către tribunal că activitatea infracțională a cuprins trei etape:

Prima etapă în care inculpații V.F. și C.Gh.F., împreună cu cei racolați de ei: C.M., V.Gh.G., C.N.F., C.D.A., C.A., I.N., D.A., A.G., C.A., fie pe căi ilegale, fie prin uzarea de diverse manopere frauduloase, aflau datele de identitate ale acționarilor, iar pe unii dintre aceștia îi și determinau să le dea procură notarială, rămânând ca după obținerea extraselor de cont să le prezinte documentele și să hotărască dacă le vor permite să le tranzacționeze acțiunile sau nu. Pentru cei care obținuseră datele de identitate, nu a mai fost nevoie să îi lămurească să îi mandateze pentru înstrăinarea titlurilor de valoare, pentru că au produs procuri false, în numele unor birouri notariale.

în general, organizatorii grupului infracțional încercau să se ferească să fie trecuți ei în procurile notariale întocmite, ori pe cei apropiați lor, cum este cazul inc. V.Gh.G., pentru ca în cazul în care li se vor depista faptele, ei să apară cât mai puțin în documente. De exemplu, partea vătămată D.M. a declarat că a fost contactat la domiciliul de către inculpatul V.Gh.G. și șoferul acestuia, martorul D.M.V., primul l-a informat că ar fi deținător de acțiuni și l-a invitat la un notar public ca să-i dea bani pe ele și să semneze că i-a primit.

I-a ascuns valoarea titlurilor imobiliare, numărul lor, cât și faptul că ar avea de încasat și dividende. La notar, a constatat că s-a făcut o procură prin care împuternicea pe inc. C.M. să facă operațiuni în numele său, însă pe aceasta nu a văzut-o la fața locului. Iată cum inculpații încercau ca cel înscris în acte să nu fie văzut, spre a nu fi recunoscut ulterior, iar autorul adevărat al manoperelor frauduloase nu figura în documentele notariale. Același mod de operare l-au folosit inculpații V.Gh.G. și C.M., față de partea vătămată D.C.

Tot la fel au procedat inculpații V.Gh.G. și C.M. pentru părțile vătămate racolate și conduse la notarii publici: C.E.D., cu sediul în comuna Bascov, județul Argeș (părți vătămate: R.E., G.F., B.P., I.I., F.V., T.E., A.C., M.C., G.F., C.Z., R.Gh., B.S., B.V., F.E., M.M., Gh.C.) și C.G., cu sediul în orașul Costești, județul Argeș (părți vătămate: G.V., D.D., Ș.T., M.C.R., Gh.Z., C.T.F.). Cei doi notari publici iau recunoscut pe inculpații V.Gh.G. și C.M., ba mai mult, în procura întocmită pentru partea vătămată C.T.F., în actul notarial primul a fost trecut ca martor asistent, pentru a certifica identitatea mandantului.

Notarul C.E.D. ia oprit inculpatului V.Gh.G., care a spus că nu are actul de identitate asupra sa, o copie a permisului de conducere, spre a avea dovada că acesta a însoțit părțile vătămate la sediul biroului ei notarial. În ciuda acestor grave evidențe, inc. V.Gh.G. a negat că ar fi participat la activitățile anterior relatate.

Martorul D.M.V. a declarat că inculpații V.F., C.M. și V.Gh.G. acționau împreună la inducerea în eroare a părților vătămate, spre a le tranzacționa acțiunile și știe acest lucru pentru că el îi transporta prin diferite localități din țară cu un autoturism pus la dispoziție de inc. V.F. Când îi transporta numai pe inc. C.M. și V.Gh.G., iar aceștia rămâneau fără bani, îl contactau telefonic pe inc. V.F., iar acesta le alimenta conturile de card. Chiar și lui îi făcuse acesta un card, în care îi plătea contravaloarea zilelor lucrate pentru el sau pentru membrii grupului infracțional.

Tot acest martor a relatat că cei trei aveau pe niște liste numele cetățenilor, pe care urma să-i abordeze, spre a le achiziționa acțiunile.

Înv. A.G. a relatat că el îi transporta în teren pentru achiziționarea de acțiuni, pe inculpații C.Gh.F. și C.D.A., amanta sa, cu un autoturism M, pus la dispoziție de primul. Cei doi locuiau la diferite hoteluri, iar acolo, înainte de a pleca în teren, consultau o listă scrisă la calculator și alegeau câte 2 - 3 cetățeni pentru ziua următoare, pe care urma să-i tragă în cursă. Când ajungeau într-un anumit sat, unul dintre ei îl chema pe acționar la poartă unde se prezentau ca fiind reprezentanți ai Societății de Investiții Financiare și îi spunea că firma este în faliment, că ei au venit să-i despăgubească cu o anumită sumă, iar dacă nu acceptă acest lucru, vor pierde toți banii. A mai relatat că învinuitul se îmbrăca într-un costum în dungi, purta cravată și pantofi foarte scumpi, spre a da impresia că este o persoană importantă și a fi convingător.

Tot acest învinuit care a fost audiat în instanță în calitate de martor, a declarat că a fost șoferul celor doi, că oamenii abordați, în special cei din Moldova, erau săraci, „iar o ofertă de 2 - 3 milioane ROL îi satisfăcea material". Persoanele care erau înșelate, prin prezentarea mincinoasă pe care o făcea C.Gh.F., erau solicitați să meargă la notar, iar acolo se făcea procură, pe care uneori l-a împuternicit chiar pe el să tranzacționeze acțiunile și să ridice banii obținuți. Inc. C.Gh.F. îi cerea să apară el în actele notariale, motivându-i că el ar fi făcut pușcărie, că nu știe carte, deși nu este real acest lucru, având 4 clase, iar din motivele arătate, ar putea părea suspect. Tot această persoană a fost condusă de inc. C.Gh.F. la un SSIF din municipiul Suceava și acolo a tranzacționat acțiunile pentru care se întocmise procuri în numele lui.

Învinuitul A.G. a mai precizat că, în toamna anului 2007, aflându-se cu inc. C.Gh.F. în centrul orașului Bolintin Vale, a venit la ei inc. V.F., care i-a reproșat celui cu care era că nu trebuia să îl aleagă pe el și să-l folosească în operațiunile ilegale anterior precizate, pentru că el ar fi „stropitoare", în sensul că îi va „da în primire". Această persoană, despre ceea ce s-a întâmplat, i-a relatat și tatălui său - A.V., iar acesta, care primise între timp și o citație ca fiul său să se prezinte la D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Pitești, a luat legătura cu inc. C.Gh.F. și l-a chemat la domiciliul său din B.. A venit la domiciliul său inc. C.Gh.F. însoțit de inc. V.F., zis „F al lui B.". Primul le-a dat asigurări că fiul său, înv. A.G., nu va avea nici o problemă, pentru că va rezolva el totul angajându-i avocat. Și în fața lui, inc. V.F. i-a reproșat inv. C.Gh.F. că nu trebuia să îl racoleze pe A.G. în grupul infracțional, din modul de exprimare înțelegându-se că nu avea încredere în el.

Învinuitul D.G.A. a declarat că a fost folosit ca șofer în scopurile arătate mai sus, atât de inc. V.F., V.Gh.G., C.M., cât și de inc. C.Gh.F., iar acesta era sprijinit în activitatea infracțională de inc. I.N. Primii trei aveau asupra lor niște liste după care căutau cetățenii vizați, iar când ajungea la domiciliul lor, încerca să-i determine, sub diverse pretexte să le spună dacă au acțiuni, să le vândă lor și le oferea câte 1 - 3 milioane ROL.

Inculpatul C.Gh.F. l-a folosit pe el să deschidă conturi la BP Militari, motivându-i că el nu are actul de identitate asupra sa. A deschis conturi bancare și inc. I.N., poreclit „V.", cu care conlucra în realizarea activității infracționale.

Inculpatul C.Gh.F. l-a solicitat pe înv. D.G.A., la datele de 07 iulie 2007 și 10 august 2007, să meargă la SSIF R.B. SA din Suceava să depună niște bani, pentru că a ieșit scandal, depistându-se că a tranzacționat ilegal acțiunile unor oameni, pentru care făcuse procuri de împuternicire pe numele său. I-a cerut lui C.Gh.F. să-i dea lui chitanțele spre păstrare, pentru a nu rămâne dator față de cei în cauză și a dovedi plata făcută, iar pe parcursul anchetei a depus la dosar acele acte.

Inculpatul C.A. a declarat că a fost racolat în grupul infracțional de către inc. C.Gh.F., care avea liste cu acționarii de la S.M. și că în baza acestora, cu documente false, le tranzacționa acțiunile. A fost rugat de acesta să îl ajute la săvârșirea faptelor penale, iar în schimb, i-a promis că va fi părtaș la câștigurile realizate. Întrucât i-a dat asigurări că nu i se poate întâmpla nimic, a acceptat să adere la grupul infracțional, iar pentru ajutorul dat i-a plătit suma de 10 milioane ROL. Inculpatul C.Gh.F. i-a dat liste cu adresele unor cetățeni din zona Moldovei, i-a spus să meargă la aceștia acasă și, prin diverse discuții, să încerce să obțină de la ei copii de pe actele de identitate. A izbutit acest lucru cu părțile vătămate S.E. și Z.M., copiile actelor de identitate le-a înmânat inc. C.Gh.F., acesta a întocmit două procuri false, potrivit cărora părțile vătămate îl împuterniceau pe el să ridice documentele necesare de la SC D.C. SA, să tranzacționeze acțiunile și să ridice banii din contul ce urma să-1 deschidă la o bancă. A făcut acest lucru împreună cu inc. C.Gh.F. Învinuitul a mai declarat că inc. C.Gh.F. lucra cu inc. V.F. și M.M. (fost G.) în săvârșirea faptelor penale, primindu-se la domiciliul acestuia extrase de cont și că s-au întâlnit împreună atât în București, cât și în orașul Bolintin Vale, județul Giurgiu. După un timp, inc. C.Gh.F. i-a relatat că s-au depistat tranzacțiile lor ilegale și i-a solicitat să meargă împreună la SSIF I.B. SA pentru a depune banii pe care i-au dobândit prin înșelarea celor două persoane. Într-adevăr, din documentele SSIF-ului menționat rezultă că faptele s-au produs întocmai cum le-a relatat inc. C.A.

În cea de-a doua etapă, avea loc tranzacționarea acțiunilor la o societate de Servicii și Investiții Financiare, realizată direct de organizatorii grupului infracțional, inculpații C.Gh.F. și V.F., ori de către cei atrași în grup de către aceștia: C.M., C.N.F., C.D.A., C.A., I.N., învinuiții D.A., A.G., ultimii doi fiind folosiți ca șoferi și cerându-li-se să semneze anumite acte notariale și de deschidere conturi, sub pretextul că autorii și-au uitat actele de identitate acasă și fără să cunoască faptele infracționale care se comiseseră sau erau în curs de derulare.

La tranzacționare se foloseau atât procurile realizate prin amăgirea părților vătămate, în diverse moduri, dar și procuri notariale întocmite în fals, în care erau contrafăcute numerele de înregistrare, timbrul sec, numele, semnătura și ștampila notarului, dând o aparență totală de înscris veridic, nimeni neputând bănui că actul este plăsmuit, după cum urmează: în numele notarului public D.E. - inc. M.M., fost G. - procuri false pentru părțile vătămate: S.P.Gh., B.Ș., S.C., D.O., Ș.E., T.M., I.M., D.I., C.E., C.I., I.Gh., P.M., C.M., P.I., C.M., în numele notarului public G.C. - inc.

M.M., fost G. - procuri false pentru părțile vătămate: T.E., N.A., O.G., B.V., C.F., P.E., M.M., C.Ș., C.I., S.D., C.F., C.N., A.G., B.M., B.M., T.D.C., I.A., O.S., M.C., B.I., B.M., B.N., A.V., C.H., R.P., B.O., T.V., C.M., M.S., C.V., D.I., H.M., T.I., N.S., C.C. în numele notarului public C.A.R. - inc. M.M., fost G. - procuri false pentru părțile vătămate: D.E., M.N., P.D., P.S., V.M., D.S.E., P.F., A.N., B.T., P.I., N.E., P.V., în numele notarului public B.D. - inc. M.M., fost G. - procuri false pentru părțile vătămate: S.L., în numele notarului public B.V. - inc.

M.M., fost G. - procuri false pentru părțile vătămate: N.Gh.; în numele notarului public B.D. - inc. M.M., fost G. -procura falsă pentru partea vătămată: V.V.; în numele notarului public D.M. - inc. M.M., fost G. - procura falsă pentru partea vătămată: D.Gh.; în numele notarului public F.N. - inc. C.A. - procuri false pentru părțile vătămate: S.E., Z.M.; - inc. C.A. - procuri false pentru părțile vătămate: C.E., B.D., Z.M., Z.V.; în numele notarului public O.C. - inc. B.G.E. - procuri false pentru părțile vătămate: T.V., N.I., T.V., B.O., C.M., T.I., A.V., H.M., P.V., C.E., M.C., C.C., D.V., D.A., C.V., M.S., R.V., P.I., B.N., D.I., B.M., B.I.;

în numele notarului public C.H. - inc. B.G.E. - procuri false pentru părțile vătămate: M.G., V.G., H.M., T.C.C., V.E., Ș.S., D.G., L.G., N.R., H.C., B.A., L.T., în numele notarului public D.M. - inc. B.G.E. - procuri false pentru părțile vătămate: M.Gh.; în numele notarului public Ș.F. - inc. I.N. - procuri false pentru părțile vătămate: M.E., B.E., B.T., P.M., O.C., C.N., P.I., S.A., P.V., I.V., R.N., B.M., P.P., R.A., T.R., T.A., în numele notarului public V.B. - inc. S.E.R. - procuri false pentru părțile vătămate: M.N., P.E., D.M., V.D., C.L., D.D., S.C., P.R., B.E., G.C.T., C.Gh., R.V., R.Ș., R.V., O.A., V.V., B.G., Ș.D., S.Gh., în numele notarului public F.N. - inc.

S.E.R. - procuri false pentru părțile vătămate: M.I., L.V., U.C., K.M., B.E., D.V., P.E., M.E., C.T., C.H., C.C., R.Ș., Ș.D., în numele notarului public V.M. - inc. S.E.R. - procuri false pentru părțile vătămate: C.C., în numele notarului public V.B. - inc. I.P. - procuri false pentru părțile vătămate: B.E., C.Gh., S.Gh., în numele notarului public O.T. - inc. I.P. - procuri false pentru părțile vătămate: B.E., C.Gh., S.Gh., în numele notarului public T.L. - fapt. M.C. - procuri false pentru partea vătămată: R.V.C., în numele notarului public M.P. - fapt.

M.C. - procuri false pentru partea vătămată: S.M.I., în numele notarului public P.R.G. - înv. D.G.A. - procuri false pentru părțile vătămate: B.E., A.E., B.N., S.A.I., N.C.L., B.N.N., J.N., T.M., P.Z., B.E., A.V.P.T., P.R., în numele notarului public R.U. - inc. C.O. - procuri false pentru partea vătămată: J.I., în numele notarului public P.R.G. - înv. A.G. - procuri false pentru partea vătămată: P.R., în numele notarului public D.F. - inc. C.N.F. - procuri false pentru părțile vătămate: S.V.; S.I.; R.V.; M.D.I.; în numele notarului public D.F. - inc.

C.G.F. - procuri false pentru părțile vătămate: C.M.; C.N., B.M.; F.Z.

Din Adresa nr. 2231876/2007 a Centrului Național de Administrare a Bazelor de Date Privind Evidența Persoanelor și anexele la aceasta rezultă că grupul infracțional a folosit un număr de 91 de copii ale unor acte de identitate false, atribuite unor persoane ce aveau acțiuni cotate la Bursa de Valori București, iar din Raportul de constatare tehnico-științifică grafică nr. 54632/2008 întocmit de Serviciul Criminalistic al IPJ Argeș, rezultă că procurile speciale, având ca mandatari persoanele sus-menționate, sunt false.

De precizat că inculpații au produs procuri false de împuternicire și în numele unor persoane, care la acea dată erau decedate, după cum urmează: K.H. - decedat 01 ianuarie 1996, S.P.Gh. -decedat, T.E. - decedat, N.A. - decedat, C.E. - decedat, C.I. - decedat, B.V. - decedat, I.Gh. - decedat, P.I. - decedat, M.M. - decedat, C.S. - decedat, M.N. - decedat, A.N. - decedat, B.T. - decedat, C.F. - decedat, B.M. - decedat, N.E. - decedat, N.S. - decedat, T.I. - decedat, M.C. - decedat 31 decembrie 2000, C.C. - decedat, A.E. - decedat, K.M. - decedat 22 septembrie 2000, P.R. - decedat, P.E. - decedat 02 septembrie 2003, S.E. - decedată la 09 martie 2002.

Deși inculpații M.M. (fost G.) și B.G.E. au încercat pe parcursul urmăririi penale să estompeze legăturile dintre ei, din derularea activității infracționale a rezultat cu certitudine că cei doi au lucrat atât împreună, cât și separat, sub coordonarea liderilor grupului infracțional, inculpații V.F. și C.Gh.F.

La data de 13 martie 2007, inc. M.M. (fost G.), a fost prins în flagrant de către organele de poliție la BT - Sucursala Pitești, la sesizarea funcționarilor bancari, când completa formulare pentru deschiderea de conturi, cu procuri false și copii ale actelor de identitate false, pentru acționarii pentru care se întocmiseră actele de mandatare ilegale, după cum urmează: M.C., B.I., B.M., B.N., A.V., C.H., R.P., B.O., T.V., C.M., M.S., C.V., D.I., H.M., T.I., N.S., C.C. Cu acel prilej, procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Pitești, prin Ordonanța nr. 1657/P/2007 a luat împotriva inc. G.M. măsura preventivă a obligări de a nu părăsi țara, punându-i-se în vedere, prin procesul-verbal de prezentare a învinuirii că orice schimbare a locuinței trebuie anunțată organului de urmărire penală în termen de 3 zile. Inculpatul a sfidat aceste dispoziții, timp de peste 1,6 ani nu a mai fost găsit la domiciliu, ba mai mult, a continuat cu grupul infracțional să devalizeze și alți acționari (părțile vătămate D.Gh. și V.V.). Grupul infracțional, având deja produse acte de identitate false pentru cei indicați anterior, au confecționat noi procuri notariale false, în numele notarului public O.C., pentru toți acționarii pentru care inculpatul M.M. (fost G.) încercase să deschidă conturi la BT - Sucursala Pitești, trecându-l ca mandatar pe inc. B.G.E. Acesta a deschis conturi bancare la BCR - Sucursala Iuliu Maniu București, de unde a ridicat sumele rezultate din tranzacționarea ilegală a titlurilor de valoare ce aparțineau acționarilor menționați mai sus.

La urmărirea penală s-a constatat că sus-numitul fusese adus în municipiul Pitești, la BT, de către inc. C.Gh.F., unul din liderii grupului infracțional. Ar fi de precizat că inculpatul C.Gh.F. a fost localizat în: zona Suceava cu inc. C.D.A., înv. D.G.A., inc. I.N., inc. C.A. (pentru ultimii trei a și restituit la SC R.B. SA banii rezultați din înșelarea unor acționari, care aflaseră despre acest lucru și îl reclamaseră la această firmă), la notarul public D.F.C., județul Ilfov, în municipiul Rădăuți, împreună cu inc. C.D.A. și înv. A.G..

S-au făcut aceste exemplificări spre a se decela că inculpatul, care a avut rol de conducere în grupul infracțional, s-a aflat totdeauna în momente importante pentru producerea fraudelor, alături de cei pe care i-a folosit și în care nu avea o încredere totală, fiind nevoit să-i supravegheze îndeaproape.

Atât inc. C.N.F., vărul inc. C.Gh.F., B.G.E., cât și inc. C.A., au încercat prin depozițiile lor să se plaseze în afara grupului infracțional, primul declarând că a acționat singur, deși din interceptarea convorbirii telefonice a rezultat că a fost folosit pentru tranzacționarea de acțiuni la brokeri, iar secunzii, că nu cunosc persoana care le-a propus să înșele pe piața de capital anumiți acționari, aruncând un anumit prenume sub care l-ar fi cunoscut pe individul care i-ar fi atras în afacere, ca de exemplu J., în cazul primului inculpat, dar până la urmă C.A. l-a recunoscut în planșa fotografică pe inc. M.M. (fost G.) cu care a conlucrat.

De asemenea, inc. C.A. a relatat că un cetățean oarecare i-a cerut să meargă cu el la BCR, Agenția din zona str. CA București, că acolo i-a cerut să deschidă niște conturi bancare, pentru șase persoane care aveau procuri de împuternicire pe numele lui și că a ridicat pentru fiecare diverse sume de bani, primind și el în schimb câte 18 - 20 milioane ROL, pentru fiecare din cele șase conturi deschise. A continuat că, de fapt, cel pentru care a lucrat ar fi inc. M.M., pe care l-a și recunoscut în planșa fotografică. Inculpatul este parțial nesincer, deoarece persoanele pentru care s-a făcut tranzacționarea acțiunilor lor sunt din lotul acelora realizate de inc. A.D.L. și expediate prin poștă în București, pe str. D, fraudele s-au comis de către acesta la solicitarea inculpaților V.F. și C.Gh.F., iar la Agenția Bancară din str. CA i-a condus pe inculpații care au deschis conturi bancare, acesta din urmă. O persoană anonimă nu avea cum să-i dea sus-numitului procuri notariale false, întocmite pe numele lui, pentru că nu avea cum să le realizeze, necunoscându-l și neștiindu-i datele de stare civilă, ale lui, dar și ale persoanei păgubite. Ba mai mult, inculpatul a participat alături de inc. C.D.A. la înșelarea părții vătămate C.S.

La prezentarea materialului de urmărire penală, inc. C.A. a recunoscut că a fost racolat în grupul infracțional de către inc. M. (fost G.) M. și C.Gh.F., că a acționat conform îndrumărilor acestora, dar că nu a relatat adevărul până la acel moment, întrucât ultimul l-a amenințat cu violențe asupra sa și a familiei, în cazul în care va relata exact modul cum s-au petrecut faptele la organele de urmărire penală. A mai precizat că inc. C.Gh.F. i-a proferat amenințări de genul celor menționate, ori de câte ori s-au întâlnit, dar și la telefon, chiar și în timpul anchetei penale.

Aceeași tactică, a escamotării adevărului și a încercării de a conduce organele de urmărire penală pe piste false, specifică inculpaților de etnie rromă cercetați în prezenta cauză, a adoptat-o și inc. I.N., spunând că lui i-a dat procurile un cetățean care l-a abordat într-o piață din municipiul Cluj. Ulterior, cu ocazia audierii din 15 iunie 2009 a adoptat o altă variantă, declarând că în Piața Obor din București, pe la sfârșitul anului 2007 a întâlnit un cetățean din municipiul Cluj și că acesta i-a promis că-i va aduce procuri și copii de pe actele de identitate ale unor cetățeni care doresc să își vândă acțiunile, lucru care s-a și realizat și că i-a plătit pentru fiecare procură ce s-a dovedit ulterior a fi falsă, câte 25.000 ROL. A mai relatat că în baza procurilor primite de la cetățeanul anonim din Cluj, a deschis conturi bancare la BP Militari București, că nu a completat el formularele și că i-a făcut acest serviciu un cetățean pe care l-a numit „N." din Bolintin Vale, căreia nu-i știe datele pentru a fi identificat. A tranzacționat acțiunile la SSIF R.B. SA Suceava și a dobândit suma totală de 280 - 300 milioane ROL.

