Încheierea nr. 3343/2013 · Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie — Secţia Penală

Asupra recursurilor de față;

În baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

A. Prin încheierea nr. 30/MP din 24 octombrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. 932/57/2013, s-a dispus arestarea preventivă a inculpaților B.T.G., B.A.R. și B.T., pe o durată de 29 zile, începând cu 24 octombrie 2013 până la data de 21 noiembrie 2013.

Pentru a dispune, astfel, instanța de fond, a reținut următoarele:

Instanța a constatat că, la data de 24 octombrie 2013 s-a înregistrat pe rolul Curții de Apel Alba lulia, Dosarul nr. 932/57/2013, având ca obiect propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., S.T. Alba lulia, prin care s-a solicitat în baza art. 1491 C. proc. pen., luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de câte 29 zile, față de inculpații:

B.T.G., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire a unui grup infracțional nestructurat, prevăzut de art. 8 din Legea nr. 39/2003;

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (prejudiciul creat prin SC R.P. SRL, 2.332.943 RON TVA + 473.389 RON impozit pe profit + 72.241 RON impozit pe profit);

- folosirea cu rea credință a bunurilor sau creditului societății în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, prevăzută de art. 272, alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 (cu referire la transferurile de active, complex H. în valoare de 800.000 euro, de pe SC R.P. SRL pe SC H.P. SRL);

- participație improprie la fals în declarații prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la 292 C. pen. (semnarea contractului de vânzare-cumpărare a compexului H., de către M.G. și D.A., în 13 septembrie 2010, prin s-a trecut că prețul de 800.000 RON s-a plătit la acea dată, aspect neadevărat);

- complicitate la delapidare, prevăzută de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (sumele ridicate în numerar și fără o justificare legală de pe SC R.C. SRL - 371.870 RON + 320.273 RON + 397.933 RON);

- delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., (privind sumele de - 797.000 RON + 471.525 RON delapidate de pe SC R.P. SRL și SC H.P. SRL prin utilizarea SC O. SRL, sume ce au fost ridicate în numerar de pe această societate cu documente justificative false);

- participație improprie la fals în declrații prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la 292 C. pen. (semnarea contractului de vânzare-cumpărare a stației de carburanți S.V., de către M.G. și D.A., în 9 septembrie 2010, prin s-a trecut că prețul de 1.400.000 RON s-a plătit la acea dată, aspect neadevărat);

- delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind suma de - 1.411.704 RON delapidate de pe SC R.P. SRL prin vânzarea către persoane necunoscute a autovehiculelor deținute);

- înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. (cu prilejul executării contractului privind suma de 78.874 euro prin vânzarea către persoane necunoscute a autovehiculului deținut și luat în leasing de la SC E.H. SRL, care apare scriptic ca predat cesionarilor SC R.P. SRL, aspect neadevărat);

- refuzul de a pune la dispoziția cabinetului de insolvență T.A.M., administrator judiciar ori lichidatorului, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC R.P. SRL, prevăzut de art. 147 raportat la art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006;

- evaziune fiscală prin refuzul de a pune la dispoziția D.G.F.P. Hunedoara ca organe de control, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC R.P. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005;

- participație improprie la evaziune fiscală prin determinarea din culpă a învinuitului D.L. la refuzul de a pune la dispoziția D.G.F.P. Hunedoara, Gărzii Financiare Hunedoara și D.J.A.O.V. Hunedoara ca organe de control, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC R.T. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (1) și art. 41 alin. (2) C. pen.;

- participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. (semnarea în fals, pentru D.L. a celei de a doua solicitări de amânare a controlului D.G.F.P., efectuată pentru SC R.T. SRL);

- participație improprie la evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (2) C. pen. (prejudiciul creat prin SC B.O.G. SRL, 358.473 RON TVA + 301.872 RON impozit pe profit);

- participație improprie la evaziune fiscală prin determinarea fără vinovăție a învinuitului B.O. la refuzul de a pune la dispoziția D.G.F.P. Hunedoara și Gărzii Financiare Hunedoara ca organe de control, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC B.O.G. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (2) și art. 41 alin. (2) C. pen.;

- totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- B.A.R., pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituirea unui grup infracțional nestructurat, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003;

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (prejudiciul creat prin SC R.P. SRL, 2.332.943 RON TVA + 473.389 RON impozit pe profit + 72.241 RON impozit pe profit);

- folosirea cu rea credință a bunurilor sau creditului societății în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, prevăzută de art. 272, alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 (cu referire la transferurile de active, complex H. în valoare de 800.000 euro, de pe SC R.P. SRL pe SC H.P. SRL);

- participație improprie la fals în declarații prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la 292 C. pen. (semnarea contractului de vânzare-cumpărare a complexului H., de către M.G. și D.A., în 13 septembrie 2010, prin s-a trecut că prețul de 800.000 RON s-a plătit la acea dată, aspect neadevărat);

- delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (sumele ridicate în numerar și fără o justificare legală de pe SC R.C. SRL, 371.870 RON + 320.273 RON + 397.933 RON);

- delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind sumele de, 797.000 RON + 471.525 RON delapidate de pe SC R.P. SRL și SC H.P. SRL prin utilizarea SC O. SRL, sume ce au fost ridicate în numerar de pe această societate cu documente justificative false);

- participație improprie la fals în declarații prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la 292 C. pen. (semnarea contractului de vânzare-cumpărare a stației de carburanți S.V., de către M.G. și D.A., în 9 septembrie 2010, prin s-a trecut că prețul de 1.400.000 RON s-a plătit la acea dată, aspect neadevărat);

- delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind suma de, 1.411.704 RON delapidate de pe SC R.P. SRL prin vânzarea către persoane necunoscute a autovehiculelor deținute);

- înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. (cu prilejul executării contractului privind suma de 78.874 euro prin vânzarea către persoane necunoscute a autovehiculului deținut și luat în leasing de la SC E.H. SRL, care apare scriptic ca predat cesionarilor SC R.P. SRL);

- complicitate la refuzul de a pune la dispoziția cabinetului de insolvență T.A.M. - administrator judiciar ori lichidatorului, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC R.P. SRL, prevăzută de art. 26 raportat la art. 147 raportat la art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006;

- evaziune fiscală prin refuzul de a pune la dispoziția D.G.F.P. Hunedoara ca organe de control, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC R.P. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005;

- participație improprie la evaziune fiscală prin determinarea din culpă a învinuitului D.L. la refuzul de a pune la dispoziția D.G.F.P. Hunedoara, Gărzii Financiare Hunedoara și D.J.A.O.V. Hunedoara ca organe de control, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC R.T. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (1) și art. 41 alin. (2) C. pen.;

- participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. (semnarea în fals, pentru D.L. a celei de a doua solicitări de amânare a controlului D.G.F.P., efectuată pentru SC R.T. SRL);

- participație improprie la evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (2) C. pen. (prejudiciul creat prin SC B.O.G. SRL, 358.473 RON TVA + 301.872 RON impozit pe profit);

- participație improprie la evaziune fiscală prin determinarea fără vinovăție a învinuitului B.O. la refuzul de a pune la dispoziția D.G.F.P. Hunedoara și Gărzii Financiare Hunedoara ca organe de control, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC B.O.G. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (2) și art. 41 alin. (2) C. pen.;

- totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

- B.T., pentru săvârșirea infracțiunilor de;

- sprijinirea unui grup infracțional nestructurat prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. (faptă continuă începută în 2003 până în prezent, gruparea B.);

- favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. (faptă continuă începută în 2011 până în prezent, privind pe B);

- favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) Cod pen. (privind pe C.D., 2 acte materiale, perchezițiile din 10 mai și 8 octombrie 2012);

- sprijinirea unui grup infracțional organizat prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. (faptă continuă înepută în 2004 până în 2013, gruparea L.S.);

- favorizarea infractorului prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. (faptă continuă privind cauza L.S., începută în 2004 și epuizată în 2013);

- omisiunea sesizării organelor judiciare prevăzută de art. 263 alin. (1) și (2) C. pen. (faptă continuă începută în 2004 până în 2013, privind cauza L.S.);

- mărturie mincinoasă prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen. (declarația de martor din 6 decembrie 2012, Dosar nr. 71D/P/2011);

- fals în declarații prevăzut de art. 292 C. pen.

- totul cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen.

În expunerea argumentelor propunerii de față, D.I.I.C.O.T., S.T. Alba lulia a reținut următoarele aspecte de fapt și de drept:

Prin rezoluția/ordonanțele din 30 iulie 2012, 21 octombrie 2013, 23 octombrie 2013 s-a început și extins/schimbat încadrarea juridică, respectiv s-a pus în mișcare acțiunea penală, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor precizate anterior, constând în aceea că:

Inculpații/învinuiții B.T.G., B.A.R., D.M.R., T.C., M.G. L.D. și D.A., începând cu anul 2003 până în prezent, au constituit un grup infracțional nestructurat, în scopul ca, în calitate de asociați și administratori la SC H.P. SRL Hațeg, SC R.P. SRL Simeria, SC R.T. SRL, SC R.O.I. SRL, SC B.G.I. SRL, ș.a. societăți comerciale afiliate ori controlate de aceștia, folosindu-se de mai multe firme fantomă special create și/sau folosite în scopuri infracționale, ex. SC B.O.G. SRL, ș.a., au derulat operațiuni comerciale și financiare fictive, fraudă tip carusel, privind comerțul cu carburanți și alte produse petroliere (solvenți, bitumuri, combustibili pentru focare), modalitate prin care a fost prejudiciat bugetul statului cu sume importante de bani, obținute prin sustragerea de la plata accizelor, impozitului pe profit și TVA-ului.

I. CONSTITUIREA GRUPULUI

În județul Hunedoara, începând cu anul 2003 până în prezent, s-a constituit și a funcționat un grup infracțional nestructurat, specializat în comerțul ilegal cu produse petroliere, având ca scop sustragerea societăților folosite de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului statului, accize, impozit pe profit și TVA, ca urmare a comercializării ilegale de produse petroliere, respectiv: uleiuri minerale, carburanți, solvenți, bitumuri, combustibili pentru focare, etc.

Liderii acestui grup infracțional, B.T.G. și B.A.R., foloseau un număr foarte mare de societăți comerciale, pe care le controlau direct sau prin intermediari, în special prin rude sau cunoștințe apropiate, care erau de încredere: D.M.R. cumnată, D.L. fin de căsătorie, B.M. vecină în copilărie și rudă mai îndepărtată, ș.a. Printre societățile afiliate și/sau controlate de soții B, angrenate în această fraudă carusel, s-au enumerat: SC H.P. SRL Hațeg, SC R.P. SRL Simeria, SC R.T. SRL Hațeg, SC R.O.I.E. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P.A. SRL, SC V.T. SRL, SC D.U.T. SRL, SC A.T. SRL, SC R.C. SRL, SC B.O.G. SRL, SC D.U.T. SRL, SC D.C. SRL, SC D.O. SRL, ș.a.

Această grupare infracțională era formată cert din numiții B.T.G., B.A.R., D.M.R. și T.C. contabil, fiind deja constituită la intrarea în vigoare a Legii nr. 39 din 29 ianuarie 2003, ca urmare a derulării unor relații comerciale anterioare și de același gen. Astfel, numiții D.M.R. și T.C., au acceptat, în cunoștință de cauză, ca împreună cu soții B să comită activități infracționale de evaziune fiscală și delapidare, fapte săvârșite, în special, în favoarea și pentru folosul soților B și al societăților acestora.

Rolul numitului T.C. era acela de a conduce și regla evidențele contabile, precum și de a formula declarațiile fiscale cu date nereale către autoritățile statului cu atribuții în domeniu financiar, contabil și fiscal, dar a avut implicare și în administrarea SC R.T. SRL. Tot astfel susnumitul întocmea facturi și documente de cesiune fictivă și fără justificare economico-financiară, cu scopul ca soții B să scoată importante sume de bani din firmele controlate și/sau să transfere activele societăților falimentate pe alte societăți controlate în timp, decapitalizând astfel societățile folosite anterior, care erau cesionate la persoane fără ocupație, pregătire și posibilități materiale, cu care se încheiau procese-verbale fictive de predare a evidențelor contabile și activelor societăților decapitalizate. D.M.R., era însă persoana de încredere prin care erau înființate și cesionate societățile comerciale controlate de soții B, întocmind facturi, contracte de cesiune și declarații false în fața notarilor, sprijinindu-i întru totul pe aceștia în activitățile comise, fiind aproape tot timpul cu B.A.R.

Liderii și principalii beneficiari ai produsului infracțiunilor săvârșite, erau însă B.T.G. și B.A.R., aceștia fiind și cei care avea legăturile infracționale stabilite cu partenerii comerciali și care coordonau practic întreaga activitate.

De reținut, este însă împrejurarea, că fiecare membru al grupării cunoștea activitatea întregului grup, chiar dacă se foloseau mai multe societăți intermediare în care aparent, doar unii dintre aceștia dețineau calitățile scriptice de asociat și/sau administrator, susnumiții colaborând între ei, împărțindu-și sarcinile, putând conta oricând pe ajutorul oricăruia dintre membrii, aspect ce reiese expres și din interceptările convorbirilor telefonice autorizate și restul materialului probator administrat - declarațiile învinuiților și martorilor. Specificul grupării, era acela, că inc. B.T.G. și B.A.R., făceau parte dintr-un cerc de prieteni și interese economice, constituit în județul Hunedoara, din care au fost identificați ca făcând parte și: M.O. viceprimar și om de afaceri, V.C. administrator și asociat la mai multe societăți comerciale, T.V. directorul Băncii S.P.I. Deva, L.G. asociat și administrator a unor stații de carburanți și motel-restaurant, D.G. asociat și administrator la SC D. SRL, B.T. șeful B.C.C.O. AIba, ș.a.

Toți membrii grupării aveau, așa cum am precizat deja, sarcini prestabilite în cadrul acesteia, astfel că: soții B erau cei care aveau contactul cu furnizorii și clienții, comandau mărfurile, stabileau cu aceștia prețurile, condițiile contractului și plățile ce se efectuau, respectiv compensările și tot aceștia erau cei care beneficiau în principal de produsul infracțiunilor comise, fiind liderii grupării; D.M.R. era cea care deținea aparent, calitatea de administrator și asociat al unor firme folosite de soții B, întocmea facturi, efectua plăți, sustrăgea evidențele contabile de la controlul organizat de organele de specialitate ale statului, precum și orice alte activități dispuse de soții B; T.C. era cel care avea cunoștințe aplicate în domeniu economico-financiar și care îi consilia pe soții B pentru aplicarea metodelor ilegale folosite, disimulând în documentele justificative și declarațiile fiscale întocmite ilegalitatea operațiunilor, prin întocmirea unor documente justificative doar aparent în concordanță cu legea și care prezentau fiscului situații nereale, întocmite astfel încât să rezulte că societățile verificate nu datorau sume de bani importante cu titlu de impozite și taxe. Tot astfel, pentru scoaterea unor sume importante de bani din societățile folosite și devalizarea acestora, T.C. întocmea documentele necesare eliberării numerarului, cu motivații false, așa cum s-a petrecut și în cazul transferului de active de pe societățile falimentate, pentru păstrarea acestora sau scoaterii de sume de bani nejustificate prin SC R.C. SRL.

Cu privire la această grupare, există probe că a fost sprijinită în activitatea infracțională derulată, mai ales prin protecție, de angajați ai autorităților statului cu atribuții judiciare, din județul Hunedoara, respectiv de șeful B.C.C.O. Alba comisar șef B.T. și probabil și de alte persoane, deocamdată neidentificate cert.

Având în vedere aceste împrejurări, respectiv capacitatea învinuiților de a penetra autoritățile statului din județul Hunedoara, aspect ce reiese din materialul probator administrat, întărește susținerea că o caracteristică a acestei grupări infracționale, a fost și siguranța, respectiv încrederea soților B, că anumiți reprezentanți ai autorităților abilitate cu atribuții de control ale statului sunt de partea lor, împrejurare datorită căreia au ajuns să se creadă de neatins, fapt care și rezultă din anumite convorbiri telefonice și pe care îl și afirmau, lăudându-se cu protecția lor realizată de B.T. Acest fapt, respectiv protecția asigurată, prin trecerea timpului și derularea activităților infracționale în mod continuu de către învinuiți, a și determinat producere către bugetul statului a unor prejudicii foarte mari, stopate doar de intervenția organelor de urmărire penală de la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba lulia. Astfel de activități ilegale, erau desfășurate de soții B de foarte mult timp, iar tupeul acestora de a cesiona societățile comerciale folosite, chiar și în timpul controlului, a cărui amânare o solicitau în prealabil, este sugestivă pentru dovedirea încrederii acestora în protecția autorităților.

Toate aceste aspecte, s-a apreciat că, constituie date concrete cu privire la modul de gândire și acțiune al învinuiților, pentru atingerea scopului infracțional prestabilit și precizat anterior, dar demonstrează și coordonarea grupării.

Semnificative, în vederea prezentării modului de constituire și acțiune a grupării, dar și a modului de a gândii al inculpaților, respectiv în prezentarea aurei de intangibilitate față de autoritățile statului creată în jurul acestora, s-au apreciat a fi și declarațiile persoanelor audiate care confirmă legătura deosebită stabilită între soții B și comisar șef B.T., anumite persoane din anturajul lor, apelând chiar la ei pentru a-i pune în legătură cu B.T. (ex. V.C., ș.a.).

Aceste activități infracționale se derulau constant și reprezentau o ocupație pentru învinuiți, care foloseau mai multe firme pentru astfel de activități, dezvoltând o întreagă rețea și un mod de acțiune perfecționat continuu. Mai mult, evidențele contabile ale tuturor societăților folosite de soții B și cesionate către persoane fără pregătire și posibilități materiale, nu au mai fost găsite și nu au fost nici predate către aceștia.

Toate aceste aspecte,s-a apreciat că nu sunt simple coincidențe și demonstrează implicarea tuturor membrilor grupării în comiterea faptelor, fiind constatate și de organele de control de specialitate, D.G.F.P., Vamă, Garda Financiară, care au formulat nenumărate plângeri penale în acest sens. Este adevărat că din cauza sprijinirii grupului și deconspirărilor realizate cu privire la cauză de către B.T., nu s-a reușit probarea cauzei la întreaga ei dimensiune, respectiv nu s-a putut ajunge la persoanele care se ocupau în rafinării sau care erau în linie, imediat după acestea, persoane care vindeau produsele obținute sau contrafăcute către soții B. Aceștia erau foarte apreciați de cei care le furnizau marfa ilegal, deoarece foloseau o multitudine de societăți și prin relațiile din cadrul grupului de interese economice de care a vorbit, aceștia aveau desfacere către firme care putea înregistra carburanți auto (motorină) ca și combustibili pentru focare, ex.: SC D. SRL, SC D.P. SA, SC S. SRL, SC C. SRL, ș.a.

Toate aceste aspecte, s-au putut produce însă, la nivelul și anvergura reținută în cauză și datorită împrejurării că soții B, au folosit firme și persoane intermediare, care urmau să-și asume răspunderea directă și aparentă pentru faptele comise, aspecte și metode infracționale care îngreunează mult efectuarea urmăririi penale și tragerea la răspundere a acestora, dar care relevă aspecte importante privind pericolul social al faptelor comise și al învinuiților.

II. ASPECTE INFRACȚIONALE PRIVIND SC R.P. SRL.

Istoric/date ale SC R.P. SRL, societatea a fost înființată în 1997, cu sediul în H., județul Hunedoara și puncte de lucru, stația de carburanți situată în Deva; stația de carburanți și motel/restaurant situate în sat S.V., oraș Simeria; precum și apartamentul situat în Hațeg:

- asociat unic și administrator B.T.G. (inițial);

- ulterior asociați și administratori au devenit B.T.G. și B.A.R., începând cu 19 august 2005;

- părțile sociale au fost cedate la 22 decembrie 2005, de către învinuitul B.T.G. și B.A.R. numiților M.G. L.D. (mama înv. B.T.G.) și D.A. (tatăl înv. B.A.R.), dar soții B au rămas în continuare administratori, ei fiind cei care se ocupau în fapt de societate;

- la 25 februarie 2009 societatea este introdusă în insolvență ca urmare a cererii formulate de SC E.H. SRL (sentința Tribunalului Hunedoara nr. 1200/f din 18 decembrie 2008), mențiune radiată ca urmare a admiterii recursului declarat de SC R.P. SRL (decizia Curții de Apel Alba lulia nr. 531 din 17 iunie 2009), efectuându-se și mențiunile necesare la O.R.C. privind radierea insolvenței, 7 august 2009;

- la 28 septembrie 2010, M.G. și D.A. au cesionat părțile sociale către C.M. și G.M.I., rămânând administratori împuterniciți B.T.G. și C.M.;

Astfel, prin folosirea SC R.P. SRL, așa cum reiese din procesul-verbal de inspecție fiscală din 16 mai 2011 întocmit de D.G.F.P. Hunedoara, în temeiul căruia această instituție a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara (sesizarea penală nr. 19543 din 6 iunie 2011) și s-a înregistrat Dosarul penal nr. 649/P/2011 al Parchetului de pe lânga Tribunalul Hunedoara, s-a stabilit că, procedându-se conform metodei infracționale aplicate și precizate anterior, respectiv prin folosirea în cascadă a mai multor societăți comerciale controlate de ei, inculpații B.T.G. și B.A.R., în calitate de administratori la SC R.P. SRL, sprijiniți de numiții D.M.R. și T.C. contabil, au cauzat bugetului statului, prin neînregistrarea în evidențele contabile ale societății precizate anterior a tuturor activităților comerciale cu carburanți realizate, un prejudiciu de 1.079.469 RON (473.389 RON impozit pe profit și 606.080 RON TVA).

