Unreasonable delay in issuing state compensation titles for expropriated property as a violation of the right to a fair trial under ECHR Article 6

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1. Prima instanță

a) cererea de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 21 septembrie 2011, reclamanții F.C., F.Ș.B., P.I.M. au chemat în judecată pe pârâta C.C.S.D., solicitând instanței ca prin hotărârea ce o va pronunța să oblige pârâta să emită decizia reprezentând titlu de despăgubire în Dosarul nr. 10245/ CC pentru suprafața de 800 m.p. teren, situat în Tg. Jiu, Jud. Gorj, ce a aparținut autoarei F.M. și obligarea la plata de despăgubiri, constând în plata dobânzilor legale aferente cuantumului în lei a măsurilor reparatorii ce se vor stabili pentru terenul în suprafață de 800 lei, pe ultimii 3 ani anteriori introducerii acțiunii și în continuare până la îndeplinirea obligației de „a face”, instituite în sarcina acesteia.

În motivarea acțiunii, reclamanții au arătat că prin Dispoziția nr. 122 din 16 ianuarie 2006 emisa de Primarul Mun. Tg. Jiu s-a propus acordarea de despăgubiri doamnei F.M., pentru terenul în suprafață de 800 m.p., situat în Tg. Jiu, Jud. Gorj, care nu a putut fi reconstituit în natură. Dosarul conținând Dispoziția nr. 122/2006 a fost transmis de Primăria Mun.Tg. Jiu Secretariatului C.C.S.D., fiind înregistrat cu nr. 10245/ CC, fapt confirmat de A.N.R.P. în Adresa nr. 711623 din 25 iunie 2007.

b) Sentința și considerentele primei instanțe

Prin Sentința nr. 518 din 15 octombrie 2011 Curtea de Apel Craiova, a admis în parte acțiunea privind pe reclamanții F.C., F.Ș.B., P.I.M. în contradictoriu cu pârâta C.C.S.D., având ca obiect obligare emitere act administrativ și a dispus obligarea pârâtei să emită reclamanților, în calitate de moștenitori ai defunctei F.M., titlul de despăgubire pentru terenul în suprafață de 800 m.p. situat în Târgu Jiu, Jud. Gorj. A respins celelalte capete de cerere.

Pentru a pronunța această sentință prima instanță a reținut că prin dispoziția nr. 122 din 16 ianuarie 2006 a Primarului Mun. Tg. Jiu, s-a propus acordarea de măsuri reparatorii sub formă de titluri de despăgubiri pentru imobilul mai sus precizat, dosarul fiind transmis către C.C.S.D. și înregistrat sub nr. 19121/ CC, aspect ce rezulta din Adresa nr. 711623 din 25 iunie 2007 aflata la fila 5 din dosar.

S-a arătat că durata excesivă a procedurilor administrative este de natură a încălca în mod evident principiul procesului rezonabil.

În consecință, s-a făcut aplicarea art. 6 din C.E.D.O. și a fost obligată autoritatea pârâtă să emită dispoziția pentru stabilirea despăgubirilor privitoare la imobilul ce a aparținut reclamanților.

A mai precizat prima instanță că autoritățile unui stat nu pot să invoce chestiuni de organizare a aplicării legii împotriva dreptului la proces rezonabil, pentru ca aceasta înseamnă să invoce propria culpă în încălcarea C.E.D.O.

2. Instanța de recurs

Împotriva acestei sentințe au declarat recurs reclamanții F.C., F.Ș.B. și P.I.M. și pârâta C.C.S.D.

a) Motivele de recurs

Recursul declarat de reclamanți

Reclamanții au arătat în motivele de recurs că greșit prima instanță a respins cererea de acordare a dobânzii legale, întrucât legea specială se completează cu legea generală, precum și cererea de acordare a cheltuielilor de judecată.

S-au invocat prevederile art. 1073, art. 1082 și art. 1088 C. civ.

Recursul declarat de pârâta C.C.S.D.

Pârâta a susținut că potrivit regulilor stabilite în Legea nr. 247/2005, în vederea emiterii titlurilor de despăgubire se parcurg mai multe etape și că nu s-a efectuat evaluarea imobilului pentru că nu au fost depuse actele de stare civilă, constatându-se existența unor neconcordanțe cu privire la suprafața terenului.