Inculpatul este total nesincer, întrucât cu cele 24 procuri, a deschis conturi bancare nu numai la BP Militari București, ci și la BCR Izvor, BP Alexandriei, BP Unirea, BCR Rahova, ridicând în numerar suma totală de 720.048.200 ROL și nu cea precizată de el. De asemenea, a încercat să ascundă adevărul, relatând că, după ce a fost ascultat de către un ofițer de poliție, a aflat că procurile primite de la cetățeanul din Cluj ar fi false, că acționarii înscriși în ele au fost înșelați și că din proprie inițiativă, a încercat să acopere prejudiciul, dând banii spre a fi restituiți la broker (150 - 160 milioane ROL) martorului C.M. Acest martor a negat că el ar fi primit bani de la inculpat pentru a-i depune la SSIF R.B., iar martorul I.V., poreclit „V." sau „V.", a declarat că banii pentru el au fost duși la broker de către inc. I.N., vărul lor M.D., și că i-a însoțit și el acolo. Predarea sumelor datorate a făcut-o efectiv M.D. (părți vătămate: P.M., P.V. și I.V.) în legătură cu activitatea infracțională a sus-numiților și prezentarea lor la firma de brokeraj arătată, face declarații complete martorul F.D.

Nesinceritatea inculpatului este dovedită și de faptul că el nu putea să realizeze singur, fără ajutorul grupului infracțional, tranzacții bursiere de genul celor în discuție, care presupune un anumit nivel de studii și cunoștințe în domeniu, întrucât este aproape analfabet, neputându-se exprima în scris, iar cititul îl realizează cu mare greutate, dar nereținând conținutul de idei al textului, după cum singur a declarat.

Eforturile inculpaților C.A., C.N.F., I.N. și B.G.E., de a încerca să denatureze adevărul, în sensul că nu îi cunosc pe inițiatorii și organizatorii grupului infracțional organizat, sunt demontate cu explicațiile și situațiile anterior învederate, dar și cu faptul că absolut toate părțile vătămate înșelate de întreg grupul infracțional și de cei patru, au fost găsite cu ocazia percheziției informatice ce s-a efectuat în calculatorul ridicat de la domiciliul inc. G.N.A. Prin urmare, circuitul înșelăciunii a plecat de la identificarea acționarilor pe cele 22 CD achiziționate de inc. V.F. și C.Gh.F. de la martorul T.N., transferarea datelor în calculatorul personal al inc. G.N.A., verificarea acționarilor selectați în baza de date a SC D.C. SA, de către funcționarii acestei unități, inculpați în prezenta cauză, reîntoarcerea datelor la inculpații V.F. și C.Gh.F., producerea de acte de tranzacționare false, distribuirea informațiilor și documentelor de către cei doi inculpați către acoliții lor și declanșarea procedurilor deja enunțate, pentru înșelarea investitorilor și obținerea banilor din vânzarea acțiunilor. Prin urmare, datele concentrate la organizatorii grupului infracțional - inc. V.F., C.Gh.F. și G.N.A. au ajuns la ceilalți inculpați folosiți la săvârșirea infracțiunilor, iar aderenții la grupul infracțional nu aveau cum să dețină informații și date despre acționari, dacă nu le primeau de la cei trei. Din moment ce datele despre acționarii S.M. erau stocate în calculatorul inc. G.N.A., aderenții la grupul infracțional nu aveau altă sursă de dobândire a acestora, decât de la cei care îi racolaseră.

Din procesele-verbale de redare a convorbirilor telefonice interceptate de organele de urmărire penală, rezultă cu prisosință legăturile dintre membrii grupului infracțional din care nu vom spicui decât câteva aspecte.

În convorbirile telefonice din perioada 06 - 24 septembrie 2007 inc. G.N.A., C.D. și V.F. plănuiau acoperirea înșelăciunii produse în paguba părții vătămate J.I., prin întocmirea unei procuri false în numele titularului, pe care să o depună la banca unde s-au ridicat o parte din bani, spre a se induce că inc. M.M. (fost G.), cel care a deschis conturi bancare, a fost și cel care a tranzacționat acțiunile, pentru că această operațiune fusese realizată de inc. C.D., prin producerea de înscrisuri sub semnătură privată false, în numele păgubitului. Toate conversațiile purtate de inculpați prin telefon la acel moment, dovedesc preocuparea acestora de a da aparența că inc. M.M. (fost G.) a făcut toată tranzacția și a ridicat banii, iar partea vătămată J.I. să fie canalizată să-l caute pe acesta și să se judece cu el.

În convorbirea telefonică din data de 25 septembrie 2007 dintre inc. G.N.A. și inc. V.F. se discuta despre procurarea bazei de date despre acționari, realizarea de procuri false, despre ridicarea ilegală de extrase de cont, despre verificarea acționarilor la SC D.C. SA de către B.I. și pretențiile bănești ale acestuia, cât și despre legăturile lor cu inc. C.Gh.F., despre procurarea CD-urilor cu date informatice despre investitorii în acțiuni cotate la Bursa de Valori București.

În perioada 02 octombrie 2007 - 18 octombrie 2007 sunt înregistrate nenumărate convorbiri între inc. G.N. și V.Gh.G. cu privire la verificarea datelor a sute de acționari, despre întâlnirile lor pentru a primi listele cu investitorii verificați, despre banii pe care al doilea inculpat trebuia să-i dea primului pentru datele furnizate.

Interceptările din intervalul de timp cuprins între 04 octombrie 2007 - 16 octombrie 2007 relevă legăturile pentru săvârșirea faptelor penale între inc. G.N.A., V.Gh.G., C.Gh.F., C.M., S.E.R., B.I. și B.G.

Din convorbirile telefonice purtate în perioada 11-. 10.2007-22 noiembrie 2007 între inculpații B.G.M. și B.I. cu membrii grupului infracțional rezultă că s-a făcut verificarea a sute de acționari în baza de date a SC D.C. SA, pe baza CNP-urilor primite de la cei ce realizau tranzacțiile ilegale, în special cu medierea inc. G.N.A. și despre sumele de bani ce urmau să le primească.

Din notele de redare a convorbirilor telefonice rezultă discuțiile purtate între inculpații V.F., V.Gh.G., C.M., în legătură cu tranzacționarea ilegală de acțiuni și folosirea inc. B.G.E. pentru retragerea banilor rezultați din fraudele săvârșite.

Legăturile dintre inc. V.F., C.Gh.F. și S.R., este demonstrată atât cu declarația ultimului, dar și cu înregistrarea convorbirilor telefonice din data de 27 noiembrie 2007, care relevă faptul că organizatorul grupului infracțional îi comunica amantei sale, inc. C.M., că el se află cu S.R. pentru anumite tranzacții, iar la data de 09 ianuarie 2008, îi transmitea aceleiași persoane că l-a pus și pe C.Gh.F. să sune la un broker care să fie de acord să tranzacționeze acțiunile prin el.

Convorbirile telefonice dintre cei doi, din ziua de 30 noiembrie 2007, evidențiază că inc. V.F. se confesa inc. C.M. că a cumpărat un CD cu date informatice despre acționari, cu suma de 15 milioane RON, pe care l-a dat lui G.N. pentru transcriere, în aceeași zi cei doi discutau despre confecționarea unor procuri false, iar în nota de redare pentru ziua de 06 decembrie 2007 se relevă că cei doi se certau, că inculpata îi cerea să „ne împărțim averea" învederându-i că „în schimb câte ți-am făcut, mii! Pe numele meu! Și nu vreau decât un milion la acțiune, atât!".

Se observă detaliat cum inculpații procurau CD-uri cu baza de date a acționarilor, cum tocmeau plata pentru decriptare, cum se verificau acționarii în baza de date a SC D.C. SA și cum discutau despre scoaterea la imprimantă a acționarilor și a CNP-urilor acestora.

Inc. V.F., care până atunci negase constant că ar fi participat la tranzacționarea frauduloasă de acțiuni, a încercat să se apere, spunând că nu el este autorul procurilor false, ci inc. C.Gh.F., că acesta a conlucrat cu inculpații A.D.L. și M.M. (fost G.) și că extrasele de cont și listele cu coduri confidențiale, au fost trimise prin poștă de la SC D.C. SA, la domiciliile inculpaților M.M. (fost G.) și C.M.. Inculpatul este parțial nesincer, pentru că inc. A.D.L. a declarat că a fost solicitat pe bază de procuri și copii ale unor acte de identitate false, să ridice extrase de cont și să le expedieze pe str. D, din B., de către inc. V.F. și C.Gh.F.

Pe de altă parte, inc. V.F. ajutat de cei din gruparea lui, a tranzacționat acțiunile persoanelor pentru care s-au expediat extrasele de cont și listele cu coduri confidențiale în București, pe str. D. Același inculpat, a menționat că pentru fiecare verificare în baza de date a SC D.C. SA, cu privire la anumiți acționari, ca urmare a folosirii informațiilor din CD-urile despre care s-a făcut vorbire anterior, îi dădea inc. G.N. suma de 100 euro, iar dacă informația era mai prețioasă îl plătea cu 6.000.000 ROL. Și inc. G.N.A., cât și inculpații B.I. și B.G.M. au recunoscut că au primit bani de la grupul de rromi, dar au menționat sume mai mici. Pentru un număr redus de părți vătămate, sunt întocmite câte două rânduri de procuri false; aceasta se datorează faptului că în baza primei procuri false, grupul infracțional a ridicat părților vătămate dividendele, iar cu cea de-a doua i-a tranzacționat acțiunile și a ridicat sumele rezultate din acestea.

În cea de-a treia etapă a activității infracționale, din grupul infracțional erau selectați inculpații de încredere, care aveau menirea, în baza procurilor obținute în modurile arătate mai sus, să deschidă conturi bancare și după alimentarea acestora cu banii rezultați din tranzacțiile ilegale, să ridice în cash sumele rezultate. Bunăoară, conturile bancare au fost deschise și debitate de inculpații: V.F. - BCR Suceava (1 cont), BCR - Sucursala Sector 5 București (6 conturi), RB - Agenția Apusului București (7 conturi), C.Gh.F. - BCR Bolintin Vale (54 conturi), C.M. - BCR - Sucursala Plevnei București (6 conturi), BCR - Sucursala Șerban Vodă București (5 conturi), BCR - Sucursala Sector 5 București (6 conturi), RB București (15 conturi), AB București - Sucursala Apusului (14 conturi), BCR - Sucursala Slatina, județul Olt (7 conturi), BCR - Sucursala Mihai Bravu București (6 conturi), BCR - Sucursala Iuliu Maniu București (19 conturi), M.M. fost G.) - BP Militari (3 conturi), BCR - Sucursala Iuliu Maniu București (22 conturi), BCR - Sucursala Șerban Vodă (13 conturi), BCR - Sucursala Unirea București (7 conturi), BCR Sector 5 București (1 cont), BT Pitești (13 conturi), C.O. - BP - Sucursala Militari București (1 cont), B.G.E. - BCR - Sucursala Iuliu Maniu București (35 conturi), C.N.F. - BCR Bolintin Vale (10 conturi), C.D.A. - BRD Suceava (5 conturi), BC București (2 conturi), C.A. - BCR - Sucursala Șerban Vodă București (6 conturi), zona Cuțitul de Argint, I.N. - BP - Agenția Militari București (18 conturi), BP - Sucursala Alexandriei București (1 cont), BCR - Sucursala Rahova București (1 cont), BCR - Sucursala Unirea București (2 conturi), BCR - Sucursala Izvor București (4 conturi), S.E. - BCR - Sucursala Plevnei București (20 conturi), PC - Agenția Militari București (11 conturi), I.P. - BCR - Sucursala Unirea București (1 cont), PB - Sucursala București (2 conturi), I.M. - PC - Agenția Militari București (1 cont), R.I. - PB - Sucursala București (1 cont), înv. D.G.A. - BP - Agenția Militari București (13 conturi), înv. A.G. - RB - Sucursala Suceava (10 conturi), RB - Sucursala Găești, județul Dâmbovița (1 cont), inc. CA - BCR Sector 6 București (2 conturi).

În cazul în care organizatorii grupului infracțional organizat, inculpații G.N.A., V.F. și C.Gh.F., în urma verificării în baza de date a SC D.C. SA, în modul descris anterior, constatau că anumiți investitori, dețineau un portofoliu mare de acțiuni, din a căror tranzacționare puteau dobândi sume considerabile de bani, hotărau ca tranzacția ilegală să o realizeze împreună, fără știrea celorlalți și să-și împartă banii între ei.

La data de 04 iunie 2007, după ce în prealabil obținuseră datele de identificare și cu privire la portofoliul de acțiuni deținut de partea vătămată V.V. inc. G.N.A. a obținut prin intermediul inc. B.G.M. extrasul de cont și lista de coduri confidențiale, după care același inculpat a racolat-o pe inc. C.D., care în acel timp era broker la SSIF C.I. SA, pentru a realiza tranzacția ilegală. Această inculpată, în calitate de broker, a întocmit Contractul de intermediere a tranzacției bursiere, Ordinul de transfer al acțiunilor, către SSIF-ul parte în tranzacție, Situația de portofoliu după vânzarea acțiunilor, Extrasul de cont al firmei de brokeraj, Ordinele de vânzare definitivă a acțiunilor, Actul de confirmare a executării ordinelor. Pe toate aceste documente, inc. C.D. a semnat-o în fals pe partea vătămată Vida Veronica, iar pe Confirmarea executării ordinelor de efectuare a tranzacțiilor cu acțiuni a înscris tot în numele păgubitei „Vă rog a-mi vira suma de 434.509,26 RON, în contul deschis la BCR Mihai Bravu .................", imitând semnătura titularei. Contul la banca menționată a fost deschis de către inc. V.F., prin intermediul inc. M.M. (fost G.), folosind procură de împuternicire falsă întocmită în numele Biroului Notarului Public B.D. din Satu Mare, cât și o copie falsă a buletinului de identitate al titularei.

Pentru tranzacțiile de acțiuni într-o valoare foarte mare, cum este cazul părții vătămate Vida Veronica, conducerea SSIF C.I. SA, avea practica de a contacta vânzătorul, spre a avea încă o dată confirmarea acestuia că într-adevăr a dorit să-și vândă acțiunile pe Bursă. Inc. C.D. l-a informat despre acest lucru pe inc. G.N.A., iar acesta i-a cerut inc. V.F. să -i aducă o persoană de sex feminin, care posedă telefon mobil, pe care să o instruiască cu privire la răspunsurile pe care trebuie să le dea în numele părții vătămate V.V., în cazul în care vreun reprezentant al brokerului va cere să vorbească cu cea care era în situația de înșelată, din punct de vedere pecuniar.

Reprezentantul brokerului, martorul S.C., după numărul de telefon al victimei înscris de inc. C.D., pe documentele de tranzacționare, a sunat să se intereseze dacă într-adevăr titulara acțiunilor a dorit să le înstrăineze. A răspuns inc. C.M., care și-a declinat identitatea în persoana păgubitei V.V., a confirmat că a dorit tranzacționarea acțiunilor la Bursă, menținând că fiind în vârstă, a lăsat o rudă a ei din București să urmărească operațiunea. Martorul precizat a avut inspirația să înregistreze convorbirea telefonică pe CD. Inculpații au deschis inițial cont la PB București, însă transferul bănesc nu s-a putut realiza din unele vicii în datele de înregistrare al deschizătorului de cont, realizat pe numele cetățeanului D.T., care în declarația sa a relatat că l-ar fi dus la acea bancă o persoană necunoscută, care i-a cerut să semneze niște documente, spunându-i că va primi un comision. Unitatea bancară arătată, a restituit banii în contul firmei de brokeraj pentru neconcordanță între titularul acțiunilor și titularul contului, iar după aceea inculpații au apelat la inc. M.M. (fost G.) și s-a deschis contul la BCR Mihai Bravu București.

Organizatorii grupului infracțional au ales-o pentru realizarea fraudei pe inc. C.D. în circuitul arătat, spre a evita ca ceilalți membri, pe care îi foloseau la săvârșirea faptei penale, să afle despre suma enormă pe care o însușeau necuvenit.

Prin această tranzacție, partea vătămată a fost păgubită cu suma de 434.509,2 RON. Inculpata C.D., pentru contribuția sa la săvârșirea faptei penale, a primit de la inc. G.N.A. 2.500 euro. La data de 26 iunie 2007, inculpații V.F., C.Gh.F. și G.N.A., prin intermediul ultimului, au abordat-o din nou pe inc. C.D. pentru a tranzacționa ilegal acțiunile părții vătămate D.Gh.. Inculpata, fiind în bune relații cu I.C. - operator calculator la SC D.C. SA, i-a cerut acestuia să-i elibereze extrasul de cont și lista cu coduri confidențiale, pentru cel în cauză, spunându-i că este o cunoștință bună a sa, care nu se poate deplasa acolo.

Pentru a nu părea suspectă la SSIF C.I. SRL, unde lucra, întrucât repeta o tranzacție foarte mare, a apelat la colegul ei de branșă C.S.R., care presta servicii pentru SSIF S.G.I. SA Pitești, să o sprijine în tranzacție. Acesta l-a abordat pe directorul firmei de brokeraj, pe care l-a rugat să-i declanșeze tranzacția, spunând că-i va trimite documentația prin poștă și să-i remită documentele produse în același mod la o firmă din București (SVM G.I.G. SA), unde lucrase anterior, aceasta își încetase activitatea, însă el mai folosea sediul. Tranzacția s-a produs, brokerul din Pitești a expediat actele acolo unde i se ceruse, iar banii rezultați din tranzacție au fost expediați la BP - Sucursala Militari, într-un cont deschis pe numele lui M.M. (fost G.), în baza unei procuri false și unei cărți de identitate falsă.

Prin această tranzacție, partea vătămată D.Gh. a fost înșelată cu suma de 266.390 RON. Inculpata C.D., pentru contribuția sa la săvârșirea faptei penale, a primit de la inc. G.N.A. 2.000 euro.

Inculpații V.F., C.Gh.F. și G.N.A. au selectat în continuare, pentru a fi înșelat pe partea vătămată J.I., extrasul de cont și lista cu coduri confidențiale au fost ridicate de către inc. B.I. la solicitarea inc. G.N.A., actele au fost predate de către ultimul inculpatei C.D., iar aceasta a repetat modul de tranzacționare, așa cum o făcuse și pentru înșelarea părții vătămate D.Gh. Inculpații V.F. și C.Gh.F., pentru a deschide cont bancar la BP - Sucursala Militari, l-au racolat pe inc. C.O., pe care l-au trimis în unitatea bancară spre a acorda îndrumări la completarea actelor împreună cu inc. M.M. (fost G.). Sus-numitul, cu act de identitate fals și procură notarială falsă, întocmită în numele Notarului Public R.U. din Bacău, a deschis cont, pe care figura ca împuternicit, și la data de 26 iulie 2007 a retras suma de 127.800 RON, pe care i-a transformat în 40.000 euro, spre a nu ieși din bancă cu un volum mare de masă monetară, iar la data de 30 iulie 2007 a retras suma de 35.080 RON.

La data de 01 august 2007, SSIF S.G.I. SA Pitești a virat în contul bancar deschis în numele titularului, suma de 199.660 RON, rezultați din ultima vânzare de acțiuni (vânzarea s-a produs efectiv la Bursa de Valori București în tranșe).

De precizat că, după realizarea primei tranșe de vânzare, SSIF S.G.I. SA Pitești a comunicat prin poștă, părții vătămate J.I. că s-a realizat ordinul său de tranzacționare a titlurilor de valoare. Păgubitul a fost surprins de acest lucru, a contactat telefonic pe directorul societății de brokeraj - O.M.N., acesta și-a dat seama că la mijloc este vorba de săvârșirea unei infracțiuni și a contactat banca arătată, cerându-i să stopeze eliberarea banilor către impostori.

Chiar inc. C.O. a declarat că, în momentul în care a mers a treia oară în bancă să ridice banii intrați în cont, a fost condus de către o funcționară la directorul V.S., iar acesta i-a spus să plece și să renunțe la fapte de genul celor comise, pentru că la mijloc sunt nereguli mari.

După comiterea faptelor, a încercat să simuleze că ar dori să denunțe anumite fapte penale procurorilor, trimițând la data de 04 august 2007, prin e-mail o comunicare în acest sens la Biroul de presă al DGPMB, sub pretextul că nu poate merge la secția de poliție, întrucât „acești indivizi au relații acolo". Ca urmare a e-mail-ului trimis, un ofițer al Poliției Române i-a trimis în același mod confirmarea primirii mesajului, oferindu-i coordonatele de contact, învederându-i să comunice date detaliate Inculpatul, la data de 07 august 2007, a trimis polițistului persoană de contact, prin poșta electronică, o comunicare în care învedera că un cetățean cu numele de M.F. i-ar fi împrumutat în urmă cu 4 - 5 luni, 6 - 7 mii euro, că trebuia să returneze pentru ei 27 - 30 mii euro, că nu a putut acoperi creanța și că acesta i-ar fi cerut să meargă la bancă și să deschidă conturi, în baza unei procuri false pentru partea vătămată J.I. El nu a vrut să dea curs solicitării, dar cel care l-a abordat și cu un grup de indivizi din anturajul lui, l-au forțat să deschidă contul bancar și să ridice numerarul cu care acesta fusese alimentat.

În cauză nu se poate reține apărarea formulată de inculpat, în sensul aplicării disp. art. 9 alin. (3) din Legea nr. 39/2003, acest text neexistând, art. 9 având doar două aliniate, dar apărarea formulată este în sensul alin. (2) și se solicită reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă prev. de lege, dar pentru a face acest lucru dispozițiile legale impun ca în cursul urmăririi penale sau al judecății, persoana care a săvârșit una din faptele prev.la art. 7 alin. (1) sau 3 să denunțe și să faciliteze identificarea și tragerea la răspunderea penală a unuia sau mai multor membri ai unui grup infracțional organizat.

Nu s-a facilitat identificarea și nici nu s-a realizat tragerea la răspundere penală a vreunei persoane care ar fi săvârșit o faptă prev. de art. 7 alin. (1) sau 3 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea și combaterea criminalității organizate.

Conform declarației martorei N.I., funcționar bancar la BP - Sucursala Militari, pentru deschiderea contului cu procură falsă, în numele părții vătămate J.I., s-a prezentat inc. C.O. la data de 07 iulie 2007, însoțit de inc. M.M. (fost G.), care anterior deschisese și el conturi cu procuri de împuternicire. După ce inc. C.O. a deschis contul în numele părții vătămate menționate, s-a prezentat la unitatea bancară în două rânduri, pentru a ridica sumele cu care acesta fusese alimentat (la 26 iulie 2007 a ridicat 127.800 RON, cerând ca suma să-i fie remisă în euro, lucru care s-a și întâmplat, iar la data de 30 iulie 2007 a ridicat 35.080 RON).

Întrucât inculpatul C.O. ridica sume mari de bani și pe de altă parte suna pe telefon la modul enervant de des, spre a se interesa dacă au mai intrat bani în contul deschis de el, a părut suspect, astfel că funcționara bancară amintită împreună cu funcționarul bancar R.I.L., care la rândul lui fusese apelat la telefon de mai multe ori de același ins, l-au anunțat pe directorul băncii V.S., iar acesta le-a cerut celor doi, ca la proxima prezentare la ghișeu a celui în cauză, să-l conducă la el la birou. La data de 03 august 2007, inc. C.O. s-a prezentat la bancă și a fost condus de către funcționara bancară N.I. în biroul directorului, care a început să-l investigheze în legătură cu relația sa cu J.I. și în ce condiții a fost împuternicit. Surpriza a fost mare, astfel că inculpatul a recunoscut că nu-l cunoaște pe J.I. și că a fost angrenat în acea activitate de către un grup de oameni periculoși. A fost întrebat unde se află aceia în acel moment, el a spus că îl așteaptă afară, i-a cerut să meargă amândoi ca să-i identifice pe cei în cauză, la care el a pretextat că îi este teamă de ei și că de fapt grupul îl așteaptă undeva mai departe, dar că nu este cazul ca directorul să dezvolte activități de identificare a lor, pentru că el deja i-a reclamat la Direcția Națională Anticorupție. Conducătorul băncii l-a crezut, i-a dat drumul să plece, învederându-i să înceteze cu astfel de practici și a refuzat să mai elibereze banii pe care îi cerea din contul deschis.