Prin acest proces-verbal, s-a stabilit, luând în considerare declarațiile privind livrările și achizițiile de bunuri precum și celelalte declarații fiscale privind TVA-ul și impozitul pe profit, atât ale SC R.P. SRL , cât și ale SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL și SC H.P. SRL, societăți din Hațeg, afiliate și controlate tot de soții B, precum și ale SC D. SRL Călan, că există neconcordanțe între acestea, neconcordanțe care interpretate au dus la sustragerea de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului statului cu suma de 1.079.469 RON. În acest sens, s-au efectuat controale încrucișate la SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P. SRL și SC D. SRL, controale materializate în:

Procesul-verbal nr. X1 din 01 octombrie 2010, încheiat la SC H.P. SRL;

Procesul-verbal nr. X2 din 1 octombrie 2010, încheiat la SC D. SRL;

Procesul-verbal nr. X3 din 10 iunie 2010, încheiat la SC R.T. SRL, din care reiese că societatea a fost cesionată către A.D., persoană care nu poate fi găsită;

Procesul-verbal nr. X4 din 1 octombrie 2010, încheiat la SC B.G.I. SRL, din care reiese că societatea a fost cesionată la V.C., persoană care nu a derulat niciodată activități comerciale prin societate;

Dosarul a fost înregistrat la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, cu nr. 649/P/2011 și a fost declinat, respectiv conexat la Dosarul 13D/P/2011 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba.

Ulterior, D.G.F.P. Hunedoara a demarat o inspecție fiscală generală, verificându-se perioada de activitate a SC R.P. SRL din 1 ianuarie 2007 până în 30 septembrie 2009, ocazie cu care s-a întocmit raportul de inspecție fiscală generală din 11 mai 2011.

În cadrul acestui control, s-a stabilit, o relație de afiliere cu următoarele societăți comerciale care aveau sau au avut, aproximativ, aceiași asociați: SC R.T. SRL, SC H.P. SRL și SC B.G.I. SRL. De asemenea, s-a stabilit, pentru perioada verificată, că principalii furnizori ai SC R.P. SRL, au fost SC D. SRL, SC B.G.I. SRL și SC R.T. SRL, practic tot societățile afiliate și controlate de soții B, respectiv societatea prietenului familiei B., D.G., administrator la SC D. SRL. Tot astfel, s-a stabilit că, pentru aceeași perioadă, principalii clienți ai SC R.P. SRL, au fost tot societățile precizate anterior, precum și SC H.P. SRL, controlată de B. Aceste aspecte confirmă existența unor fraude tip carusel și derularea unor activități comerciale scriptice, doar formale și în cascadă, efectuate fără un scop comercial licit, ci pentru a se pierde urma activităților comerciale legale și a se îngreuna sau chiar face imposibilă stabilirea acestora la adevărata lor dimensiune, prin controale de specialitate, care de cele mai multe ori sunt punctuale, privind doar o societate. Evident nu există nici o logică comercială legală, pentru a introduce în circuitul comercial mai mulți intermediari, societăți comerciale controlate de aceleași persoane și care nu conduc evidențe contabile, întrucât cu cât se introduc mai mulți intermediari în activitatea comercială, crește prețul mărfii și se reduce profitul, dar numai dacă se proceda legal.

Observându-se acest fenomen,care este cunoscut ca o metodă infracțională frecvent aplicată pentru săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală, au fost demarate de organele de specialitate, controale încrucișate, constatându-se, așa cum era de așteptat, că SC B.G.I. SRL și SC R.T. SRL nu dețineau evidentele contabile, documente justificative fiind identificate doar la SC D. SRL și SC H.P. SRL, care funcționau la acea dată. Mai mult, s-a constatat că numitul T.C. a fost contabilul tuturor societăților comerciale afiliate și precizate anterior.

Având în vedere aceste aspecte, conform C. proc. fisc., s-a procedat la estimarea bazei de impunere a SC R.P. SRL, luându-se în considerare, rezultatele controalelor încrucișate efectuate privind firmele unde s-au identificat documente financiar-contabile (SC D. SRL și SC H.P. SRL), precum și declarațiile fiscale și informale formulate pe perioada de funcționare de societățile verificate și pe baza cărora s-au calculat și declarate impozitele și taxele datorate bugetului statului. Din interpretarea acestor declarații și înscrisuri, s-a identificat un minim de neconcordanțe, care a generat bugetului statului, prin omisiunea evidențierii în documentele financiar-contabile a operațiunilor comerciale și a veniturilor realizate, prejudicii în valoare de 1.079.469 RON (606.080 RON TVA și 473.389 RON impozit pe profit).

Pentru lămurirea anumitor aspecte reținute în R.I.F.-ul precizat anterior, respectiv cel din 11 mai 2011, D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, a cerut D.G.F.P. Hunedoara, în completarea, lămuriri suplimentare, astfel că s-au întocmit:

- adresa din 3 aprilie 2012, din care reies explicit datele din declarațiile 394 privind achizițiile și livrările, depuse de SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P. SRL, SC R.P. SRL și SC D. SRL, celelalte date și valori avute în vedere de organele de control din cadrul D.G.F.P. Hunedoara la estimarea sumelor stabilite suplimentar (declarațiile 394, 300, bilanțuri, balanțe, istoricul societăților), precum și aspectele care au dus la concluzia de afiliere a celor patru societăți comerciale precizate anterior;

- adresa din 27 aprilie 2012, din care reies explicit datele din declarațiile fiscale 300 privind TVA, depuse de SC H.P. SRL și SC D. SRL, precum și aspecte privind regimul juridic al declarațiilor informale 394, care sunt declarații obligatorii pentru agenții economici, reglementate normativ;

- procesul-verbal din 5 iunie 2012, privind controlul inopinat realizat la SC D. SRL, cu referire la tranzacțiile derulate cu SC R.P. SRL, în perioada de referință, ianuarie 2007-septembrie 2009. Din acest proces-verbal, reies aspecte de nelegalitate, privind contractele de prestări servicii realizate de furnizorul SC D. SRL către beneficiarul SC R.P. SRL (contractele din 1 iunie 2007 și din 31 decembrie 2008), aspecte care vor fi analizate mai jos, precum și înregistrarea în evidențele contabile ale SC D. SRL a operațiunilor comerciale derulate între cele două societăți comerciale și modalitatea de decontare a acestora.

Ulterior, tot ca urmare a solicitării D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, Garda Financiară Hunedoara a întocmit procesul-verbal din 16 august 2013 și completarea acestuia din 20 septembrie 2013, prin care s-au stabilit următoarele:

- SC R.P. SRL, a înregistrat un profit mic în perioada anilor 2007 și 2008, iar pentru 2009 societatea a intrat pe pierdere, fiind și cesionată către C.M. și G.M.I. în 2010. Aceste ultime două persoane, sunt neinstruite și fără posibilități materiale, fiind folosite doar pentru preluarea unor societăți cu datorii, așa cum reiese chiar din declarațiile acestora, aspect care reprezintă de asemenea o metodă infracțională frecvent aplicată, menită să ascundă devalizarea societăților comerciale folosite și lipsa documentelor justificative financiar-contabile, dar și să îngreuneze foarte mult verificările efectuate de organele de control, de specialitate și chiar de urmărire penală.

- s-au reconfirmat reiațiiie de afiliere ale SC R.P. SRL, cu societățile precizate anterior și s-au stabilit relații de aceeași natură (afiliere) și cu SC V.T. SRL, SC D.U.T. SRL, SC H.P.A. SRL, SC A.T. SRL și SC R.C. SRL.

- s-a efectuat analiza comparată a declarațiilor 394 privind achizițiile și livrările de mărfuri către și de la SC R.P. SRL, declarațiile fiscale 300 privind TVA, bilanțuri și balanțe, declarații depuse de această societate cât și de partenerii comerciali, fie ei și societăți afiliate sau controlate, întrucât pe baza lor s-au stabilit impozitele și taxele datorate bugetului statului, ocazie cu care s-au identificat necorelări, chiar între diferitele declarații ale SC R.P. SRL, necorelări care au determinat sustragerea societății de la plata TVA-ului datorat bugetului statului în valoare de 2.332.943 RON. Astfel, prin depunerea declarațiilor fiscale ale SC R.P. SRL, declarații nereale și întocmite cu sume arbitrare pentru a nu se datora aproape nimic către bugetul statului, s-a dat dreptul de deducere de TVA, fără o justificare reală, respectiv ca diferență declarată de societate organelor statului între TVA-ul deductibil înscris pe declarații, 2.458.615 RON și TVA deductibil ce se poate justifica și rezultă din verificările încrucișate realizate, în valoare de 125.672 RON.

Practic SC R.P. SRL a declarat organelor fiscale ale statului, prin declarațiile depuse la autoritățile abilitate, în mod controlat de contabilul T.C., respectiv prin omisiunea evidențierii tuturor operațiunilor comerciale, date nereale cu scopul de a nu înregistra TVA de plată către bugetul statului, deșii evident, orice operațiune comercială legală generează TVA de plată către bugetul statului, cu atât mai mult cu cât este vorba de valori foarte mari, așa cum reiese din declarațiile efectuate de SC R.P. SRL. Astfel, scriptic, SC R.P. SRL a declarat că are TVA deductibil în valoare de 2.458.615 RON, deși din verificările încrucișate realizate la partenerii comerciali, pe bază de documente (unde s-au găsit, iar societățile au funcționat în mod real), dar și prin declarațiile 394 privind achizițiile și livrările de mărfuri, se poate justifica numai un TVA deductibil de numai 125.672 RON.

În aceste condiții, ca urmare a verificărilor efectuate și a tranzacțiilor ce s-au putut identifica, prin estimare, ca urmare a verificărilor încrucișate efectuate, s-a stabilit că SC R.P. SRL trebuia să plătească bugetului statului un TVA suplimentar în valoare de 2.332.943 RON, ca urmare a declarațiilor false efectuate, operațiunile comerciale dintre societățile afiliate fiind evident fictive, doar scriptice. Astfel ascunderea ori distrugerea evidențelor contabile ale SC R.P. SRL și a celorlalte societăți comerciale controlate ori afiliate, avea ca scop, tocmai imposibilitatea stabilirii acestor aspecte.

Ulterior, D.I.I.C.O.T., S.T. Alba a cerut Gărzii Financiare Hunedoara mai multe explicații privind necorelările constatate între declarațiile efectuate de SC R.P. SRL, întocmindu-se astfel procesul-verbal din 20 septembrie 2013, în care s-au precizat următoarele:

SC R.P. SRL și-a încetat practic activitatea comercială la 7 octombrie 2010 când a fost cesionată către C.M. și G.M.I., iar înainte de cesiune a avut practic loc devalizarea și decapitalizarea acesteia.

- necorelările dintre declarațiile SC R.P. SRL și cele ale partenerilor comerciali sunt de: 3.351.642 RON pe declarațiile 394 privind achizițiile efectuate de societate; 1.253.527 RON pe declarațiile 394 privind livrările efectuate de societate către clienți; 450.769 RON între declarațiile 300 (TVA) și balanțele de verificare depuse la organele statului, respectiv bilanțuri, privind achizițiile realizate de SC R.P. SRL; 1.488.967 RON între declarațiile 300 (TVA) și balanțele de verificare depuse la organele statului, respectiv bilanțuri, privind livrările realizate de SC R.P. SRL către clienți; toate în defavoarea statului.

- în perioada verificată (2007-2009) SC R.P. SRL a realizat achiziții de la un singur furnizor consacrat pe piața de profil a carburanților, respectiv SC R.D. SRL, restul achizițiilor de carburanți declarate ca fiind efectuate sunt de la societăți care: - fie sunt afiliate (SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, ș.a.); - fie sunt cu suspiciuni de firme bidon, ori fantomă și controlate de B (SC D.O. SRL - cu punct de lucru declarat în incinta fostei Fabrici de conserve din localitatea H. aparținând societăților soților B., SC S.C. SRL - societate aparținând lui P.D., persoană cercetată pentru astfel de fapte de organele judiciare și care a preluat prin cesiune SC R.T. SRL); - fie alți agenți economici din zona gri a acestui domeniu (SC M. SRL, SC M.O.A. SRL, SC E.E.I. SRL, SC C.M.A. SRL), societăți care nu mai funcționează, au funcționat o perioadă restrânsă de timp și se circumscriu zonei de operațiuni comerciale nefiscalizate.

- în toată perioada verificată, SC R.P. SRL a derulat activități, în marea majoritate a volumului de operațiuni comerciale, numai cu societăți afiliate (SC R.T. SRL, SC H.P. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P.A. SRL, SC R.O.I.E. SRL) sau cu societăți controlate de soții B (SC V.T. SRL, SC B.O.G. SRL, SC D.U.T. SRL, SC R.C. SRL, SC D.C. SRL).

S-a menționat că, aceste societăți au fost folosite pentru perioade relativ scurte de timp, de către soții B, după care au fost cesionate, introduse în insolvență ori desființate, astfel:

- SC R.P. SRL (controlată de soții B în perioada 26 martie 1997-28 septembrie 2010, a fost cesionată și ulterior, la data de 16 noiembrie 2011, a intrat în procedura generală a insolvenței);

- SC H.P.A. SRL (controlată de soții B în perioada 12 martie 2002-13 decembrie 2006, a fost cesionată și ulterior, la data de 18 septembrie 2009, a intrat în procedura generală a insolvenței, fiind radiată de la O.N.R.C. la data de 11 aprilie 2013);

- SC R.T. SRL (controlată de soții B în perioada 28 noiembrie 2002-18 februarie 2010, a fost cesionată și ulterior, la data de 2 martie 2011, a intrat în procedura generală a insolvenței);

- SC H.P. SRL (controlată de soții B începând cu data de 16 noiembrie 2005 până la zi);

- SC R.O.I.E. SRL (controlată de soții B în perioada 3 aprilie 2005-21 iulie 2006, cesionată și ulterior, la data de 9 martie 2007, intrată în procedura generală a insolvenței, fiind radiată de la O.N.R.C. la data de 30 iulie 2010);

- SC B.O.G. SRL (controlată de soții B în perioada 12 martie 2006-5 octombrie 2009, data la care este dizolvată din oficiu);

- SC R.C. SRL (controlată de soții B în perioada 21 septembrie 2006-28 mai 2012);

- SC V.T. SRL (controlată de soții B începând cu data de 6 decembrie 2007 până la zi, prin prietena și angajata soților B, B.M.);

- SC B.G.I. SRL (controlată de soții B începând cu data de 19 februarie 2008 până la zi, fiind cesionată succesiv între membrii grupului controlat de B.T.G. și B.A.R., respectiv D.L. și V.C.);

- SC D.C. SRL (controlată de soții B în perioada 26 martie 2008-29 septembrie 2010, cesionată ulterior acelorași persoane ca și SC R.P. SRL, C.M. și G.M.I.);

- SC D.U.T. SRL (controlată de soții B începând cu data de 28 mai 2010 până la zi)

Aceste societăți, au avut ca asociați și/sau administratori, următoarele persoane:

- SC H.P.A. SRL: Asociați: B.A.R., D.A.A. și D.A., R.N.; Administratori: B.A.R., R.N.;

- SC R.T. SRL: Asociați: B.A.R. și B.T.G., M.G. și D.L., P.D. și P.M., A.D.; Administratori: B.A.R. și B.T.G., D.L., P.D., A.D.;

- SC M.S. SRL: Asociați: V.C.M., S.B., A.D.; Administratori: V.C.M., G.A., A.D.;

- SC H.P. SRL: Asociați: B.A.R. și D.M.R.; Administratori: B.A.R., D.M.R.;

- SC R.O.I.E. SRL: Asociați: B.T.G. și D.L., M.G., B.N.; Administratori: B.T.G., B.N.;

- SC B.O.G. SRL: Asociat unic și administrator: B.O.: Împuternicit: D.L.;

- SC R.C. SRL: Asociat Unic și Administrator: L.R.R.R.; împuternicit: B.A.R.;

- SC V.T. SRL: Asociat unic și administrator: B.M.;

- SC B.G.I. SRL: Asociați: T.C., B.T.G., D.L., V.C.; Administratori: T.C., B.T.G., D.L., V.C.;

- SC D.C. SRL: Asociați: D.A.E., D.A.B., C.M. și G.M.I.; Administratori: D.A.E. și D.A.B., C.M.;

- SC D.U.T. SRL: Asociat unic și administrator: B.A.R.

Evidența contabilă a tuturor societăților folosite de B, a fost condusă de T.C.

Astfel, întrucât verificările au putut fi efectuate numai prin estimare, din lipsa documentelor justificative, s-a cerut comisarilor Gărzii Financiare Hunedoara, verificarea eventualelor neconcordanțe ale SC R.P. SRL cu societățile la care s-au identificat documente contabile, respectiv SC D. SRL. Astfel, din analiza declarațiilor 394 depuse de SC R.P. SRL, în corelație cu declarațiile 394 depuse de partenerii comerciali ai acesteia, scoate în evidență existența unei neconcordanțe cu SC D. SRL în sumă de 1.142.457 RON, neconcordanță identificată în legătură cu livrările declarate de SC R.P. SRL, respectiv achizițiile declarate de SC D. SRL.

Pentru interpretarea acestei neconcordanțe s-au avut în vedere actele de control întocmite de D.G.F.P. Hunedoara Deva, precum și documente financiar contabile puse la dispoziție de SC D. SRL.

Verificările efectuate au condus la concluzia că aceste diferențe provin din tranzacțiile comerciale înregistrate între cele două societăți comerciale în perioada 2007-2010, așa cum au fost ele reflectate în evidența contabilă și fiscală a SC D. SRL, evidență care este condusă organizat și continuu.

Tranzacțiile comerciale între cele două societăți s-au efectuat cu următoarele bunuri și au fost:

1. SC R.P. SRL (furnizor) –> SC D. SRL (client):

- Motorină euro 3, 1 factură, 57.855,63 RON, inclusiv TVA, 2,34 RON/litru;

- Motorină euro 4, 9 facturi, 272.968,27 RON, inclusiv TVA, 2,79-3,40 RON/litru;

- Combustibil greu, 1 factură, 52.337,68 RON, inclusiv TVA,1,55 RON/litru;

- Combustibil focare, 1 factură, 48.326,87 RON, inclusiv TVA, 1,55 RON/litru;

- Bitum, 1 factură, 594.405,00 RON, inclusiv TVA, 1,85 RON/kg;

- Stație distribuție carburanți, 689.642,75 RON, inclusiv TVA.

Astfel, achizițiile contabilizate de SC D. SRL, în baza unor documente, având ca furnizor pe SC R.P. SRL, sunt în valoare totală de 1.715.536,10 RON, totul fiind înregistrat cronologic și complet.

În circuitul de decontare al acestor achiziții s-au utilizat însă disponibilități bănești din conturile SC D. SRL, numai până la concurenta sumei de 450.000 RON, diferența în valoare de 1.265.536,10 RON, fiind decontată prin operațiuni de compensare sau/și operațiuni contabile de transfer sold din conturile de terți. Prin urmare, SC D. SRL a plătit efectiv, din mărfurile achiziționate, numai aproximativ un sfert, din valoarea de facturare și nici nu există restanțe între cele două societăți. Acest aspect ridică semne de întrebare serioase cu privire la destinația efectivă a sumelor de bani datorate, conform facturilor înregistrate, cu implicații asupra analizei relațiilor comerciale dintre cele două societăți cu calități inverse, de furnizor a SC D. SRL și client SC R.P. SRL, aspect descris mai jos.

S-a observat că în afara operațiunilor comerciale cu bunuri de origine petrolieră, care fac parte din obiectul de activitate al furnizorului SC R.P. SRL, se distinge tranzacția cu activul, stație de distribuție a carburanților și motelul din S.V., precum și cea referitoare facturarea de bitum, care este de valoare foarte mare. Potrivit acestei tranzacții privind bitum, factura din 21 iulie 2008, SC D. SRL a înregistrat achiziția unei cantități de 270 tone bitum, într-o singură etapă (la data facturii) și a justificat utilizarea acesteia în lucrări de asfaltare, inclusiv pentru SC R.P. SRL. Interesant este că bitumul se transportă lichid și SC D. SRL nu are capacități de depozitare pentru o astfel de cantitate.

2. SC D. SRL (furnizor) –> SC R.P. SRL (client):

- Lucrări de reparații platformă în incinta complexului H., unde se aflau birourile soților B, factura din 6 iunie 2007 în valoare totală de 234.709,71 RON, pentru care s-au aplicat măsurile de simplificare (taxare inversă);

- Lucrări de reparații platformă în incinta complexului H., factura din 30 iunie 2007 în valoare totală de 435.244,27 RON, pentru care s-au aplicat măsurile de simplificare (taxare inversă);

- Lucrări de reparații platformă în incinta complexului H., factura din 5 mai 2009 în valoare totală de 785.852,20 RON, din care TVA în valoare de 125.472 RON. Totalul lucrărilor de reparații facturate de SC D. SRL către SC R.P. SRL este în sumă de 1.455.806,18 RON.

- Stația de distribuție carburanți și motelul, factura din 5 mai 2010 în valoare totală de 689.642,75 RON (același preț cu achiziția acesteia din 2009).

Astfel, valoarea livrărilor totale înregistrate în contabilitatea SC D. SRL către SC R.P. SRL sunt în valoare totală de 2.145.448,93 RON.

În circuitul de decontare al acestor servicii și vânzări prestate către SC R.P. SRL, s-au utilizat disponibilități bănești efective până la concurența sumei de numai 94.079,83 RON, diferența până la valoare de 2.051.369,10 RON, fiind decontată prin operațiuni de compensare. Acest aspect constituie indicii temeinice că valoarea lucrărilor efectiv executate către SC R.P. SRL de SC D. SRL, a fost mult mai mică și că s-au realizat doar asfaltări și reparații parțiale ale unor alei și nu a suprafețe de aproximativ 12.000 mp cât se prevedea în contract. Mai mult, numiții D.L. și B.M., audiați până în prezent în cauză, nu au văzut o suprafață așa de mare asfaltată, ci platforma era cunoscută ca fiind cu gropi. Nici expertiza tehnică în construcții nu este concludentă, întrucât s-au identificat doar petice de asfalt, iar materialele prezentate ca fiind folosite și descărcate de SC D. SRL pentru aceste lucrări, piatră și ciment, nu se folosesc la asfaltări. Acest aspect trebuie coroborat și cu valoarea foarte mare a facturii de bitum, vândută de SC R.P. SRL către SC D. SRL.

S-a observat că în afara operațiunilor comerciale cu bunuri care fac parte din obiectul de activitate al furnizorului SC D. SRL, se distinge tranzacția (returul) cu stația de distribuție a carburanților și motelul din S.V., activ care a fost refacturat, la data de 5 mai 2010, de SC D. SRL, înapoi către SC R.P. SRL, societatea de la care s-a înregistrat achiziția cu un an înainte, la data de 20 septembrie 2009.