Recurenta a susținut că a respectat procedurile reglementate în legislația națională, care nu prevăd un anumit termen de soluționare a dosarelor de despăgubire.

b) Analiza motivelor de recurs

Înalta Curte, examinând acțiunea, motivele de recurs, situația de fapt și legislația aplicabilă, constată că recursurile sunt nefondate, potrivit considerentelor ce se vor expune în continuare.

Situația de fapt

Prin dispoziția nr. 122 din 16 ianuarie 2006 s-a propus numitei F.M. acordarea de despăgubiri pentru terenul în suprafață de 800 m.p. situat în Tg.Jiu, Jud. Gorj, dispoziția fiind înaintată la C.Ce.S.D.

Legislația aplicabilă:

Constituția României art. 11 alin. (1) “Statul român se obligă să îndeplinească întocmai și cu bună credință obligațiile ce-i revin din tratatele la care este parte”.

Constituția României art. 11 alin. (2) „Tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern”.

Constituția României art. 20 alin. (2) „Dacă există neconcordanțe între pactele și tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, și legile interne, au prioritate reglementările internaționale, cu excepția cazului în care Constituția sau legile interne conțin dispoziții mai favorabile”.

Art. 16 alin. (4) „Pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură”.

Art. 16 alin. (5) „Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natură a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare”.

Înalta Curte constată că motivele de recurs privind lipsa unor acte de stare civilă și a unor neconcordanțe privind suprafața terenului sunt pur formale, fără a se fi invocat în mod concret în ce anume constau neconcordanțele, iar pe de altă parte actele depuse atestă calitatea reclamanților de persoane îndreptățite.

Referitor la lipsa unui termen de soluționare a cererilor din legislația națională aplicabilă, arătăm că potrivit art. 11 alin. (2) din Constituția României tratatele ratificate de Parlament, potrivit legii, fac parte din dreptul intern, iar dispozițiile alin. (2) din art. 20 al Constituției României obligă la aplicarea prioritară a reglementărilor internaționale privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte.

România a ratificat C.E.D.O. prin Legea nr. 30/1994, astfel că instanța în fața căreia se invocă existența unei neconcordanțe între legislația națională și dispoziția Convenției va aplica cu prioritate prevederile convenției.

În baza aceluiași temei constituțional, jurisprudența C.E.D.O. este direct aplicabilă în sistemul român de drept.

În cauza de față, judecătorul național a stabilit concret că omisiunea legiuitorului de a prevedea un termen rezonabil de soluționare a procedurii se constituie în încălcarea art. 6 din C.E.D.O., privind procesul echitabil.

În jurisprudența C.E.D.O. s-a statuat în mod constant că prin nefinalizarea procedurilor administrative și judiciare într-un termen rezonabil se aduce atingere evidentă art. 6 din C.E.D.O.

În raport de data depunerii cererii și jurisprudența Curții de la Strasbourg se reține că a avut o încălcare a dreptului la un proces echitabil, prin nesoluționarea într-un termen rezonabil a cererii de acordare a măsurilor reparatorii.

Criticile formulate în recurs de către reclamanți sunt nefondate, întrucât în materia despăgubirilor ce se acordă pentru imobilele preluate abuziv în timpul regimului comunist se aplică prevederile Legii nr. 247/2005, care este lege specială în materie.

Dispozițiile dreptului comun ar fi incidente numai dacă nu s-ar fi adoptat norme speciale, iar Legea nr. 247/2005 conține prevederi exprese cu privire la modul de evaluare a imobilelor.

De asemenea, soluția primei instanțe cu privire la cheltuielile de judecată este întemeiată, pentru că la dosarul cauzei nu au fost depuse dovezi care să ateste existența și întinderea cheltuielilor de judecată.

c) Soluția instanței de recurs

Având în vedere considerentele prezentei decizii, în baza art. 312 C. proc. civ., recursurile vor fi respinse ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursurile declarate de F.C., F.Ș.B. și P.I.M. împotriva Sentinței nr. 518 din 25 octombrie 2011 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 9 noiembrie 2012.