În urma acestui episod, după 4 zile, inculpatul a trimis e-mailul despre care s-a vorbit mai sus.

Martorul V.S., directorul BP Militari, a declarat că inc. C.O. a fost adus la unitatea bancară cu un autoturism D, înmatriculat sub nr. ........... Acest autoturism fusese închiriat de către inc. V.F. de la martorul T.C., pentru o perioadă mai mare de timp, pe bază de contract, iar cu acesta se deplasa în țară pentru înșelarea posesorilor de acțiuni împreună cu inc. C.M. și V.Gh.G., situație confirmată și de partea vătămată Ț.I. Prin urmare este cert că cel care l-a condus la BP Militari pe inc. C.O., cu autoturismul arătat, a fost inc. V.F. Cercetările întreprinse au relevat că inc. C.O. are o datorie la numitul M.F., colegul său din copilărie, acesta l-a tot tergiversat cu banii, iar din cauza datoriei, părțile au intrat într-o stare conflictuală. Prin denunțul trimis pe e-mail organelor de poliție, inc. C.O. rezolva două lucruri: ascundea apartenența sa la grupul infracțional condus de inc. V.F. și îl demobiliza și pe M.F. să-i mai ceară datoria.

Directorul SSIF S.G.I. SA Pitești a sesizat organele de poliție și de la acest moment s-au declanșat cercetările împotriva grupului de infractori.

Inc. C.D. a fost abordată de către martorul O.M.N., aflând că ea este implicată în tranzacție de la înv. C.S.R., spre a afla date în legătură cu frauda produsă, iar această situație sus-numita a încercat să o speculeze în favoarea sa, invocând că ea a oprit frauda împotriva părții vătămate J.I. și că aceasta nu s-a produs în totalitate. Frauda s-a produs în totalitate, însă intervenția martorului O.M.N. a stopat ridicarea în totalitate a banilor rezultați din tranzacția ilegală, din unitatea bancară menționată mai sus.

Inculpata este nesinceră, pentru că lucrurile sunt probate fără putere de tăgadă, iar adevărul este cel relevat.

Partea vătămată J.I. a fost păgubit efectiv cu suma de 163.905 RON, pentru că din banii stopați în bancă, brokerul i-a răscumpărat acțiunile.

Este de relevat că dintre toți inculpații implicați în fraudarea părților vătămate V.V., D.Gh. și J.I., singurul care a fost totalmente sincer a fost inc. G.N.A.. Unul din membrii grupului infracțional racolat de inc. V.F. și C.Gh.F., este inc. S.E.R.. Acesta a fost folosit să tranzacționeze acțiuni la SSIF I.C.I. SA Cluj, dar și pentru deschiderea cu procuri și acte de identitate false, pentru ridicarea banilor rezultați din însușirea dividendelor ce se cuveneau unor acționari, dar și din tranzacționarea ilegală a acțiunilor lor.

La SSIF I.C.I. SA Cluj, inc. S.E.R. a fost condus de către inc. V.F., C.Gh.F. și C.M., însă brokerul nu a trecut la tranzacționarea operațiunilor, până nu a operat unele verificări prin Oficiul juridic al firmei, fapt ce a condus la stabilirea unui termen la care trebuiau să se prezinte din nou cei patru. În sediul firmei de brokeraj au intrat cu toții, însă inc. S.E.R. împreună cu C.M., au cerut tranzacționarea unor acțiuni, cei doi fiind recunoscuți de salariatul B.O.V. Tot acest martor l-a recunoscut că i-a însoțit pe cei doi acolo pe inc. V.F.

Inculpatul a fost sincer, și-a recunoscut faptele, a cooperat cu organele de urmărire penală, are în îngrijire 8 copii minori și acesta a fost motivul pentru care procurorul nu l-a reținut și nu a propus instanței de judecată arestarea sa preventivă

La data de 15 octombrie 2007, inc. S.E.R. a fost prins și reținut pentru 24 de ore de către Secția 3 de Poliție București în incinta BCR - Sucursala Plevnei când încerca să deschidă cu procuri false conturi în numele acționarilor S.Gh., R.V., R.Ș., P.E., C.Gh., D.M., V.V. și G.C.T.. Același inculpat, cu procuri false, în numele BNP F.N. - București a deschis conturi bancare și a încasat dividende pentru părțile vătămate C.C., B.E., P.E., K.H., K.M., P.R., S.C., C.T., Ș.D., D.V., M.E. și D.D. La toate aceste persoane, învinuitul le-a ridicat dividendele ce li se cuveneau, în mod ilegal, bani pe care i-a remis inc. V.F. și C.Gh.F., care l-au însoțit la bancă și l-au urmărit ce face. Din suma de 47 milioane ROL, iau lăsat și lui 2.000.000 ROL, despre care învinuitul a relatat că a folosit-o pentru întreținerea familiei.

Tot la cererea inc. V.F. și C.Gh.F., însoțit de aceștia inc. S.E.R. a deschis conturi bancare la PRO C.B. SA București, pentru a ridica banii ce urmau a rezulta din tranzacționarea acțiunilor investitorilor: B.E., C.C., C.T., D.D., D.V., K.H., K.M., M.E., P.R., P.E., S.C. și Ș.D.. Pentru că organele de poliție au fost sesizate cu ceea ce se întâmplă, inculpații nu au mai reușit să tranzacționeze acțiunile acestora.

Inc. S.E.R. a recunoscut că a comis fraudele în discuție, la cererea inc. V.F. și C.Gh.F., dar că a și acționat împreună cu aceștia, cât și cu inc. C.M. și V.Gh.G., iar în diferite locații au fost conduși cu un autoturism la volanul căreia s-a aflat D.M.V.

Legăturile strânse dintre cei indicați de inc. S.E.R. sunt dovedite și de faptul că în telefonul mobil al acestuia au fost găsite CNP-urile părților vătămate C.E., C.C., C.N., I.S.L., D.M., D.C., coduri care se foloseau pentru ridicarea actelor de tranzacționare a celor vizați de la SC D.C. SA, dar la toți aceștia dividendele au fost ridicate de către inc. C.M., și tot aceasta a realizat și tranzacționarea ilegală. Telefonul folosit de inc. S.E.R. a fost primit de la inc. V.F. și care fusese folosit anterior de către inculpatul V.Gh.G.

Mai mult, în telefonul inc. S.E.R. a fost găsit CNP-ul cetățeanului D.M. din comuna Dobra, sat Mărcești, județul Dâmbovița, în baza căruia s-au ridicat ilegal extrasul de cont și lista de coduri confidențiale, dar în procura întocmită la BNP B.I.I. din Ploiești, apare împuternicită inc. C.M., ca să tranzacționeze acțiunile titularului și se face mențiunea că investitorul, care nu avea acte de identitate, a fost recunoscut ca el fiind persoana în cauză de către inc. V.Gh.G. și șoferul acestora D.M.V. Tot inc. C.M. a ridicat și dividendele ce se cuveneau acestei persoane vătămate, iar la percheziția domiciliară ce s-a realizat la sus-numita la data de 14 martie 2008 s-a găsit un Ordin de încasare numerar, pentru persoana arătată. Tot la percheziție s-au găsit ordine de încasare în numele altor persoane și file de acte de identitate pe care le îmbina prin decupare, pentru falsificare, dar și formulare de deschidere de cont, procuri notariale, liste cu CNP-urile unor persoane .

Faptul că la un moment dat inc. S.E.R. ducea o viață destul de opulentă, față de condiția sa materială, a luat la cunoștință inc. I.P., unchiul său. Chiar învinuitul a recunoscut că a fost dus de către inculpații V.F. și C.Gh.F. la magazinul U din București, de unde i-au cumpărat lenjerie de corp, cămăși, costum A și pantofi G, pentru a fi prezentabil și a nu da de bănuit funcționarilor bancari că ar fi autorul unor fraude. Pentru că acesta a văzut la el la un moment dat o sumă de peste 250 milioane ROL, a realizat că este ceva în neregulă cu el și pentru a-i afla sursa de venituri, s-a oferit să-l transporte el cu autoturismul în diferite locații.

Inc. I.P. a declarat că a izbutit să îl aducă în stare de ebrietate pe inc. S.E.R., într-un restaurant din comuna Jilava, județul Ilfov, și în momentul în care acesta a plecat de la masă pentru un timp, i-a controlat telefonul mobil și a observat niște numere și numele inc. V.F. Cât fusese în preajma inc. S.E.R., auzise dese convorbiri telefonice între cei doi în legătură cu tranzacționarea de acțiuni și a realizat că aceasta este persoana care îl interesează.

L-a abordat pe acest inculpat și s-au întâlnit ulterior, obținând oferta lui de a-l sprijini în tranzacționarea ilegală a acțiunilor deținute de anumiți cetățeni.

De fapt, este o altă modalitate a inc. V.F. de a dobândi venituri ilicite, constând în aceea că vindea liste cu CNP-uri, dar și documente de tranzacționare (liste cu coduri confidențiale și extrase de cont), unei alte grupări de etnie rromă care săvârșea același gen de fapte, condusă de numitul C.M., (pentru care Serviciul Teritorial Pitești al D.I.I.C.O.T. a fost sesizat în Dosarul nr. 37D/P/2008, în care prin Ordonanța cu același număr din 16 septembrie 2008 s-a dispus declinarea competenței în favoarea Serviciului Teritorial București al D.I.I.C.O.T.), dar și inc. rrom I.P.

În ziua convenită, în luna octombrie 2007, inc. I.P., fiind însoțit de inc. S.E.R. și de martorul I.P., s-a deplasat în comuna Jilava, județul Ilfov, la restaurantul cu numele „LD" și acolo l-a întâlnit pe inc. V.F., care a sosit la fața locului cu un autoturism de tipul A, condus de o persoană pe care cei de față nu au cunoscut-o. în restaurant, inc. V.F. a scos un teanc de extrase de cont, care conform declarației lui I.P., avea grosimea de circa 20 cm și i-a cerut să aleagă câte extrase de cont dorește, pentru că el îl taxează după suma pe care o reprezintă acțiunile din acele acte. Inculpatul a ales un număr de 6 extrase de cont, care conțineau acțiuni în valoare de peste 500 milioane ROL, pe care i-a plătit, așa cum i s-a cerut, suma de 180 milioane ROL. I-a precizat că în ziua următoare trebuie să se întâlnească din nou, să îi aducă 6 fotografii ale unor cunoștințe ale sale, dintre care 3 să fie bărbați și 3 femei (după sexul acționarilor ce figurau în documente), pentru că el îi va face cărți de identitate cu fotografiile acelora, dar cu datele de stare civilă ale persoanelor care figurau ca acționari în extrasele de cont.

A racolat 6 persoane, rugându-l pe I.P. să-i fotografieze cu telefonul mobil. În ziua următoare, așa cum s-a stabilit, după ce i-a predat fotografiile, inc. V.F. i-a adus 6 cărți de identitate. Una dintre fotografii era a mamei sale F.D., iar poza sa a fost aplicată pe cartea de identitate ce s-a realizat pe numele acționarei B.E. din Vaslui. Poza numitei S.I. a fost aplicată pe cartea de identitate falsă în numele părții vătămate D.D. din Bacău. Această persoană a fost prinsă de către organele de poliție, având asupra sa acest act de identitate fals.

Ca bărbați au fost folosiți inc. I.M., a cărui fotografie a fost lipită pe cartea de identitate falsă în numele lui C.C. din Botoșani, inc. R.I., a cărui fotografie a fost folosită la confecționarea cărții de identitate în numele acționarului C.Gh. din Botoșani, iar la a treia carte de identitate a folosit fotografia unui țigan din Bariera Progresului București, boschetar, racolat întâmplător, care nu a putut fi identificat.

După ce a primit cărțile de identitate false, inc. V.F. l-a și instruit cum trebuie să acționeze în continuare. A mers la notarul public O.T. din comuna Vidra, județul Ilfov, cu persoanele cărora li se confecționaseră cărți de identitate false, iar acolo acestea au dat procuri cum că îl împuternicesc pe el să le tranzacționeze acțiunile, să deschidă conturi bancare și să ridice banii rezultați. învinuitul a deschis conturi bancare la PB și BCR Unirea. A tranzacționat ilegal acțiunile cetățenilor C.Gh. - 18.513 RON, S.Gh. - 21.949 RON și B.E. - 5.022 RON.

Pentru C.C., substituit de către inc. I.M., nu a putut face procură falsă, pentru că inculpatul V.F. îi produsese actul de identitate trecând în seria cărții de identitate numai cinci cifre, în loc de șase, lucru observat de notarul public, care a refuzat întocmirea actului.

Pentru ceilalți nu a mai reușit tranzacționarea, pentru că mergând să realizeze procuri notariale pentru ei la BNP M.V. din județul Ilfov, acesta și-a dat seama că sus-numiții pun la cale o fraudă, astfel că a anunțat în secret organele de poliție, care i-au interceptat și le-au ridicat și acte ce le aveau asupra lor, printre care se afla și cartea de identitate falsă găsită asupra numitei S.I., așa cum s-a relatat mai sus.

Inc. I.P. a relatat că i-a văzut în repetate rânduri împreună, în autoturismul A despre care s-a vorbit, pe inculpații V.F. și C.Gh.F.

Cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală, inculpații I.M. și R.I. au recunoscut că inc. I.P. le-a relatat că urmează să înșele anumiți acționari prin tranzacționarea ilegală a acțiunilor acestora, că o să le facă lor cărți de identitate false în care să figureze numele acționarilor, dar fotografia să fie a lor, după care vor merge la notar să se prezinte cu identitatea acționarilor ce urmau a fi înșelați și să-l împuternicească pe cel care i-a abordat să tranzacționeze titlurile de valoare. Au precizat că ei se cunosc de mult timp cu inc. I.P., cu toții au făcut închisoare pentru înșelăciuni și că s-au asociat cu el din cauza situației materiale precare, inc. R.I. primind suma de 6.000.000 ROL, iar inc. I.M. urma să primească suma de 5.000.000 ROL.

Acesta din urmă a relatat că el a acționat pentru a i se face carte de identitate falsă concubinei sale S.I., lucru ce s-a și realizat, dar aceasta nu a știut despre ce este vorba, crezând pur și simplu în el și urmându-i sfaturile.

Chiar și după începerea urmăririi penale, inc. V.F. a continuat să încerce înșelarea unor posesori de acțiuni cotate la Bursa de Valori București, de o valoare foarte mare, cum este cazul părților vătămate R.V.C. și S.M.I. Pentru a-l înșela pe primul acționar, inc. V.F. a realizat o carte de identitate falsă, cu datele titularului, dar cu o fotografie a unei persoane ce nu a putut fi identificată. Cu acest cetățean neidentificat s-a prezentat la notarul public T.L. din Focșani și a realizat o procură potrivit căreia titularul îl împuternicea pe M.C. să tranzacționeze acțiunile, să ridice banii rezultați din această operațiune și să deschidă conturi bancare. Pentru tranzacționarea acțiunilor la SSIF R.B., a fost făcută o nouă carte de identitate cu datele de stare civilă acele acționarului R.V.C., dar cu fotografia unei alte persoane, identificat a fi numitul R.G. din județul Ialomița. Acest cetățean a declarat că nu știe în ce context a ajuns fotografia sa pe actul de identitate menționat, cum și faptul că el nu a fost niciodată la SSIF R.B. SA. A emis ipoteza că e posibil ca toate aceste lucruri să le fi realizat inc. V.F., pe care l-a recunoscut în planșele fotografice și căruia, în anul 2006, i-a vândut acțiunile ce le deținea el, pentru o sumă derizorie, el fiind om simplu, fără carte și necunoscând procedurile de tranzacționare a titlurilor de valoare. Pentru tranzacționarea ilegală a acțiunilor părții vătămate S.M.I., inc. V.F. a realizat o carte de identitate falsă, cu datele acestuia, dar cu fotografia unei persoane neidentificate, iar după aceea cu acel ins a mers la notarul M.P. din București, unde sa realizat o procură prin care era împuternicit M.C. să tranzacționeze acțiunile, să deschidă conturi bancare și să ridice banii. Cu documentele false s-a prezentat la SSIF R.B. o altă persoană neidentificată, cu act de identitate fals, ce purta datele de stare civilă ale titularului, dar fotografia aceluia.

Întrucât era vorba de persoane care aveau un număr mare de acțiuni, SC D.C. SA, cunoscând de la organele de urmărire penală ceea ce se petrecuse anterior, a stopat cele două tranzacții, a făcut verificări, a constatat modul fraudulos în care se încerca tranzacția și a interzis desfășurarea acesteia.

Brokerul F.D. de la SSIF R.B. SA a declarat că s-a prezentat la societate pentru tranzacționarea frauduloasă, două persoane necunoscute, în numele acționarilor precizați mai sus, dar în prealabil a fost abordat la telefon de către inc. V.F., care i-a spus că este împuternicit de acționarul R.C. să-i tranzacționeze acțiunile. Spre sfârșitul lunii martie 2008, inc. V.F. l-a contactat din nou telefonic pe brokerul F.D., relatându-i că va trimite la el pe M.C., ca să depună actele de tranzacționare și pentru partea vătămată S.M.I.. A sosit la Societatea de Servicii și Investiții Financiare, M.C. însoțit de inc. V.Gh.G., care încerca să se poziționeze în autoturism în așa fel încât să nu fie recunoscut de personalul firmei arătate. Pentru că asupra sa făcea presiuni inc. V.F. ca să dea drumul sub orice formă la cele două tranzacții ilegale, a înregistrat convorbirile pe telefonul mobil, pe care le-a tras pe un suport de stocare tip CD și l-a depus la organele de poliție, după care s-au făcut notele de redare. Inc. V.F. nu a încetat cu amenințările și presiunile asupra martorului F.D., astfel că la data de 27 februarie 2009 organele de poliție l-au depistat pe acesta pe raza municipiul Suceava împreună cu D.M.V., insinuând că martorul are să le dea o sumă importantă de bani, când de fapt venise să facă presiuni asupra acestuia, pentru a le permite să continue activitatea infracțională și să nu declare împotriva lor organelor de urmărire penală.

Din Raportul întocmit de Garda Financiară Argeș nr. 503360/AG din 17 februarie 2009, rezultă că grupul infracțional organizat a adus un prejudiciu total celor 298 părți vătămate, în sumă de 1.851.557,91 RON, iar din raportul de expertiză contabilă rezultă un prejudiciu total de 2.060.481,72 RON.

În afară de cele 298 părți vătămate, inculpații au încercat să înșele încă 49 acționari, conform documentelor ridicate din bănci, unde ei izbutiseră să deschidă conturi, însă din motive independente de voința lor (declanșarea cercetărilor de către organele de poliție sesizate și colaborării cu firmele de brokeraj și SC D.C. SA), nu au putut sași finalizeze rezoluția infracțională.

De precizat că, din cele 298 părți vătămate, un număr de 31 nu s-au constituit părți civile (G.M., G.E., S.C., D.S., D.E., N.I., P.M., P.S., C.N., I.S.L., T.I., T.M., M.T., D.Gh., S.M., P.I., M.Gh., N.F., E.A., M.C., M.D., I.P., I.S., P.M.A., M.P., C.M., T.Mh., R.E., S.Gh., C. (C.) A., C.Mr.), suma totală de 85.815,67 RON, cu care acestea au fost păgubite. Prejudiciul cauzat în cauză prin faptele ilicite ale inculpaților, este cel reținut la urmărirea penală, în sumă de 1.851.559,91 RON. Inculpații au contribuit la producerea prejudiciului după cum urmează: 1.765.742,24 RON inculpat V.F.; 689.825,30 RON inculpata C.M.; 291.044,89 RON inculpat V.Gh.G.; 23.676,87 RON inculpat C.N.F.; 1.765.742,24 RON inculpat C.D.A.; 1.765.742,24 RON inculpat G.N.A.; 1.765.742,24 RON inculpat A.D.L.; 1.025.823,18 RON inculpat M.M. (fost G.); 285.624,36 RON inculpat B.G.E.; 1.765.742,24 RON inculpat C.Gh.F.; 18.048,88 RON inculpat C.A.; 1.126.749,82 RON inculpata C.D.; 1.765.742,24 RON inculpata B.G.M.; 1.765.742,24 RON inculpat B.I.; 72.004,82 RON inculpat I.N.; 386.569 RON inculpat C.O.; 4.039 RON inculpat S.E.R.; 2.236,88 RON inculpat C.A.; 1.765.742,24 RON inculpată P.C.A.M.; 49.617,37 RON inculpat I.P. și 19.887,14 RON inculpat R.I., care reprezintă prejudicii nerecuperate la care pentru unii dintre inculpați se mai adaugă sumele ce urmează a fi confiscate, sume ce reprezintă contravaloarea prejudiciilor cauzate părților vătămate care nu s-au constituit părți civile, după cum urmează: - 21.042,93 RON de la inculpatul V.F.; - 7.170,33 RON de la inculpata C.M.; - 5.974,41 RON de la inculpata C.D.A.; - 9.118,36 RON de la inculpatul V.Gh.G.; - 21.042,93 RON de la inculpatul C.Gh.F.; - 2.051,31 RON de la inculpatul I.N.; - 744,48 RON de la inculpatul C.A.; - 1.616,03 RON de la inculpatul C.N.F.; - 12.882,25 RON de la inculpatul A.D.L.; - 21.042,93 RON de la inculpatul G.N.; - 1.189,93 RON de la inculpatul M.M. (fost G.); - 1.189,93 RON de la inculpatul B.G.; - 12.182,25 RON de la inculpatul B.I.; - 12.182,25 RON de la inculpata B.G.M.; - 12.182,25 RON de la inculpata P.C.A.M.; - 348,41 RON de la inculpatul C.A.

Contribuțiile inculpaților la păgubirea părților vătămate și la stabilirea întregului prejudiciu se au în vedere în funcție de toată activitatea infracțională desfășurată în cele trei etape așa cum au fost descrise și nu numai activitățile ce constau în retrageri de sume de bani. Situația de fapt a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă:: actele de sesizare, denunțul numitului N.M.O. împotriva numitului C.S.R., documente ridicate de la SC S.G.I. SA Pitești, Dosar penal nr. 40D/P/2007 conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 44D/P/2007 conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 39D/P/2007 conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 41D/P/2007 conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, acte de începere a urmăririi penale și extindere a cercetărilor (expertiză C.N.A.B.D.E. București, verificări D.C.

SA, verificări SIF M. SA, verificări domicilii învinuiți și inculpați, verificări SIF M. SA, sechestre asigurătorii, verificări servicii prestate de unități hoteliere din municipiul Suceava pentru inv. din dosar, verificări studii, ordonanțe de extindere și schimbare a încadrării juridice, ordonanțe de delegare a ofițerilor de poliție judiciară privind efectuarea de acte de urmărire penală în numele procurorului, verificări la O.N.P.C.S.B. București, referat cu propunere de arestare preventiva a inculpaților și documentele anexe, proces-verbal de confruntare a inculpaților, declarațiile inc.