Astfel, în contextul verificărilor efectuate la SC D. SRL, prin prisma relației comerciale cu furnizorul/clientul SC R.P. SRL, s-a constatat că societățile implicate au aplicat pentru plata operațiunilor comerciale derulate sume relativ mici de bani, folosind atât la metoda compensării directe a drepturilor cu obligațiile reciproce, cât și la metoda compensării indirecte a drepturilor cu obligațiile reciproce prin intermediul unor terțe societăți, după cum urmează:

- proces-verbal de compensare din 20 mai 2009, pentru suma de 689.642,75 RON, cu SC R.P. SRL;

- proces-verbal de compensare R.-M.-D. în 14 noiembrie 2008, pentru suma de 151.062,96 RON;

- compensare în 30 decembrie 2008, pentru suma de 347.003 RON cu SC R.P. SRL, prin notă contabilă, fără a se indica vreun document;

- convenție de novatie, schimb debitor pentru suma de 287.208 RON cu SC B.G.I. SRL pentru SC R.P. SRL;

- contract de cesiune de creanță pentru suma de 50.000 RON.

Prin aceste compensări, la finele perioadei analizate, anul 2010, în evidența contabilă a SC D. SRL, soldurile tuturor conturilor privind relația cu SC R.P. SRL, prezintă sold zero, rezultând că raporturile de drepturi și obligații între cele două societăți s-au închis, prin operațiuni parțiale de plată efectivă și compensări (în marea majoritate) de natura celor prezentate mai sus.

În concluzie valoarea totală a neconcordanțelor în sumă de 1.142.457 RON, dintre declarațiile fiscale ale SC D. SRL și SC R.P. SRL, se explică prin controlul efectuat la SC D. SRL de Garda Financiară Hunedoara, astfel:

- până la concurența sumei de 579.531,72 RON, sumele provin din tranzacția cu stația de distribuție a carburanților efectuată în anul 2009, fără implicații fiscale susține Garda Financiară, întrucât aceasta este facturată înapoi de SC D. SRL către SC R.P. SRL în anul 2010. Cu acest aspect nu suntem de acord întru totul și trebuie verificat, întrucât consecința fiscală din anul 2009 a fost neplata impozitului pe profit și TVA-ului de către SC R.P. SRL, aferent anului 2009, iar în 2010, soții B au cesionat SC R.P. SRL și nu s-au mai plătit deloc impozitele și taxele datorate bugetului statului, respectiv nu s-au mai efectuat declarații fiscale. Mai mult și dacă SC R.P. SRL ar fi funcționat legal și în 2010, consecința era că prin înregistrarea efectuată în 2010 a returului cu stația de carburanți, aceasta s-ar fi înregistrat din nou cu o cheltuială și nu plătea către bugetul statului sumele datorate aferente impozit pe profit și TVA, diminuându-și ilegal. Mai mult, pentru vânzarea stației din 2009, SC R.P. SRL și-a închis tranzacția cu SC D. SRL, apărând că s-a făcut plata prin compensare cu alte tranzacții, iar SC D. SRL nu a rămas cu datorii care se închideau în 2010. Acest aspect nu necesită însă o verificare suplimentară, întrucât prejudiciile cauzate sunt incluse în prejudiciile stabilite prin estimare și așa cum am arătat, verificările necorelațiilor cu SC D. SRL, s-au efectuat doar pentru confirmarea prejudiciilor stabilite prin estimare.

- până la concurența sumei de 562.925,3 RON, din tranzacția cu bitum, potrivit facturii din 21 iulie 2008 în valoare de 594.405 RON, tranzacție neînregistrată de SC R.P. SRL în decontul de TVA și nedeclarată în D.394. Astfel din această operațiune rezultă că SC R.P. SRL nu a înregistrat venituri, sustrăgându-se de la plata obligațiilor către bugetul de stat cu sumele de: TVA în valoare de 106.955,8 RON și impozit pe profit în valoare de 90.068,05 RON.

Concluzionând, deoarece la SC D. SRL, au fost identificate evidențe contabile, iar societatea funcționează, având angajate mai multe persoane la compartimentul de contabilitate și există corespondență între declarațiile 394 privind achizițiile și livrările declarate, declarația 300 TVA, balanțe și bilanțuri și documentele justificative înregistrate de această societate, creând prezumția de corectitudine și seriozitate pe acest segment, al înregistrărilor contabile, s-au efectuat comparații cu aceleași declarații efectuate de SC R.P. SRL, în aceeași perioadă și s-a constat că există necorelări, în valoare de 1.142.457 RON (așa cum am mai arătat). Astfel, SC R.P. SRL, nu a înregistrat și declarat fiscal livrări de mărfuri (vânzări) către SC D. SRL.

Sumele astfel datorate cu titlu de TVA, sunt incluse însă, în prejudiciul constatat la acest capitol de 2.332.943 RON, stabilit prin proces-verbal al Gărzii Financiare Hunedoara. De asemenea, în acest prejudiciu reprezentând TVA, este inclusă și suma de 606.080 RON, reprezentând TVA, constată prin procesul-verbal de inspecție fiscală din 16 mai 2011 și raportul de inspecție fiscală din 11 mai 2011, întocmite de D.G.F.P. Hunedoara.

Tot astfel, impozitul pe profit stabilit suplimentar prin relația cu SC D. SRL, este inclus în impozitul pe profit estimat ca fiind datorat de SC R.P. SRL către bugetul statului prin raportul de inspecție fiscală din 11 mai 2011 întocmit de D.G.F.P. Hunedoara, în valoare de 473.389 RON.

Aceste sume vor fi reținute ca prejudicii cauzate bugetului statului prin evaziune de SC R.P. SRL, respectiv: 2.332.943 RON TVA + 473.389 RON impozit pe profit.

Tot pentru verificarea neconcordantelor constatate, s-a verificat încrucișat și relația SC R.P. SRL cu SC A.T. SRL și s-a constat că societatea este în insolvență, fiind numit administrator judiciar SC Q. SPRL, așa cum rezultă din baza de date informatică a A.N.A.F. I.N.F.O.P.C.

Întrucât administratorul judiciar al SC A.T. SRL nu a preluat documentele acestei societăți din perioada în care a derulat relațiile comerciale declarate prin D.394 cu SC R.P. SRL, adică anul 2007 și anul 2008, comisarii Gărzii Financiare Hunedoara au luat legătura cu contabila societății d-na M.M.S. În acest context s-am constat că administratorul SC A.T. SRL din perioada 2007 -2008, a fost O.V.D., care este decedat.

La data de 10 iunie 2013 comisarii Gărzii Financiare au solicitat contabilei M.M.S. să prezinte documentele SC A.T. SRL pentru perioada 2007-2008. Aceasta a explicat că nu mai este în posesia documentelor societății, dar deține baza de date informatică a evidenței contabile conduse în acea perioadă, drept pentru care a prezentat fișa analitică, condusă informatizat la SC A.T. SRL cu furnizorul SC R.P. SRL.

Din acest document a rezultat că între furnizorul SC R.P. SRL și clientul SC A.T. SRL s-au derulat următoarele operațiuni:

În anul 2007, perioada februane-aprilie, SC A.T. SRL a achiziționat mărfuri (benzină, motorină, așa cum a declarat contabila societății în nota explicativă din data de 10 iunie 2013) în valoare de 76.520,17 RON. Documentele justificative ale acestor operațiuni comerciale, așa cum au fost menționate în fișa analitică, sunt patru facturi de vânzare cumpărare. Decontarea acestor facturi s-a efectuat prin operațiuni bancare și prin operațiuni cu numerar.

În anul 2008, perioada ianuarie-iulie, SC A.T. SRL a achiziționat mărfuri (benzină, motorină, așa cum a declarat contabila societății în nota explicativă din data de 10 iunie 2013) în valoare de 589.713,15 RON. Documentele justificative ale acestor operațiuni comerciale, așa cum au fost menționate în fișa analitică, sunt opt facturi de vânzare cumpărare. Decontarea acestor facturi s-a efectuat prin operațiuni bancare și prin operațiuni cu numerar.

În perioada 2007-2008 SC A.T. SRL a înregistrat în fișa furnizorului SC R.P. SRL, cu mențiunea de facturi de vânzare-cumpărare, achiziții totale în sumă de 666.233,32 RON.

Prin operațiuni de plată în numerar, respectiv bancare, SC A.T. SRL a achitat către SC R.P. SRL facturi de vânzare-cumpărare de marfă, în perioada 2007-2008, până la concurența sumei de 632.594,44 RON, rezultând un sold neachitat ai facturilor de vânzare-cumpărare înregistrate de SC A.T. SRL în sumă de 33.638,88 RON.

De asemenea contabila M.M.S. a declarat că SC A.T. SRL nu a fost niciodată în ipostaza de furnizor al SC R.P. SRL, toate operațiunile între cele două societăți comerciale fiind ceie contabilizate conform fișei prezentate de ea.

Compararea rezultatelor verificării încrucișate cu cele rezultate din analiza neconcordanțelor din declarațiile 394 conduce la concluzia că datele declarate de SC R.P. SRL în declarațiile 394 sunt corecte pentru livrările către SC A.T. SRL, dar nu sunt corecte pentru achizițiile declarate ca fiind de la SC A.T. SRL.

Astfel SC R.P. SRL a declarat în declarația 394 depusă, achiziții de la SC A.T. SRL în valoare totală de 338.889 RON, fără ca această societate să le fi efectuat.

Pentru această relație comercială SC R.P. SRL datorează bugetului de stat un impozit pe profit în sumă de 89.578 RON, respectiv TVA în sumă de 64.389 RON, faptă ce constituie evaziune și este cuprinsă în prejudiciile precizate anterior respectiv: 2.332.943 RON TVA + 473.389 RON impozit pe profit.

De asemenea, pentru a scoate în mod ilegal diferite sume bani din patrimoniul SC R.P. SRL, societate devalizată (insolvență din 25 februarie 2009) și cesionată ulterior (în 28 septembrie 2010) unor persoane fizice fără pregătire și disponibilități financiare (C.M. și G.M.I.), numiții B.T.G., B.A.R. și D.G., au încheiat contracte comerciale nereale și nelegale, cu scopul de a scoate sume importante de bani din societatea precizată anterior, sume care au fost transferate astfel formal și nejustificat între SC D. SRL și SC R.P. SRL, fără ca obiectul acestor contracte să fie unul real și prestat de către reprezentanții SC D. SRL în calitate de prestatori de servicii.

Astfel, prin contractul din 1 iunie 2007 încheiat între SC R.P. SRL și SC D. SRL, având ca obiect efectuarea unor lucrări de „reparații platformă incintă H.”, contract în valoare de 669.953,98 RON fără TVA, SC D. SRL s-a obligat să presteze servicii de construcții neindividualizate și neindividualizabile, denumite doar generic în modul precizat anterior și la un preț stabilit global, contract a cărei contravaloare s-a și achitat în iunie 2007, prin plată efectivă și compensare.

Tot în acest sens, prin contractul din 31 decembrie 2008, încheiat între SC R.P. SRL și SC D. SRL, având ca obiect efectuarea unor lucrări de „asfaltare platformă incintă H. și anexe în suprafață de 12.460 mp”, contract cu o valoare prestabilită de 53 RON/mp fără TVA, SC D. SRL s-a obligat să presteze servicii de construcții de genul celor precizate anterior, denumite doar generic, valoare pe care a și facturat-o și încasat-o în vara lui 2009 prin plată efectivă și compensare. Acest preț este foarte mare față de prețul practicat la acea dată chiar de SC D. SRL în relații cu alți clienți, aspect recunoscut și de D.G. în declarația formulată. Valoarea facturată în 2009, pentru lucrările aparent efectuate în 2008 de SC D. SRL este de 785.852,20 RON.

Din verificările efectuate de D.G.F.P. Hunedoara, prin procesul-verbal din 5 iunie 2012, s-a stabilit însă că aceste contracte nu sunt însoțite decât de comandă, facturi și dovada efectuării plăților, neexistând: situații de lucrări, pontaje ale muncitorilor, devize de calcul și postcalcul, procese-verbale de recepție a lucrărilor, autorizații de construire, situația consumului de materiale din gestiune, sau orice alte documente justificative din care să reiese că aceste lucrări au fost efectuate în mod real.

Mai mult, în circuitul de decontare al acestor livrări, pentru achiziții de mărfuri și materii prime, s-au utilizat disponibilități bănești foarte mici, restul fiind decontat prin operațiuni de compensare. Acest aspect constituie un indiciu temeinic că valoarea lucrărilor efectiv executate către SC R.P. SRL de SC D. SRL, a fost mult mai mică și că s-au realizat doar asfaltări și reparații parțiale ale unor alei și nu a întregii suprafețe de aproximativ 12.000 mp cât se prevedea în contract. Mai mult, numiții D.L. și B.M., audiați până în prezent în cauză, au relatat că nu au văzut niciodată o suprafață așa de mare asfaltată, ci platforma era cunoscută ca fiind cu gropi. Nici expertiza tehnică în construcții nu este concludentă, întrucât s-au identificat doar petice de asfalt, iar materialele prezentate expertului ca fiind folosite și descărcate de SC D. SRL pentru aceste lucrări, piatră și ciment, nu se folosesc la asfaltări. Acest aspect trebuie coroborat și cu valoarea foarte mare a facturii de bitum, vândută de SC R.P. SRL către SC D. SRL în 2008, cantitate folosită tocmai la asfaltare.

În legătură cu lucrarea de asfaltare a platformei din incinta complexului H., la solicitarea D.I.I.C.O.T., S.T. Alba-lulia, s-a întocmit un raport de expertiză tehnică judiciară, încheiat de către expert inginer I.N., acest raport concluzionând că:

- lucrările de prestări servicii (asfaltare 2007-2009) sunt reale, iar cantitățile de materiale (bitum) se regăsesc a fi aprovizionate, făcându-se referire la factura provenind tot de la SC R.P. SRL. Materialele gen: piatră spartă, ciment, nu se regăsesc în lucrările de asfaltare a platformei, deșii au fost justificate ca fiind folosite de SC D. SRL. Din conținutul raportului reiese însă că această concluzie a fost emisă pe baza facturii de bitum emise tot de SC R.P. SRL și prezentată anterior precum și pe baza unor urme de asfalt identificate în incinta H., luându-se astfel în considerare documentele puse la dispoziție de SC D. SRL, astfel că această concluzie nu este concludentă;

- prețul celor două contracte la care au fost achiziționate lucrările sunt exagerate, comparativ cu prețul pieței. Nu se pot preciza motivele acestor prețuri majorate.

Astfel, SC D. SRL a contabilizat documente justificative prin care a alocat acestor lucrări de asfaltare costuri care nu aparțin contractului, așa cum explică expert inginer I.N. în raportul de expertiză, indicăm documentele prin care SC D. SRL a justificat costuri care nu aparțin lucrărilor de asfaltare:

- Factura din 4 iunie 2007 în valoare totală de 8.000,87 RON, din care TVA 1.277,45 RON, reprezentând ciment;

- Factura din 25 iunie 2007 în valoare totală de 8.044,16 RON, din care TVA 1.284,36 RON, reprezentând ciment;

- Factura din 7 iunie 2007 în valoare totală de 4.883,76 RON, din care TVA 779,76 RON, reprezentând piatră spartă;

- Factura din 22 iunie 2007 în valoare totală de 2.570,40 RON, din care TVA 410,40 RON, reprezentând piatră spartă;

- factura din 22 iunie 2007 în valoare totală de 1.028,16 RON, din care TVA 164,16 RON, reprezentând piatră spartă.

Având în vedere aceste aspecte, privind săvârșirea unor infracțiuni de delapidare, mai ales în situația în care s-au folosit ca modalități de plată și compensările, în cauză s-a apreciat că există indicii temeinice că lucrările precizate anterior nu au fost efectuate la valoarea facturată, întocmindu-se doar convențiile indicate pentru justificarea efectuării plăților, iar sumele precizate au fost delapidate, prin circuite de compensare cu terții care din lipsa documentelor nu au putu fi identificate până în prezent.

Astfel, sumele aferente celor două contracte precizate anterior, vor constitui prejudicii reținute în sarcina învinuiților ca delapidare, respectiv 669.953,98 RON pentru contractul din 2007 și 785.852,20 RON pentru contractul din 2008.

În contextul verificărilor întreprinse la SC D. SRL, s-a constatat însă, că un specific aparte îl au tranzacțiile cu cele două obiective imobiliare deținute în proprietate de SC R.P. SRL (stația de carburanți din S.V. cu motelul și complexul H.), imobile înstrăinate către alte societăți afiliate soților B (SC H.P. SRL și SC D.U.T. SRL), înainte de cooptarea unor noi asociați, C.M. și G.M.I.

Astfel tranzacțiile cu imobilele precizate, respectiv:

- stația de distribuție carburanți și motelul din S.V., imobilul situat în S.V., județul Hunedoara, înscris în Cartea Funciară S., compus din construcții și platformă betonată, gospodărie de carburanți, instalații de distribuție carburanți, construcții industriale și edilitare și:

- complex H., înscris în Cartea Funciară compus din construcții incinta SC H. SA, construcții industriale și edilitare; se întrepătrund cu operațiunile comerciale desfășurate între SC R.P. SRL și SC D. SRL și au făcut obiectul următoarelor tranzacții:

1. Obiectivul imobiliar stație de distribuție carburanți din S.V. a făcut obiectul unor tranzacții formale (nereale) între cele două societăți comerciale SC R.P. SRL și SC D. SRL, întrucât nici factura emisă de SC R.P. SRL din 20 mai 2009 în valoare totală de 689.642,75 RON către SC D. SRL și nici factura de vânzare înapoi din 5 mai 2010 în valoare totală de 689.642,75 RON, emisă de SC D. SRL către SC R.P. SRL, nu au fost reale, ci au fost întocmite cu scopul de a produce efecte juridice doar în privința schimbului aparent de proprietari și pentru evaziune fiscală realizată de soții B. Acest aspect este evident din faptul că tranzacția nu s-a autentificat la vreun notar public și rezultă și din actul adițional din 27 noiembrie 2009 la contractul de credit din 2 iunie 2006, de unde reiese că, în perioada dintre cele două facturări, imobilul în cauză a fost tot în proprietatea SC R.P. SRL, mai mult SC R.P. SRL acceptând ca imobilul să fie ipotecat în favoarea Băncii S.P.I. SA, Sucursala Deva, pentru o finanțare, în sumă de 3.500.000 RON, obținută chiar de către SC D. SRL, prin înscrisurile indicate anterior.

Mai mult, pentru decontarea celor două facturi nu au fost angajate disponibilități bănești, procedându-se astfel:

- Pentru factura din 20 mai 2009 în valoare totală de 689.642,75 RON, emisă de SC R.P. SRL către SC D. SRL, s-a întocmit un proces-verbal de compensare și ordinele de compensare din 20 mai 2009, astfel încât contravaloarea facturii a fost compensată cu cea a facturii din 5 mai 2009 în valoare totală de 785.852,20 RON, din care TVA în valoare de 125.472,20 RON, emisă de SC D. SRL către SC R.P. SRL, reprezentând lucrări de asfaltare incintă complex H.

În urma acestei compensării a rezultat o diferență în valoare de 96.209,46 RON pe care SC R.P. SRL o datorează către SC D. SRL, dar pe care SC D. SRL o radiază prin înregistrarea a două note contabile, fără a indica documente justificative.

- Pentru factura din 5 mai 2010 în valoare totală de 689.642,75 RON, din care TVA în valoare de 110.111,03 RON emisă de SC D. SRL către SC R.P. SRL, ca retur al stației de carburanți către SC R.P. SRL, decontarea s-a realizat tot prin compensare, sens în care s-a întocmit convenția de delegație perfectă din 6 mai 2010 în care intervine și SC H.P. SRL, societate controlată de soții B dar administrată de D.M.R. care este și asociat.

Anterior facturii din 5 mai 2010, s-a întocmit convenția de novație prin schimbare de debitor/delegație perfectă din 26 august 2009 cu incidență în privința convenției de delegație perfectă din 6 mai 2010. Astfel, în contextul operațiunilor de decontare, intervine și terțul SC B.G.I. SRL, iar cu această ocazie părțile hotărăsc ca, în sarcina SC R.P. SRL, să fie preluată și o obligație a SC B.G.I. SRL către SC D. SRL, în valoare totală de 287.208 RON, rezultată din facturarea a patru capete tractor, în luna mai 2008, de către SC D. SRL către SC B.G.I. SRL.

În urma acestei înțelegeri datoria SC R.P. SRL față de SC D. SRL se majorează, cu valoarea de 976.850,75 RON (689.642,75 RON, contravaloarea stației de distribuție a carburanților după refacturare de către SC D. SRL înapoi către SC R.P. SRL în 2010 + 287.208 RON contravaloarea a patru capuri tractor).

În contextul acestei datorii a SC R.P. SRL față de SC D. SRL s-a verificat realitatea tranzacțiilor dintre SC D. SRL și SC B.G.I. SRL cu privire la cele patru capuri tractor, rezultând următoarele:- SC D. SRL a achiziționat, în luna aprilie 2008, cu 75.600 euro, de la T.R. GMBH, reprezentând contravaloarea a 278.603 RON, cele patru capete tractor. Mijloacele de transport nu s-au înmatriculat pe societate, iar în luna mai 2008 au fost facturate către SC B.G.I. SRL pentru valoarea de 279.948 RON, respectiv cu un adaos foarte mic.

În legătură cu deținerea și utilizarea acestor mijloace de transport de către SC B.G.I. SRL, Garda Financiară a solicitat explicații scrise numitului T.C., contabil, la data de 17 septembrie 2013, acesta declarând că mijloacele de transport nu au fost utilizate, nu-și amintește câte au fost înmatriculate, fiind vândute către SC B.T.A. SRL, iar contravaloarea acestora a intrat într-un circuit de compensare cu SC R.P. SRL, ca parte a unei datorii pe care SC R.P. SRL o avea față de SC B.T.A. SRL și implicit a unei datorii pe care SC B.G.I. SRL o avea fată de SC R.P. SRL. Circuitul de compensare nu a putut fi probat, întrucât nu mai există documente justificative.

Cert este că în urma acestor operațiuni de compensare s-a stabilit că SC D. SRL are datorii la SC H.P. SRL care se sting, iar datoria SC R.P. SRL către SC D. SRL se mută către SC H.P. SRL.

2. În contextul acestei înțelegeri are loc însă tranzacția de înstrăinare a celui de-al doilea obiectiv imobiliar complexul H., vândut de SC R.P. SRL către SC H.P. SRL conform contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public V.M.C. din 13 septembrie 2010 pentru valoare de 800.000 RON.

Pentru această tranzacție SC R.P. SRL emite factura din 14 septembrie 2010, în valoare de 800.000 RON, defalcată după cum urmează:

- clădiri conform anexă în valoare de 241.361 RON

- teren 52.307 mp, la un preț unitar de 10,68 RON/mp, în valoare de 558.639 RON.

Deși tranzacția s-a finalizat la Biroul Notarial Public V.M.C. în data de 13 septembrie 2010, în contractul de vânzare cumpărare stipulându-se „Prețul de vânzare cumpărare, stabilit de comun acord, este de 800.000 RON, sumă pe care subsemnații reprezentanți legali ai societății vânzătoare declarăm că am primit-o integral de la reprezentanta societății cumpărătoare, azi data semnării și autentificării prezentului înscris, nemaiavând pe viitor nici un fel de pretenții bănești sau de altă natură de la SC H.P. SRL cu privire la acest imobil.”, ulterior, la data de 14 septembrie 2010, părțile înțeleg să stingă obligațiile prin compensare, pentru datoria SC R.P. SRL, precizată ia punctul anterior.

Coroborând constatările privind tranzacțiile cu cele două obiective imobiliare pe filiera cărora s-a interpus și SC D. SRL, s-a constatat că tranzacția cu stația de distribuție a carburanților din S.V. a fost formală, dar a dat naștere unui circuit de compensări, care la final a permis înstrăinarea de către SC R.P. SRL a complexului H. către SC H.P. SRL, societate afiliată, în condițiile în care SC R.P. SRL nu a mai beneficiat de suma reprezentând prețul de vânzare-cumpărare de 800.000 RON, cu toate că potrivit înțelegerii la notar acest lucru trebuia să aibă loc la data de 13 septembrie 2010.

Astfel, a reieșit că s-a comis infracțiunea de folosire a creditului societății în scop contrar intereselor acesteia, prin devalizarea SC R.P. SRL și transferul compexului H. către SC H.P. SRL, fără plata celor 800.000 RON cât reprezenta prețul tranzacției.

Tot astfel, a rezultat că tranzacția formală de vânzare-cumpărare a stației de distribuție a carburanților de la S.V. de către SC R.P. SRL către SC D. SRL și retur nu reprezintă decât etape premergătoare spre atingerea scopului final, cel al înstrăinării obiectivului imobiliar către o altă societate afiliată, SC D.U.T. SRL, scop care se atinge în contextul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public V.M.C. din 9 septembrie 2010.

Tranzacția de înstrăinare a obiectivului imobiliar stație de distribuție a carburanților din S.V., de către SC R.P. SRL către SC D.U.T. SRL face obiectul procesului-verbal din 16 august 2013 întocmit de Garda Financiară Hunedoara.

Pentru stabilirea implicațiilor fiscale rezultate din achiziția, deținerea și înstrăinarea de către SC R.P. SRL a celor două obiective imobiliare: stație de distribuție a carburanților din S.V. și complex H., Garda Financiară Hunedoara a solicitat și obținut informații, date și documente de la: Biroul Notarial Public O.M. pentru Biroul Notarial Public O.A., Biroul Notarial Public V.M.C., Primăria Simeria și Primăria Hațeg, rezultând următoarele:

- Obiectivul imobiliar stație de distribuție a carburanților S.V.:

A fost achiziționat de către SC R.P. SRL de la RRT C.C.I. SRL Hațeg (societate afiliată) în anul 2000, potrivit contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public O.A. din 19 ianuarie 2000, pentru o valoare de 9.900 RON.

În toată perioada de deținere obiectivul imobiliar nu a fost reevaluat.

A fost identificată autorizația de construcție din 17 septembrie 2004, privind extindere clădire stație distribuție carburanți, cu termen de valabilitate de 12 luni de la data emiterii, durata de execuție a lucrărilor fiind de 24 de luni, calculată de la data începerii efective a lucrărilor. Valoarea de atribuită lucrărilor de construcție autorizate prin autorizația de construcție din 17 septembrie 2004 este de 134.975 RON. Suprafața clădirilor și a extinderilor autorizate este de 207,95 mp-existent + 269,95 mp-propus, rezultând o suprafață totală construită de 477,90 mp.

Imobilul a fost vândut în anul 2010, potrivit contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public V.M.C. din 9 septembrie 2010, pentru o valoare de 1.140.000 RON.

În baza contractului de vânzare-cumpărare s-a emis, de către SC R.P. SRL către SC D.U.T. SRL (societate afiliată), factura din 8 septembrie 2010, în valoare de 1.140.000 RON, defalcată după cum urmează:

- motel-restaurant în valoare de 269.000 RON

-teren 10.591 mp, în valoare de 871.000 RON.

Analizând datele existente în aplicația informatică dosar fiscal a SC R.P. SRL, s-a constatat că societatea nu a declarat venitul realizat în sumă de 1.140.000 RON, întrucât în perioada iulie-decembrie 2010 nu a depus astfel de declarații (D. 100), iar ulterior, în anul 2011, când depune declarații, nu declară aceste sume. De asemenea pentru anul 2010 societatea nu a depus declarația fiscală D101, privind impozitul pe profit și nu a depus, începând cu semestrul 2 al anului 2009, nici situațiile financiare periodice (bilanț).

În consecință SC R.P. SRL s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în sumă de 180.816 RON, calculat după cum urmează:

- impozit pe profit rezultat în urma obținerii de venituri din vânzarea construcțiilor: (269.000 RON - 9.900 RON) X 16% = 259.100 RON X 16% = 41.456 RON;

- impozit pe profit rezultat în urma obținerii de venituri din vânzarea terenului în suprafață de 10.591 mp: 871.000 X 16% = 139.360 RON.

Aceste sume nu pot fi reținute ca prejudiciu prin evaziune fiscală, deoarece, așa cum vom preciza ulterior, întreaga valoare ce trebuia plătită de SC D.U.T. SRL, a fost delapidată de soții B, aceasta urmând să reintre în patrimoniul societății, ca urmare a constatărilor efectuate de organele de anchetă.

- Obiectivul imobiliar complex H.

A fost achiziționat în anul 2001 de către SC R.P. SRL de la SC H. SA, potrivit contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public O.A. din 6 aprilie 2001, pentru o valoare de 348.494,84 RON.

În anul 2007 clădirile au fost reevaluate la valoarea de 600.633 RON, creșterea din reevaluare fiind în valoare de 351.804 RON, reevaluare identificată și în situația financiară a SC R.P. SRL depusă pentru anul 2007.

Din informațiile obținute de la Primăria Hațeg, rezultă că suprafața de teren ocupată de construcții este de 16.769 mp.

Imobilul a fost vândut în anul 2010, potrivit contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public V.M.C. din 14 septembrie 2010, pentru o valoare de 800.000 RON.

În baza contractului de vânzare-cumpărare s-a emis, de către SC R.P. SRL către SC H.P. SRL (societate afiliată), factura din 14 septembrie 2010, în valoare de 800.000 RON, defalcată după cum urmează:

- clădiri conform anexă în valoare de 241.361 RON

- teren 52.307 mp, la un preț unitar de 10,68 RON/mp, în valoare de 558.639 RON.

Analizând datele existente în aplicația informatică dosar fiscal a SC R.P. SRL, s-a constatat că societatea nu a declarat venitul realizat, în sumă de 800.000 RON, întrucât în perioada iulie-decembrie 2010 nu a depus astfel de declarații (D 100), iar ulterior, în anul 2011, când depune declarații, nu declară aceste sume. De asemenea pentru anul 2010 societatea nu a depus declarația fiscală D 101, privind impozitul pe profit și nu a mai depus, începând cu semestrul 2 al anului 2009, nici situațiile financiare periodice (bilanț).

În consecință SC R.P. SRL s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în sumă de 72.241 RON, calculat astfel:

- (800.000 RON - 348.494,84 RON) X 16 % = 451.505 RON X 16% = 72.241 RON.

În urma vânzării complexului H. de către SC R.P. SRL către SC H.P. SRL s-a constatat că platforma betonată din incinta acestui complex a intrat din nou în lucrări de reparații, executate, și de această dată, tot de către SC D. SRL.

Lucrările de reparații au constat în drenaj apă și asanare suprafețe la obiectivul „reparații platformă”, fiind facturate, conform contractului de execuție de lucrări din 25 iulie 2010 în valoare de 127.622,87 RON (încheiat înainte de intrarea obiectivului imobiliar în proprietatea SC H.P. SRL, adică data de 14 septembrie 2010), după cum urmează:

- Factura din 24 septembrie 2010 în valoare de 66.476,59 RON, din care TVA 12.866,44 RON, reprezentând 277,10 tone mixtură asfaltică;

- Factura din 30 septembrie 2010 în valoare de 1.994,29 RON, din care TVA 385,99 RON, reprezentând discount 3% la factura din 24 septembrie 2010;

- Factura din 30 septembrie 2010 în valoare de 127.622,87 RON, din care TVA 24.701,20 RON, reprezentând lucrări conform contract;

Pentru aceste lucrări s-au întocmit situații de lucrări. Probabil de la aceste lucrări s-au găsit urme de asfaltare de către expertul în construcții care a verificat cele două contracte de asfaltare încheiate de SC R.P. SRL cu SC D. SRL în 2007 și 2008

III. DELAPIDĂRI PRIN SC R.C. SRL

Tot prin pocesul-verbal al Gărzii Financiare Hunedoara, din 16 august 2013, completat prin procesul-verbal din 20 septembrie 2013, al aceleiași instituții, s-a stabilit că SC R.C. SRL, societate care a avut relații comerciale cu SC R.P. SRL și are sediul social declarat, tot în Hațeg, str. T.V.B., unde are sediul și SC R.P. SRL, imobil aparținând soților B și unde aceștia au locuit efectiv. La această societatea asociat unic este cetățeanul francez L.R.R.R., iar împuternicită pentru administrarea conturilor bancare ale societății este numita B.A.R. (procura notarială din 18 septembrie 2006), contabilul societății fiind tot numitul T.C., care este contabil și la SC R.P. SRL, SC H.P.A. SRL, SC D.U.T. SRL, SC V.T. SRL, SC H.P. SRL, SC D.C. SRL, SC R.T. SRL și SC B.G.I. SRL, toate fiind societăți afiliate și/sau controlate de soții B.

Din analiza datelor privind situația conturilor SC R.C. SRL,deschise prin solicitarea din 27 septembrie 2006, la Banca S.P.I. SA Arad, Sucursala Deva și celelalte probe administrate, reiese că, în baza contractului din 19 septembrie 2006, numitul L.R.R.R. a creditat SC R.C. SRL, cu suma de 150.000 euro, bani care sunt schimbați în RON de B.A.R., rezultând suma de 522.145 RON. În doar două luni, respectiv în perioada septembrie-octombrie 2006, B.A.R. dispune de întreaga sumă, prin ordine de plată și dispoziții de ridicare de numerar semnate personal, înregistrându-se astfel plăți către:

- SC H.P.A. SRL Hațeg pentru suma de 371.870 RON (cu ordine de plată);

- SC I.F. SRL Timișoara pentru suma de 117.716,17 RON (cu ordin de plată în care este înscrisă mențiunea contravaloare factură din 19 octombrie 2006);

- B.A.R. pentru suma de 32.400 RON, operațiune pentru care Banca S.P.I. SA Arad, Sucursala Deva, cu mențiunea „inițiere plată numerar la ghișeu-restituire aport patron L.R.R.R.”;

Astfel, la data de 31 octombrie 2006, SC R.C. SRL are în contul precizat, soldul zero.

După operațiunile prezentate mai sus, în anul 2007, în contul bancar al SC R.C. SRL s-au încasat sume de bani, plătite de următoarele societăți comerciale:

- SC H.P. SRL Hațeg, de la care se încasează în perioada 8 mai 2007-14 septembrie 2011 suma totală de 273.910 RON;

- SC D.C. SRL Timișoara, de la care se încasează suma totală de 10.000 RON;

- SC V.T. SRL Hațeg , de la care se încasează suma totală de 10.065 RON;

Cea mai mare parte a acestei sume de bani a fost ridicată în numerar de d-na B.A.R. din contul societății, până la concurența sumei de 287.873 RON. Cu diferența de bani s-au achitat datorii la bugetul de stat, în sumă de 1.386 RON, s-a făcut o plată către Biroul Notarial Public O.M., în sumă de 2.502,81 RON (contravaloare factură din 14 noiembrie 2008) și s-au achitat comisioane bancare.

În legătură cu suma de 287.873 RON, ridicată în numerar din contul SC R.C. SRL, s-a constatat că în documentele justificative ale operațiunilor de ridicare de numerar sunt făcute mențiunile „alte plăți diverse” și/sau „salarii unități comerciale private”.

S-a precizat că sumele ridicate în numerar de d-na B.A.R. din contul societății cu mențiunea „salarii unități comerciale private” sunt în cuantum de 50,900 RON, cu toate că până la ultima retragere de numerar, adică cea din data de 24 decembrie 2007, societatea nu a avut salariați, astfel încât pentru SC R.C. SRL nu se justifică acest scop al retragerii de numerar.

Totalizând, s-a constatat că în perioada 18 octombrie 2006-14 septembrie 2011, d-na B.A.R. a ridicat în numerar din contul bancar al SC R.C. SRL suma totală de 320.273 RON.

Pentru verificarea legalității tranzacțiilor, rezultate din analiza operațiunilor bancare derulate prin contul SC R.C. SRL, Garda Financiară Hunedoara, s-a deplasat la data de 12 august 2013 în Hațeg, str. P., , județul Hunedoara, adresă la care se conduce și păstrează evidența contabilă a SC H.P. SRL, societate implicată în operațiuni bancare cu SC R.C. SRL, întrucât, din activități anterioare de control, s-a constatat că aici desfășoară activitate salarială atât d-na B.A.R. cât și d-nul T.C.

În scopul efectuării verificărilor propuse la SC H.P. SRL și la SC R.C. SRL, echipa de comisari a interfațat cu reprezentanții acestora, respectiv:

- d-na B.A.R., director general al SC H.P. SRL și împuternicit al SC R.C. SRL, respective,

- d-nul T.C., având calitatea de contabil al ambelor societăți comerciale.

Comisarii Gărzii Finanaciare Hunedoara au fost informați că la această locație nu se păstrează nici arhiva și nici documente justificative financiar contabile ale SC R.C. SRL.

Solicitând explicații scrise susnumiților cu privire la aceste aspecte, B.A.R. și T.C.,au arătat că documentele justificative financiar contabile ale SC R.C. SRL au fost gestionate de către aceste două persoane doar în perioada derulării operațiunilor bancare și comerciale, fiind predate ulterior, etapizat administratorului societății L.R.R.R., cu toate că nu au putut prezenta dovezi (documente justificative de predare primire) în acest sens.

În contextul descris mai sus s-a solicitat documentele existente în arhiva SC H.P. SRL pentru relația comercială cu SC R.C. SRL. Astfel, comisarilor le-au fost prezentate facturi emise de SC R.C. SRL către SC H.P. SRL și note de recepție și constatare de diferente întocmite de către SC H.P. SRL, după cum urmează:

- Factura din 20 mai 2008 în valoare de 150.773 RON, document în care este înregistrată tranzacția de vânzare-cumpărare între cele două societăți a cantității de 36.200 litri motorină euro 5 și nota de recepție și constatare de diferențe din 20 mai 2008. În aceste documente nu s-au indicat datele privind expediția mărfii (delegat, mijloc de transport), fiind făcută mențiunea „prin poștă”. În nota de recepție și constatare de diferențe nu au fost indicate persoanele responsabile cu efectuarea recepției și nici cele responsabile cu evidența gestionară;

- Factura din 4 decembrie 2008 în valoare de 294.062 RON, document în care este înregistrată tranzacția de vânzare-cumpărare între cele două societăți a cantității de 84.020 litri motorină euro 5 și nota de recepție și constatare de diferențe din 4 decembrie 2008. În factură nu s-au indicat datele privind expediția mărfii (delegat, mijloc de transport), fiind făcută mențiunea „prin poștă”. În nota de recepție și constatare de diferențe s-a indicat la rubrica comisie de recepție U.C. și la rubrica gestionar I.D. De asemenea în documentul de recepție s-a specificat mențiunea „fără aviz” și s-a indicat numărul de înmatriculare Y1;

- Factura din 30 aprilie 2009 în valoare de 112.223 RON, document în care este înregistrată tranzacția de vânzare-cumpărare între cele două societăți a cantității de 33.441 litri motorină euro 5 și nota de recepție și constatare de diferențe din data de 30 aprilie 2009. În factură și în nota de recepție și constatare de diferențe s-a indicat numărul de înmatriculare Y1, iar în factură a fost nominalizat d-nul T.C. ca persoană care a întocmit documentul, fiind înscris și numele T. la rubrica date privind expediția mărfii. În nota de recepție și constatare de diferențe nu au fost indicate persoanele responsabile cu efectuarea recepției și nici cele responsabile cu evidența gestionară.

Valoare totală a celor trei facturi este de 557.058 RON, din care TVA 88.942 RON.

În legătură cu decontările intervenite între clientul SC H.P. SRL și furnizorul SC R.C. SRL, inclusiv pentru decontarea celor trei facturi, d-nul T.C. a prezentat fișa de cont analitică a furnizorului SC R.C. SRL (cont contabil 401), întocmită manual la SC H.P. SRL, din care rezultă următoarele:

- în cursul anului 2007 (perioada mai-decembrie) SC H.P. SRL a efectuat plăți succesive, prin virament bancar, către SC R.C. SRL pentru suma totală de 139.860 RON, fără a exista vreun document justificativ din care să rezulte obligația de plată a acestei sume. La finele anului 2007 d-nul T.C. a întocmit și contabilizat nota contabilă prin care a compensat plata efectuată către SC R.C. SRL, în sumă de 139.860 RON, cu o obligație de plată a SC H.P. SRL către SC H.P.A. SRL,cu toate că acesta recunoaște că nu a avut la bază documente justificative, mai mult, admite că e posibil să fi înregistrat greșit (nota explicativă a dlui T.C. din data de 12 august 2013). În acest mod plata nedatorată efectuată de SC H.P. SRL către SC R.C. SRL, în sumă de 139.860 RON, a permis retragerea în numerar a acestei sume (după plata unor comisioane bancare) de către d-na B.A.R. din contul SC R.C. SRL. S-a arătat faptul că pe ordinele de plată întocmite de către SC H.P. SRL,semnate de d-na D.M.R., s-a făcut mențiunea plată contravaloare facturi (prima de compensare, a doua de marfă) cu toate că la data efectuării acelor operațiuni nu existau astfel de facturi.

- în anul 2008 perioada (ianuarie-martie) SC H.P. SRL efectuează două plăți succesive, prin virament bancar, către SC R.C. SRL pentru suma totală de 19.100 RON, fără a exista vreun document justificativ din care să rezulte obligația de plată a acestei sume. În luna mai 2008, în baza facturii din 20 mai 2008, în valoare de 150.773 RON, se stinge plata făcută pentru suma de 19.100 RON. Cu toate acestea d-na B.A.R. a retras în numerar din contul SC R.C. SRL suma de 19.100 RON (după plata unor comisioane bancare), fără să achite vreun furnizor în legătură cu proveniența cantității de 36.200 litri motorină euro 5, înscrisă în factura din 20 mai 2008. S-a arătat faptul că pe ordinele de plată întocmite de către SC H.P. SRL, semnate de d-na D.M.R., s-a făcut mențiunea plată contravaloare facturi marfă cu toate că la data efectuării acelor operațiuni nu existau astfel de facturi.

- în anul 2008 perioada (octombrie-noiembrie) SC H.P. SRL efectuează trei plăți succesive, prin virament bancar, către SC R.C. SRL pentru suma totală de 3.800 RON, înregistrate în fișa de cont analitică a furnizorului SC R.C. SRL ca plată contravaloare facturi. D-na B.A.R. a plătit din contul SC R.C. SRL cu aceste sume impozite și taxe datorate bugetului de stat, respectiv a efectuat o plată către Biroul Notarial Public O.M.

- în anul 2009 SC H.P. SRL a efectuat două plăți succesive, prin virament bancar, către SC R.C. SRL pentru suma totală de 10.300 RON, înregistrate în fișa de cont analitică a furnizorului SC R.C. SRL ca plată contravaloare facturi. D-na B.A.R. a plătit din contul SC R.C. SRL suma de 200 RON cu titlul de impozite și taxe datorate bugetului de stat, iar suma de 10.100 RON a retras-o în numerar din cont (după plata unor comisioane bancare), fără să achite vreun furnizor în legătură cu proveniența cantităților de motorină facturate către SC H.P SRL.

- în anul 2010, luna decembrie, în fisa analitică a furnizorului SC R.C. SRL, respectiv a clientului SC C.C.F.C.C. SA, condusă la SC H.P. SRL, d-nul T.C. a înregistrat manual o operațiune de compensare, prin care stinge o datorie a SC H.P. SRL către SC R.C. SRL în sumă de 179.860 RON pe seama adresei din 29 decembrie 2010. Potrivit adresei din 29 decembrie 2010 SC H.P. SRL a formulat către SC C.C.F.C.C. SA Sinaia următoarea solicitare: „vă solicităm ca suma de 179.860 RON, pe care o datorați societății noastre s-o virați în contul SC R.C. SRL, deschis la Banca S.P.I. Deva”. Acest document a fost semnat de d-nul T.C. S-a constatat că SC R.C. SRL nu a încasat până în prezent această sumă în conturile deschise de societate la Banca S.P.I. Deva, iar din explicațiile d-nei B.A.R. a rezultat că această sumă nu a fost încasată nici în numerar. În acest fel organele de conducere și administrare ale SC H.P. SRL și SC R.C. SRL (în acest caz d-nul T.C. și d-na B.A.R.) au renunțat la orice demers de recuperare a sumei de 179.860 RON, pe care SC C.C.F.C.C. SA o datora. În fișa analitică, condusă de SC H.P. SRL, a clientului SC C.C.F.C.C. SA, respectiv în cea a furnizorului SC R.C. SRL, d-nul T.C. a înregistrat operațiunea de compensare, ca și cum aceasta s-ar fi efectuat,cu toate că nu a avut nici un document justificativ privind efectuarea operațiunii solicitate către SC C.C.F.C.C. SA.