G.N.A., declarațiile inc. V.F., declarațiile inc. M. (G.) M., declarațiile inc. C.M., declarațiile inc. V.Gh.G., declarațiile inc. C.N.F., declarațiile inc. C.D.A., declarațiile inc. B.G.E., declarațiile inc. C.D., declarațiile inc. A.D.L., declarațiile inc. B.G.M., declarațiile inc. B.I., declarațiile inc. C.F., declarațiile inc. C.A., declarațiile inc. I.N., declarațiile inc. C.O., declarațiile inc. P.C.A.M., declarațiile inc. S.E.R., declarațiile inc. I.P., declarațiile inc. I.M., declarațiile inc. R.I., declarațiile inc.

C.A., declarațiile inv. A.G., declarațiile inv. D.G.A., declarațiile inv. I.C.D., declarațiile inv. C.S.R., planșe foto, declarație martor F.D.C. și documente anexate, declarație martor J.A., declarație martor F.I.F., declarație martor B.O.V., declarație martor N.M.O. și documente anexate, declarație martor C.M.A.), declarație martor G.N., declarație martor C.L.G., declarație martor C.S., declarație martor P.Gh., declarație martor D.M., declarație martor M.T.H., declarație martor V.S., declarație martor R.I.L., declarație martor N.I., declarație martor L.L.I.

și documente anexate, declarație olograf Z.F. și documente anexate, declarație martor T.N. și documentele anexate, declarație martor P.M., declarație martor C.A., declarație martor D.M.V., declarație martor A.V., declarație martor I.P., declarație olograf S.I., declarație olograf A.G., declarație olograf I.V., declarație olograf C.M., declarație martor D.M.C., declarație martor D.T., declarație martor D.M., declarație martor M.F., declarație martor P.A.L., declarație martor G.N. și documentele anexate, declarație martor C.C. și documentele anexate, declarație martor A.T.R.

și documentele anexate, declarație martor V.M., declarație martor M.C., declarație martor L.E., declarație martor D.F., declarație martor D.G.E., declarație martor T.C.V. și documentele anexate, declarație martor T.F. și documentele anexate, declarație martor S.M.I. și documente anexate, declarație martor B.I., declarație martor A.D.L., declarație martor C.D.A., declarație martor C.M., declarație martor I.C.D., declarație martor P.E., documente C.N.V.M., documente D.C., raport de constatare tehnico-științifică grafică, percheziții G.N., percheziții C.D., percheziții C.M., percheziții domiciliare, documente B.V.B., verificare Garda Financiara Argeș, interceptări convorbiri telefonice C.D., interceptări convorbiri telefonice C.S.R., interceptări convorbiri telefonice G.N., interceptări convorbiri telefonice C.F., interceptări convorbiri telefonice B.I., interceptări convorbiri telefonice A.G., interceptări convorbiri telefonice B.G.M., interceptări convorbiri telefonice B.I., interceptări convorbiri telefonice B.G.M., interceptări convorbiri telefonice G.N., interceptări convorbiri telefonice C.M., interceptări convorbiri telefonice G.P., interceptări convorbiri telefonice V.F., interceptări convorbiri telefonice V.Gh.G., interceptări convorbiri telefonice V.F., interceptări convorbiri telefonice C.M., interceptări convorbiri telefonice V.Gh.G., interceptări convorbiri telefonice V.F., interceptări convorbiri telefonice V.Gh.G., analize comparative baze de date, parte vătămată J.I., parte vătămată D.Gh., parte vătămată V.V., părți vătămate Ț.I., T.N., T.M., S.N., S.S., T.R., părți vătămate G.S., S.N., G.M., G.V., G.E., S.C., R.G., verificări RB, verificări bănci, verificări D.C.

SA, verificări SSIF R.B. SA, verificări BNP G.C.C., verificări părți vătămate, percheziții V.F., V.Gh.G., C.M., părți vătămate M.P., T.V., M.P., D.E., D.A., D.E., D.C., G.F., T.N., D.P., F.S., S.A., G.G., părți vătămate M.I., I.C., B.C., P.V., M.A., D.S., T.P., D.E., L.O., N.C., P.M., B.G., N.I., S.B., N.R., părți vătămate C.M., Gh.I., D.O., Gh.T., C.N., C.M., C.I., P.M., D.Gh., C.N., părți vătămate D.I., D.F., D.S., N.A., V.V., I.Ș., V.I., P.I., P.A., M.M., părți vătămate B.I., S.M., B.M., P.V., P.I., G.I., R.R., F.Z., verificări bănci, verificări D.C.

SA, verificări SSIF R.B. SA, verificări notari, verificări părți vătămate, verificări bănci, verificări D.C. SA, verificări SSIF-uri, verificări părți vătămate, părți vătămate C.E., C.C., C.N., I.S.L., D.M., D.C., T.I., T.M., M.T., părți vătămate N.E., P.T., C.Z., A.M., A.I., A.E., A.I., A.N., B.Gh., T.M., părți vătămate D.Gh., I.M., S.M., M.V., P.I., F.I., M.Gh., M.D., părți vătămate N.F., E.A., M.N., M.D., I.F., P.F., M.E., părți vătămate I.P., P.I., M.O., B.M., N.I., părți vătămate P.M.A., M.P., R.E., G.F., B.P., I.I., F.V., T.E., părți vătămate A.C., M.C., Gh.F., T.M., C.Z., R.Gh., B.S., B.V., părți vătămate C.M., C.P., B.O., M.L., N.I., I.S., O.M., părți vătămate G.V., D.D., S.T., F.E., M.R., Gh.Z., M.M., C.T.F., Gh.C., T.M., Dosar penal nr. 49 D/P/2007 privind pe G.M. conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 17 D/P/2008 privind pe G.M. conexat la Dosar penal nr. 37 D/P/2007, Dosar penal nr. 27D/P/2008 privind pe G.M. conexat la Dosar penal nr. 37/D/P/2007, părți vătămate S.Gh., B.Ș., S.C., T.E., D.O., S.E., T.M., I.M., D.I., N.A., O.G., C.E., C.I., B.V., părți vătămate I.Gh., P.M., C.F., C.M., P.I., C.M., P.E., M.M., D.E., C.Ș., C.I., M.N., P.D., părți vătămate P.S., V.M., D.S.E., P.F., S.D., A.N., B.T., C.F., C.N., A.G., părți vătămate P.I., B.M., B.M., N.E., P.V., T.D.C., I.A., S.L., N.Gh., O.S., verificări bănci, verificări părți vătămate, verificări D.C.

SA, verificări D.C. SA, verificări D.C. SA, verificări BCR, Dosar penal nr. 7D/P/2008 privind pe B.G.E. conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, părți vătămate T.C.C., V.E., Ș.S., D.G., L.G., N.R., H.C., B.A., L.T., B.I., M.Gh., părți vătămate C.C., D.V., D.A., C.V., M.S., R.V., P.I., B.N., D.I., B.M., M.Gh., V.Gh., H.M., părți vătămate T.V., N.S., T.V., B.O., C.M., T.I., A.V., H.M., P.V., C.E., M.C., verificări BCR, verificări D.C. SA, verificări părți vătămate, verificări D.C. SA, verificări D.C. SA, părți vătămate S.V., S.I., S.M., S.M., P.F., C.E., R.V., T.I., M.I., P.C., părți vătămate C.S., C.P., S.A., C.V., M.E., P.V., M.V., părți vătămate G.N., C.E., C.E., B.D., Z.M., Z.V., Dosar penal nr. 352/P/2007 înregistrat la S.I.F.

Suceava conexat la dosarul penal nr. 37D/P/2007, Dosar penal nr. 40D/P/2008 privind pe D.G.A. și C.F. conexat la Dosar penal nr. 37D/P/2007, părți vătămate M.E., B.E., I.V., C. (C.) A., B.T., P.M., O.C., C.N., C.Mr., P.I., S.A., părți vătămate M.Gh., P.V., I.V., R.N., B.M., D.V., E.N., U.M., U.T., P.P., R.A., T.R., T.A., verificări BP, verificări părți vătămate, părți vătămate B.E., C.Gh., S.Gh., C.C., părți vătămate M.N., M.I., P.E., D.M., L.V., V.D., C.L., U.C., K.M., D.D., părți vătămate S.C., P.R., B.E., D.V., P.E., M.E., C.T., K.H., părți vătămate G.C.T., C.Gh., R.V., C.C., R.Ș., R.V., O.A., V.V., B.G., Ș.D., S.Gh., Dosar penal nr. 53 D/P/2008 privind pe S.E.R. conexat la Dosar penal nr. 37 D/P/2007, Dosar penal nr. 9 D/P/2009 privind pe S.E.R. conexat la Dosar penal nr. 37 D/P/2007, părți vătămate B.E., A.E., B.N., S.A.I., N.C.L., B.N.N., J.N., T.M., P.Z., B.E., A.V., P.T., P.R., părți vătămate T.A., R.E., J.M., R.C., R.A., C.M., T.Mh., P.R., A.M.C., R.E., Ș.Gh., părți vătămate R.C., S.M.I., părți vătămate B.M., B. (M.) L., E.C., raportul Gărzii Financiare și rapoartele de expertiză contabilă.

În drept, a considerat tribunalul, fapta inculpaților V.F., C.Gh.F. și G.N.A. de a constitui un grup infracțional, structurat, care a funcționat în perioada 2006 - 2007, acționând coordonat în scopul săvârșirii infracțiunii de înșelăciune în formă deosebit de gravă și manipularea pieței de capital, cu ajutorul unor acte false, iar a inculpaților C.M., M.M. (fost G.), B.G.E., V.Gh.G., C.D.A., A.D.L., B.G.M., B.I., C.D., C.O., I.N., C.A., C.N.F., cât și a învinuiților S.E.R., C.A., P.C.A.M. de a adera la grupul infracțional organizat, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003.

Fapta inculpaților V.F., C.Gh.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A., C.D.A. și C.D., de a realiza cu acte false tranzacții ilegale cu acțiunile părților vătămate, la Bursa de Valori București, prin intermediul unor Societăți de Servicii și Investiții Financiare, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaților G.N.A., A.D.L., B.G.M., B.I., P.C.A.M., M.M., B.G.E., V.Gh.G., C.O., C.A. și S.E.R., de a sprijini inculpații arătați mai sus, la tranzacționarea ilegală a unor acțiuni la Bursa de Valori București, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaților V.F., C.Gh.F., C.M., M.M. (fost G.), B.G.E., V.Gh.G., C.D.A., C.D. și C.O., de a acționa în consens, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale și de a-și însuți banii rezultați din tranzacționarea ilegală a acțiunilor unor persoane fizice, creând în sarcina acționarilor o pagubă mai mare de 200.000 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar cea a inculpaților G.N.A., A.D.L., B.G.M., B.I. și P.C.A.M., de a-i ajuta la săvârșirea acestei infracțiuni, în mod continuu în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaților C.N.F., I.N., C.A. și a inculpaților C.A. și S.E.R., de a ajuta grupul infracțional organizat la înșelarea unui număr de acționari, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, dar pagubele create efectiv de ei fiind sub valoarea de 200.000 RON, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaților V.F. și C.Gh.F., de a determina autori necunoscuți să realizeze procuri notariale false, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluți infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 288 alin. (1) C. pen. . cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar aceea de a folosi în mod continuu astfel de acte oficiale false, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaților, I.N., C.A., M.M., B.G.E., C.O., C.A. și S.E.R., de a folosi în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluți infracționale, procuri notariale false, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaților V.F., C.Gh.F., C.M., C.N.F., I.N., C.A., C.D.A., C.D., M.M., B.G.E., V.Gh.G., C.O. și C.A. și S.E.R., de a completa cu date necorespunzătoare adevărului actele necesare pentru tranzacționarea acțiunilor la Societățile de Servicii și Investiții Financiare, ori documentele bancare, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inc. A.D.L., de a completa cereri și a le semna în fals, în numele unor acționari, pentru a putea justifica modificarea adreselor acelora în baza de date a SC D.C. SA, în București, sector 6, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluți infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaților A.D.L., B.I., B.G.M. și a inc. P.C.A.M., de a accesa fără drept (conf. art. 35 alin. (2) lit. a), b) și c) din Legea nr. 161/2003, acționează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, așa cum au procedat inculpații, depășește limitele autorizării, care permitea inculpaților accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operațiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuțiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în scopul obținerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracțional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului A.D.L. de a pătrunde fără drept în baza de date a SC D.C. SA și de a modifica date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. Fapta inculpatului G.N.A. de a accesa fără drept (conf. art. 35 alin. (2) lit. a), b) și c) din Legea nr. 161/2003, acționează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, așa cum au procedat inculpații, depășește limitele autorizării, care permitea inculpaților accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operațiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuțiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în perioada 2006 - februarie 2007, cât a lucrat la această unitate, în scopul obținerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracțional organizat, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inc. G.N.A. de a-i determina pe inculpații B.I. și B.G.M., să acceseze fără drept (conf. art. 35 alin. (2) lit. a), b) și c) din Legea nr. 161/2003, acționează fără drept persoana care nu este autorizată în temeiul legii sau al unui contract, să acceseze baza de date, așa cum au procedat inculpații, de pășește limitele autorizării, care permitea inculpaților accesarea bazei de date numai cu privire la un anumit client solicitant, nu are permisiunea să efectueze alte operațiuni de cât cele ce-i erau conferite de atribuțiunile de serviciu) baza de date din sistemul informatic al SC D.C. SA, în scopul obținerii de date informatice pentru a le furniza grupului infracțional organizat prin intermediul lui, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 42 alin. (1) și (2) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaților V.F. și C.Gh.F. de a-l determina pe inc. A.D.L. să pătrundă fără drept în baza de date a SC D.C. SA și să modifice date informatice fără drept, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 44 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaților I.P., R.I. și I.M. de a se asocia într-un grup, în vederea săvârșirii de fapte penale, întrunește elementele constitutive ale infr. prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003.

Fapta inculpaților I.P. de a tranzacționa cu acte false, în mod ilegal acțiunile unor investitori, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar fapta inc. R.I. de a-l ajuta la săvârșirea acestei fapte penale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpatului I.P. de a tranzacționa în mod ilegal acțiunile unor persoane și a-și însuși fără drept contravaloarea acestora, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., iar fapta inc. R.I. de a-l ajuta la săvârșirea acestei fapte penale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 26 C. pen. raportat la art. 215 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaților I.P. și R.I. de a completa la o Societate de Servicii și Investiții Financiare și respectiv la o unitate bancară, documentele necesare pentru tranzacționarea ilegală a acțiunilor unor persoane și pentru deschiderea unor conturi, cu date nereale, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 290 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaților I.P., R.I. și I.M. de a folosi acte de identitate false și procuri notariale false, pentru săvârșirea faptelor penale anterior menționate, în mod continuu, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Fapta inculpaților R.I. și I.M. de a se prezenta în fața unui notar public cu identitate falsă, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 293 C. pen.

Întrucât inculpații menționați mai sus au săvârșit mai multe infracțiuni, înainte de a fi condamnați pentru vreuna dintre ele, instanța urmează a face aplicarea disp. art. 33 lit. a) C. pen.

Inculpatul R.I. este recidivist postcondamnatoriu, astfel că se va face aplicarea disp. art. 37 lit. b) C. pen., iar inculpatul I.P. este recidivist postcondamnatoriu, urmând a se face aplicarea disp. art. 37 lit. a) C. proc. pen., în raport de restul de pedeapsă de 401 zile rămas neexecutat din pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată prin Sentința penală nr. 806 din 07 martie 2005 pronunțată de Judecătoria Giurgiu.

Încadrarea juridică a faptelor reținută în sarcina inculpaților a fost în mod corect stabilită prin actul de sesizare al instanței, având în vedere activitatea infracțională în întregul ei desfășurată de inculpați, inclusiv pentru infracțiunea de înșelăciune în formă continuată, cu sau fără consecințe deosebit de grave, și pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Nu se poate dispune în cauză, schimbarea încadrării juridice așa cum s-a solicitat în apărarea unora dintre inculpați.

De asemenea, s-a reținut în mod corect în sarcina celor mai mulți inculpați săvârșirea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, având în vedere rolul bine stabilit în cadrul grupului infracțional organizat și faptul că inculpații au acționat coordonat în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, respectiv tranzacționarea ilegală cu acte false a acțiunilor părților vătămate, iar prin activitatea infracțională desfășurată s-au produs în ansamblu consecințe deosebit de grave în sensul art. 2 pct. 5 din Legea nr. 39/2003, acesta fiind de altfel scopul organizării și funcționării grupului organizat.

Atât infracțiunea prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, cât și infracțiunea prev. de art. 8 din același act normativ pot fi săvârșite atât în concurs cu alte infracțiuni și pot constitui și infracțiuni autonome dacă în cauză s-a realizat scopul urmărit, respectiv producerea prin activitatea desfășurată de toți membrii grupului infracțional constituit, a unor consecințe deosebit de grave în legătură cu infracțiunea săvârșită contra patrimoniului.

Pentru inculpații V.F., G.N.A. și C.Gh.F. s-a reținut în mod corect și activitatea de organizare a grupului infracțional, în raport de alți inculpați care au aderat la grupul constituit. Pentru inculpatul I.M., având în vedere activitatea materială desfășurată s-a reținut în mod corect săvârșirea infracțiunii prev. de art. 8 din Legea nr. 39/2003 și nu a infracțiunii prev. de art. 7 din același text de lege. Deoarece în sarcina inculpatului nu se reține săvârșirea infracțiunii de înșelăciune, acesta nu poate fi obligat la plata despăgubirilor civile.

S-a făcut în cauză dovada săvârșirii de către inculpați a infracțiunilor de înșelăciune și organizare sau participare la un grup organizat, precum și a celorlalte infracțiuni cu care a fost sesizată instanța. Din probele administrate rezultă de asemenea vinovăția inculpaților în săvârșirea infracțiunilor pentru care au fost acuzați.

Pentru aceste motive, tribunalul a dispus condamnarea inculpaților pentru toate infracțiunile reținute în sarcina acestora, cu excepția inculpatului R.I., pentru care va dispune încetarea procesului penal, ca urmare a decesului inculpatului și va constata că acesta nu are moștenitori și nu se cunoaște dacă de pe urma defunctului au rămas bunuri; astfel nu se poate dispune nici obligarea inculpatului la despăgubiri civile sau confiscarea.

Nu s-a făcut aplicarea în cauză a disp. art. 3201 C. proc. pen., având în vedere faptul că inculpații nu au recunoscut în totalitate săvârșirea faptelor reținute în sarcina acestora, iar recunoașterile inculpaților au fost parțiale, aceasta avându-se în vedere la individualizarea pedepselor.

De asemenea, în cauză nu s-au identificat circumstanțe atenuante în favoarea inculpaților, ci numai elemente de individualizare a pedepselor. Instanța de fond a apreciat, că nu sunt întrunite nici condițiile prev. de art. 741 C. pen., text introdus prin Legea nr. 202/2010, deoarece aceste dispoziții legale impun achitarea integrală a prejudiciului cauzat de inculpați și nu achitarea parțială a prejudiciului, așa cum au procedat inculpații care au solicitat reținerea în cauză a acestei circumstanțe atenuante.

Așa fiind, sau respins și cererile de aplicare în cauză a disp. art. 741 și art. 74 și 76 C. pen.

La individualizarea pedepselor principale ce le-au fost aplicate inculpaților, pentru care urmează a se dispune condamnarea, se vor avea în vedere criteriile generale prev. de art. 72 C. pen., respectiv natura și gravitatea faptelor săvârșite, gradul de pericol social ridicat al infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, împrejurările în care au fost săvârșite faptele și consecințele produse, în special prejudiciul în cuantum ridicat care a fost produs prin activitatea ilicită desfășurată de inculpați și numărul mare al părților vătămate care au suferit prejudicii în cauză.

S-au avut în vedere, de asemenea, elementele personale ale inculpaților, lipsa antecedentelor penale pentru majoritatea inculpaților, dar și gradul de participație al fiecărui inculpat la săvârșirea faptelor.

Astfel, pentru organizatorii grupului infracțional, inculpații V.F., G.N. și C.Gh.F. s-a avut în vedere un grad foarte ridicat de participare la săvârșirea infracțiunilor.

Pentru inculpatul I.P., tribunalul a avut în vedere starea de recidivă postcondamnatorie prev. de art. 37 lit. a) C. pen. și a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate pentru restul rămas neexecutat din pedeapsa care constituie primul termen al recidivei și contopirea acestui rest cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, fără aplicarea unui spor de pedeapsă.

În cauză, tribunalul a apreciat că în raport de pedepsele ce au fost aplicate inculpaților și de elementele personale ale acestora, la contopirea pedepselor nu s-a impus aplicarea unui spor de pedeapsă.

Pentru inculpatul I.M., având în vedere faptele săvârșite de acesta, mijloacele folosite și elementele ce caracterizează persoana inculpatului, s-a constatat că scopul pedepsei prev. de art. 52 C. pen. poate fi atins și fără executarea acesteia, iar condamnarea inculpatului constituie un avertisment serios în sensul de a nu mai săvârși alte infracțiuni.

Pentru inculpat, s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei rezultante, cu fixarea unui termen de încercare compus din cuantumul pedepsei închisorii, la care se adaugă un interval de timp de 2 ani, dispunându-se ca inculpatul să respecte măsurile de supraveghere prev. de art. 863 alin. (1) C. pen.

Pentru ceilalți inculpați, tribunalul a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins numai prin executarea în condiții de detenție a pedepselor rezultante aplicate fiecăruia.

Pentru inculpații față de care s-a luat măsura arestării preventive, s-au dedus perioadele de reținere și arest preventiv.

Pentru cei mai mulți dintre inculpați s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., iar pentru inculpații care au avut și calitatea de salariat la partea responsabilă civilmente SC D. SA - B.G.M., A.D.L., G.N. și P.C.A.M., s-a aplicat și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. (1) lit. c) C. pen.

De asemenea, s-au aplicat inculpaților condamnați în condițiile art. 57 C. pen. și pedeapsa accesorie a interzicerii unor drepturi în condițiile arătate în alin. precedent.

Totodată, pentru inculpații în sarcina cărora s-a reținut săvârșirea infracțiunii prev. de art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 din Legea nr. 297/2004, s-a aplicat și pedeapsa accesorie prev. de art. 273 alin. (1) lit. c) din aceeași lege, constând în interzicerea activității și serviciilor ce cad sub incidența acestora.

În ce privește pe inculpații aflați în stare de arest preventiv, tribunalul a constatat, că în cauză subzistă motivele avute în vedere la luarea acestei măsuri, iar pentru fiecare inculpat în parte, lăsarea în libertate prezintă un pericol concret pentru ordinea publică, care rezultă din natura și gravitatea faptelor săvârșite, urmările produse, numărul foarte mare al persoanelor înșelate și a prejudiciului cauzat.

Lăsarea în libertate a inculpaților aflați în arest preventiv este de natură să lezeze valorile și relațiile sociale specifice unei societăți democratice în sensul dispozițiilor Convenției Europene a Drepturilor Omului și jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului.

La soluționarea laturii civile, s-au avut în vedere prejudiciile cauzate părților vătămate, contribuția inculpaților la producerea prejudiciului total nerecuperat și a prejudiciilor cauzate fiecărei părți vătămate, precum și răspunderea solidară a acestora.

S-a reținut și răspunderea solidară a părții responsabile civilmente SC D. SA pentru prejudiciul total cauzat și nerecuperat, având în vedere activitatea materială desfășurată de inculpații G.N., A.D.L., B.G. și P.C.A.M., care au fost salariații părții responsabile civilmente, fiind astfel întrunite condițiile răspunderii solidare a comitentului pentru faptele prepușilor săi. Celelalte unități, respectiv SIF-urile nu au calitatea de părți responsabile civilmente, chiar dacă au reprezentat un factor ce a contribuit la activitatea infracțională desfășurată de inculpați.

În cauză nu sunt întrunite condițiile prev. de art. 1000 C. civ., pentru răspunderea solidară a comitentului în raport de fapta săvârșită de prepus și nici nu există alte reglementări speciale în materie care să justifice răspunderea solidară pentru acoperirea prejudiciului produs părților vătămate, constituite părți civile.

Față de cele arătate în considerentele expuse pe larg mai înainte, tribunalul a dispus condamnarea inculpaților, conform dispozitivului enunțat la început, și anume:

- V.F. - 15 închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- C.M. - 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- V.Gh.G. - 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- C.N.F. - 5 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- C.D.A. - 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- G.N.A. - 15 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- A.D.L. - 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- M.M. - 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- B.G.E. - 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- C.Gh.F. - 15 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- C.A. - 5 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- C.D. - 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- B.G.M. - 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- B.I. - 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- I.N. - 5 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- C.O. - 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- Z.E.R. - 5 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- C.A. - 5 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- P.C.A.M. - 10 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- I.P. - 5 ani închisoare, în condițiile art. 57 C. pen.;

- R.I. - încetat procesul penal în baza art. 10 alin. (1) lit. g) C. proc. pen., ca urmare a decesului acestuia;

- I.M. - 3 ani închisoare, în condițiile art. 861 C. pen.

Alături de aceste condamnări, instanța a dispus obligarea inculpaților la plata despăgubirilor civile, conform dispozitivului enunțat.

Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Pitești, inculpații G.N.A., V.F., M.M., V.Gh.G., B.G.E., A.D.L., C.Gh.F., C.O., I.N., părțile civile C.I., D.C., de moștenitorii C.L., C.P. și C.T. ai părții civile P.E. și de partea responsabilă civilmente SC D.C. SA.

1. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție critică hotărârea pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând, în esență, următoarele motive:

- Instanța nu a dedus perioada reținerii în ceea ce privește pe inculpații G.N.A., A.D.L., B.I., B.G.M. și C.D., reținere dispusă prin Ordonanțele procurorului nr. 37/D/P/2009 din 26 mai 2009.

- Nu s-a dispus obligarea inculpatei C.D. la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare față de stat, în ceea ce privește pe părțile civile V.V., D.Gh. și J.I., în solidar cu partea responsabilă civilmente SSIF C.I. S.A. București, în calitate de comitent al prepusului său, inculpata C.D..

- Se impunea obligarea S.C. D.C. S.A., ca parte responsabilă civilmente, în solidar, la plata despăgubirilor civile și a cheltuielilor judiciare față de părțile civile, cu inculpații G.N.A., A.D.L., B.I., B.G.M. și P.C.A.M., prepuși ai acesteia.

- În mod greșit prima instanță nu a dispus, în baza art. 118 alin. (1) lit. b) C. pen., confiscarea specială a hard-disk-ului drive S 160 GB, ridicat de la inculpatul G.N. și 21 suporți de stocare tip CD ridicați de la făptuitorul T.N., care au fost folosite la săvârșirea infracțiunilor, instanța de judecată dispunând, în baza art. 163 C. proc. pen., doar menținerea măsurilor asigurătorii luate în cursul urmăririi penale, cu privire la bunurile inculpaților V.F. și V.Gh.G.

În ceea ce privește celelalte bunuri ridicate și înaintate instanței, instanța trebuia să dispună restituirea către posesorii lor.

2. Inculpatul G.N., în motivele invocate în scris cât și oral, critică hotărârea, de asemenea, pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, următoarele motive:

- În cauză operează nulitatea absolută prevăzută de art. 297 alin. (2) C. pen., întrucât coinculpații B.I. și B.G.M., la termenul când s-a instrumentat cauza în fond, nu a avut parte de o apărare calificată, deoarece cauza a fost luată în pronunțare, cu apărătorul din oficiu, care nu avea delegație pentru acești inculpați, apărătorii aleși lipsind justificat la acel termen.

- Completul de judecată nu era legal constituit, întrucât s-a formulat o cerere de recuzare, trimisă prin fax, înainte de dezbateri, din partea inculpaților B.I. și B.G.M., prin apărătorul ales, cerere care nu a fost soluționată, situație care atrage nulitatea absolută a hotărârii care poate să fie invocată de orice parte în cauză, la fel cum poate să fie invocată și cealaltă nulitate absolută, vizând lipsa de apărare calificată.

- Se impunea achitarea sa, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, vizând constituirea unui grup infracțional organizat, deoarece nu a avut astfel de legături cu celelalte persoane implicate în cauză, care să caracterizeze un astfel de grup, numai 3 persoane cunoscându-l, respectiv inculpatul A. și inculpații V., în mod greșit fiind perceput ca drept organizator de grup, numai pentru faptul că a dat declarații detaliate cu privire la pretinsa sa activitate infracțională.

- De asemenea, se impunea achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., și pentru infracțiunea de complicitate la înșelăciune prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., deoarece nu a avut cunoștință de infracțiunile săvârșite de ceilalți inculpați, activitatea sa infracțională limitându-se numai în a procura C.N.P.-uri pe câteva CD-uri, pe care le-a verificat, date pe care le putea obține de la societatea unde era angajat.

- În legătură cu infracțiunea de manipulare a pieței de capital, solicită achitarea sa în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., întrucât fapta nu există.

- Cu referire la celelalte două infracțiuni reținute, constând în utilizarea pe nedrept a bazelor de date de la SC D.C. SA, pe care le-a accesat, unitate la care era angajat, apreciază că se impune reducerea pedepsei.

Față de cele arătate, se concluzionează ca motiv principal, desființarea cu trimitere, având în vedere excepțiile de nulitate absolută invocate, iar în subsidiar, rejudecarea cauzei de către instanța de apel, în sensul criticilor formulate.

3. Inculpații V.F., V.Gh.G. și C.M. critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, următoarele motive:

- Se impunea achitarea acestora pentru infracțiunea de constituire de grup criminal organizat, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât lipsește elementul material, vizând constituirea unui asemenea grup, deoarece un astfel de grup infracțional incriminat de lege nu poate fi limitat numai la rudele de familie, cum sunt aceștia, tată și fiu, iar C.M., concubină.

- De asemenea, se impunea achitarea și pentru în fracțiunea de înșelăciune pentru care au fost condamnați, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale unei asemenea infracțiuni.

- Se impunea achitarea, în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., și pentru infracțiunile prevăzute în legile speciale, cum ar fi manipularea pieței de capital sau accesarea fără drept de sisteme informatice, întrucât inculpații, datorită pregătirii lor, neavând cultura necesară, nu pot fi subiecți ai unor asemenea infracțiuni.

- În subsidiar, solicită reducerea pedepselor, având în vedere poziția sinceră a acestora.

4. Inculpatul M.M. critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând, în esență, următoarele motive:

- Se impune desființarea cu trimitere, având în vedere motivele de nulitate absolută în ceea ce privește nelegal compunere a completului de judecată, deoarece nu a fost soluționată cererea de recuzare formulată în această cauză, la care adaugă și nelegala citare a părților civile.

- În subsidiar, solicită reducerea cuantumului pedepsei aplicate, întrucât pedeapsa de 10 ani este prea mare, în raport de contribuția sa la săvârșirea activității infracționale reținute în cauză, luând în considerare, totodată, și circumstanțele personale, în sensul că nu are antecedente penale și are în întreținere doi copii minori.

5. Inculpatul B.G.E. critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, următoarele motive:

- Se impune desființarea cu trimitere spre rejudecare, având în vedere nulitatea absolută ce trebuie reținută în cauză, vizând nelegal compunere a completului de judecată, întrucât nu a soluționat cererea de recuzare formulată, lipsa de apărare pentru inculpații B., cauza fiind judecată în lipsa apărătorilor aleși, precum și judecarea cauzei cu procedura nelegală, având în vedere că a fost o lipsă de procedură cu 56 de părți civile.

- Se impunea achitarea sa în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunea de aderare la un grup infracțional organizat și de înșelăciune, întrucât nu are nicio legătură cu un astfel de grup, nefiind recunoscut și necolaborând cu nicio persoană dintr-un astfel de grup.

- Cu referire la celelalte infracțiuni reținute în sarcina sa, se impunea achitarea în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru infracțiunile prevăzute de art. 279, raportat la art. 248, combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004, și în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunile prevăzute de art. 290 și 291 C. pen.

- Întrucât a recunoscut că a deschis conturi și a retras bani numerar de 35 de ori, față de această situație de fapt, consideră că pedeapsa aplicată de 10 ani închisoare este exagerată.

6. Inculpații C.N.F., A.D.L., C.A. și I.N. critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență următoarele motive:

- Se impune desființarea cu trimitere, ca și critică principală formulată, deoarece hotărârea primei instanțe este nulă, având în vedere dispozițiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen., privind compunerea instanței.

În acest sens, se arată că la termenul din 20 ianuarie 2011, la orele 15:00, s-a depus la dosar o cerere sosită prin faxul instanței, prin care apărătorii inculpaților B.G.M. și B.I. au solicitat strigarea cauzei după ora 16:00, și cum aceasta nu a fost acceptată, s-a transmis prin fax la orele 15:04, o cerere de recuzare formulată de apărătorii aleși ai inculpaților menționați, cerere care, ulterior, s-a și formulat verbal de către acești inculpați.

În această situație, conform art. 52 alin. (2) C. proc. pen., se impunea examinarea cererii de recuzare de către un alt complet de judecată, soluționare care se face de îndată, nefiind relevant momentul în care se formulează o astfel de cerere înainte de intrarea în dezbateri sau în timpul acestora, esențial fiind soluționarea acestei cereri cu consecința suspendării ședinței de judecată și chiar a dezbaterilor, dacă aceasta este formulată după intrarea în dezbateri, ce se impuneau a fi reluate după soluționarea cererii de recuzare.

Continuând judecata, magistratul fondului a pronunțat o hotărâre lovită de nulitate absolută.

- Casarea cu trimitere se impune și pentru faptul că deși s-a invocat la prima instanță lipsa de procedură cu 50 de părți civile și neintroducerea în cauză a moștenitorilor pentru 5 părți civile decedate, instanța de fond a luat cauza în pronunțare cu această lipsă de procedură, ceea ce atrage conform legii casarea cu trimitere.

- În ceea ce privește pe inculpatul A.D.L., tribunalul nu a motivat hotărârea față de cererea formulată de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., în infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., susținând în acest sens că prejudiciul de recuperat reținut în sarcina inculpatului, conform completării raportului de expertiză din data de 8 octombrie 2010, necontestat de către D.I.I.C.O.T., este în total de 149.685,73 RON, ceea ce atrage schimbarea calificării juridice în sensul înlăturării alin. (5), deoarece, pentru a avea consecințe deosebit de grave potrivit art. 146 C. pen., prejudiciul cauzat trebuie să fie mai mare de 200.000 RON, ceea ce nu este în cauză, cu referire la inculpatul A.D.L.

În acest sens, susține că nu poate fi primită răspunderea colectivă în detrimentul răspunderii penale individuale, nefiind just ca toți inculpații să fie vinovați pentru tot prejudiciul creat, cu consecința obligării la un asemenea prejudiciu total, și nu defalcat pe fiecare inculpat, în funcție de activitatea infracțională a fiecăruia, în cauză activitatea materială a inculpatului A.D.L. limitându-se la 24 de postări pe internet și nu 89 cât reține D.I.I.C.O.T.-ul, ceea ce antrenează crearea unui prejudiciu de 80.098 RON, conform opiniei expertului M.N., sau în condițiile în care nu se aplică principiul in dubio pro reo reținerea prejudiciului de 149.685,73 RON, conform expertului cauzei.

- Față de recunoașterea și regretul manifestat pe parcursul întregului proces penale, ținând cont de vârsta, lipsa antecedentelor penale, pregătirea profesională cât și de situația familială grea, toate acestea se impun a fi apreciate ca circumstanțe atenuante și ca suport al aplicării prevederile art. 3201 C. proc. pen., cu consecința unei pedepse orientate spre minimul special în condițiile art. 861 C. pen.

- În ceea ce privește pe inculpații C.N.F., I.N. și C.A. se solicită achitarea pentru infracțiunile prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 279 alin. (1) raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004, art. 290 C. pen., în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., în principal, și în subsidiar, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., vizând lipsa elementelor constitutive a acestor infracțiuni.

În acest sens, arată că în cauză nu s-a făcut dovada nici a aderării sau sprijinirii vreunui grup infracțional și nici a manipulării pieței de capital sau a realizării unor falsuri, așa cum sunt reținute în cauză.

- Mai mult, susține că și în privința acestor inculpați se impune calcularea prejudiciului în funcție de contribuția avută de fiecare și nu un prejudiciu global la care s-a făcut referire în obligarea acestora pe latura civilă a cauzei.

- Întrucât inculpații C.N.F., C.A. și I.N. au acoperit prejudiciul stabilit de experții cauzei, așa cum rezultă din completarea la raportul de expertiză dispusă în această cauză, necontestată și însușită de D.I.I.C.O.T., prejudicii care au fost stabilite în sumă de 4.484,83 RON - C.N.F., 6.122,36 RON - I.N., 1.953,78 RON - C.A., se impunea aplicarea art. 741 C. pen., cu consecința încetării procesului penal, în baza art. 10 lit. i1) C. proc. pen., întrucât subzistă o cauză de nepedepsire, sau, în subsidiar, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen..

7. Inculpatul C.O. critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, următoarele motive:

- Se impune casarea cu trimitere, având în vedere judecarea cauzei de către prima instanță cu lipsă de procedură cu părțile civile, nelegala compunere a completului de judecată și lipsa de apărare a inculpaților B.G.M. și B.I.

În legătură cu lipsa de apărare, arată că nu au fost respectate dispozițiile legale, întrucât avocatul din oficiu a solicitat un termen pentru a face o apărare calificată, însă instanța nu a acceptat o asemenea solicitare, încălcându-se, astfel, prevederile art. 6 parag. 3 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, combinat cu art. 6 alin. (1) și 4 C. proc. pen., raportat la art. 171 alin. (41) C. proc. pen.

În acest sens arată, că și în timpul judecății, după începerea dezbaterii, asistența juridică este obligatorie, iar dacă apărătorul lipsește nejustificat de la termenul de judecată și nici nu asigură substituirea, instanța este obligată să ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu, acordând un termen minim în vederea pregătirii apărării.

- Hotărârea atacată este totalmente nemotivată în ceea ce privește pe inculpatul C.O., motivarea fiind copiată identic din rechizitoriu, cercetarea judecătorească rezumându-se la o asemenea copiere, nefăcându-se nicio referire la probele administrate în faza de judecată, vizând activitatea sa infracțională, cu excepția luării în considerare a raportului de expertiză contabilă și a raportului Gărzii Financiare, dar și sub acest aspect instanța nu a motivat de ce a optat în susținerea învinuirii pentru concluziile din completarea raportului de expertiză și nu cele din raportul de expertiză inițial, judecătorul fondului având în vedere completarea raportului de expertiză în ideea creării unei situații mai grele, deși probele demonstrau contrariul, concluziile expertului la completarea raportului de expertiză fiind vădit netemeinice.

S-au încălcat, astfel, prevederile art. 356 C. proc. pen., raportat la art. 63 alin. (2) C. proc. pen.

- Cu toate că, în fața instanței de fond a solicitat achitarea, în baza art. 11 pct. 2 lit. a) raportat la art. 10 lit. d) și f) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, respectiv aderare la un grup infracțional organizat, instanța nu a analizat o atare solicitare, deși din probele administrate a rezultat că nu sunt îndeplinite condițiile legale pentru reținerea unei astfel de infracțiuni, deoarece nu a avut reprezentarea existenței vreunei asemenea grupări, persoanele din pretinsul grup necunoscându-l, așa cum declară coinculpații V., C. și M.

În legătură cu această infracțiune, instanța trebuia să facă aplicarea, în măsura în care o reținea, a dispozițiilor art. 9 alin. (2) din Legea nr. 39/2003, în sensul reducerii limitelor de pedeapsă la jumătate, având în vedere denunțul făcut de inculpat în cauză, cu privire la persoana care l-a racolat.

- Se impunea achitarea, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., și pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., întrucât în cauză nu subzistă latura obiectivă a acestei infracțiuni de a induce în eroare brokerul SSIF G.I., deoarece în momentul în care a înțeles că este vorba de o tranzacție ilicită, a refuzat să mai facă o extragere de numerar din cont, a anunțat directorul băncii și, ulterior, organele de anchetă.

În legătură cu această infracțiune, în măsura în care s-ar reține în sarcina sa, arată că încadrarea juridică nu este corespunzătoare, impunându-se schimbarea acestei încadrări în prevederile art. 215 alin. (1) și (2) C. pen., întrucât din probele administrate în cauză, precum și din concluziile expertize dispuse inițial de instanță, rezultă că paguba materială pe care a provocat-o este mai mică de 200.000 RON, în mod greșit instanța, luând în considerare completarea raportului de expertiză judiciară din data de 28 mai 2010, când expertul a stabilit un prejudiciu total de 386.569 RON, aceasta fiind contravaloarea totală a acțiunilor tranzacționate, cu referire și la ceilalți inculpați, și nu cu referire la persoana sa, cu atât mai mult cu cât a participat la două extrageri din contul părții civile J.I., infracțiunea consumându-se în momentul în care, cu ocazia celei de-a treia vizite la bancă a refuzat să extragă suma de bani aflată în contul titularilor acțiunilor, anunțând pe directorul acesteia și ulterior poliția.

- În ceea ce privește falsul și uzul de fals reținut în sarcina sa, se impunea, de asemenea, achitarea în baza art. 10 lit. a) C. proc. pen., pentru infracțiunea de fals, întrucât nu a falsificat înscrisul prin contrafacerea scrierii ori a subscrierii sau prin alterarea în orice mod a acestuia, deoarece procura falsă întocmită la notarul public a fost făcută de o altă persoană, neavând nicio participare la întocmirea înscrisului, iar ca o consecință a achitării pentru infracțiunea de fals se impune achitarea în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., pentru infracțiunea de uz de fals, deoarece nu știa că procura este falsă.

- În măsura în care totuși se va considera că este vinovat de săvârșirea faptelor pentru care este trimis în judecată, se impune aplicarea în cauză a prevederilor art. 76 raportat la art. 74 C. pen., având în vedere circumstanțele sale personale, în sensul că nu are antecedente penale, este căsătorit, are 2 copii minori, a avut o conduită de colaborare cu organele judiciare, contribuind în mod esențial la aflarea adevărului și la tragerea la răspundere a celorlalte persoane, prin desistarea sa, precum și ca urmare a denunțurilor formulate poliției după momentul consumării faptelor reținute în sarcina sa.

8. Inculpata C.D. critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, următoarele motive:

- Se impune casarea cu trimitere, având în vedere nulitatea absolută a sentinței pentru nelegala compunere a completului de judecată, întrucât nu a fost soluționată cererea de recuzare, de asemenea pentru lipsa apărătorului ales, pentru inculpații B., la care adaugă și lipsa de procedură cu multe părți din această cauză, mai exact neintroducerea în proces în cadrul acțiunii civile ce se judecă împreună cu acțiunea penală a mai multor moștenitori ai părților civile, vătămate ori inculpați decedați.

În acest sens, arată că dacă nu sunt introduși în cauză toți moștenitorii părților civile decedate, cu referire la inculpații decedați, nu se mai poate exercita dreptul de regres, astfel că inculpații sunt obligați să plătească și pentru ceilalți debitori, fiind apoi în imposibilitate să recupereze o atare plată, fapt ce le afectează grav interesele, dreptul de proprietate.

Cu referire la această susținere, se arată că, potrivit art. 21 C. proc. pen., care reglementează exercitarea acțiunii civile de către sau față de succesiunea, se prevede obligativitatea introducerii în cauză a moștenitorilor, în caz de deces a uneia dintre părți, inclusiv a statului, ca moștenitori, în cazul în care lipsesc moștenitorii legitimi sau naturali sau soțul supraviețuitor.

În această ultimă situație, impunându-se obținerea unui certificat de vacanță succesorală sau să se constate de către instanța de fond că succesiunea este vacantă, trebuia a se introduce în cauză reprezentantul legal al statului, pentru a răspunde civil, respectiv Ministerul Economiei și Finanțelor.

De altfel, susține recurenta, nu s-a făcut nici un demers pentru a se afla dacă au fost dezbătute succesiunile părților decedate, pentru a se introduce în proces moștenitorii acestora, persoane fizice sau statul în caz de vacanță succesorală, instanța mulțumindu-se, de exemplu, în cazul inculpatului R.I., să constate că pe latură civilă nu se cunosc moștenitorii acestuia, așa cum rezultă din adresa eliberată de primărie, astfel că hotărârea este nelegală și netemeinică.

Ca atare, și sub acest aspect se impune anularea hotărârii pronunțate de prima instanță, pentru încălcarea dispozițiilor imperative sus menționate, pe latura civilă a cauzei, conform art. 197 C. pen., deoarece vătămarea gravă a dreptului său de proprietate nu poate fi acoperită în nici un alt mod, decât prin rejudecarea cauzei de către tribunal.

- Se impunea achitarea pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, în baza art. 10 lit. d) C. proc. pen., întrucât în mod greșit instanța a constatat că a aderat la grupul infracțional constituit din inculpații V.F., C.Gh.F. și G.N.A., deoarece din declarația acest ora nu rezultă că o cunoșteau, iar faptul că inculpatul G. a rugat-o să-l ajute să tranzacționeze acțiunile părților civile V.V., J.I. și D.Gh., nu înseamnă că a aderat la acest grup, deoarece a tranzacționat aceste acțiuni doar pentru aceste trei părți vătămate și a făcut-o în calitate de broker și nu de aderat la grupul infracțional.

În acest sens, arată că nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, întrucât lipsește latura obiectivă a acesteia, cu referire la aderare, inițiere, constituire la un grup infracțional organizat, aderarea la un grup urmând a fi demonstrată, ceea ce nu rezultă în cauză, întrucât nu a acționat într-un mod din care să rezulte că era membru sau să se considere membru a unui astfel de grup, pentru a săvârși infracțiuni, neavând cunoștință de existența unui asemenea grup, fiind aleasă de inculpatul G.N. pentru a fi înșelată, singura sa vină fiind aceea că s-a gândit la obținerea unor comisioane mai mari în calitatea sa de broker și nu a analizat consecințele faptei sale de a falsifica contractul de tranzacționare și de a semna în fals alte acte ce au fost folosite la tranzacționarea acțiunilor celor trei părți civile.

Mai mult, motivarea instanței sub aspectul reținerii acestei infracțiuni și nu numai, este copie fidelă a rechizitoriului, ceea ce demonstrează că instanța de fond nu a analizat în nici un mod probatoriul administrat în faza de judecată, exercitând o judecată superficială, fără a cerceta care este adevărul în prezenta cauză, încălcându-se grav dreptul la apărare și la un proces echitabil garantat și de art. 6 din Convenție.

- În mod greșit a fost condamnată pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 279 alin. (1), raportat la art. 248 combinat cu art. 244 pct. 5 lit. b) din Legea nr. 297/2004, ce reglementează piața de capital, impunându-se achitarea sa în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., singura sa activitate infracțională ce cade sub influența legii penale, mai exact a dispozițiilor art. 290 C. pen., fiind numai a semnării în fals a anumitor acte, care au dus la tranzacționarea acțiunilor celor 3 părți civile menționate.