- în anul 2011, perioada martie-septembrie, SC H.P. SRL a efectuat zece plăți succesive, prin virament bancar, către SC R.C. SRL pentru suma totală de 100.850 RON, operațiuni înregistrate în fișa de cont analitică a furnizorului SC R.C. SRL ca plată contravaloare facturi. D-na B.A.R. a retras în numerar din cont întreaga sumă de 100.850 RON (după plata unor comisioane bancare),fără să achite vreun furnizor în legătură cu proveniența cantităților de motorină facturate către SC H.P. SRL.

- în data de 10 ianuarie 2012 din contul de trezorerie al SC H.P. SRL s-au făcut plăți pentru SC R.C. SRL,reprezentând taxe și impozite datorate de această societate bugetului de stat și bugetelor asigurărilor sociale de stat în sumă de 22.849 RON. Această sumă a fost compensată în fisa de cont analitică, condusă de SC H.P. SRL, a furnizorului SC R.C. SRL cu contravaloarea facturilor emise de aceasta. Anexăm în fotocopie extras cont trezorerie al SC H.P. SRL din data de 10 ianuarie 2012, dosarul anexă.

- în decembrie 2012 în fișa analitică a furnizorului SC R.C. SRL, respectiv în cea a clientului SC D.C. SRL, condusă la SC H.P. SRL, d-nul T.C. a înregistrat manual două operațiuni de compensare prin care stinge o datorie a SC H.P. SRL către SC R.C. SRL în sumă totală de 218.073,21 RON pe seama adresei din 17 martie 2011, dosarul anexă. Potrivit adresei din 17 martie 2011 SC H.P. SRL formulează către SC D.C. SRL următoarea solicitare: „vă solicităm ca suma de 110.423,21 RON, reprezentând contravaloare facturi și suma de 107.650 RON, achitată în plus societății dumneavoastră să le virați în contul SC R.C. SRL, deschis la Banca S.P.I. Deva”. Acest document a fost semnat de d-nul T.C. S-a constatat că SC R.C. SRL nu a încasat până în prezent această sumă în conturile deschise de societate la Banca S.P.I. Deva, iar din explicațiile d-nei B.A.R. a rezultat că această sumă nu a fost încasată nici în numerar. În acest fel organele de conducere și administrare ale SC H.P. SRL și SC R.C. SRL (în acest caz d-nul T.C. și d-na B.A.R.) au renunțat la orice demers de recuperare a sumei de 218.073,21 RON, pe care SC D.C. SRL o datora. În fișa analitică, condusă de SC H.P. SRL, a clientului SC D.C. SRL, respectiv a furnizorului SC R.C. SRL d-nul T.C. a înregistrat operațiunea de compensare, ca și cum aceasta s-ar fi efectuat, cu toate că nu a avut niciun document justificativ privind efectuarea operațiuni solicitate către SC D.C. SRL. Mai mult, s-a arătat că adresa către SC D.C. SRL a fost întocmită de d-nul T.C. în 17 martie 2011, iar acesta a operat compensarea, în fișa analitică a SC D.C. SRL și implicit în cea a SC R.C. SRL, abia la finele anului 2012, în condițiile în care nu-i fusese remis până atunci niciun document justificativ, chiar dacă, de la inițierea compensării și până la operarea propriu-zisă a acesteia în fișe, a trecut o perioadă lungă de timp.

S-a precizat că acesta este întregul circuit de decontare înregistrat în evidența contabilă a SC H.P. SRL în legătură cu furnizorul SC R.C. SRL.

Cu ocazia controlului a fost pus la dispoziție de către SC H.P. SRL contractul de vânzare-cumpărare autentificat la notar din data de 20 noiembrie 2008, privind comercializarea de către SC H.P. SRL către clientul SC R.C. SRL a unei parcele de teren în suprafață totală de 4477 mp, teren situat în Hațeg, str. P., nr. 29, județul Hunedoara, pentru suma de 6.000 RON.

Reprezentanții SC H.P. SRL au informat că această tranzacție nu a fost înregistrată în evidențele contabile și fiscale ale societății, sens în care s-au denaturat elementele de activ și cele de pasiv ale societății, respectiv cheltuielile și veniturile acesteia.

De asemenea atât d-na B.A.R. cât și d-nul T.C. au confirmat în explicațiile scrise oferite relația comercială dintre SC R.C. SRL și SC I.F. SRL Timișoara, pentru suma de 117.716,17 RON (cu ordin de plată în care este înscrisă mențiunea contravaloare factură din 19 octombrie 2006), precizând că aceasta a fost în legătură cu achiziționarea de către SC R.C. SRL a unor terenuri în Timișoara-elungirea Dumbrăvița, terenuri care sunt în prezent în patrimoniul societății.

În continuarea verificărilor operațiunilor derulate prin conturile bancare ale SC R.C. SRL, echipa de comisari a solicitat, atât d-lui T.C. cât și d-nei B.A.R., explicații cu privire la încasările în contul acestei societăți a unor sume în RON, virate de către:

a) SC D.C. SRL (10.000 RON) și

B) SC V.T. SRL (10.060 RON).

a) Din explicațiile acestora au fost informați că SC D.C. SRL este o societate comercială controlată de aceste persoane, T.C. fiind persoana care a organizat, întocmit și condus evidența contabilă și fiscală a societății tot la adresa situată în Hațeg, str. P., județul Hunedoara, iar B.A.R. este persoana care i-a introdus în afacerile grupului (SC H.P. SRL, SC R.C. SRL, SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC V.T. SRL) pe asociații și administratorii SC D.C. SRL, soții D.A.B. și D.A.E.

În legătură cu documentele justificative financiar contabile ale SC D.C. SRL s-a constatat că situația este similară cu cea de la SC R.C. SRL.

Astfel, documentele justificative financiar contabile ale SC D.C. SRL au fost în posesia inc. B.A.R. (întrucât aceasta i-a ajutat pe soții D. să efectueze activități specifice domeniului în care inc. B.A.R. activa, comerțul cu motorină și bitum, așa cum aceasta declară în nota explicativă din data de 12 august 2013) și a lui T.C. (persoană care a organizat, condus și întocmit evidența contabilă și fiscală) dar la momentul controlului aceștia nu le mai dețin.

Informațiile de istoric ale SC D.C. SRL, obținute de la Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Timiș, indică faptul că, în perioada operațiunilor bancare dintre SC R.C. SRL și SC D.C. SRL, societatea a fost administrată de soții D. SC D.C. SRL figurează cu sediul social localitatea S., oraș B., județ Timiș.

Totodată, aceleași informații de istoric ale SC D.C. SRL, indică faptul că în prezent societatea aparține coasociatilor C.M. și G.M.I., fiind administrată de către C.M.

Din informațiile R.E.C.O.M. s-a observat că SC D.C. SRL și SC R.P. SRL, au în prezent aceiași coasociați, respectiv G.M.I. și C.M. Mai mult, după efectuarea unor operațiuni comerciale în cadrul grupului (SC H.P. SRL, SC R.C. SRL, SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC V.T. SRL ș.a) părțile sociale ale celor două societăți au fost înstrăinate către aceleași persoane C.M. și G.M.I., ocazie cu care au dispărut și evidențele contabile și fiscale ale societăților.

În acest context echipa de comisari a fost în imposibilitatea să coreleze operațiunea de plată a sumei de 10.000 RON, din contul bancar al SC D.C. SRL în contul bancar al SC R.C. SRL, cu documente care să justifice eventuale tranzacții comerciale între cele două societăți.

S-a constatat că această plată din contul SC D.C. SRL nu are legătură cu operațiunile de compensare înregistrate de d-nul T.C. în fișa de cont analitică, condusă la SC H.P. SRL, în legătură cu furnizorul SC R.C. SRL, respectiv clientul SC D.C. SRL.

Astfel, ridicarea de către d-na B.A.R. în numerar din contul bancar al SC R.C. SRL a sumei de 10.000 RON, provenită de la SC D.C. SRL, nu se justifică sub aspectul unui scop comercial, constituind delapidare.

b) în legătură cu plata bancară în sumă de 10.065 RON efectuată de SC V.T. SRL în contul SC R.C. SRL, d-nul T.C., persoană care a organizat, condus și întocmit evidența contabilă și fiscală a ambelor societăți nu a putut pune în data de 12 august 2013 la dispoziția echipei de comisari documentele financiar contabile care să justifice această decontare.

Din informațiile R.E.C.O.M. s-a observat că SC V.T. SRL cu sediul social în oraș Hațeg, Str. T.V.B., județ Hunedoara, are ca asociat unic și administrator pe d-na B.M.

S-a precizat că d-na B.M. are calitatea de salariat la SC H.P. SRL, asa cum au explicat T.C. și B.A.R., rezultând că societatea la care aceasta este asociat unic și administrator, SC V.T. SRL se află sub controlul indirect al persoanelor care reprezintă grupul de societăți afiliate la care am făcut referire în prezentul act de control, aspect confirmat parțial și de B.M. Coroborarea constatărilor rezultate din verificarea operațiunilor bancare, înregistrate în contul bancar al SC R.C. SRL, cu cele rezultate din verificările încrucișate, efectuate în privința înregistrării la partenerii SC R.C. SRL a acestor operațiuni bancare au condus la următoarele concluzii:

- suma de 149.000 euro (reprezentând echivalentul a 522.086,90 RON), pusă la dispoziția societății de asociatul unic și administratorul acesteia d-nul L.R.R.R., nu a fost utilizată în legătură cu interese economice sau comerciale ale SC R.C. SRL, decât până la concurența sumei de 117.716,17 RON, plătită către SC I.F. SRL pentru contravaloarea facturii din 19 octombrie 2006, reprezentând achiziția unor terenuri în Timișoara-prelungirea Dumbrăvița, despre care d-na B.A.R. a declarat că mai există în patrimoniul SC R.C. SRL. Astfel, s-a constatat că din acești bani (522.086 RON) s-a plătit către SC H.P.A. SRL, în perioada 28 septembrie 2006-31 octombrie 2006, suma de 371.870 RON sumă nedatorată.

Imediat după data acestor plăți, respectiv în 30 noiembrie 2006, SC H.P.A. SRL a fost cesionată către R.N., cetățean moldovean, în condițiile în care la momentul cesiunii societatea era administrată de aceiași d-na B.A.R. După acest moment documentele justificative financiar contabile ale societății și arhiva acesteia nu au mai putut fi accesate.

- ridicările de numerar în sumă totală de 320.273 RON, pe care d-na B.A.R. Ie-a efectuat din contul bancar al SC R.C. SRL, s-a reținut că nu justifică scopuri comerciale ale SC R.C. SRL. De asemenea declarația numitei B.A.R. formulată în fața comisarilor Gărzii Financiare Hunedoara, potrivit căreia toți banii ridicați din contul bancar în numerar au fost predați ulterior d-nului L.R.R.R., s-a apreciat că nu este susținută cu documente justificative. Banii s-au retras din conturile SC R.C. SRL prin completarea unor declarații care trebuiau să justifice scopul operațiunilor, dar controlul echipei de comisari a arătat că declarațiile depuse de B.A.R. la bancă nu sunt în corelație cu scopurile pentru care banii s-au ridicat. În acest sens s-au indicat exemplificativ: ridicările de numerar în scopul efectuării de plăți salariale, scop care nu exista la data retragerilor, întrucât societatea nu avea încă angajați.

În contextul acestor ridicări de numerar s-a constatat că B.A.R. a efectuat două tranzacții imobiliare, după cum urmează:

- Cumpără și plătește suma de 62.631 RON, la data de 25 iulie 2007, vânzătorului M.C., pentru imobilul din localitatea T., județul Timiș;

- Cumpără și plătește suma de 91.329 RON, la data de 23 ianuarie 2008, vânzătorului T.B., pentru imobilul din localitatea F., județul Timiș.

Informațiile privind aceste tranzacții imobiliare au fost obținute din bazele de date informatice disponibile la nivelul A.N.A.F., împreună cu informațiile referitoare la veniturile d-nei B.A.R., declarate în perioada 2002-2012.

- documentele operațiunilor comerciale dintre SC R.C. SRL, furnizor și SC H.P. SRL, client, identificate în arhiva SC H.P. SRL, nu sunt în măsură să justifice scopuri comerciale licite ale celor două societăți. Astfel, în raport cu aceste documente, s-au identificat circuite de decontare artificiale, create doar pentru a închide circuite comerciale aparente. Prin crearea acestor circuite artificiale SC H.P. SRL renunță la dreptul de a încasa de la partenerii comerciali SC D.C. SRL și SC C.C.F.C.C. SA suma totală de 397.933,21 RON, respectiv SC R.C. SRL nu efectuează plăți cu scopuri comerciale din suma de 273.910 RON, încasată de la SC H.P. SRL. Situația este similară și în privința operațiunilor bancare prin care SC R.C. SRL încasează suma de 10.000 RON de la SC D.C. SRL, respectiv suma de 10.065 RON de la SC V.T. SRL.

Prin operațiunile bancare, respectiv cele comerciale desfășurate în cadrul grupului de societăți comerciale compus din: SC R.C. SRL, SC H.P.A. SRL, SC H.P. SRL, SC D.C. SRL, SC C.C.F.C.C. SA se constată infracțiunea de delapidare din conturile acestor societăți pentru următoarele sume:

- 371.870 RON, plată nedatorată către SC H.P.A. SRL, efectuată prin ordine de plată bancare semnate de d-na B.A.R.;

- 320.273 RON, ridicări în numerar efectuate de d-na B.A.R. din contul SC R.C. SRL, fără documente justificative privind utilizarea lor în folosul SC R.C. SRL;

- 397.933,21 RON, sume pentru care d-nul T.C. întocmește documente de compensare și le înregistrează în evidența contabilă fără dovada efectuării operațiunilor de compensare. Pentru stabilirea realității operațiunilor de compensare se impun verificări suplimentare la SC C.C.F.C.C. SA și la SC D.C. SRL.

Verificarea încrucișată a neconcordanțelor rezultate din declarațiile 394 depuse de către SC R.P. SRL și SC R.C. SRL nu s-a putut realiza, întrucât în cazul ambelor societăți d-na B.A.R. și d-nul T.C. nu au prezentat documente la control, sub pretextul că acestea s-au predat, la finele operațiunilor pe care le-au efectuat în cadrul societăților comerciale, către noii administratori sau către administratorii de drept, după caz.

IV. DELAPIDĂRI PRIVIND TRANZACȚIA CU STAȚIA DE CARBURANȚI DIN S.V.

În legătură cu verificarea aspectelor privind vânzarea de către SC R.P. SRL către SC D.U.T. SRL a imobilului situat în S.V., județul Hunedoara, compus din teren intravilan în suprafață de 10.591 mp, construcții și platformă betonată, gospodărie de carburanți, instalație de distribuție carburanți, construcții industriale și edilitare (denumite generic stație carburanți și motel). Tranzacția de vânzare-cumpărare a avut loc la data de 9 septembrie 2010 și s-a realizat pentru un preț de tranzacție de 1.140.000 RON.

În acest context comisarii Gărzii Financiare au analizat informațiile disponibile în bazele de date informatice, referitoare la cele două societăți partenere privind tranzacția de vânzare cumpărare, constatând următoarele:

- cele două societăți sunt afiliate, fiind administrate în perioada tranzacției de d-na B.A.R. și B.T.G. (cazul SC R.P. SRL), respectiv de d-na B.A.R. (cazul SC D.U.T. SRL);

- SC R.P. SRL a fost administrată de soții B până la data de 27 septembrie 2010, dată la care societatea este cesionată la C.M. și G.M.I., în contextul descris anterior;

- SC D.U.T. SRL este înființată la data de 28 mai 2010.

Tranzacția de vânzare-cumpărare dintre cele două societăți afiliate s-a efectuat la Biroul Notarial Public V.M.C., iar contractul de vânzare-cumpărare a fost autentificat din 9 septembrie 2010.

De asemenea în legătură cu această tranzacție SC R.P. SRL a emis factura de vânzare din 8 septembrie 2010, întocmită de T.C.

Semnatarii contractului de vânzare-cumpărare din partea SC R.P. SRL sunt asociații M.G. și D.A., iar din partea SC D.U.T. SRL este asociatul unic și administratorul B.A.R.

Cu privire la plata prețului de 1.140.000 RON, în contractul de vânzare-cumpărare s-au specificat următoarele: „suma pe care subsemnații, reprezentanți legali ai societății vânzătoare declarăm că am primit-o integral de la reprezentanta societății cumpărătoare, azi data semnării și autentificării prezentului înscris, nemaiavând pe viitor niciun fel de pretenții bănești sau de altă natură de la SC D.U.T. SRL, cu privire la acest imobil”.

Cele specificate în contractul de vânzare-cumpărare în legătură cu plata prețului nu se justifică în contextul documentelor contabile deținute. Din aceste documente rezultă că plata prețului tranzacției s-a făcut prin emiterea unui număr de 9 bilete la ordin, până la concurența sumei de 1.037.574 RON, iar diferența de 102.426 RON a fost achitată de SC D.U.T. SRL în numele SC R.P. SRL, la Primăria Hațeg, pentru taxe și impozite locale datorate de această din urmă societate.

Din documentele care au intervenit în decontarea tranzacției a rezultat că beneficiara sumelor, pe care trebuia să le primească SC R.P. SRL de la SC D.U.T. SRL, a fost însă SC O.C.D. SRL, care a încasat în contul bancar suma de 1.037,574 RON.

Pentru verificarea aspectelor intervenite pe circuitul decontărilor tranzacției de vânzare-cumpărare a stației de carburanți și motelului din S.V., s-a verificat la:

- Banca S.P.I. SA Arad, Sucursala Deva, unde SC R.P. SRL și SC D.U.T. SRL erau titulare de conturi bancare și

- Banca S.P.I. SA Agenția București 4, unde SC O.C.D. SRL a avut deschis cont bancar.

De asemenea s-a solicitat și obținut de la O.R.C. de pe lângă Tribunalul Municipiului București informații privind istoricul SC O.C.D. SRL, constatându-se că:

- societatea are sediul social declarat în București, sector 5, fără a se fi înregistrat modificări în privința acestor date de la înființarea societății până în prezent.

- societatea are în prezent următorii asociați: J.R.F., asociat în societate de la data de 3 decembrie 2010, M.M., asociat în societate de la data de 3 decembrie 2010, P.R., asociată în societate de la data de 18 mai 2010 și B.F., asociat în societate de la data de 18 mai 2010.

- societatea este administrată în prezent de M.M., acesta fiind numit în funcție la data de 25 noiembrie 2010.

- la data tranzacțiilor bancare cu SC R.P. SRL societatea a fost administrată de P.C., numit la data de 9 septembrie 2010, avându-i ca asociați pe: P.R., asociată în societate de la data de 18 mai 2010 până în prezent, B.F., asociat în societate de la data de 18 mai 2010 până în prezent, P.C., asociat în societate de la data de 5 octombrie 2010 până la data de 5 septembrie 2011 și V.F., asociat în societate de la data de 5 octombrie 2010-5 septembrie 2011.

Din analiza documentelor obținute s-a constatat că sumele de bani pe care SC D.U.T. SRL Ie-a achitat pentru achiziția stației de carburanți și motelului au ajuns, pe principiul girării lor de către SC R.P. SRL, în contul bancar al SC O.C.D. SRL, din acest cont ridicându-se în numerar suma de 797.000 RON și plătindu-se interbancar suma de 235.830 RON, către o entitate ce nu poate fi identificată din extrasul de cont.

Ridicările în numerar din contul al SC O.C.D. SRL în sumă de 797.000 RON au fost efectuate de administratorul societății din acea perioadă, d-nul P.C., care a prezentat ca documente justificative pentru operațiunile de ridicare de numerar borderouri de achiziție de fier vechi nereale.

De asemenea s-a constatat că în contul bancar al SC O.C.D. SRL s-a încasat sume de bani și de la SC H.P. SRL (societate afiliată cu SC D.U.T. SRL și SC R.P. SRL), care au fost ridicate în numerar în ziua încasării pe bază de borderouri de achiziție fier vechi, tot nereale.

Sumele provenite de la SC H.P. SRL, ridicate în numerar de P.C. din contul SC O.C.D. SRL, după plata comisioanelor bancare, sunt în cuantum de 471.524,39 RON.

S-a precizat că în declarațiile 394, depuse de SC O.C.D. SRLL, SC H.P. SRL, SC D.U.T. SRL și SC R.P. SRL, nu sunt înregistrate livrări/achiziții între aceste societăți.

Astfel, s-a constatat că suma de 797.000 RON, retrasă în numerar de P.C. din contul SC O.C.D. SRL nu este în legătură cu un scop comercial licit.

Analiza documentelor operațiunilor bancare, efectuate în contul deschis de SC D.U.T. SRL la Banca S.P.I. SA Arad, sucursala Deva, a arătat că sumele plătite pentru prețul contractului de vânzare-cumpărare al stației de carburanți și motelului au ca surse de proveniență încasările în acest cont de la:

- SC H.P. SRL 446.000 RON, cu explicația avans (sumă încasată în data 29 octombrie 2010), sumă care ajunge în contul bancar al SC O.C.D. SRL, fiind ridicată de d-nul P.C. în numerar ca parte a ridicărilor totale în sumă de 797.000 RON;

- M.P. 181.950 RON, cu explicația împrumut firmă (sume încasate în trei tranșe 42.000 RON în data de 29 octombrie 2010, 60.000 RON în 1 noiembrie 2010, 79.950 RON în 2 noiembrie 2010), sumă care ajunge în contul bancar al SC O.C.D. SRL, fiind ridicată de d-nul P.C. în numerar ca parte a ridicărilor totale în sumă de 797.000 RON;

- B.A.R. 398.000 RON, cu explicația împrumut firmă conform contract (sumă încasată în data de 2 noiembrie 2010), sumă care ajunge în contul bancar al SC O.C.D. SRL, fiind ridicată de d-nul P.C.

În numerar ca parte a ridicărilor totale în sumă de 797.000 RON.

- SC H.P. SRL 102.600 RON, cu explicația contravaloare marfă (sumă încasată în data de 7 septembrie 2010), sumă care ajunge la Primăria Hațeg pentru achitarea de impozite și taxe locale datorate de SC R.P. SRL.

S-a observat că d-nul P.C. este numit ca administrator al SC O.C.D. SRL exact în data de 9 septembrie 2010, dată la care s-a realizat tranzacția de vânzare-cumpărare a stației de carburanți și motelului între SC R.P. SRL și SC D.U.T. SRL, acestuia fiindu-i revocat mandatul de administrator la data de 25 noiembrie 2010.

Înaintea numirii ca administrator al SC O.C.D. SRL, societatea a fost administrată de d-na P.R.

Verificându-se datele din borderourile de achiziție de fier vechi, s-a constatat că acestea sunt fictive, aspect rezultat din procesul-verbal din data 15 aprilie 2012, întrucât persoanele fizice precizate în borderouri nu există, datele fiind nereale.

S-au efectuat verificări la adresa sediului social declarat a! SC O.C.D. SRL (București, sector 5) constatându-se că proprietarii imobilului nu au cunoștință de existența SC O.C.D. SRL la această adresă, aspect rezultat din declarațiile de martor ale numiților N.R. și N.A.

De asemenea s-au efectuat verificări la adresa de domiciliu a asociaților M.M. și P.R., rezultând că aceste două persoane au locuit cu ani în urmă la adresele înregistrare în cărțile de identitate, iar la data verificării acestea nu au putut fi găsite, aspecte rezultate din procesele-verbale din data 18 aprilie 2012.

În cadrul procedurii de control încrucișat s-a solicitat Gărzii Financiare secția municipiului București efectuarea de verificări la SC O.C.D SRL, iar prin răspunsul primit a fost că societatea are sediul expirat și nu desfășoară activitate la adresa sediului social declarat.

Concluziile evidente ale tranzacției de vânzare-cumpărare a stației de carburanți și motelului din S.V., încheiate între SC R.P. SRL și SC D.U.T. SRL, sunt următoarele:

- tranzacția s-a realizat la data de 9 septembrie 2010, în contextul în care reprezentanții societății vânzătoare SC R.P. SRL s-au sustras de la efectuarea inspecției fiscale, efectuându-se înainte de revocarea mandatului administratorilor B.T.G. și B.A.R., adică la data de 27 septembrie 2010, respectiv după cesionarea părților sociale deținute de M.G. și D.A. către noii asociați G.M.I. și C.M., adică data de 7 octombrie 2010;

- prețul contractului de vânzare-cumpărare a stației de carburanți și motelului, datorat de cumpărătorul SC D.U.T. SRL, nu este plătit în data de 9 septembrie 2010, conform obligațiilor asumate prin contract, fiind plătit ulterior, în perioada 28 octombrie 2010-2 noiembrie 2010, în contul unei alte societăți, SC O.C.D SRL și în baza unor operațiuni de girare a biletelor la ordin realizată de SC R.P. SRL în data de 29 octombrie 2010.

Astfel, deși prețul contractului trebuia încasat în perioada în care SC R.P. SRL era administrată de soții B și avea ca asociați pe M.G. și D.A., urmând ca la transferul părților sociale către noii asociați G.M.I. și C.M. aceștia să preia și drepturile obținute din cedarea activelor, prețul contractului este încasat ulterior, când G.M.I. și C.M. erau asociați și administratori, dar aceștia nu mai ajung să beneficieze de drepturile obținute din cedarea activelor, pentru că în privința acestor drepturi s-a dispus girarea (la data de 29 octombrie 2010) către SC O.C.D. SRL. Aceasta este și rațiunea pentru care B.T.G. a mai rămas administrator împreună cu C.M.

- girarea de către SC R.P. SRL către SC O.C.D SRL a drepturilor obținute din cedarea activelor (stație de carburanți și motel) se efectuează într-un context în care, din toate verificările efectuate, nu rezultă relații comerciale sau de altă natură între societățile implicate.

- SC O.C.D. SRL nu a funcționat niciodată la sediul social declarat, astfel documentele justificative financiar contabile nu au fost identificate, iar persoanele care reprezintă în prezent societatea nu au fost găsite la adresa de domiciliu.

- SC R.P. SRL s-a sustras de la efectuarea verificărilor financiar-fiscale, prin distrugerea sau ascunderea documentelor justificative financiar contabile.

- din bazele informatice de date fiscale, declarația 394, între societăți nu s-au declarat tranzacții (achiziții/livrări), cu toate că SC O.C.D. SRL a depus declarații pentru tot anul 2010.

- retragerea în numerar, din contul bancar al SC O.C.D. SRL, a sumei de 797.000 RON, reprezentând drepturile cuvenite SC R.P. SRL pentru cedarea activelor (stație de carburanți și motel) către SC D.U.T. SRL, este o operațiune realizată în baza unor documente fictive, efectuată pentru disimularea scopului real.

- circuitul banilor pe fluxul decontărilor a arătat că tranzacțiile au implicat în principal operațiuni cu numerar, așa cum a rezultat din schema, expusă în referatul procurorului.

- tranzacția de vânzare-cumpărare a stației de carburanți și a motelului din S. a fost realizată în condițiile în care imobilele erau, la data tranzacției, ipotecate în favoarea Băncii S.P.I. Deva.

Concluzionând, prin acțiunile precizate anterior, soții B, cu ajutorul celorlați membrii ai grupării, au delapidat în folos personal sau al altor persoane rămase neidentificate, cel puțin suma de 797.000 RON retrasă în numerar din conturile SC O. SRL, precum și suma de 471.524,39 RON plătită fără justificare și în aceeași perioadă de SC H.P. SRL și scoasă în numerar din conturile SC O. SRL.

V. DELAPIDAREA PRIVIND AUTOVEHICULELE SC R.P. SRL.

Din balanța de verificare contabilă a lunii iunie 2009, s-au enumerat următoarele active deținute de SC R.P. SRL potrivit acestui document:

- terenuri în valoare de 233.247,79 RON;

- construcții în valoare de 612.429,35 RON;

- echipament tehnologic în valoare de 1.140.850 RON;

- aparate și instalații 6.518,35 RON;

- mijloace de transport 1.411.704,17 RON;

- mobilier, aparatură birotică 272.724,17 RON;

- imobilizări corporale în curs 991.274,17 RON.

De asemenea a fost verificată, baza de date a S.P.C.R.P.C.Î.V. în vederea identificării, în această evidență a mijloacelor de transport care figurează în prezent în proprietatea SC R.P. SRL, identificându-se 9 astfel de mijloace de transport, indicate în referatul procurorului.

Aceste mijloace de transport nu au fost identificate faptic până în prezent și nu se știe unde se află.

Mai mult asociații din prezent ai SC R.P. SRL, C.M. și G.M.I., au declarat, că la preluarea societății nu au fost informați și nu au primit bunuri sau documente din care să rezulte situația activelor deținute de societate.

Astfel în contextul majorării capitalului social și atragerii de noi asociați către care s-au cesionat ulterior părțile sociale ale SC R.P. SRL,foștii asociați și/sau administratori au decapitalizat societatea de activele în valoare de 2.831.796,69 RON.

S-a reținut că este cert însă că autovehiculele în valoare de 1.411.704,17 RON nu se mai găsesc, fiind delapidate de soții B.

Tot astfel, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg, a fost înregistrată (dosar conexat la această cauză), plângerea SC E.H. SRL Cluj, din care a reieșit că, societatea în calitate de locator a încheiat cu SC R.P. SRL, în calitate de utilizator, contractul de leasing din 8 iunie 2005, având ca obiect autocamionul marca D1, pentru suma totală de 60.597 euro, cu un rest de plată de 36.937 euro, diferență pentru care SC R.P. SRL nu a mai plătit ratele de leasing începând cu 25 martie 2006. Ca urmare a acestui aspect, proprietarul a reziliat contractul de leasing și a notificat utilizatorului acest lucru la 3 iulie 2009, promovându-se dosarul de executare silită din 20 iulie 2009 la Biroul Executorului Judecătoresc O.O.M. din Hațeg. La 3 mai 2010, când s-au încheiat formalitățile de executare silită, s-a constatat că autocamionul nu este de găsit, iar societatea este în stare de insolventă, fiind ulterior cesionată, astfel că numiții B.T.G. și B.A.R., i-au indus în eroare cu privire la executarea contractului, cauzându-le prejudicii de 78.874 euro, la data formulării plângerii septembrie 2010. Acest autovehicul figurează și în prezent în proprietatea SC R.P. SRL.

O astfel de plângere a fost depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg și în decembrie 2007, cauza fiind înregistrată.

Ambele dosare precizate anterior au fost conexate la Dosarul Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara nr. 719/P/2011, dosar care avea ca obiect,plângerile formulate de Cabinetul Individual de Insolventă T.A.M., la 6 iulie 2011 și 9 noiembrie 2011, prin care, în calitate de administrator judiciar, în cadrul procedurii de insolvență deschise cu privire la SC R.P. SRL prin sentința din 7 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 4731/97/2010, conform prevederilor Legii nr. 85/2006, a solicitat numiților B.T.G. și B.A.R. să depună în cadrul procedurii de insolventă toate documentele contabile și înscrisurile societății, precum și date de identificare și localizare a bunurilor imobile și mobile ale societății, întrucât la Primăria Hațeg, SC R.P. SRL figura înregistrată cu mai multe autovehicule.Deșii s-au efectuat comunicările necesare și știau despre derularea procedurii, susnumiții nu s-au prezentat pentru clarificare situației, fapte ce constituie infracțiune conform art. 147 și 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

VI. EVAZIUNE PRIN NEPREZENTAREA DOCUMENTELOR CONTABILE ALE SC R.P. SRL

Mai mult, fiind citați în mod repetat, de către organele de control economico-financiar și fiscal din cadrul D.G.F.P. Hunedoara, pentru prezentarea documentelor SC R.P. SRL, în vederea efectuării controlului, administratorii B.T.G. și B.A.R., nu s-au prezentat și nu au pus la dispoziția organelor de control evidentele contabile ale SC R.P. SRL.

Astfel, prin avizul din 30 noiembrie 2009, SC R.P. SRL a fost înștiințată despre începerea inspecției fiscale. În urma primirii avizului de inspecție fiscală, societatea a depus o cerere de amânare a controlului, înregistrată la D.G.F.P. Hunedoara din 15 decembrie 2009. Ulterior, data de începere a inspecției fiscale a fost amânată până după data de 26 ianuarie 2010, aspect comunicat societății prin adresa din 21 ianuarie 2010. În aceste condiții echipa de control s-a deplasat la sediul SC R.P. SRL, situat pe str. T.V.B., județul Hunedoara, pentru a intra în posesia documentelor contabile ale societății. La acest sediu nu a fost identificată însă nici o persoană și nici activități economice, motiv pentru care s-a demarat procedura emiterii invitațiilor către administratorii și asociații societății, respectiv:

- B.T.G. (administrator), invitațiile: din 8 februarie 2010 expediată la sediul societății din Hațeg, str. T.V.B., primită cu confirmarea din 9 februarie 2010; din 23 februarie 2010 expediată la adresa de domiciliu din Timișoara, str. D.K., restituită cu mențiunea mutat; și din 9 martie 2010 expediată la sediul societății din Hațeg, str. T.V.B., restituită cu mențiunea mutat;

- B.A.R. (administrator), invitațiile: din 8 februarie 2010 expediată la sediul societății din Hațeg, str. T.V.B., primită cu confirmarea din 9 februarie 2010; din 23 februarie 2010 expediată la adresa de domiciliu din Timișoara, str. D.K., restituită cu mențiunea mutat; și din 9 martie 2010 expediată la sediul societății din Hațeg, str. T.V.B., restituită cu mențiunea mutat;

- D.A. (asociat), invitațiile: din 8 februarie 2010 expediată la sediul societății din Hațeg, str. T.V.B., primită cu confirmarea din 9 februarie 2010; din 23 februarie 2010 expediată la adresa de domiciliu din comuna P., sat D., județul Hunedoara; și din 9 martie 2010 expediată la adresa de domiciliu din cornuna P., sat D., județul Hunedoara;

- M.G. (asociat), invitațiile: din 8 februarie 2010 expediată la domiciliu din Timișoara, str. D.K., care s-a înapoiat; din 23 februarie 2010 expediată la adresa de domiciliu din Timișoara, str. D.K., restituită cu mențiunea mutat; și din 9 martie 2010 expediată la domiciliu din Timișoara, str. D.K., care s-a înapoiat restituită cu mențiunea mutat.

Tot astfel, a fost trimisă invitație și numitului T.C., contabilul societății, care a dat echipei de control o notă explicativă, în care a precizat că a condus contabilitatea societății în perioada august 2006-septembrie 2010, iar toate documentele se află la administratorul B.T.G.

În aceste condiții, potrivit procedurilor fiscale în vigoare, au fost emise pe internet anunțurile individuale din 24 martie 2010, 15 aprilie 2010 și 3 mai 2010, anunțuri care au fost afișate și la sediul D.G.F.P. Hunedoara.

Tot astfel, în Dosarul 710/P/2010 al Parchetului de pe îângă Tribunalul Hunedoara, s-au efectuat verificări față de aceleași persoane, B.T.G., D.M.R. și B.A.R., în calitate de asociați, administratori ori persoane care controlează SC H.P. SRL, SC R.P. SRL, SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, ș.a., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 lit. a) și b) din Legea nr. 241/2005, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prevăzută de art 297 C. pen., gestiune frauduloasă prevăzută de art. 214 C. pen. și fals în declarații prevăzută de art. 292 C. pen.

În cauză s-a reținut că susnumiții aditivează empiric produse petrochimice preluate din cadrul unor procese de ecologizare (curățarea) a rezervoarelor de carburanți din cadrul unor rafinării, aditivare care se realiza în bazinele de ținute la S.V., pe DN 7, în apropierea stației de carburanți, operațiune realizată de SC H.P. SRL. Produsul obținut era vândut ca motorină către SC D. SRL, SC C.T. SRL, SC A.T.H. SRL, SC T.D. SRL, SC G.T. SRL, SC G.C.I. SRL, SC G.T.A. SRL, SC G.F. SRL și SC G.S.L. SRL. Acestor societăți, produsul obținut le era facturat la un preț mai redus decât prețul pieții, respectiv la 3,5-3,8 RON/litru, față de prețul pieții de atunci de 4,3 RON/litru. De asemenea, susnumiții, acopereau proveniența carburanților, prin schimbarea destinației acestora, folosind firme fantomă, controlate de ei, pentru a se sustrage de la plata accizei.

Acest Dosar nr. 710/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, a fost declinat și conexat la Dosarul nr. 13D/P/2011 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba.

Vll. EVAZIUNE FISCALĂ PRIN FOLOSIREA SC B.O.G. SRL.

În același mod infracțional și în exercitarea aceluiași scop, respectiv de săvârșire a infracțiunilor de evaziune fiscală și delapidare, așa cum s-a arătat deja, învinuiții B.T.G., B.A.R. și D.M.R., ajutați de T.C., au folosit, pentru fraudarea bugetului statului și schimbarea destinației carburanților vânduți pentru sustragerea de la plata accizelor și celorlalte impozite și taxe datorate statului și SC B.O.G. SRL Hunedoara, societate înființată aparent de cetățeanul B.O. din Republica Moldova, dar folosită de soții B.

Tot astfel, D.L., finul soților B a devenit aparent asociat și administrator la SC R.T. SRL Hațeg, societate ce a aparținut soților B și care era condusă faptic tot de aceștia.

Cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prin folosirea SC B.O.G. SRL și SC R.T. SRL, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara, Dosarul nr. 389/P/2009 și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara Dosarul nr. 185/P/2011. Ambele dosare au fost declinate și conexate la Dosarul nr. 13D/P/2011, al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba.

În fapt, D.G.F.P. Hunedoara, s-a adresat cu plângere penală către Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, prin care a arătat că la SC R.T. SRL s-a întocmit un raport de inspecție fiscală, din 26 februarie 2009, din care au reieșit următoarele aspecte:

În data de 26 septembrie 2008, D.G.F.P. Hunedoara, a trimis către SC R.T. SRL, avizul de inspecție fiscală, aviz care a fost comunicat la adresa din Hațeg, str. P., respectiv la sediul birourilor firmelor soților B din incinta fostei Fabrici de conserve din localitatea H. Acest aviz a fost primit de către reprezentanții societății, care prin adresa din 21 octombrie 2008, înregistrată la D.G.F.P. Hunedoara din 22 octombrie 2008, SC R.T. SRL prin reprezentant legal, respectiv administrator D.L., a solicitat amânarea controlului programat să înceapă la 16 octombrie 2008, cu motivarea că, persoana care răspundea de contabilitatea societății, este plecată din localitate.

Prin adresa din 24 octombrie 2008, D.G.F.P. Hunedoara, a comunicat SC R.T. SRL că a fost amânată inspecția fiscală pentru 10 noiembrie 2008, adresă care a fost primită de către reprezentanții societății.

Ulterior, prin adresa din 10 noiembrie 2008, înregistrată la D.G.F.P. Hunedoara în data de 12 noiembrie 2008, SC R.T. SRL, prin reprezentanți legali, a solicitat din nou amânarea controlului cu motivarea că persoana care răspunde de contabilitate este în concediu medical. Această nouă adresă nu a mai fost semnată de D.L., ci în fals de o persoană ce urmează a fi identificată.

Prin adresa din 13 noiembrie 2008, D.G.F.P. Hunedoara a comunicat SC R.T. SRL că începerea inspecției fiscale poate fi amânată o singură dată și că nu se poate obține o nouă amânare.

Astfel, întrucât D.J.A.O.V., a demarat niște verificări și a solicitat D.G.F.P. Hunedoara verificări pentru tranzacțiile comerciale realizate în perioada septembrie 2007-februarie 2008 pe relația SC S.C. SRL Ploiești, SC R.T. SRL Hațeg, SC B.O.G. SRL Hunedoara.

Cu ocazia verificărilor s-a constatat că SC B.O.G. SRL Hunedoara s-a înființat în 2006, conform actelor obținute de la Registrul Comerțului Deva, de către numitul B.O., însoțit de avocatul S.D.S., în 20 martie 2006. Ulterior, din verificările efectuate, a reieșit că B.O. nu a mai intrat în România, iar din declarația avocatului S.D.S., reiese că toate actele pentru înființarea SC B.O.G. SRL Hunedoara, au fost întocmite la solicitarea învinuitului B.T.G., care în 20 martie 2006, s-a prezentat însoțit de B.O. Mai mult, din declarațiile numiților N.M. și D.L., reiese că pentru întocmirea contractului de închiriere necesar și stabilit ca sediu al societății, respectiv imobilul situat în Hunedoara, str. E., s-a ocupat învinuitul D.L., la solicitarea lui B.T.G. Ulterior, tot D.L., la solicitarea lui B.T.G., a plătit către N.M., chiria lunară pentru spațiul respectiv, pe toată durata de funcționare a societății. În acest sens s-au încheiat contractele de comodat din 22 februarie 2006 pentru o perioadă de 3 luni și din 8 noiembrie 2006, pentru o perioadă de un an.

SC R.T. SRL Hațeg, a fost înființată în 20 noiembrie 2002 și a fost administrată de B.T.G. și B.A.R., până în 4 mai 2006. Ulterior, administrator al societății și asociat împreună cu M.G. a devenit D.L., până în 20 octombrie 2008, când societatea a fost cesionată către P.D. și P.M., cu administrator P.D. Ulterior, P.D., la scurt timp, a cesionat societatea către A.D., persoană fără posibilități materiale și pregătire, folosită pentru a prelua prin cesiune astfel de societăți.

În perioada ianuarie 2007-iunie 2008, SC R.T. SRL a declarat prin declarația 394, privind achizițiile și livrările, că a achiziționat de la SC S.C. SRL Ploiești, mărfuri în valoare de 4.282.178 RON. Tot SC R.T. SRL, a declarat că în aceeași perioadă, a vândut către SC B.O.G. SRL, marfă în valoare de 2.286.331 RON. De asemenea, s-a constatat că în octombrie 2008, după emiterea avizelor de inspecție fiscală, D.L., a cesionat către P.D., părțile sociale ale SC R.T. SRL, în condițiile în care P.D. era și asociat unic și administrator la SC S.C. SRL și este cercetat penal pentru activitățile ilegale derulate prin această societate.

Ulterior, așa cum a reieșit din procesul-verbal încheiat de D.G.F.P. Hunedoara din 20 noiembrie 2008, s-a constatat că la sediul SC R.T. SRL din incinta fostei Fabrici de conserve, respectiv, Hațeg, str. P., nu a mai fost nici o persoană care să reprezinte societatea. În acest sens, D.G.F.P. Hunedoara, a trimis din nou către SC R.T. SRL, invitațiile înregistrate din 20 noiembrie 2008, din 3 decembrie 2008 și din 22 decembrie 2008. Aceste invitații au fost primite de reprezentanții societății așa cum a reieșit din confirmările de primire depuse la dosar. Ulterior, din 20 noiembrie 2008, din 2 decembrie 2008 și din 22 decembrie 2008, D.G.F.P. Hunedoara, a transmis către D.L. invitațiile de a se prezenta la sediul D.G.F.P. cu înscrisuri pentru stabilirea stării de fapt fiscale. Și aceste invitații au fost primite la domiciliul învinuitului D.L., așa cum a reieșit din confirmările de primire.

S-a observat că după ce a solicitat amânarea controlului la SC R.T. SRL, în 21 octombrie 2008, D.L. a cesionat societatea către P.D., astfel că cea de-a doua solicitare de amânare a controlului din 10 noiembrie 2008, nu a mai fost făcută de D.L., în calitate de asociat și administrator la SC R.T. SRL, întrucât administrator era deja P.D.

Constatându-se acest lucru, respectiv cesiunea SC R.T. SRL, D.G.F.P. Hunedoara, a transmis din 20 ianuarie 2009, din 2 februarie 2009 și din 12 februarie 2009, numitului P.D., invitații pentru a se prezenta în vederea stabilirii stării de fapt fiscale, cu evidențele și înscrisurile SC R.T. SRL. Două din aceste invitații au fost returnate cu mențiunea „destinatar necunoscut”, iar una a fost primită cu confirmare de primire. Ca urmare, prin adresa înregistrată la D.G.F.P. Hunedoara din 23 februarie 2009, P.D. a notificat D.G.F.P. Hunedoara, că prin delegația 398 din 21 octombrie 2008, a fost delegat D.L. să reprezinte SC R.T. SRL, în fața tuturor organelor de control. De asemenea, conform actului notarial din 21 octombrie 2008, se prevede că, ca urmare a cesiunii toate documentele financiar contabile ale societății se vor preda cesionarilor P.D. și P.M., până la 31 octombrie 2008, lucru care din susținerile scrise ale lui P.D., în delegația înaintată, reiese că nu s-au întâmplat până la acea dată. Prin urmare, P.D. arată că nici până la data întocmirii adresei către D.G.F.P., respectiv 23 februarie 2009, administratorul societății D.L. sau asociații D.L. și M.G., nu au predat documentele societății, cesionarilor.