Cu referire la această susținere, arată că instanța a procedat, de asemenea, numai la reproducerea conținutului actului de sesizare, neanalizând conținutul acestei infracțiuni, cum este cel al manipulării pieței de capital, care poate să fie realizată numai dacă deții informații privilegiate care trebuie analizate prin prisma definirii acestei noțiuni de informație privilegiată potrivit dispozițiilor art. 244 pct. 1 din Legea nr. 297/2004, privind piața de capital.

Instanța trebuia să analizeze această infracțiune de manipulare a pieței de capital, care se distinge de activitățile contravenționale pentru care a fost cercetată și sancționată de C.N.V.M., conform art. 5, unde a efectuat servicii de investiții financiare, din nicio probă administrată în cauză nerezultând că a deținut astfel de informații privilegiate sau a folosit astfel de informații pentru a abuza piața de capital prin tranzacționare sau ordine de tranzacționare, fapte de care este acuzată pe nedrept, susținând că singura sa activitate care cade sub incidența legii penale, a Codului penal, dar nu a legii speciale potrivit art. 279 din Legea nr. 297/2004, fiind prevăzută de art. 290 C. pen.

- Se impune achitarea, în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., pentru infracțiunea prevăzută de art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., deoarece din întreg probatoriul administrat nu rezultă că a indus în eroare vreo persoană și nu s-a folosit de nume sau de calități mincinoase ori de alte mijloace frauduloase pentru a obține pentru ea sau pentru altcineva vreun folos material injust.

Cu referire la această apărare, arată că deși a tranzacționat acțiunile celor trei părți civile V.V., J.I. și D.Gh., nu a conștientizat în nici un moment că actele de identitate și procurile existente erau false, întrucât inculpatul G.N. a fost acela care i-a dat aceste acte pe care le-a considerat în regulă, necunoscând că sunt false, astfel că nu este vinovată pentru infracțiunea de înșelăciune în formele reglementate de art. 215 C. pen.

- Considerându-se vinovată pentru săvârșirea infracțiunii de fals în înscrisuri sub semnătură privată, reglementată de art. 290 C. pen., arată că și sub acest aspect condamnarea dispusă de către instanță la pedeapsa închisorii și în cuantumul stabilit, nu este temeinică, impunându-se, în principal, aplicarea unei amenzi penale, iar în subsidiar, aplicarea unei pedepse în modalitatea suspendării condiționate, având în vedere faptul că nu are antecedente penale, a avut un comportament bun înainte de săvârșirea acestor fapte, are studii de masterat, a avut o cooperare bună pe parcursul întregului proces penal.

- În legătură cu latura civilă a cauzei, arată că o critică esențială este aceea că instanța nu a stabilit în mod concret contribuția fiecărui inculpat la prejudiciul cauzat în funcție de activitatea infracțională săvârșită, fiind obligați, în solidar, pe grupuri, ceea ce este nelegal, ceea ce a condus, printre altele, prin faptul că nu s-a defalcat prejudiciul pentru fiecare inculpat, la exercitarea de către ea, dar și de către inculpați, a dreptului prevăzut în art. 741 C. pen., introdus prin Legea nr. 202/2010.

De asemenea, în legătură tot cu repararea acestui prejudiciu, arată că expertiza cu toate suplimentele care sunt neargumentate științific, nu recurge și la varianta calculului prejudiciului în raport de momentul vânzării acțiunilor la bursă, acțiuni care puteau să aibă o valoare foarte scăzută la momentul soluționării cauzei datorită implicațiilor crizei economice.

9. Inculpații B.G.M. și B.I. critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, următoarele motive:

- Prima instanță a încălcat flagrant prevederile art. 6 C. proc. pen., întrucât a judecat cauza în lipsa apărătorilor aleși și nu a soluționat cererile de recuzare introduse.

În legătură cu acest motiv, arată că, la data de 20 ianuarie 2011, când a avut loc ședința publică în care cauza a fost luată în pronunțare, la ora 15:00, a trimis prin fax o cerere, prin care a solicitat strigarea cauzei după ora 16:00, întrucât ambii apărători aleși se aflau la Înalta Curte de Casație și Justiție, într-un dosar cu arestați, trimițând pentru a face dovada sub acest aspect prin fax și lista de ședință, alături de o copie de pe împuternicirea avocațială.

Procurorul, cu privire la lipsa de apărare a inculpaților, a solicitat un termen, dar instanța a respins o atare cerere de amânare a cauzei.

După respingerea cererii, fiind sunați de inculpați, cu privire la această hotărâre a instanței, apărătorii aleși au formulat o cerere de recuzare pe care a trimis-o tot prin fax la ora 15:04, cerere care nu a fost soluționată.

Întrucât și această cerere de recuzare nu a fost luată în considerare de către instanță, în momentul în care reprezentantul parchetului punea concluzii, inculpata a intervenit și a formulat personal o altă cerere de recuzare care nu a fost luată în seamă.

Ulterior, la ora 16:20, apărătorii inculpaților au mai formulat o cerere de recuzare care a transmis-o prin fax la ora 16:20.

Față de această situație, inculpații apreciază că în mod nelegal instanța a dispus ca ei să fie asistați de apărător din oficiu, deoarece delegația apărătorului din oficiu G.M. încetase de drept odată cu depunerea delegațiilor de apărătorii aleși la primul termen de judecată din 3 septembrie 2009, mai mult apărătorul din oficiu G.M. nu era titularul delegației dată în acest sens, având delegație de substituire numai pentru inculpații ce nu erau asistați de apărătorii aleși, ci numai de apărătorii din oficiu.

Este evident că această hotărâre este lovită de nulitate, potrivit prevederilor art. 197 C. proc. pen.

Chiar dacă s-ar presupune că apărătorul din oficiu avea delegație de asistență din oficiu, valabil emisă, se arată că termenul de 20 ianuarie 2010 a fost primul termen la care apărătorul din oficiu i-a asistat pe inculpații B.I. și B.G., și este evident că apărarea asigurată de acesta a fost pur formală, având în vedere complexitatea și volumul probator al cauzei, dosarul având peste 80 de volume la urmărirea penală.

În măsura în care nu vor fi primite aceste motive vizând desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, se solicită redozarea pedepselor aplicate inculpaților pentru infracțiunile pentru care au fost condamnați, având în vedere că implicarea lor în grupul criminal organizat a fost minimă, săvârșind numai 8 acte materiale, deși în mod greșit au fost condamnați pentru 180 de astfel de acte, activitate constând în eliberarea doar de extrase de cont, fără a avea vreun rol în activitatea infracțională desfășurată de grup, luând în considerare, de asemenea, și conduita bună a acestora înainte de săvârșirea infracțiunii, recunoașterea în totalitate a activității infracționale și colaborarea cu organele de anchetă, pregătirea acestora, inculpata B.M. urmând cursuri postuniversitare, impunându-se, în consecință, aplicarea prevederilor art. 74 și 76 C. pen., și aplicarea unei pedepse în condițiile art. 861 C. pen., o pedeapsă orientată spre minimul special, mai mult, în cauza apreciind că se poate face aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen.

10. Inculpata P.C.A.M. critică soluția pentru nelegalitate și netemeinicie susținând în esență următoarele motive:

- Instanța de fond trebuia să dispună achitarea sa în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, în sensul aderării și sprijinirii grupului infracțional, cu atât mai mult cu cât în declarațiile date rezultă că în momentul în care a realizat că informațiile date de inculpatul B.I. nu sunt folosite de acesta în interes personal și că la rândul lui pune la dispoziția unor persoane ce tranzacționează ilegal acțiunile, a încetat să mai furnizeze informații, ceea ce demonstrează lipsa altor legături cu grupul infracțional de care se face vorbire în hotărârea instanței.

- Se impunea achitarea tot în temeiul art. 10 lit. d) C. proc. pen. pentru infracțiunea prevăzută de art. 26 raportat la art. 215 alin. (1), (2) și (5) C. pen., deoarece lipsește latura subiectivă a acestei infracțiuni, în sensul că ar fi acționat cu intenție directă în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul un folos material injust, din nici o probă administrată nerezultând existența unui asemenea scop.

Pentru existența acestei infracțiuni, de asemenea trebuia să fie dovedite și actele de sprijinire a autorilor infracțiunii, acte care să fi fost folosite efectiv acestora din urmă și care să fie identificate în mod concret - număr, dată, oră, locație - ceea ce nu s-a realizat în cauză, astfel că nici sub acest aspect nu poate fi realizat conținutul infracțiunii de complicitate la înșelăciune reținută în sarcina sa.

- Se impunea achitarea și pentru infracțiunea de accesare fără drept la un sistem informatic, deoarece în mod greșit prima instanță a a apreciat că a săvârșit această infracțiune în formă continuată, întrucât din dosarul de urmărire penală ce vizează numai două înregistrări ale convorbirilor între inculpata P.C. și inculpatul B.I. au în vedere două CNP-uri care nu se regăsesc între cele 258 de persoane vătămate sau părți civile.

- În ceea ce privește săvârșirea infracțiunii de manipulare a pieței de capital consideră, de asemenea că se impunea achitarea sa, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, deoarece, pe de o parte nu sunt probe care să dovedească săvârșirea cu intenție a faptei de manipulare a pieței de capital, iar pe de altă parte, nu se dovedește că a avut loc o manipulare a pieței de capital în formele prescrise de Legea nr. 279/2004 și anume, prin fapte materiale identice sau asimilate celor enumerate exemplificativ de art. 244 alin. (7) din Legea pieței de capital.

De altfel, în acest sens se susține că potrivit concluziilor raportului de expertiză tehnico științifică dispus a se efectua în rezoluția parchetului din 09 octombrie 2007 sunt în sensul că, nu au fost efectuate astfel de operațiuni și tranzacții în baza unor informații așa cum sunt ele definite de lege.

- Se impune reaprecierea întregului material probator și în special cu privire la raportul de expertiză contabilă efectuat la data de 28 mai 2010 pentru determinarea exactă a prejudiciului cauzat numai de ea, întrucât în cauză se face referire la prejudiciul cauzat unui număr de 184 de părți civile cu o sumă totală de 1.765.742,24 RON în condițiile în care, prin rechizitoriu, parchetul cercetează activitatea sa infracțională materializată numai pentru 7 acte materiale pentru care a fost trimis în judecată și nu pentru 184 de acte materiale care au fost avute în vedere la pronunțarea sentinței cu privire la persoana sa.

În această situație, calculându-se în mod exact prejudiciul pentru care s-ar face responsabilă penal, aceasta are influență asupra laturii penale a cauzei, asupra pedepsei ce se poate aplica prin orientarea spre minimul prevăzut de lege ca urmare a reținerii și de circumstanțe atenuante aplicabile în cauză.

De asemenea, raportat la acest prejudiciu mai mic și nu global cu referire la toate părțile civile cum a stabilit instanța, are posibilitatea să solicite aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., ceea ce a și solicitat la instanța de fond, cerere nesoluționată de instanță.

- Așa cum rezultă din cele arătate și mai înainte, soluția pe latura civilă a cauzei, în sensul obligării inculpatei în solidar la plata sumei de 1.765.742,24 RON este nelegală, întrucât instanța fondului nu precizează motivat care sunt părțile civile din totalul celor 258 îndreptățite la plata acestor despăgubiri, având în vedere și faptul că prejudiciul cauzat pentru faptele tuturor inculpaților reținut în motivare este mai mare și anume de 1.851.559,91 RON.

Ca atare, se impune reformarea hotărârii sub aspectul laturii civile, în sensul obligării acesteia la plata despăgubirilor către 7 păți civile prejudiciate, având în vedere cele 7 acte materiale pentru care a fost trimisă în judecată.

11. Inculpata C.D.A. critică soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență următoarele motive:

- Se impune desființarea cu trimitere spre rejudecare pentru nelegala compunere a completului de judecată, având în vedere că nu a fost soluționată cererea de recuzare formulată în scris, cât și oral în această cauză, astfel că magistratul nu era îndreptățit să continue dezbaterea judecătorească fiind incidente prevederile art. 197 alin. (2) vizând nulitatea absolută.

- De asemenea, casarea cu trimitere e necesară și pentru că în cauză operează alt motiv de nulitate legat de apărarea inculpaților B.G. și B.I. care la ultimul termen de judecată nu a beneficiat de serviciile apărătorilor aleși, ceea ce legea prevede imperativ, în mod nelegal în privința acestor inculpați apărarea fiind susținută de avocatul din oficiu.

- Totodată, casarea cu trimitere se impune și sub un alt motiv și anume, faptul că această cauză a fost judecată de către în stanța de fond cu lipsă de procedură cu o mare parte din părțile civile, lipsă de procedură peste care instanța a trecut la mai multe termene de judecată, inclusiv la termenul la care a avut loc dezbaterile în fond, ceea ce atrage potrivit dispozițiilor legale o atare casare cu trimitere.

- În măsura în care instanța nu va proceda la casarea cu trimitere, având în vedere cele 3 motive arătate mai sus și se va trece la rejudecarea pe fond a cauzei de către instanța de apel, consideră că în mod greșit a fost reținută în sarcina sa săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, întrucât nu a aderat și cu atât mai mult nu a sprijinit, ceea ce legea definește un „grup infracțional organizat" întrucât relațiile sale cu un astfel de grup s-a limitat numai la relația sa de concubinaj pe care a avut-o cu inculpatul C.Gh.F., perioadă în care acesta i-a solicitat să-l ajute la derularea unor afaceri pe care afirma că le are, neexplicând în nici un moment scopul în care urma să utilizeze înscrisurile pe care le obținea de la diverse persoane și nici nu i-a făcut cunoștință cu vreunul dintre inculpații care sunt trimiși în judecată în prezenta cauză.

- Pe acest considerent al faptului că activitatea sa s-a limitat numai la relația pe care a avut-o cu inculpatul C.Gh.F., care nu a menționat nici când în ce constau "afacerile" sale și nici nu a fost interesată de aceste activități, solicită a nu fi reținute în sarcina sa infracțiunile reținute de Legea 297/2004 și de art. 215 C. pen.

- Având în vedere că a recunoscut săvârșirea actelor materiale pentru care este trimisă în judecată, iar acestea sunt într-un număr extrem de redus față de activitatea infracțională a celorlalți inculpați solicită cu referire la infracțiunea prevăzută de art. 290 C. pen., pentru care se consideră vinovată, stabilirea unui cuantum al pedepsei mai mic, având în vedere prejudiciul relativ mic cauzat față de prejudiciul global, atât de mare reținut în cauză, cât și circumstanțe personale și anume, faptul că nu avea antecedente penale, are un minor în îngrijire, este încadrată în muncă, fiind o persoană cunoscută care a avut un comportament onest și responsabil în societate înainte de săvârșirea unor asemenea fapte.

- În ceea ce privește latura civilă a cauzei, așa cum rezultă și din criticile exprimate pe latura penală, consideră că în mod neîntemeiat instanța de fond i-a respins obiecțiunile pertinente la expertiza contabilă efectuată în cauză și a reținut în sarcina sa un prejudiciu extrem de mare fără a fi justificată în vreun fel modalitatea prin care s-a ajuns la această sumă, prejudiciul care nu are nici o legătură cu contribuția sa extrem de limitată comparativ cu prejudiciul total reținut în sarcina celorlalți inculpați.

12. Inculpatul C.Gh.F. critică soluția pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând în esență următoarele motive:

- Se impune desființarea cu trimitere, având în vedere greșita compunere a completului de judecată, întrucât instanța a trecut la dezbaterea pe fond cauzei fără a soluționa cererea de recuzare formulată, la care adaugă și critica vizând lipsa apărătorilor aleși, cauza fiind luată în dezbatere în mod nelegal cu apărătorul din oficiu, precum și lipsa de procedură cu multe dintre părțile civile din această cauză.

- Întrucât a recunoscut toate faptele pentru care a fost trimis în judecată se impunea ca instanța să facă aplicarea prevederilor art. 3201 C. proc. pen., apreciind că sunt întrunite toate condițiile de a beneficia de dispozițiile acestei legi.

- Pedeapsa aplicată de 15 ani este extrem de mare, impunându-se reducerea acesteia, având în vedere circumstanțe atenuante care pot fi reținute în sarcina sa, în sensul că are copii în întreținere și sănătatea este afectată așa cum rezultă din actele depuse în cauză.

13. Inculpatul C.A. critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, următoarele motive:

- Se impune desființarea sentinței și trimiterea spre rejudecare, având în vedere motivele invocate de ceilalți inculpați, sub acest aspect, și anume nelegala compunere a completului de judecată, ca urmare a nesoluționării cererii de recuzare, lipsa apărătorilor aleși, deși exista delegație în cauză, instanța procedând nelegal prin apărarea făcută de apărătorul din oficiu, precum și lipsa de procedură cu multe părți civile.

- Activitatea sa infracțională a fost neînsemnată, având în vedere că a deschis numai două conturi, neștiind că procura este falsă, neavând legătură nici cu grupul infracțional de care se face vorbire în actul de sesizare și în motivarea instanței, întrucât nu cunoaște nicio persoană din acest grup, cu excepția unei persoane cu care este verișor, astfel că nu poate fi reținută vinovăția sa sub aceste aspecte.

- Având în vedere că a achitat prejudiciul reținut în sarcina sa, cu atât mai mult că acest prejudiciu vizează numai pe două persoane vătămate, S.E. și Z.M., care nu s-au constituit părți civile, consideră că se impunea a se face aplicarea în cauză a prevederilor art. 741 C. pen.

14. Inculpatul I.P. a declarat apel, precizând că motivele le va invoca oral în fața instanței, dar în cursul judecății în apel, a decedat.

15. Partea civilă C.I. a declarat apel, invocând faptul că, în mod greșit, prima instanță nu i-a acordat cheltuielile de judecată, solicitând și cheltuieli de judecată, conform chitanței depuse la dosar în apel.

16. Moștenitorii părții civile P.E., și anume C.L., C.P. și C.T., critică sentința sub aspectul nelegalității și netemeiniciei.

- În mod greșit prima instanță le-a acordat numai suma de 557,94 RON, reprezentând prejudiciu produs de către inculpați ca urmare a tranzacționării ilegale a acțiunilor deținute de partea vătămată P.E. pe care o moștenesc, întrucât se impunea acordarea și de dividende ce ar rezulta din raportul de expertiză, precum și reactualizarea sumei tranzacționate ilegal.

- Instanța de fond nu i-a acordat cheltuielile de judecată ocazionate de acest proces, și anume onorariu avocat în sumă de 3.000 RON, conform chitanțelor depuse în cauză de avocatul P.D.M. și suma de 175,89 RON, reprezentând contravaloarea bonurilor de benzină, în total cheltuieli de judecată în sumă de 3.175,89 RON.

17. Partea civilă D.C. critică sentința sub aspectul nelegalității și netemeiniciei, susținând, în esență, următoarele motive:

- Deși inculpații V.F., V.Gh.G. și C.M. au fost obligați să-i restituie suma de 434.357 RON, aceștia, cu rea-credință, nu i-a restituit bani în cuantumul de mai sus, primind suma de 4.000.000 RON, astfel că se impune a se dispune restituirea întregii sume, ca urmare a acțiunilor pe care le-a deținut la FFF Oltenia.

18. Partea responsabilă civilmente S.C. D.C. S.A. critică sentința pentru nelegalitate și netemeinicie, susținând, în esență, următoarele motive:

- Nu s-a indicat corect temeiul legal al atragerii răspunderii civile, ca și parte responsabilă civilmente, în condițiile în care prima instanță a făcut referire la obligarea în solidar, potrivit art. 1000 și art. 1003 C. civ., fără a specifica o anume răspundere pentru fapta altuia, care se regăsește în prevederile art. 1000 C. civ. - art. 1003 în mod corect instituie răspunderea solidară - care vizează multiple astfel de forme ale răspunderii civile pentru fapta altuia, neindicate în hotărâre, dar și care se regăsesc în cauza de față dedusă judecății.

- În mod netemeinic și nelegal s-a dispus obligarea sa, în mod solidar cu toți inculpații la plata despăgubirilor civile, urmând a se constata că instanța fondului a dispus în mod greșit atragerea răspunderii civile ca parte responsabilă civilmente, în solidar cu toți inculpații, inclusiv cu cei care nu aveau calitatea de prepuși ai săi, sau aveau calitatea de prepuși a altor comitenți.

În acest sens, se arată că în cauză o parte dintre inculpați aveau calitatea de prepuși ai părții responsabile civilmente - în speță 21 de inculpați, dintre care unul a decedat pe parcursul procesului penal, iar prepuși ai săi au fost indicați doar inculpații G.N.A., A.D.L., B.I., B.G.M. și P.C.A.M., situație în care survin două categorii de răspundere civilă solidară, în temeiul art. 1003 C. civ., și anume, o răspundere solidară între inculpați, conform prevederilor art. 998 - 999 C. civ., prin raportare la prevederile art. 1003 C. civ., ceea ce înseamnă că toți inculpații rămași în proces răspund solidar între ei pe latura civilă, și o altă răspundere în solidar a părții responsabile civilmente numai cu prepușii proprii, prin raportare la prevederile art. 1000 alin. (3) și art. 1003 C. civ., fiind lipsită de temei juridic susținerea ca SC D.C. SA să răspundă pentru inculpata C.D., ca și parte responsabilă civilmente, inculpată care este prepus al altui comitent, și anume SSIF C.I. S.A., de asemenea, lipsită fiind de temei juridic răspunderea solidară pentru un inculpat care nu-i este prepus, cum ar fi I.N., S.E.R.

- În mod netemeinic și nelegal, în condițiile în care s-a dispus obligarea sa, în solidar cu inculpații G.N.A., A.D.L., B.I., B.G.M. și P.C.A.M., la plata despăgubirilor în sumă de 1.765.742,24 RON și au fost condamnați la pedepse severe pentru acest prejudiciu, iar unora dintre inculpați, pentru același prejudiciu li s-a aplicat o pedeapsă într-un cuantum mai mic, nu s-a făcut o diferență a răspunderii civile a inculpaților, proporțional cu limitele de pedeapsă aplicate pe latura penală.

- În mod netemeinic și nelegal s-a reținut calitatea de organizator al grupului infracțional a inculpatului G.N.A., alături de inculpații V.F. și C.Gh.F., întrucât din declarațiile părților, ale martorilor și din întreg materialul probator administrat, a rezultat că acest grup infracțional a fost constituit la inițiativa și sub conducerea inculpaților V.F. și C.Gh.F., care erau purtători de autoritate, în raport de celelalte persoane ale grupului, cu atât mai mult cu cât împotriva lui G.N.A. s-au exercitat presiuni psihice, amenințări de către cei doi lideri ai grupului infracțional și, ca atare, se impunea o pedeapsă mai mică acestuia și, în același timp, obligarea sa pe latură civilă la o sumă mai mică decât suma la care a fost obligat de 1.765.742,24 RON, având în vedere contribuția mai mică a acestuia la pretinsa activitate infracțională.

- În mod netemeinic și nelegal s-a reținut calitatea de angajat al Depozitarului Central pentru inculpatul G.N.A., pentru actele săvârșite de acesta după data de la care nu mai era angajat.