Astfel, întrucât nici P.D. și nici D.L., nu s-au prezentat pentru efectuarea controlului și nu s-au identificat documentele contabile, s-a trecut la verificarea activităților societății, pe baza declarațiilor depuse de aceștia și parteneri, constatându-se că în perioada ianuarie 2007-iunie 2008, SC R.T. SRL s-a sustras de la plata TVA-ului ca urmare a neînregistrării în evidențele contabile, cu suma de 852.217 RON.

Împotriva reprezentaților SC R.T. SRL Hațeg, a făcut plângere penală și Garda Financiară Hunedoara, din 2 decembrie 2009, din 7 decembrie 2009 și din 14 decembrie 2009 a trimis invitații către P.D. și către SC R.T. SRL, la domiciliul acestuia și respectiv sediul societății din Hațeg, incinta fostei Fabrici de conserve, invitații care au fost primite dar cărora nu Ie-a dat curs nimeni.

Tot astfel, împotriva reprezentanților SC R.T. SRL Hațeg, a depus plângere penală Autoritatea Națională a Vămilor, D.J.A.O.V. Hunedoara, care a trimis invitațiile din 2 februarie 2010, din 10 februarie 2010 și din 17 februarie 2010 pe numele lui P.D., administrator, dar pe adresa din incinta fostei Fabrici de conserve respectiv, Hațeg, str. P., invitații care au fost primite, existând confirmările, dar cărora nu li s-a dat curs.

Deși calitățile formale, scriptice ale SC R.T. SRL, în perioada verificată au fost ale lui D.L., care a cesionat societatea lui P.D., în realitate, așa cum a reieșit din probeie administrate, toate activitățile au fost coordonate de către învinuiții B.T.G. și B.A.R., ajutați de D.M.R. și T.C.

Ca urmare a verificărilor financiar contabile efectuate și asupra activităților comerciale derulate de SC B.O.G. SRL Hunedoara, activități care nu au putut fi stabilite pe bază de evidențe contabile, ci pe baza declarațiilor furnizorilor și clienților, a reieșit că în perioada 2007-2008, SC B.O.G. SRL a achiziționat de la singurul furnizor SC R.T. SRL, 761.045 kg uleiuri minerale, solvenți și diluanți în valoare de 2.245.175 RON, sustrăgându-se prin neînregistrarea vânzărilor efectuate de la plata impozitelor și taxelor datorate statului cu suma de 660.345 RON, compusă din 358.473 RON TVA și 301.872 RON, impozit pe profit.

De asemenea, D.G.F.P. Hunedoara, a formulat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara (Dosarul nr. 389/P/2009) plângere penală împotriva reprezentanților SC B.O.G. SRL Hunedoara, întrucât au fost emise invitațiile din 21 mai 2009, din 12 iunie 2009 și din 24 iunie 2009, care au fost trimise la sediul SC B.O.G. SRL din localitatea Hunedoara, str. E., respectiv la apartamentul închiriat de la N.M. de D.L. la solicitarea lui B.T.G. Evident aceste invitații s-au întors cu mențiunea „societate necunoscută la adresa indicată”, întrucât SC B.O.G. SRL nu a funcționat niciodată legal.

Aceeași constatare o face Garda Financiară Hunedoara prin nota din 29 ianuarie 2009, din care a reieșite că SC B.O.G. SRL nu a funcționat niciodată la adresa precizată anterior precum și că societatea nu a depus niciodată declarații sau bilanțuri financiar-contabile. Astfel, în baza facturilor puse la dispoziție de D.A.O.V. Hunedoara, care a și solicitat controlul și a declarațiilor partenerilor, s-a reconstituit o parte din activitatea societății, respectiv a unui număr de 26 de facturi emise de SC R.T. SRL către SC B.O.G. SRL pentru cantitatea 76.1045 kg uleiuri minerale, solvenți și diluanți în valoare de 2.245.175 RON. Întrucât nu s-au putut identifica beneficiarii acestor produse și nici un astfel de client nu a declarat că a achiziționat aceste produse, iar SC B.O.G. SRL nu a declarat nici el cui Ie-a vândut și nu au putut fi identificate evidențe contabile, s-a stabilit că SC B.O.G. SRL a vândut la negru aceste produse, cauzând statului prejudiciile precizate anterior în sesizarea penală a Gărzii Financiare Hunedoara, în valoare 660.345 RON.

Tot în acest sens, soții B ajutați de D.M.R. și T.C., au făcut obiectul unor cercetări penale în mai multe dosare penale de natură economică, tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală, soluționate cu soluții de netrimitere în judecată, spre exemplu:

Dosarul penal nr. 732/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, din care a reieșit că soții B prin SC R.B. SRL, au achiziționat în 2003 de la SC A. SRL Bolintin Vale, motorină neaccizată în cantitate de aproximativ 1000 tone și care a fost vândută fără plata accizei, motivările fiind puerile, de genul „că la stația de carburanți din S.V. s-a prezentat o persoană pe nume C.V., cu un bidon de 5 litri de motorină ca mostră, și care a vândut ulterior motorină la stația de carburanți a soților B și aparținând SC R.B. SRL. din S., deși aceasta era transportată cu cisternele soților B. Mai mult, această marfă a fost plătită în parte prin bancă, iar restul prin compensare cu uleiuri minerale, aparent furnizate de SC R.B. SRL., uleiuri transportate tot cu cisternele soților B. Administratorul SC A. SRL, numitul V.C.A. a arătat în declarațiile formulate că imediat după înființarea societății și ridicarea blocurilor de facturi și cecurilor în număr foarte mare acestea i-au fost furate și nu știe cine Ie-a utilizat, întrucât el nu a derulat nici o activitate prin societate.

Cauza a fost soluționată cu scoaterea de sub urmărire penală în temeiul art. 10 C. proc. pen., în data de 13 noiembrie 2006, de către procuror C.I. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Dosar nr. 605/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, din care a reieșit că SC V.E. SRL Hațeg, societate administrată de V.C., care susține că nu a desfășurat niciodată activități comerciale cu produse petroliere și că el se ocupa de comerțul cu marmură, aspect dovedit, ar fi achiziționat în cursul anului 2005 de la SC R.S.R. SA Câmpina 1076 tone uleiuri minerale neaccizate, folosind autorizația de utilizator final pentru scutire de la plata accizelor din 27 iulie 2005, în fals întrucât această autorizație era emisă de D.G.F.P. Hunedoara pentru altă societate, respectiv pentru SC C.P. SRL Brad și era emisă pentru achiziționarea de GPL și propan, de SC S.G.R. SA și nicidecum de la SC R.S.R. SA. Cauza a fost declinată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara către D.I.I.CO.T., Biroul Teritorial Hunedoara, unde a fost înregistrată cu nr. 38D/P/2006 și declinată din nou de Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg, cu motivare că prejudiciul constatat este sub 500.000 euro. Cauza a fost ulterior înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, ca urmare a declinării de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg și întrucât a fost cesionată pe F.A., persoană bolnavă și decedată la 3 februarie 2006, s-a dat o soluție de neînceperea urmăririi penale în baza art. 10 lit. g) C. proc. pen. și cauza a fost trimisă la Inspectoratul de Poliție Hunedoara, fiind înregistrată, unde se află din 9 octombrie 2008, așteptând împlinirea prescripției în decembrie 2015.

Așa cum a reieșit din afirmațiile lui V.C., el nu a folosit niciodată societatea pentru activități cu carburanți și a cesionat-o în 15 iunie 2005 către F.A., bolnavă o lungă perioadă de timp și decedată la 3 februarie 2006, așa cum a reieșit din declarațiile aparținătorilor acesteia. F.A. nu s-a ocupat niciodată de activități comerciale iar V.C. este o persoană din anturajul soților B și prieten cu aceștia. Tot din actele administrate în cauză a reieșit că produsele petroliere aprovizionate au fost duse la rezervoarele din incinta fostei Fabrici de conserve din localitatea H., unde era principalul sediu al societăților lui B. și cu cisternele acestuia. S-a arătat că urmează a se solicita Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara infirmarea soluției, prejudiciul fiind stabilit 422.150.000 ROL, impozit pe profit și 1.897.340.000 ROL TVA, existând indicii temeinice că în cauză faptele au fost comise de soții B prin utilizarea disimulată a înscrisurilor SC V.E. SRL.

S-a arătat că este de reținut că L.C.C., arată într-una din declarațiile formulate că V.C. se lăuda că și-a rezolvat împreună cu soții B, tocmai această cauză, lăsând să se înțeleagă că rezolvarea favorabilă lor s-a realizat prin B.T., cu care soții B erau prieteni foarte apropiați.

Tot astfel, soții B au avut formulate numeroase plângeri penale la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg cu privire la sustragerea societăților folosite de la control și neprezentarea lor și a documentelor societăților către organe de control pentru stabilirea fiscală a activităților. Toate aceste plângeri penale au fost soluționate cu soluții de netrimitere în judecată, fiind identificate și enumerate exemplificativ următoarele cauze:

- Dosarul nr. 763/P/2008 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hațeg, privind folosirea SC R.B. SRL., soluționată cu neînceperea urmăririi penale;

- Dosarul nr. 760/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hațeg, privind folosirea SC R.B. SRL., soluționată cu scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei amenzi administrative;

- Dosarul nr. 373/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, privind SC R.B. SRL., soluționată cu scoatere de sub urmărire penală și aplicarea unei sancțiuni administrative;

- Dosarul nr. 196/P/2009 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Hațeg, privind SC R.T. SRL, soluționat cu neînceperea urmăririi penale.

S-a menționat că există multe alte plângeri formulate împotriva reprezentanților grupului de firme afiliate și controlate de soții B, depuse la dosar de organele fiscale (D.G.F.P. Hunedoara, D.J.A.O.F. Hunedoara și Garda Financiară Hunedoara) plângeri cărora nu li s-a dat niciodată curs, astfel încât soții B și alte persoane din anturajul acestora nu au fost trimise în judecată niciodată, pentru nici o faptă de natură economică deși au avut la adresa lor foarte multe plângeri penale formulate, fiind însă de notorietate prietenia lor cu mai multe persoane din cadrul autorităților cu atribuții judiciare din zonă, respectiv; B.T., șeful B.C.C.O. Alba și alte persoane încă neidentificate.

VIII. ASPECTE INFRACȚIONALE PRIVIND FAPTE COMISE DE COMISARUL ȘEF B.T.

- în Dosarul nr. 13D/P/2011 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba Iulia, privind pe numiții B.T.G., B.A.R., ș.a., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunii de evaziune fiscală cu produse petroliere, susnumiții au fost informați în mod constant de către șeful B.C.C.O., comisar șef B.T., cu privire la înregistrarea dosarului și existența acestuia, obiectul cauzei și activitățile desfășurate în cadrul acestuia, aspect confirmat de: martorii L.C., V.C., C.L., I.P., D.I. și indirect, de alți martori care cunosc relațiile foarte apropiate dintre B.T., M.O., D.G. și soții B, respectiv G.I.P., T.V., D.D. și G.M.

Soții B, au fost de asemenea atenționați cu privire la folosirea telefoanelor mobile, care erau interceptate, astfel că nu s-a reușit probarea în cauză a tuturor activităților infracționale comise, în special a operațiunilor de anvergură, cu prejudicii foarte mari, privind sustragerea susnumiților de la plata accizelor datorate statului, ca urmare a activităților ilegale cu carburanți, a căror destinație era schimbată prin multitudinea de firme fantomă interpuse în aval și amonte de societățile aparente ale soților B, evident cu justificarea fraudării accizei, care era foarte mare, de peste 250 euro/t, întrucât nu există justificare economică legală pentru folosirea unor intermediari, mai ales în număr așa mare. Este de notorietate că, orice intermediar introdus legal în lanțul comercial, crește prețul mărfii ajunse la beneficiarul final, ceea ce nu este în interesul vânzătorilor. Mai mult, în toate dosarele întocmite și sesizările penale efectuate de autoritățile de specialitate din județul Hunedoara și nu numai (finanțe, garda financiară, vamă), există aceleași indicii, privind fraudare accizei, pe lângă impozitul pe profit și TVA, dar documentele justificative ale societăților folosite nu au putut fi identificate niciodată, așa cum am arătat deja.

Soții B, așa cum s-a arătat că există probe (declarații de martori) în cauză, au sponsorizat indirect, prin comisarul B.T., cu calculatoare și alte bunuri sau servicii B.C.C.O. Alba și Inspectoratul Școlar Hunedoara, au asigurat cazarea gratis la motelul din S.V. ce le aparținea prin societățile controlate, a polițiștilor care veneau din țară la acțiuni sau a celor de la B.C.C.O. Alba, precum și multe petreceri, toate prin relația cu B.T., așa cum reiese chiar și din declarația înv. B.T.G.

Legătura dintre soții B și B.T., a fost confirmată și de către dl. comisar șef M.V. (decedat în prezent) în discuțiile purtate cu dl. scms. M.A., primul povestind că l-a auzit de nenumărate ori pe B.T. discutând cu B.T.G. precum și faptul că cei doi se întâlneau constant și discutau chiar despre afaceri cu produse petroliere, B.T. spunându-i cum să procedeze. Această legătură a fost confirmată și de listingurile telefonice solicitate, care atestă și ele legătura dintre B.T. și B.T.G.

În același sens, de protecție, B.T. a afirmat către soții B că „M. nu are ce să le facă întrucât nu sunt probe” (cu referire la probele organelor de urmărire penală din Dosarul nr. 13D/P/2011).

În același mod, specific cms.-lui B.T., care a manifestat un interes deosebit față de acest dosar, dar nu în sens legal, a reieșit și din discuțiile purtate de B.T. cu scms. M.A., ocazie cu care, în momentul când acesta din urmă i-a spus că cercetările în dosar merg destul de greu, B.T. a făcut afirmația specifică, dar sinceră parțial, că dacă el ar fi fost cooptat în dosar, ar fi fost obținute mai multe probe întrucât el este prieten cu D.G. S-a arătat că până în prezent cms. B.T. nu a scris însă nici un raport informativ și nici nu a comunicat informații D.I.I.C.O.T. în legătură cu acest dosar, ori către polițiștii care desfășurau activitatea de cercetare penală, ci numai în sensul nedorit și nici nu a recunoscut că este prieten cu soții B, abținându-se să se intereseze de cauză, așa cum era firesc și legal.

S-a mai arătat că, astfel, s-a dovedit în cauză că, într-adevăr, comisarul B.T. avea informații despre infracțiunile comise de soții B, dar nu Ie-a utilizat așa cum avea obligația profesională, ci numai în sens invers, prin divulgarea de către soții B, informațiile din dosar, așa cum avea tot obligația profesională să nu o facă. S-a precizat că există probe certe că soții B au știut încă din 2011, probabil imediat după data înregistrării cauzei despre existența acesteia, obiectul și procedurile derulate în acesta, aspect confirmat și de raportul de constatare poligraf pe care B.T.G. nu l-a trecut, reieșind că minte, negând, ca răspuns la întrebările cu privire la aceste aspecte.

Tot astfel, s-a arătat că există probe că B.T.G. și B.A.R. sunt în relații foarte bune, de prietenie și chiar comerciale cu M.O., vice primar al Municipiului Deva, și D.G. administrator și asociat la SC D. SRL, aspecte confirmate de declarațiile martorilor și interpretarea listingurilor convorbirilor telefonice obținute autorizat. De asemenea, M.O. este și el prieten foarte bun cu D.G., aspecte care au confirmat încă o dată existența grupului de interese economico-financiare și protecția deținută de aceștia printre organele judiciare.

Mai mult, așa cum s-a arătat, B.T.G. a fost testat cu aparatul poligraf, iar la întrebarea „este adevărat că ți-a comunicat B.T. că ești cercetat de D.I.l.C.O.T. Alba” și respectiv că „această informație ți-a fost comunicată înainte de a fi chemat la audieri?”, înv. B.T.G. a răspuns că „nu”, în ambele cazuri, reieșind că minte. Tot astfel, există mai mulți martori audiați care confirmă împrejurarea precizată anterior.

Faptul că B.T. a comunicat soților B date despre existența dosarului de pe rolul D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, interceptările convorbirilor telefonice și alte aspecte procedurale, s-a arătat că, este confirmat de L.C.C., C.L. senior, precum și martorii cu identitate protejată I.P. și D.I.

De asemenea, faptul că B.T., știa despre existența dosarului la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, a reieșit din procesele-verbale, în care se arată faptul că, conform atribuțiilor de serviciu, comisarii M.V. și M.A. l-au informat pe B.T., în 2011, despre cauză și chiar au fost certați, reproșându-li-se de către acesta faptul că nu l-au informat de la început, înainte de efectuarea sesizărilor sau de la înregistrare. Atitudinea legală și corectă, la care era obligat B.T. prin lege, în condițiile în care o cunoștință de a sa era cercetată penal, ar fi fost aceea de a-l informa pe procurorul de caz, pe șefii săi și polițiștii delegați în cauză că el se abține și nu vrea să fie implicat și informat despre cauză, aspecte care nu s-au realizat, ci din contră, B.T. i-a informat despre cauză pe soții B, aspect ilegal și care constituie infracțiune de favorizarea infractorului și sprijinirea unui grup infracțional nestructurat, în condițiile în care activitățile ilegale erau în curs și nu au mai putut fi probate.

B.T. s-a exprimat de asemenea, către polițiștii delegați în cauză, comisarii M.V. și M.A., lăsând de înțeles că dacă ar fi fost implicat el în cauză ar fi putut obține informații importante, lucru care însă nu s-a întâmplat nici până în prezent, decât în sensul nedorit, prin scurgerea de informații către B.T.G. Per a contrario, s-a dedus logic, că B.T. nici măcar nu a luat în considerare poziția legală, pe care trebuia să o aibă, de a se a se abține și de a nu se implica într-o cauză în care sunt cercetate cunoștințe de ale lui, de altfel, acesta nerecunoscând până în prezent că soții B sunt prietenii lui.

B.T.G., s-a lăudat și a relatat însă, către diverse persoane din grupul de prieteni despre care s-a făcut vorbire anterior, că știe despre dosar încă din 2011, relatări făcute de acesta chiar din 2011 când dosarul se afla în faza conspirată, învinuiții B.T.G. și B.A.R., precum și ceilalți învinuiți din cauză, aflând procedural și legal, pe bază de proces-verbal cu ocazia audierii, numai în 21 septembrie 2012, despre existența cauzei, precum și despre obiectul acesteia, în principal neplata accizelor aferente pentru comerțul cu carburanți, aspect relatat de ei.

Tot soții B, au afirmat anterior acestei date, 21 septembrie 2012, dar și ulterior, că B.T. i-a asigurat că nu sunt probe și nu are nimeni ce să le facă, ci din contră o să-l aranjeze el pe procurorul M. O informare a persoanelor cercetate și a procedurilor derulate în cauză (interceptări, obiectul dosarului pentru verificări de specialitate), în condițiile în care cauza era în faza conspirată, face diferența, în mod evident, între reușita sau nu a dosarului, ori constatarea faptelor la adevărata lor dimensiune, mai ales în condițiile în care existau informații că faptele erau în curs.

S-a arătat că atribuțiile și rolul comisarului B.T., era să sprijine organele de urmărire penală, să sesizeze astfel de fapte, să păstreze confidențialitatea existenței cauzei, ori măcar să se abțină în cauză și nu să sprijine, favorizeze și chiar încurajeze prin atitudinea sa membrii unei astfel de grupări în comiterea faptelor, cu atât mai mult cu cât soții B au avut foarte multe dosare penale de natură economică pe rolul parchetelor din județul Hunedoara și în nici unele dintre acestea nu au fost trimiși în judecată, multe din ele învechindu-se, sau fiind, în parte, conexate la prezenta cauză.

B.T.G. și B.A.R. se lăudau cu o astfel de atitudine din partea lui B.T., respectiv cu protecția acestuia și având în vedere importanța și puterea conferită de funcția și logistica deținută, pe care o are o structură de dimensiunea B.C.C.O. în cadrul autorităților judiciare, s-a arătat că, este probabilă și chiar dovedită în cauză, ca o relație de prietenie, de notorietate între soții B și B.T., completată de activitățile ilegale de sprijinire și favorizare derulate de acesta, să fie de natură a stopa activitățile punctuale de cercetare a organelor judiciare din județul Hunedoara și de a îngreuna mult și afecta în mod negativ grav dimensiunea constatărilor în prezenta cauză, înregistrată la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba.

S-a precizat și faptul că imposibilitatea utilizării logisticii de personal și dotările B.C.C.O. de către structura D.I.I.C.O.T., cauzează grave prejudicii urmăririi penale, D.C.C.O. cu B.C.C.O. și S.C.C.O. fiind înființate tocmai pentru a derula activități de cercetare și urmărire penală, în principal, sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., astfel că se afectează grav posibilitatea de instrumentare a cauzelor D.I.I.C.O.T., mai ales când aceste activități sunt suplinite de deconspirări și sprijinirea grupării infracționale.

- în Dosar nr. 38D/P/2013 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, s-au efectuat cercetări penale și a fost începută urmărirea penală față de învinuitul R.G., existând indicii că acesta a desfășurat activități de sprijinire a grupului infracțional constituit și precizat anterior, respectiv l-a favorizat pe inculpatul C.D., în sensul că, l-a avertizat cu privire la desfășurarea unor proceduri penale cu ocazia perchezițiilor domiciliare derulate și i-a și comunicat inc. C.D. ce, cum și cu cine să vorbească sau nu la telefon, să nu pomenească numele altor persoane neprecizate, a stabilit întâlniri cu acesta și chiar a derulat relații comerciale.

În activitățile infracționale precizate anterior, cât și pentru ascunderea acestora și implicit, asigurarea folosului infracțiunilor comise, s-a arătat că există indicii că numitul R.G., a desfășurat activități de favorizare și sprijinire a grupului infracțional constituit în jurul inc. C.D., cauză ce a făcut obiectul Dosarului nr. 71D/P/2011 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba lulia și a fost disjunsă sub aspectul favorizării infractorului și sprijinirii unui grup infracțional nestructurat de către înv. R.G. Cauza disjunsă, a fost înregistrată la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba sub nr. 38D/P/2013 și a fost conexată al prezentul dosar în 30 septembrie 2013, după ce s-au stabilit, prin probe indirecte dar aflate într-o înlănțuire logică și neîntreruptă, că deconspirările realizate în ceea ce privește datele și efectuarea perchezițiilor domiciliare efectuate în 10 mai și 8 octombrie 2012, au fost efectuate de B.T., prin M.O. și/sau R.G., ambii prieteni foarte buni și în relații deosebit de apropiate cu ambele persoane implicate, B.T. și C.D.