Astfel, în condițiile în care părțile vătămate V.V., D.Gh. și J.I. au fost păgubite cu suma totală de 864.804,2 RON, din totalul prejudiciului reținut de 1.851.559,91 RON, după momentul la care inculpatul G.N. părăsise serviciul părții responsabile civilmente (februarie 2007), persoanele vătămate fiind păgubite în datele de 4 iunie 2007, 26 iunie 2007 și, respectiv 26 iulie 2007 - 30 iulie 2007, nu se mai poate reține existența în persoana acestuia a calității de prepus și, în consecință, nu mai poate fi atrasă răspunderea civilă a sa pentru prepusul său G.N., pentru fapte săvârșite de acesta la data când nu mai avea această calitate de prepus.

Mai mult, s-a dispus obligarea sa ca parte responsabilă civilmente, în solidar cu prepusul său G.N. și ceilalți, pentru cazuri în care inculpații de etnie rromă au înșelat părțile vătămate în teritoriu, fără nicio implicare a acestor prepuși ai săi.

- În mod netemeinic și nelegal s-a reținut răspunderea sa civilă pentru faptele prepușilor G.N.A., A.D.L., B.I., B.G.M. și P.C.A.M., prin obligarea sa în solidar cu aceștia la plata despăgubirilor în limita maximă de 1.765.742,24 RON, deoarece nu au fost individualizate în concret actele materiale săvârșite de aceștia cauzatoare de prejudiciu, proporția deținută de aceste fapte, în economia activității infracționale a grupului și legătura de cauzalitate între faptele acestora și prejudiciu.

- Motivarea instanței, în ceea ce privește latura civilă, este extrem de sumară, ceea ce echivalează cu lipsa motivării, aspect care de sine-stătător este de natură să atragă casarea cu trimitere spre rejudecare la instanța fondului.

O atare motivare, extrem de succintă, nu este de natură să sprijine raționamentul logic care să fundamenteze hotărârea pronunțată pe latură civilă, în condițiile în care activitatea infracțională a fost deosebit de complexă, s-a derulat în timp și au participat un număr mare de persoane, dintre care unele nici nu au fost puse sub învinuire.

- În mod netemeinic și nelegal, s-a reținut răspunderea sa ca parte responsabilă civilmente pentru prejudicii care nu au rezultat din activitatea infracțională nemijlocită a angajaților săi, cum ar fi prejudicierea părților civile V.V., D.Gh. și J.I., întrucât activitatea nemijlocită a prepușilor arătați mai sus, în aceste trei cazuri este inexistentă sau de mică importanță, așa cum rezultă din întreg probatoriul al cauzei, în cauzarea efectivă a prejudiciului.

Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate, potrivit prevederilor art. 378, art. 371 și art. 372 C. proc. pen., Curtea de Apel Pitești prin Decizia penală nr. III din 16 noiembrie 2011 a admis apelurile declarate de Parchetul de pe Lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești și de inculpații G.N.A., V.F., M.M., V.G.G., B.G.E., A.D.L., C.GH.F., C.O., I.N., toți aflați în Penitenciarul Colibași, C.N.F., C.M., C.D., B.G.M., B.I., C.A., P.C.A.M., C.D.A., C.A., de părțile civile C.I., D.C., de moștenitorii C.L., C.P. și C.T. ai părții civile P.E. și de partea responsabilă civilmente SC D.C. SA București, împotriva Sentinței penale nr. 35 din 27 ianuarie 2011, pronunțată de Tribunalul Argeș în Dosarul nr. 2320/109/2009.

A desființat în întregime sentința atacată și a trimis cauza spre rejudecare în fond la Tribunalul Argeș.

A înlocuit măsura arestării preventive a inculpaților V.F., V.GH.G., G.N.A., A.D.L.,M.M. (fost G.), B.G.E., C.GH.F., C.O., și I.N., toți aflați în Penitenciarul Colibași, cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea de domiciliu, potrivit art. 145 C. pen.

A dispus punerea de îndată în libertate a acestora de sub puterea mandatelor de arestare, respectiv inculpatul A.D.L., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 8 din 29 mai 2009, emis de Curtea de Apel Pitești, în Dosarul nr. 1921/109/2009, inculpatul G.N.A., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 9 din 29 mai 2009, emis de Curtea de Apel Pitești, în Dosarul nr. 1921/109/2009, inculpatul B.G.E., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 27 mai 2009 emis de Tribunalul Argeș, în Dosarul nr. 1921/109/2009, inculpatul M.M. (fost G.), de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 27 mai 2009 emis de Tribunalul Argeș, în Dosarul nr. 1921/109/2009, inculpatul V.F., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 27 mai 2009 emis de Tribunalul Argeș, în Dosarul nr. 1921/109/2009, V.Gh.G., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 27 mai 2009 emis de Tribunalul Argeș, în Dosarul nr. 1921/109/2009, C.O., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 21 iulie 2009 emis de Tribunalul Argeș, în Dosarul nr. 1921/109/2009, inculpatul I.N., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 21 iulie 2009 emis de Tribunalul Argeș, în Dosarul nr. 1921/109/2009 și C.Gh.F., de sub puterea Mandatului de arestare nr. 1921/109/2009 din 21 iulie 2009 emis de Tribunalul Argeș, în Dosarul nr. 1921/109/2009, dacă nu sunt reținuți și arestați în alte cauze.

Pe durata măsurii preventive a obligării de a nu părăsi localitatea, inculpații se vor supune obligațiilor prev. de art. 145 alin. (11) și art. 145 alin. (12) C. proc. pen., după cum urmează:

- să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanța de judecată ori de câte ori este chemat;

- să se prezinte la poliția de domiciliu ca organ desemnat cu supravegherea, respectiv Poliția Sectorului 6 din Municipiul București pentru inculpații A.D.L., B.G.E., C.O., Poliția Sectorului 2 din Municipiul București pentru inculpatul M.M., Poliția Sectorului 3 din Municipiul București pentru inculpatul G.N.A. și Poliția Oraș Bolintin Vale, județul Giurgiu, pentru inculpații V.F., V.Gh.G., I.N. și C.Gh.F.

- să nu își schimbe locuința fără încuviințarea organului judiciar care a dispus măsura;

- să nu dețină, să nu folosească și să nu poarte nicio categorie de arme;

- să nu se apropie de părțile vătămate și de părțile civile, membrii familiilor acestora, persoanele împreună cu care au comis faptele, martori, experți și să nu comunice cu acestea direct sau indirect.

- să nu exercite profesia, meseria sau să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta ca angajați la SC D.C. SA București cu referire numai la inculpații G.N.A. și A.D.L.

În baza art. 145 alin. (3) C. proc. pen., a atras atenția inculpaților asupra încălcării cu rea credință a măsurii aplicate, sau a obligării de a nu părăsi localitatea, situație în care această măsură va fi înlocuită cu măsura arestării preventive, în condițiile prevăzute de lege.

Instanța a dispus comunicarea dispoziția privind înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea instituțiilor prevăzute de art. 145 alin. (21) C. proc. pen. Onorariul avocatului din oficiu, respectiv F.D. pentru inculpații M.M., S.E. și I.M., în sumă de 900 RON, precum și onorariul parțial al avocaților din oficiu P.M. și P.V. în sumă de câte 250 RON pentru ceilalți inculpați până la prezentarea apărătorilor aleși, se avansează din fondurile Ministerului Justiției.

De asemenea, onorariul avocatului din oficiu H.C., în sumă de 2.000 RON, pentru părțile vătămate și părțile civile, s-a avansat din fondurile Ministerului Justiției.

Astfel, curtea a analizat cu precădere acele critici sau motive invocate de părți, ce vizează desființarea hotărârii atacate cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță de fond.

Aceste critici ce se regăsesc aproape în întregime la toate părțile apelante în cauză, pot fi subsumate următoarelor aspecte, grupate, pe patru categorii:

1. Lipsa unor părți nelegal citate de către instanța de fond, atunci când cauza a fost luată în pronunțare și anume, părți vătămate, părți civile, moștenitori ai acestora, moștenitori ai inculpaților decedați.

2. Omisiunea asistării inculpaților B.G.M. și B.I. de către apărătorii aleși, ce aveau împuternicire avocațială și desemnarea unui apărător din oficiu în locul apărătorilor aleși, în această fază finală a dezbaterilor.

3. Nelegala compunere a completului de judecată, întrucât magistratul învestit cu judecarea fondului, deși a fost recuzat atât scris cât și oral, a trecut la începerea dezbaterilor după terminarea cercetării judecătorești, fără ca o astfel de cerere de recuzare să fie soluționată.

4. Motivarea sentinței este extrem de sumară, atât pe latura penală, dar mai ales pe latura civilă a cauzei, ceea ce echivalează cu lipsa motivării.

- În legătură cu prima critică formulată, și anume necitarea unor părți de către instanța de fond pentru data în care cauza a fost luată în pronunțare, Curtea de Apel a constatat că o atare critică este întemeiată.

Astfel, potrivit art. 379 pct. 2 lit. b) teza I C. proc. pen., este atrasă desființarea sentinței primei instanțe și rejudecarea de către instanța a cărei hotărâre a fost desființată, pe motivul că judecarea cauzei la acea instanță a avut loc în lipsa unei părți nelegal citate.

Or, în cauză, verificând susținerile apărării inculpaților, în sensul nelegalei citări a unor astfel de părți, și anume luarea cauzei în pronunțare, deși era o lipsă de procedură cu peste 50 de părți civile și nu erau introduși în cauză moștenitorii pentru alte părți civile decedate, așa cum rezultă din susținerile acestora, reliefate de altfel, mai sus, Curtea de Apel a constatat că aceste susțineri sunt întemeiate.

Astfel, verificând volumul nr. XXIX dosar primă instanță, filele 9344 - 9347, 9368 - 9373, 9525 - 9564, se constată că 49 de părți civile și părți vătămate, dintre care cinci decedate, nu au fost citate pentru data de 20 ianuarie 2011 când cauza a fost luată în pronunțare și nici nu au fost introduși în cauză moștenitorii atunci când a survenit decesul unor asemenea părți.

De altfel, așa cum rezultă din încheierea instanței din data de 20 ianuarie 2011. Pronunțarea a fost amânată pentru data de 27 ianuarie 2011, când s-a și dat hotărârea atacată - pe lângă susținerile apărătorilor inculpaților că trebuie citate părțile, pentru care nu era îndeplinită procedura de citare și că trebuie introduși în cauză moștenitorii părților vătămate și civile decedate, și reprezentantul parchetului a susținut că se impune introducerea în cauză a moștenitorilor acestora, arătând că, se impunea efectuarea unei adrese la ultimul domiciliu cunoscut al acestora pentru a fi precizate numele lor pentru a fi citați ulterior în cauză.

Instanța a apreciat însă că nu sunt date suficiente în sensul că unele părți civile ar fi decedat, iar procedura este legal îndeplinită prin afișare la Consiliul Local al Municipiului Pitești.

Curtea de Apel a considerat, însă, că această cauză a fost judecată cu lipsă de procedură cu aceste părți civile, cu moștenitorii acestora în cazul părților civile decedate sau a inculpaților decedați, iar susținerea că nu sunt suficiente date din care să rezulte că unele părți civile ar fi decedat, nu poate fi primită, întrucât pentru o justă soluționare a cauzei se impunea, în virtutea rolului său activ, menționat de dispozițiile art. 4 C. proc. pen., ca instanța să exercite o diligentă sporită, mai ales cu privire la latura civilă a acesteia, la sumele de bani cu care urmau să fie despăgubite părțile vătămate prejudiciate prin ampla activitate infracțională a inculpaților, limitată nu numai la o anumită arie teritorială, dar și în întreaga țară, cuantumul acestora sub aspectul răspunderii civile având efecte directe sau implicite și asupra răspunderii penale, prejudiciul cauzat fiind un criteriu important ce se impune a fi luat în considerare la individualizarea pedepsei, pentru fiecare participant la această activitate infracțională.

Curtea de Apel a constatat cu privire la lipsa de citare a moștenitorilor părților civile, rezultă că se impunea citarea următoarelor persoane: G.E., C.F., moștenitori ai părții civile C.E.,, S.E., moștenitor al părții civile B.E., C.I.R. și C.G.F., moștenitori ai părții civile C.E., C.M. și C.A.I., soțul defunctei, respectiv fiica defunctei C.P., U.M., U.V. și U.Gh., prima soția iar ceilalți doi fiii defunctului U.T., R.M.I., soția defunctului R.I., sau moștenitorii defuncților K.M. și K.H.

Rezultă, astfel, din cele verificate de curte, că această cauză a fost judecată cu lipsă de procedură pentru acești moștenitori care trebuiau să fie introduși în cauză, așa cum pretind în mod expres dispozițiile art. 21 C. pen., vizând exercitarea acțiunii civile de către sau față de succesori.

De aceea, se impune desființarea hotărârii cu trimiterea cauzei spre rejudecare, pentru a fi introduși în cauză acești moștenitori sau alții, în urma verificărilor și diligentelor pe care trebuie să le întreprindă instanța de fond - în cursul judecării în apel a decedat și inculpatul I.P. - în vederea justei soluționări a cauzei, pe latura civilă, dar cu efecte, așa cum s-a arătat și asupra laturii penale, citarea acestora urmând a se face în condițiile legii, prin toate formele prevăzute, fie chiar la ultimul domiciliu al defuncților, dacă instanța consideră necesar.

De menționat, în legătură cu această procedură de citare, pe care curtea o consideră nelegal îndeplinită, nu numai cu privire la succesori, dar și la alte părți civile, așa cum s-a arătat mai înainte, că tribunalul a precizat, în încheierea arătată că, procedura a fost legal îndeplinită prin afișare la Consiliul Local Pitești, dar, observând procesul-verbal de afișare curtea constată că o asemenea citare a fost făcută numai formal, neindicându-se care sunt părțile civile pentru care s-a procedat la afișare, enumerându-se numai inculpații I.N. și C.A., precum și părțile T.N., T.M., S.M., după care adaugă expresia „și alții în calitate de părți vătămate chemate la Tribunalul Argeș în data de 20 ianuarie 2011". Or, o atare formulă generală „și alții", nu poate suplini dovada că a fost afișată citația cu privire la toate părțile vătămate sau civile, atât de numeroase în această cauza, care să conducă la premiza că persoanele citate pot lua cunoștință de termenul de judecată fixat, aceasta fiind de fapt esența citării.

Desigur, această modalitate de citare prin afișare la consiliul local, care este reglementată și pentru părțile civile conform prevederilor art. 177 alin. (9) teza I C. proc. pen., raportat la prevederile art. 174 alin. (4) teza ultimă C. proc. pen., care prevede afișarea citației la sediul consiliului local în a cărui rază teritorială se află organul care efectuează urmărirea penală, atunci când activitatea infracțională s-a desfășurat în mai multe locuri, așa cum este și activitatea infracțională reținută în această cauză, este o ultimă modalitate, după ce au fost epuizate celelalte forme ale citării prevăzute de lege, dar care nu trebuie să fie formală, așa cum s-a procedat în cauza de față, ci efectivă pentru a fi atins scopul citării așa cum s-a menționat, acela de a încunoștința persoanele chemate la proces, de a se prezenta în vederea susținerii drepturilor și intereselor lor.

Curtea de Apel a menționat că, legala procedură de citare poate fi analizată și sub alt aspect. Astfel, în urma modificării Codului de procedură penală, prin Legea nr. 202/2010, în vederea accelerării judecății, au fost modificate prevederile legale vizând citarea părților la judecată și cum la termenul la care s-a judecat această cauză - 20 ianuarie 2011 -era în vigoare această modificare, tribunalul trebuia să apeleze și la modalitățile de citare prevăzute de acest text, în sensul desemnării a unei persoane reprezentant, avocat ales ori avocat din oficiu care să ia legătura cu partea reprezentată, în toate aceste situații acoperindu-se orice nelegalitate survenită în procedura de citare.

Curtea de Apel apreciază că tribunalul nu a procedat nici în acest mod și procedura de citare cu numeroase părți civile sau cu succesorii acestora sau a inculpaților decedați, nu a fost îndeplinită, procedură prin care sunt vătămate nu numai drepturile și interesele părților civile necitate, dar și interesele inculpaților și a celorlalte părți, având în vedere că răspunderea civilă are efecte și asupra răspunderii penale. Curtea de Apel a arătat că în cauză sunt incidente prevederile menționate ale art. 379 pct. 2 lit. b) teza I C. proc. pen., care atrag casarea cu trimitere spre rejudecare la aceeași instanță, când judecata a avut loc în lipsa unor părți nelegal citate.

În consecință, apreciază Curtea de Apel, cu ocazia rejudecării urmează să fie citate toate părților civile, în această cauză, a succesorilor acestora, cât și ai inculpaților decedați, urmând ca instanța, în virtutea rolului activ, pe care trebuie să-l aibă în desfășurarea procesului penal, potrivit art. 4 C. proc. pen., să depună diligenta necesară pentru îndeplinirea procedurii de citare în toate formele prevăzute de lege, în așa fel încât procesul penal să fie finalizat în condițiile legii, urmărindu-se justa soluționare a cauzei deduse judecății, atât sub aspectul laturii penale cât și sub aspectul laturii civile.

Curtea de Apel reține că și cel de-al doilea aspect menționat mai sus, și anume judecarea cauzei în lipsa apărătorilor aleși pentru care inculpații B.G.M. și B.I. aveau împuternicire avocațială, în locul acestora apărarea fiind asigurată de un avocat din oficiu, este un motiv întemeiat ce vizează casarea cu trimitere.

Astfel, reține Curtea de Apel, inculpații B.G.M. și B.I., în exercitarea dreptului la apărare, și-au ales ca avocați pe B.M. și L.A., așa cum rezultă expres din împuternicirea avocațială depusă la dosar, începând cu termenul de judecată din data de 3 septembrie 2009, când a încetat delegația apărătorului din oficiu M.D., împuternicit să răspundă pentru toți inculpații din această cauză, care nu aveau apărător ales.

La data de 20 ianuarie 2011, când în cauză a fost terminată cercetarea judecătorească, înainte de a se trece la dezbateri, inculpații B.G.M. și B.I. au învederat faptul că aceștia au apărătorii aleși menționați, care se află la Înalta Curte de Casație și Justiție în susținerea unei alte cauze, solicitând lăsarea cauzei mai la urmă, când apărătorii lor vor fi prezenți în instanță, solicitare care a fost făcută oral de către inculpați, după care la ora 15:00, după apelul nominal făcut în ședință publică, a fost depusă o cerere sosită prin faxul instanței, prin care apărătorii B.M. și L.A. solicitau strigarea cauzei după ora 16:00, când urmau a fi prezenți în instanță pentru a susține apărarea inculpaților menționați, toate aceste situații sau împrejurări fiind consemnate în încheierea de ședință.

Totuși, reține Curtea de Apel, tribunalul nu a dat curs unei asemenea cereri și, deși inculpații nu au dorit să fie asistați de apărător din oficiu, desemnează ca apărător din oficiu pe avocata G.M. care substituia pe avocatul din oficiu M.D., împuternicit să răspundă pentru inculpații care nu aveau apărători aleși, aceasta exercitând apărarea pentru inculpații ce nu-și aleseseră apărător, la toate termenele, începând cu data de 14 ianuarie 2010.

De menționat, că delegația apărătorului din oficiu cu privire la inculpații B.M. și B.I., încetase la data de 3 septembrie 2009, odată cu prezentarea apărătorilor aleși B.M. și L.A.

În aceste condiții, reține Curtea de Apel, deși inculpații aveau apărători aleși, iar aceștia au și trimis prin fax alături de cerere și dovada că se află la Înalta Curte de Casație și Justiție, totuși tribunalul, a hotărât ca apărarea inculpaților Bucur să fie exercitată de avocatul din oficiu G.M.

Reprezentantul parchetului a solicitat, așa cum rezultă din încheierea de ședință, amânarea cauzei și acordarea unui nou termen de judecată pentru lipsă de apărare a inculpaților B.G.M. și B.I., amânare solicitată de altfel și pentru lipsa de procedură cu toate părțile civile, așa cum rezultă din cele expuse mai sus.

Față de această situație, întrucât în cauză, deși inculpații au avut apărători aleși, aceasta a fost judecată cu apărător desemnat din oficiu, curtea de apel constată că au fost încălcate prevederile legale ale art. 171 alin. (41) C. proc. pen., vizând asistența juridică obligatorie de către apărătorul ales, ceea ce antrenează regimul unei nulități absolute a hotărârii și sub acest aspect.

Este adevărat, că motivele invocate vizează numai pe inculpații B.G.M. și B.I., dar cum o atare cauză, cum este cea de față, cu numeroși inculpați, nu poate fi just soluționată decât prin raportare și la activitatea infracțională a celorlalți inculpați, alții decât cei care invocă aceste motive, o atare nelegalitate operează asupra întregii cauze, conducând la desființarea în întregime a hotărârii atacate.

Astfel, potrivit prevederilor art. 171 alin. (41) C. proc. pen., organul judiciar ia măsuri, în cazul când asistența juridică este obligatorie, pentru desemnarea unui apărător din oficiu, care să înlocuiască pe apărătorul ales, atunci când acesta nu se prezintă nejustificat la termenul de judecată fixat și nici nu asigură substituirea, pleacă sau refuză să efectueze apărarea.

Curtea de Apel observă astfel, că niciuna dintre cele patru situații menționate expres de textul arătat, nu se regăsesc în speța dată, întrucât lipsa la acel moment al luării în pronunțare a cauzei a apărătorilor aleși, a fost justificată, întrucât erau plecați la Înalta Curte de Casație și Justiție, instanță ierarhic superioară, așa cum rezultă din lista de ședință transmisă prin fax, nu au plecat de la instanța unde urma să asigure apărarea și nici nu au refuzat să efectueze apărarea, mai mult, au solicitat lăsarea cauzei mai la urmă pentru a avea timpul necesar pentru a se prezenta la instanță, pentru asigurarea apărării celor doi inculpați.

Procedând la desemnarea unui apărător din oficiu care nu era pregătit pentru acest moment al luării cauzei în pronunțare, pentru a exercita apărarea inculpaților pentru că nu aștepta ca apărătorii aleși să nu fie prezenți - delegația apărătorului din oficiu încetase la prezentarea apărătorilor aleși cu aproape peste un an în urmă, la 3 septembrie 2009 - tribunalul, cel puțin trebuia să acorde timpul necesar pregătirii apărării, așa cum pretind în mod expres dispozițiile menționate ale art. 171 alin. (4) teza I parag. final C. proc. pen., ceea ce instanța nu a făcut.

Neprocedând în acest mod și având în vedere complexitatea cauzei și de numărul mare de inculpați, dosarul având peste 80 de volume la urmărirea penală, curtea constată că apărătorul desemnat din oficiu nu a asigurat o apărare efectivă, ea fiind mai mult formală, așa cum rezultă, de altfel, și din concluziile sumar prezentate, în condițiile în care instanța le-a aplicat inculpaților o pedeapsă de câte 10 ani închisoare, o atare situație fiind asimilată chiar cu o lipsă de apărare.

De altfel, potrivit art. 6 parag. 3 lit. b) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, una din garanțiile unui proces echitabil în materie penală este ca acuzatul „să dispună de timpul și de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale", ceea ce înseamnă că și sub acest aspect al prevederilor Convenției Europene a Drepturilor Omului instanța a procedat greșit, atunci când a acordat asistență juridică din oficiu inculpaților care aveau apărători aleși, fără a acorda un timp constând în amânarea cauzei pentru pregătirea apărării de către apărătorul desemnat din oficiu.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat într-o cauză în care pârât a fost statul român și anume, cauza Samoilă și Cionca împotriva României, în care se arăta, cu privire la apărarea din oficiu, că atunci când avocatul a fost desemnat pe loc, nu cunoștea nici dosarul și nu a dispus de timpul necesar pentru pregătirea apărării, nu se poate considera că inculpații - în cauză reclamanții - au beneficiat de o apărare efectivă, ceea ce a atras sancționarea statului român.

Așa fiind, și pe acest considerent al lipsei de apărare cu privire la inculpații B.G.M. și B.I., apărare care nu a fost exercitată de apărătorul ales ci de apărătorul din oficiu, curtea de apel constată că se impune casarea cu trimitere a cauzei spre rejudecare, hotărârea dată fiind lovită de nulitate.

În ceea ce privește cea de-a treia critică formulată, și anume nelegala compunere a completului de judecată, întrucât inculpații B.G.M. și B.I., deși au formulat cerere de recuzare oral și scris, aceasta nu a fost soluționată, tribunalul trecând în mod greșit la începerea dezbaterilor, la judecarea cauzei, o atare critică nu poate fi primită.

Astfel, curtea de apel constată că o astfel de cerere de recuzare, pe motivul că instanța nu a dat dovadă de imparțialitate judecând cauza cu apărători din oficiu, deși s-a făcut o cerere de lăsarea dosarului la sfârșitul ședinței din data de 20 ianuarie 2011, la ora 16:00 - aspecte consemnate de altfel mai sus - a fost transmisă prin fax la ora 15:04, așa cum rezultă din consemnarea electronică a acesteia. Totuși, această cerere este înregistrată, primind dată certă sub nr. 271, în ziua următoare, și anume în 21 ianuarie 2011, când a fost soluționată, soluționare care a avut loc după judecarea cauzei. Așa fiind, curtea de apel consideră că potrivit prevederilor legale, data înregistrării este data primirii cererii și nu data sau ora la care a fost transmisă prin fax, astfel că în mod corect judecătorul fondului a trecut la dezbateri fără a soluționa această cerere, din moment ce aceasta nu fusese încă înregistrată la registratura instanței.

Mai mult, chiar dacă o atare cerere de recuzare a fost făcută oral, imediat după intrarea în dezbateri, care a avut loc la ora 15:00, cerere repetată ulterior în cursul dezbaterilor, așa cum susțin inculpații, o atare cerere nu s-ar fi impus în opinia curții de apel - dată fiind situația analizată - să fie soluționată de către completul de judecată.

În acest sens, curtea de apel consideră, că numai înainte de terminarea cercetării judecătorești, potrivit art. 339 C. proc. pen., mai este posibilă formularea de cereri noi sau de explicații, după care, considerându-se terminată cercetarea judecătorească, se trece la dezbateri, care nu pot fi întrerupte cu o singură excepție prevăzută de art. 340 alin. (4) C. proc. pen, și anume pentru „motive temeinice".

Formularea unor cereri de recuzare pe baza unor motive care nu atrag cazuri de incompatibilitate, ci eventual, greșeli de judecată ce pot fi îndreptate în căile de atac, cum este în speța dată-inculpații au formulat cerere de recuzare pentru că instanța a dispus judecarea cauzei cu apărătorul din oficiu, deși aveau apărătorul ales-nu pot fi asimilate unor astfel „de motive temeinice" astfel că, nu poate fi primită o atare susținere vizând nelegala compunere a completului de judecată, care să atragă nulitatea hotărârii conform art. 197 alin. (2) C. proc. pen.

Casarea cu trimitere, în opinia curții de apel, se impune și pentru insuficienta motivare a hotărârii judecătorești date în această cauză, așa cum susține apărarea.

Această cauză cu numeroși inculpați, cu zeci sau sute de părți civile, vizând o activitate infracțională desfășurată nu numai pe o anume zonă teritorială, dar și pe întreg cuprinsul țării, se impunea a fi analizată nuanțat, pentru fiecare participant, grup infracțional din care a făcut parte, pentru fiecare infracțiune a fiecărui inculpat care a fost trimis în judecată, cu referire la multiplele aspecte vizând existența infracțiunilor, apărările inculpaților ce le contestă, cu privire la individualizarea pedepselor, constând în cuantumul acestora sau modalitatea de executare, dar mai ales prin raportare și la răspunderea civilă antrenată în cauză, mai exact la soluționarea corectă a laturii civile a acestei cauze penale.

Instanța, însă, se rezumă la o motivare extrem de succintă, apreciată de altfel ca și inexistentă de către unii apărători, întrucât a fost preluată aidoma din rechizitoriu, rezumare care se limitează numai la 5 aspecte sintetizate chiar de către instanță în considerentele exprimate, situație care nu este exactă, întrucât s-au formulat multiple apărări sub diverse și nuanțate aspecte, ce vizează elementele constitutive ale infracțiunilor care nu ar subzista, natura specifică a infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, cum este mai ales aceea a manipulării pieței de capital, infracțiune ale cărei condiții sunt considerate de apărare că nu sunt îndeplinite, în același timp nu s-a stabilit în mod exact prejudiciul ce ar reveni fiecărui inculpat pentru activitatea infracțională întreprinsă, cu efecte asupra laturii penale, fiind stabilit numai un prejudiciu global, toate astfel de situații sau împrejurări cu caracter exemplificativ și nu limitativ, multe dintre ele reliefate chiar în criticile adresate în apel, așa cum au fost sintetizate în considerentele exprimate de curte, demonstrează că judecătorul nu a făcut o analiză concludentă și pertinentă cu referire la aspectele esențiale ale cauzei atât de complexe dedusă judecății.

De altfel, în conformitate cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, reflectată în special în cauza Boldea împotriva României, obligația de motivare a hotărârilor judecătorești impusă instanțelor naționale prin art. 6 parag. 1 din Convenție, chiar dacă nu implică existența unui răspuns detaliat la fiecare problemă ridicată, presupune să fie examinate în mod real problemele esențiale care au fost supuse analizei instanței, iar în considerentele hotărârii să fie redate argumentele care au condus la pronunțarea acesteia.

În cauza de față, curtea observă, însă, că prima instanță nu a argumentat existența unora din infracțiuni pentru care au fost trimiși în judecată inculpații, prin prisma elementelor constitutive ale acestora ce se impuneau a fi analizate, contestate de altfel de apărare, nedemonstrând de ce sunt înlăturate susținerile apărărilor, acestea fiind, în opinia curții, probleme esențiale ce se impuneau a fi lămurite.

Mai exact, neefectuând un examen propriu și obiectiv al probelor și mijloacelor de probă și nerăspunzând convingător susținerilor apărării în problemele de drept și de fapt pe care instanța le consideră relevante sub aspectul vinovăției, al autorilor și al răspunderii atât penale cât și civile, curtea consideră, în raport și de jurisprudența Curții Europene că hotărârea din prezenta cauză este insuficient motivată, nefiind suportul necesar al unui raționament logico-juridic ce poate fundamenta o soluție adoptată, cum este cea din prezenta cauză, o cauză atât de complexă, cu mulți inculpați și numeroase părți civile.

Ca atare, cum motivarea unei asemenea hotărâri nu corespunde acestor exigențe legale, curtea consideră că și sub acest aspect se impune casarea cu trimitere în vederea rejudecării cauzei, ocazie cu care prima instanță urmează a avea în vedere atât criticile formulate în apel, prezentate de altfel în sinteză în considerentele curții, cât și alte critici ce pot fi formulate cu ocazia rejudecării, pentru a se pronunța o soluție legală și temeinică în cauză.

Dispunându-se desființarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, curtea de apel potrivit art. 382 alin. (3) C. proc. pen., a apreciat asupra menținerii arestării preventive, în cazul inculpaților arestați în această cauză, și anume V.F., V.Gh.G., G.N.A., A.D.L., M.M. (fost G.), B.G.E., C.Gh.F., C.O. și I.N. Curtea de apel a avut în vedere, în primul rând, durata arestării preventive a acestor inculpați.

Astfel, inculpatul V.F. este arestat începând cu data de 26 mai 2009, V.Gh.G. de la 26 mai 2009, G.N.A. de la 29 mai 2009, A.D.L. de la 29 mai 2009, M.M. (fost G.) de la 26 mai 2009, B.G.E. de la 26 mai 2009, C.Gh.F. de la 23 noiembrie 2010, C.O. de la 23 iulie 2009 și I.N. de la 21 iulie 2009, măsura preventivă fiind executată ulterior.

Durata arestării preventive în cazul majorității inculpaților, până la momentul deciziei, respectiv 16 noiembrie 2011, este de aproximativ 2 ani și jumătate, perioadă pe care curtea o apreciază ca fiind suficientă, ca și durată rezonabilă cerută și de dispozițiile Convenției Europene a Drepturilor Omului.

Întrucât în urma casării cu trimitere judecata se reia, ceea ce înseamnă o mai mare perioadă de timp în vederea soluționării acestei cauze, care poate urma din nou căile de atac prevăzute de lege, curtea consideră că o detenție în continuare a inculpaților, pe o perioadă mai mare, având în vedere complexitatea cauzei, numărul mare de inculpați și de părți civile, ar anticipa o eventuală pedeapsă, ceea ce contravine scopului măsurilor preventive, care nu este altul decât buna desfășurare a procesului penal.

În același timp, curtea constată că pentru a împiedica o eventuală sustragere de la judecată, cu efecte negative asupra bunei desfășurări a procesului penal, se impune nu revocarea măsurii arestării preventive a inculpaților, ci înlocuirea măsurii preventive a arestării dispusă împotriva acestora, menținută de prima instanță, cu o altă măsură preventivă, neprivativă de libertate, cum este aceea a obligării de a nu părăsi localitatea.

Aceasta este măsura alternativă pe care curtea de apel a considerat-o oportună la acest moment al finalizării judecării cauzei în apel, luând în considerare în alegerea acestei măsuri și celelalte criterii vizate de dispozițiile art. 136 alin. (8) C. proc. pen., ce țin nu numai de interesul public, identificat cu gradul de pericol social al infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, dar și cu interesul personal justificat de multiple situații invocate de apărare, vizând persoana inculpaților, de a fi judecați în stare de libertate.

De altfel, reține Curtea de Apel obligațiile dispuse pe care inculpații trebuie să le respecte, conform dispozitivului de mai jos, obligații care sunt menționate în dispozițiile art. 145 alin. (11) lit. a) - d) C. proc. pen., dar și în art. 145 alin. (12) C. proc. pen., cu referire numai la obligația prevăzută la lit. c), cu privire la toți inculpații, sau cu referire la obligația prevăzută la lit. f), în ceea ce privește pe G.N.A. și A.D.L., sunt garanția că procesul penal poate continua, odată cu rejudecarea cauzei de către prima instanță, cu inculpații în stare de libertate, fără ca desfășurarea acestuia să fie afectată.

Curtea de apel a apreciat că se impune a fi acordat onorariul avocatului din oficiu H.C., pentru părțile vătămate și părțile civile în sumă de 2.000 RON, ce a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției, acest cuantum fiind apreciat ca rezonabil față de munca depusă, nefiind excesiv, cuantum apreciat de instanță, chiar dacă avocatul din oficiu a solicitat o sumă mult mai mare, invocând protocolul încheiat, așa cum rezultă de altfel și din încheierea pronunțată ulterior, prin care s-a respins cererea apărătorului din oficiu de îndreptare a omisiunii vădite, cu privire la acordarea acestui onorariu.

Împotriva Deciziei penale nr. III din 16 noiembrie 2011 au declarat recurs Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești și avocatul părților civile, H.C.M.

În recursul Ministerului Public se critică decizia recurată pentru greșita desființare a hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare la Tribunalul Argeș.

Reprezentantul Ministerului Public a solicitat admiterea recursului declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism - Serviciul Teritorial Pitești, numai în ceea ce privește cel de al doilea motiv, casarea deciziei penale recurate și trimiterea cauzei, în vederea continuării judecății, Curții de Apel Pitești.

S-a susținut că procedura de citare cu părțile civile a fost îndeplinită existând la dosar dovezile de citare. Ministerul Public apreciază că discuții ar putea comporta modul în care a fost respectat dreptul la apărare pentru inculpații B.G.M. și B.I. Cauza a fost lăsată la final, pentru ca apărătorii aleși să fie prezenți și, întrucât aceștia nu au fost prezenți pronunțarea deciziei a fost amânată tocmai pentru a se da posibilitatea depunerii concluziilor scrise, concluzii care au fost avute în vedere la pronunțarea hotărârii. S-a mai arătat ca hotărârea Tribunalului Argeș este motivată, instanța de fond expunându-și părerea asupra pricinii deduse judecății.

Recurenta H.C.M. a solicitat admiterea recursului declarat, casarea deciziei penale și rejudecând să se admită cererea de acordare a onorariului pentru asistența juridică acordata părților civile. A susținut că la instanța de apel i s-a pus în vedere să îndeplinească procedura de citare cu fiecare din cele 280 de părți civile, fie prin înștiințare telefonică fie prin poștă, toate aceste demersuri suportându-le din resurse proprii. S-a considerat că, nelegal instanța de apel a respins cererea de acordare a onorariului precum și cererea de îndreptare a erorii materiale. Onorariul stabilit conform Protocolului încheiat între Ministerul Justiției și U.N.B.R. prevede ca, în astfel de situații, onorariul acordat pentru fiecare parte civilă este de 150 RON astfel că, trebuia să i se acorde un onorariu de 150 RON x 280 = 42.000 RON.

Analizând decizia recurată, Înalta Curte de Casație și Justiție va admite recursurile promovate pentru următoarele considerente:

Cazul de casare prevăzut de art. 3859 pct. 172 C. proc. pen. a fost invocat atât de către Ministerul Public cât și de către avocatul părților civile.

Motivele de recurs au avut în vedere greșita aplicare a legii decurgând din greșita trimitere a cauzei pentru reluarea judecății la Tribunal (Ministerul Public) și greșita soluționare a cererii de acordare a onorariului (doamna avocat H.).

În ceea ce privește trimitere cauzei la instanța de fond, instanța de apel a apreciat că desființarea sentinței Tribunalului Argeș se impune pentru:

1. Omisiunea citării părților vătămate și soluționarea cauzei în lipsa acestora;

2. Încălcarea dreptului la apărare și soluționarea cauzei fără ca doi inculpați, B.I. și B.G.M., să beneficieze de o apărare efectivă;

3. Lipsa motivării hotărârii Tribunalului.

Analizând modul în care s-a desfășurat procesul în fața Tribunalului Pitești, instanța de recurs apreciază procedura în ansamblul său ca fiind echitabilă, iar criticile formulate ca nefondate.

1. Procedura de citare conform art. 291 C. proc. pen., judecata poate avea loc numai dacă părțile sunt legal citate și procedura este îndeplinită. Neprezentarea părților citate nu împiedică judecarea cauzei. Tribunalul a soluționat cauza cu legala citare a părților care au lipsit la data de 20 ianuarie 2011. Procedura de citare a fost legal îndeplinită la judecata în fond, prin afișare la ușa Consiliului Local. Curtea de Apel a cerut instanței de fond să facă mai mult decât impune legea. La soluționarea cauzei de către Tribunal, Curtea de Apel a observat procesul-verbal de afișare și a constatat că citarea a fost făcută numai formal, neindicându-se care sunt părțile civile pentru care s-a procedat la afișare, enumerându-se numai inculpații I.N. și C.A., precum și părțile T.N., T.M., S.M., după care adaugă expresia „și alții în calitate de părți vătămate chemate la Tribunalul Argeș în data de 20 ianuarie 2011".

Contrar celor menționate de Curtea de Apel, au fost emise citații de către Tribunal pentru fiecare dintre părți cu indicarea numelui părții citate și nu a existat un singur proces-verbal care să ateste formal citarea părților din dosar. Conținutul citației afișate pentru fiecare dintre părțile din proces corespundea cu cerința art. 176 C. proc. pen.. Fiecare citație cuprindea mențiunile prevăzute de lege inclusiv numele persoanei citate. Fiecare citație are indicat numele persoanei care a făcut afișarea și pe fiecare citație este aplicată ștampila Consiliului local, confirmându-se îndeplinirea procedurii de citare. Documentul la care se referă Curtea de Apel atunci când afirmă că ar cuprinde inculpații I.N. și C.A., precum și părțile T.N., T.M., S.M., după care adaugă expresia „și alții în calitate de părți vătămate chemate la Tribunalul Argeș în data de 20 ianuarie 2011" este înștiințarea trimisă Tribunalului cu privire la îndeplinirea procedurii de citare de către Consiliul Local. Înștiințarea ca efect notificarea instanței cu privire la faptul că citațiile emise de Tribunal au fost afișate. Înștiințarea nu influențează în nici un fel conținutul citației, emisă de altfel de Tribunal și nu de Consiliul local.

Hotărârea instanței de fond a fost atacată doar de către părțile civile C.I., D.C., precum și C.L., C.P., C.T. (moștenitorii părții civile P.E.). Față de celelalte părți hotărârea are caracter definitiv prin neexercitarea căii de atac.

Caracterul devolutiv al căii de atac soluționate de Curtea de Apel, faptul că părțile vătămate, respectiv părțile civile au un avocat desemnat de instanță, lipsa unui apel declarat de către acestea oferă atât un caracter echitabil procedurii desfășurate în ansamblu față de acestea precum și posibilitatea exercitării efective a drepturilor.

2. Apărarea inculpaților

În ceea ce privește judecata cauzei în lipsa avocatului inculpaților B.G. și B.I., Înalta Curte constată că în cauză părțile în discuție au beneficiat în cursul procesului de avocat ales, iar la dezbateri de apărare din oficiu. Avocații aleși au depus note scrise pe care instanța le-a avut în vedere la pronunțarea din 27 ianuarie 2011.

În aplicarea regulilor privind dreptul la apărare pentru inculpații B.G.M. și B.I., instanța de fond a făcut aplicarea art. 171 C. proc. pen. Atunci când apărarea este obligatorie, în cursul judecății, după începerea dezbaterilor, dacă apărătorul ales lipsește, nejustificat la termenul de judecată și nici nu asigură substituirea instanța ia măsuri pentru desemnarea unui apărător din oficiu care să îl înlocuiască, acordând un termen de minimum trei zile pentru pregătirea apărării. Instanța de apel, apreciind că nu a fost respectat termenul de trei zile prevăzut de lege nu a avut în vedere faptul că apărătorul din oficiu fusese numit în cauză la data de 14 ianuarie 2010, fiind prezent la termenele de la 14 ianuarie 2010, 11 februarie 2010, 11 martie 2010 etc., la audierea inculpaților și administrarea de probe. Intervalul de trei zile la care se referă legea are în vedere doar situația în care apărătorul din oficiu este numit la termenul de dezbateri astfel încât în mod firesc este nevoie de un interval de timp pentru studierea dosarului. Tribunalul a solicitat avocatul din oficiu, prezent la proces, în sala de judecată, și să formuleze concluzii față de lipsa ambilor avocați aleși, care nu s-au prezentat la ora 16:00, indicată de avocați în cererea depusă prin fax. Concluziile cu privire la cei doi inculpați au fost ascultate de instanță după ora solicitată de avocați, fără ca aceștia să se mai prezinte în ședință. Astfel, concluziile cu privire la B.G. și B.I. au fost formulate după ora 17:00. Instanța a amânat pronunțarea pentru a da posibilitatea să depună note scrise, iar pentru cei doi inculpați au fost depuse note scrise de către avocații aleși.

Instanța de apel își fundamentează hotărârea pe considerentele deciziei Samoilă și Cionca v. România. În privința apărării gratuite din partea diverșilor avocați numiți din oficiu, Curtea de la Strasbourg a constatat că aceștia au fost desemnați pe loc, că nu cunoșteau nici dosarul, nici clienții și că în plus nu au avut la dispoziție timpul necesar pentru a pregăti apărarea deoarece Curtea Supremă a soluționat recursurile în aceeași zi, în lipsa recurenților, astfel încât dreptul la un proces echitabil a fost încălcat.

Situația din prezenta cauză este diferită. Avocatul din oficiu fusese numit în acest dosar la data de 14 ianuarie 2010, iar dezbaterile asupra fondului cauzei au avut loc la data de 20 ianuarie 2011, în prezența inculpaților. Avocații din oficiu nu au fost schimbați pe parcursul desfășurării procedurilor astfel încât să existe riscul ca aceștia să nu cunoască dosarul. Desemnarea avocatului din oficiu a fost consecința absenței ambilor avocați aleși. Instanța de fond a amânat pronunțarea pentru termenul de la 27 ianuarie 2011, iar avocații aleși au depus note scrise în apărarea clienților lor. Concluziile orale ale avocatului din oficiu și concluziile scrise depuse de către avocații aleși au fost concordante în sensul achitării celor doi inculpați. Instanța de recurs constată că în cauză prezența avocatului din oficiu a avut loc doar la formularea de concluzii orale (în același sens ca și concluziile ulterioare ale avocaților aleși), fiind determinată de lipsa avocaților aleși în sala de judecată la ora stabilită de instanță conform cererii avocaților aleși. Nu se poate susține lipsa de apărare a inculpaților având în vedere că pe de o parte avocatul din oficiu a fost prezent alături de aceștia la dezbateri, iar pe de altă parte avocații aleși au depus note scrise în apărarea clienților lor, între dezbateri și deliberarea instanței de fond.

3. Motivarea sentinței în ceea ce privește omisiunea instanței de fond de a motiva hotărârea, înalta Curte constată că nu au fost identificate în apel chestiunile pe care Tribunalul nu le-a motivat. Hotărârea instanței de fond este motivată cu privire la vinovăția inculpaților și elementele esențiale ale infracțiunii, sancțiunile ce urmează a fi aplicate, aprecierea asupra incidenței art. 741 C. pen., latura civilă.

Referitor a recursul doamnei avocat H., instanța de recurs apreciază că reluarea judecării cauzei în apel presupune și reluarea rolului doamnei avocat, astfel încât Curtea de apel urmează să aprecieze la sfârșitul cercetării judecătorești asupra cuantumului onorariului cu luarea în considerare și a perioadei anterioare casării cu trimitere.

Referitor la inculpatul C.A., instanța apreciază că natura faptei de care este acuzat (tranzacții ilegale cu acțiunile părților vătămate la bursa de valori, folosirea de procuri notariale false), emiterea unui mandat de arestare preventivă în anul 2009, (mandatul 1921/109/2009), depistarea inculpatului abia în anul 2012, faptul că avocatul acestuia a indicat, cu ocazia punerii în executare a arestării, în anul 2012, că inculpatul știa de mandat, dar i-a fost frică de poliție, determină menținerea arestării preventive.

Măsura obligării de a nu părăsi localitatea sau țara, luată de instanța de apel față de ceilalți inculpați, durează până la soluționarea cauzei, dacă nu este revocată sau înlocuită.

Apreciind recursurile ca fondate, va trimite cauza spre continuarea judecății în apel. Va menține măsura arestării preventive a intimatului inculpat C.A. Cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Pitești și de H.C.M. împotriva Deciziei penale nr. 111/R din 16 noiembrie 2011 a Curții de Apel Pitești, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

Casează decizia penală recurată și trimite cauza în vederea continuării judecării apelurilor la Curtea de Apel Pitești.

Menține măsura arestării preventive a intimatului inculpat C.A.

Cheltuielile avansate în recurs rămân în sarcina statului.

Onorariile pentru apărarea din oficiu a intimaților inculpați G.N.A., V.F., M.M., V.Gh.G., C.O., C.M., I.P., C.D.A., S.E.R., I.M. și R.I., în sumă de câte 500 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Onorariile parțiale pentru apărarea din oficiu a intimaților inculpați C.F., A.D.L., C.Gh.F., C.D., B.G.M., B.I., I.N., P.C.A.M. și C.A., în sumă de câte 125 RON, se vor plăti din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, azi 15 mai 2012.

Procesat de GGC - LM