Tot astfel, așa cum a reieșit din declarațiile numitului L.C., astfel de deconspirări realizate de B.T. prin M.O. au mai fost realizate, fiind cunoscute astfel: L.C. i-a spus lui B.T. că V.C. i-a propus să aducă droguri din Libia, prin autocare, aspect care a fost comunicat imediat ulterior de M.O. lui V.C., în cadrul relațiilor care existau în cadrul grupului de interese despre care s-a arătat anterior (M.O., V.C., B., D.G., B.T., T.V., L.G., ș.a.) acesta din urmă spunându-i lui L. că deja s-a aflat ce intenționa să facă. Singura concluzie logică și evidentă s-a reținut că este cea, că B.T. i-a comuncat acest aspect lui M.O., care i-a spus lui V.C.

S-a menționat că, trebuie reținut că șeful B.C.C.O. Alba, lucrează de mai mult timp sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., precum și cu serviciile de informații, astfel că știe procedeele și tacticile de urmărire penală, supraveghere (filaj) și chiar persoanele și autovehiculele folosite la filaj, precum și date ale operațiunilor conspirate din cele trei județe aflate în raza de competență, Alba, Hunedoara și Sibiu. Mai mult,acesta știe chiar și condițiile legate de necesitatea nedeconspirării agenților către persoanele cercetate, unor lipsuri și limite privind dotările tehnice existente, perioadele de filaj dinainte de percheziție și greutatea asigurării lor o perioadă lungă de timp, mai ales când nu poate fi implicată și logistica din cadrul B.C.C.O., pe care el o coordona.

Astfel, s-a probat cert, în Dosarul nr. 71D/P/2011 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, soluționat cu rechizitoriu la 1 aprilie 2013, că inc. C.D. a știut despre efectuarea perchezițiilor domiciliare, aspect ce au reieșit din:

- declarațiile inculpaților, B.D., C.U., S.D., precum și ale martorilor: B.L., N.V.I., P.A. și P.C.A., din care reiese cert că inc. B.D. a fost anunțat de inc. C.D. despre prima percheziție, anterior acesteia, iar C.D. a știut dinainte și despre efectuarea celei de a doua percheziții;

- interceptările convorbirilor telefonice ale inc. C.D. și ale înv. R.G., prieten foarte bun cu B.T., respectiv ale numiților R.A. și U.I.V., finul lui B.T.;

- listingurile convorbirilor telefonice obținute pentru C.D., R.G., M.O. și B.T.;

- din filmările efectuate la domiciliul inc. C.D., cu ocazia celei de a doua percheziții, din 8 octombrie 2012, când în cadrul ușii se observă inc. C.D., care la ora 06:00 îi aștepta pe polițiști în casă, la parterul locuinței venind dinspre bucătărie și nu de pe scările de la etaj, fiind cu luminile aprinse, dar cu privire la care inc. C.D. a mințit, susținând inițial, în primele declarații că nu a știut despre percheziții și dormea când a venit poliția, coborând din dormitorul său de la etaj doar după accesul în casă al polițiștilor. Acesta a afirmat însă ulterior, în consens cu martorul, la acea dată, L.C.A. prezentat de B.T. (în Dosarul nr. 71D/P/2011, declarația din 6 decembrie 2012) că a coborât de la etaj „încheindu-se la cămașă” după intrarea polițiștilor în casă (amănunt care reiese din filmările realizate de poliție, la care C.D. nu a avut acces, dar B.T. și polițiștii dar și pe care C.D. nu l-a reținut și relatat în prima declarație, ci numai ulterior audierii ca martor a comisarului B.T., relevând o înțelegere între cei doi). Este evident nefiresc, ca cineva să rețină când s-a încheiat la cămașă, în cameră, la etaj, pe scări sau la parterul clădirii, dar faptul se observă evident pe filmările realizate cu ocazia perchezițiilor de către polițiști.

Ulterior, fiind audiat în cadrul Dosarului nr. 38D/P/2013 conexat la 13D/P/2011, C.D. și-a modificat declarația, așa cum s-a arătat, susținând chiar că era treaz și a coborât pe scări când s-a sunat la poartă și întrucât „în acea noapte a visat urât”. Această schimbare de poziție presupune studiul filmării de la percheziție, când C.D. se vede în cadrul ușii după ce s-a sunat la sonerie de către poliție și C.M.B. a plecat să deschidă poarta din curte. Acces la aceste filmări, realizate de poliție, avea evident B.T. și presupune studiul înregistrării și comunicarea datelor către C.D., nimeni neputând reține astfel de amănunte după aproximativ un an. Cu ocazia audierii cms. B.T., procurorul l-a întrebat însă pe acesta dacă l-a văzut pe C.D. în cadrul ușii, atrăgându-i astfel atenția asupra acestui amănunt. Mai mult, C.D. a refuzat constant testarea poligraf. De asemenea B.T. a fost întrebat de procuror dacă l-a văzut pe C.D. în cadrul ușii, când aceasta a fost deschisă de C.M.B., atrăgându-i-se astfel atenția, indirect, comisarului B.T. asupra acestui aspect, care curios a fost însușit în ultima declarație de C.D., personal care după un an a avut astfel brusc, o revelație amintindu-și acest amănunt.

Revenind la ordinea cronologică a producerii evenimentelor s-au arătat următoarele:

- Prima percheziție din 10 mai 2012.

În data de 7 mai 2011, comisarii M.V. și M.A. au comunicat șefului de brigadă, B.T., faptul că în data de 9 mai 2012, urmează a se efectua un număr de 7 percheziții domiciliare privind pe numiții C.D., S.D. și C.U., în calitate de administratori la mai multe societăți comerciale SC C.A. SRL, SC R.U. SRL și SC R.M. SRL. Această, informație nu a fost comunicată către alte persoane.

Ulterior în data de 8 mai 2012, din motive obiective, acțiunea a fost amânată cu o zi, fiind reprogramată din 9 mai 2012 pentru data de 10 mai 2012, lucru adus la cunoștință de către comisarul șef M.V. și scms. M.A., în aceeași zi doar șefului de brigadă B.T. S-a comunicat, de asemenea, șefului de brigadă că persoanele care urmează să fie percheziționate vor fi supravegheate calificat, fiind interceptate posturile telefonice deținute de aceștia, începând cu data de 9 mai 2012, lucru necesar pentru localizarea susnumiților în momentul efectuării perchezițiilor.

Deși polițiștii brigăzii aveau cunoștință începând cu data de 7 mai 2012 despre faptul că urmează să fie efectuate mai multe percheziții domiciliare, numărul acestora, locațiile și persoanele implicate au fost comunicate doar șefului de brigadă, B.T.

Astfel, în data de 10 mai 2012 au fost efectuate un număr de 7 percheziții domiciliare, conform autorizațiilor emise de către Tribunalul Alba, perchezițiile privindu-i și pe numiții C.D., C.U., S.D., dar și B.D. Cu acea ocazie au fost arestați preventiv C.U., S.D. și B.D., dar nu și C.D. care și-a pregătit o apărare ce trebuia verificată suplimentar (evident dacă a fost informat anterior despre percheziții și obiectul cauzei).

Urmare a audierilor ulterioare a inculpaților B.D., C.U. și S.D., a rezultat faptul că în data de 9 mai 2012 la locuința numitului B.D., situată în sat T.S., comuna T.I., județul Hunedoara, s-a prezentat C.D. care i-a comunicat soției acestuia, B.L., întrucât B.D. nu se afla acasă, că în momentul în care B.D. revine la domiciliu să lase telefoanele acasă și să se deplaseze la cabana propietate personală a inc. C.D. situată în comuna G., sat G., județul Hunedoara, deoarece au de discutat. Este de menționat faptul că drumul de acces spre cabana situată în comuna G., sat G., județul Hunedoara, aparținând inc. C.D., trece pe lângă casa inc. B.D., practic acesta fiind singurul drum folosit.

În aceeași zi, după ce a revenit la domiciliu, inc. B.D. s-a conformat cererii inc. C.D. și s-a deplasat fără telefoanele mobile deținute, la cabana acestuia. Cu această ocazie inc. C.D. i-a comunicat inc. B.D., faptul că în ziua următoare, dimineața urmează să fie efectuate mai multe percheziții domiciliare de către brigada de crimă organizată, între locații fiind adresele de domiciliu ale celor doi inculpați C.U. și S.D., precum și ale lui C.D., în calitate de administratori ai unor societăți comerciale, precum și ca ar face bine să îi pregătească pe cei doi băieți, S.D. și C.U., pentru ca aceștia să nu se sperie și să nu declare nimic în fața organelor de poliție, totul urmând să se rezolve, fiind vizați doar C.U., S.D. și C.D. în calitate de asociați și administratori la societățile implicate, aspect comunicat lui B.T. pe informarea întocmită de polițiștii delegați în cauză, M.V. și M.A.

Inc. C.D., a transmis de asemenea, inc. B.D., că cei doi copii, C.U. și S.D., vor fi cu siguranță ridicați și duși la poliție, însă că ținta este el C.D., fără a știi despre faptul că era vizat și B.D., deoarece acesta nu era administrator vreunei societăți comerciale.

La întrebarea inc. B.D. în legătură cu sursa celor aflate, inc. C.D. a spus că informațiile le are „de la o persoană care se află tot timpul cu cei care urmează să efectueze perchezițiile (B.C.C.O. Alba) și cu care a ținut legătură până în urmă cu o zi când, de la amiază, a încetat să îi mai răspundă la telefon”.

Ulterior B.D., a revenit la domiciliul său și a făcut o ședință în beciul casei sale cu cei doi copii, C.U. și S.D., cărora Ie-a comunicat cele aflate de la C.D. și Ie-a spuns să se pregătească pentru a doua zi, S.D. rămânând la domiciliul din sat T.S., în timp ce C.U. s-a dus la apartamentul deținut în Municipiul Hunedoara.

Dovada cunoașterii de către cei trei a momentului perchezițiilor îl reprezintă făptui că atât C.U. cât și S.D. au trecut proba cu detectorul poligraf, precum și faptul că la momentul percheziției organele de poliție i-au găsit atât pe B.D. cât și pe S.D. și C.U., treji. B.D. nu a putut fi testat cu aparatul poligraf întrucât se afla sub tratament medical pentru boli de inimă, tratament care nu permitea testarea, dar declarațiile acestuia s-au verificat, coroborându-se cu celelalte probe administrate în Dosarul nr. 71D/P/2011.

Tot astfel, în data de 9 mai 2012 începând cu ora 16:00, momentul punerii în executare a autorizației emisă pentru postul telefonic cu numărul A1, deținut de către C.D., traficul telefonic al acestuia este redus la o singură discuție purtată cu soția susnumitului C.M.B., la ora 20:43, discuție în care inc. C.D. și interlocutorii (soția și fata) fac referire cu privire la locațiile în care se află (și insistă). Se poate observa de asemenea că atât inc. cât și soția sa se află la alte locații decât cea care urmează să fie percheziționată și care în fapt este domiciliul familiei C., ba mai mult din discuție a rezultat faptul că pentru C.D. este important ca dimineață cineva să fie acasă „să stingă luminile” la casa din str. B. (domiciliul care urmează să fie percheziționat,) fiind surprins de reacția soției care spune că va merge personal.

Mai mult, în data de 8 mai 2012, în jurul orelor 10:30, C.D. de la postul telefonic cu numărul A1, a fost sunat de către R.G. fapt rezultat din listingurile telefonice, fapt ce se coroborează cu declarațiile inc. B.D., întrucât R.G., nu-i mai răspunde lui C.D., la telefon până în 10 mai 2013.

În data de 10 mai 2012 ora 06:25, C.D. a comunicat „oarecum surprins” soției că va pleca la serviciu (inc. nu a fost găsit până la ora respectivă întrucât nu s-a reușit identificarea cabanei, fiind oprit ulterior în trafic).

În data de 10 mai 2012 după efectuarea perchezițiilor în timp ce se afla la sediul D.I.I.C.O.T. Alba lulia, inc. C.D. a fost contactat telefonic de către R.G. de la posturile telefonice cu numerele A2 și A3, cu care a purtat următoarele discuții, astfel:

- la ora 22:03:46, R.G. îl sună pe C.D. de la postul telefonic cu nr. A2 la postul telefonic cu numărul A1, însă acesta din urmă nu răspunde;

- la ora 22:06:11, R.G. îl sună pe C.D. de la postul telefonic cu nr. A3 la postul telefonic cu numărul A1, însă acesta din urmă nu răspunde;

- la ora 22:39:14, C.D. îl sună pe R.G. de la postul telefonic cu nr. A1 la postul telefonic cu numărul A3 și între cei doi se poartă o discuție din care C.D. îi spune lui R.G., că se află la Alba, că nu știe ce se va întâmpla și că va da telefonul său unei alte persoane pentru a discuta a doua zi. Din această discuție se înțelege faptul că R.G. cunoaște exact situația în care se află C.D., acesta nepunând nici măcar o întrebare cu privire la motivul pentru care se află la Alba, de ce nu poate ajunge în Deva în ziua următoare, sau de ce este necesar să își predea telefonul către o altă persoană.

În data de 11 mai 2012, a doua zi după audieri și percheziție, nefiind reținut, inc. C.D., are pe telefonul personal un număr de două apeluri dintre care la unul răspunde fiind al soției sale, iar la celălalt nu răspunde. Este de observat faptul că atât în ziua anterioară percheziției cât și în ziua ulterioară percheziției inculpatul nu utilizează telefonul mobil.

În data de 12 mai 2012 inc. C.D., reia discuțiile telefonice pe postul telefonic cu numărul A1, iar la ora 21:16:30, este sunat de către R.G. Din discuția celor doi rezultă faptul că aceștia s-au întâlnit, ulterior conducerii lui C.D. la parchet în 10 mai 2012 și au discutat despre situația în care se află C.D. iar, în continuare R.G. îi spune lui C.D. „vezi ce, cum, cât, cu cine și ce nume vorbești, (...) înțelegi, (...) oriunde și oricând (...) și pe stradă, (...) și în mașină (...) și lângă casă (...) și în vizită la cineva.bine”, lucru pe care C.D. îl confirmă prin „am înțeles”.

Tot în perioada 2 mai 2012-13 mai 2012, B.T. a avut convorbiri cu M.O., liderul Masoneriei din județul Hunedoara, cu care era prieten din copilărie. C.D. era și el mason.

Astfel în data de 3 mai 2012, la ora 14:34:36, M.O. de la postul cu numărul A4 îl contactează telefonic pe C.D. la postul telefonic cu numărul A5.

În data de 4 mai 2012, la orele 12:33:21 și 18:17:22 M.O. de la postul telefonic cu numărul A4 îl contactează telefonic pe C.D. la postul telefonic cu numărul A5.

În data de 5 mai 2012, la orele 13:43:30 și 13:52:21. M.O. de la postul telefonic cu numărul A4 îl contactează telefonic pe C.D. la postul telefonic cu numărul A5, iar la ora 20:51 M.O. de la postul telefonic cu numărul A4 îl contactează telefonic pe B.T. la postul telefonic cu numărul A6.

În data de 7 mai 2012, la ora 09:58:46,13:43:30 și 13:52:21 C.D. de la postul telefonic cu numărul A5 îl contactează telefonic pe M.O. la postul telefonic cu nr. A4, iar la orele 13:36:21 și M.O. de la postul telefonic cu numărul A4 îl contactează telefonic pe C.D. la postul telefonic cu numărul A5.

În data de 9 mai 2012, la ora 10:57:57 M.O. de la postul telefonic cu numărul A4 îl contactează telefonic pe B.T. la postul telefonic cu numărul A6.

- A doua percheziție din 8 octombrie 2012.

B.T., a fost înștiințat de procuror, în 5 octombrie 2012, cu privire la faptul că în 8 octombrie 2012 urmează să se efectueze percheziții în cauza C.D., numărul locațiilor și faptul că toate sunt din județul Hunedoara, pentru ca acesta să se poată organiza din punct de vedere logistic, precum și că locațiile exacte și persoanele îi vor fi comunicate în dimineața zilei de 8 octombrie 2012, în timp util pentru a ajunge la locații pentru ora 06:00.

Mai mult, în data de 5 octombrie 2012, în cursul dimineții, în jurul orei 9:00, comisarul M.A., a fost contactat telefonic de către comisarul șef B.T., fiind întrebat de către acesta cu privire la locațiile la care urmează să fie efectuate percheziții în data de 8 octombrie 2012.

Cu această ocazie comisarul M.A. a informat șeful de brigadă cu privire la faptul că urmează să fie efectuate mai multe percheziții pe raza Municipiului Hunedoara, trei dintre acestea fiind în legătură cu inc. C.D., iar în ceea ce privește restul locațiilor acestea sunt cunoscute doar de către procurorul șef D.I.I.C.O.T., S.T. Alba.

În jurul orelor 12:00, cms. M.A. a fost contactat din nou de către șeful de brigadă pentru a pune la dispoziția acestuia din urmă o sinteză a acțiunii care urmează a fi întreprinsă, lucru care a fost de altfel și realizat, fără a se comunica în cadrul sintezei și implicarea altor persoane decât cele aduse deja la cunoștința șefului de brigadă, respectiv, C.D. Începând cu ora 08:00, data de 5 octombrie 2012 inc. C.D. a fost luat în filaj.

Întrucât C.D. se afla la sediul societății sale SC C.A. SRL, s-a dispus instalarea dispozitivului de filaj la intrarea pe strada A., strada în capătul căreia se află situat sediul SC C.A. SRL.

S-a arătat că este de precizat faptul că strada A. este împărțită în două de o linie ferată, linie care poate fi traversată doar pe jos, cu piciorul.

La ora 10:23, după informarea comisarului B.T. despre acțiunea ce va urma, pe strada A. (pe partea dreaptă raportat la linia de cale ferată) a intrat dinspre strada D., singura cale de acces auto, mașină condusă de către comisarul șef B.T., conform raportului de filaj.

Mașina a întors în capătul străzii, în fața porții de acces a SC C.A. SRL și a revenit pe strada D., după care, a virat din nou pe strada A. (de data aceasta pe partea stângă raportat la linia de cale ferată) și a staționat în capătul străzii A., vis-a-vis de intrarea în sediul SC C.A. SRL timp de aproximativ o jumătate de oră (după ora 10:23). Nu s-a putut observa activitatea desfășurată la respectivul obiectiv de B.T., deoarece filajul îl privea pe C.D. și era situat pe strada D., la intrarea pe strada A., care este o stradă închisă.

S-a precizat faptul că, deși strada A. este despărțită pe două sensuri de către calea ferată, ambele sensuri se termină cu o diferență de 10 m în dreptul SC C.A. SRL, strada fiind închisă mai departe, existând doar terenuri fără construcții.

În jurul orelor 10:54 autoturismul condus de către B.T., a revenit de pe strada A., pe strada D., virând dreapta în direcția stației de benzină (10:55), moment surprins de camera existentă în benzinărie și îndreptată spre strada D., după care a intrat pe șoseaua de centură a municipiului Deva, fiind anexate în continuare hărțile indicate anterior.

S-a mai arătat că, în data de 7 octombrie 2012, la orele 19:10:33 și 19:12:57, B.T. de la postul telefonic cu numărul A6 îl contactează pe M.O. la postul telefonic cu numărul A7, iar la ora 19:21:47, M.O. de la postul telefonic cu numărul A7 îl contactează pe B.T. la postul telefonic cu numărul A6.

S-a mai arătat că este de precizat că șeful B.C.C.O. Alba nu a fost interesat în ultimii ani, cel puțin din 2009 până în prezent, de cauzele aflate pe rolul D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, numai în cazul în care avea vreun interes personal, în rest D.I.I.C.O.T., S.T. Alba și B.T. Sibiu, nu existau pentru acesta, ci numai B.T. Hunedoara. Astfel, nu se justifică interesul brusc al cms. B.T. pentru locațiile percheziționate în cauza C.D., cu atât mai mult cu cât avea toate datele necesare organizării acestora, numărul, raza de deplasare, natura faptelor, precum și că va primi locațiile în dimineața zilei de 8 octombrie 2012, în timp util. Această practică nu este neobișnuită în cadrul D.I.I.C.O.T., în cauzele importante, iar cms. B.T. nu avea de ce să fie deranjat dacă nu era interesat în alt mod, nelegal. S-a dovedit cert în cauză, B.T. știind doar de perchezițiile efectuate în cauza C.D., că numai acesta din urmă „a visat urât” și era treaz dimineața la 06:00, celelalte persoane percheziționate, fiind trezite de organele de poliție.

Tot în 7 octombrie 2012, duminica la ora 12:01:31, un autoturism de culoare neagră, cu geamuri fumurii și același format cu a celui condus de către comisarul șef B.T., a părăsit parcarea M. și s-a îndreaptat spre șoseaua de centură așa cum reiese din filmările realizate de camerele de la magazinul R.

Ulterior, la ora 12:06:24, un autoturism de culoare neagră, cu geamuri fumurii și același format cu a celui condus de către comisarul șef B.T., a intrat în parcarea P., a făcut sensul giratoriu și s-a îndreptat pe partea dreaptă a sensului de acces la magazin, fiind mascat de un tir (înregistrări R.).

Aspectele privind împrejurarea că la ora și locațiile precizate anterior se afla mașina condusă de către cms. șef B.T., s-a menționat că sunt susținute și corelate cu rapoartele de filaj autorizate pentru C.D., care era luat în filaj autorizat, iar ofițerii de la filaj au văzut din nou mașina condusă de B.T. în zonă. Aceștia nu au efectuat fotografii judiciare, deoarece B.T. nu făcea obiectul dosarului și al filajului, dar au consemnat în rapoarte aspectele constatate.

Astfel, în aceeași zi, la ora 12:07:50, inc. C.D. a intrat în parcarea de la R., a făcut și el sensul giratoriu din interiorul parcării și a oprit în parcarea magazinului M., conducând autoturismul proprietate personală marca M.B., autoturism în care se mai aflau soția sa și un alt individ (raport filaj).

Conform raportului de filaj în momentul în care C.D. a oprit autoturismul în parcarea M., în parcarea magazinului P. se afla parcat cu fața înspre magazin, autoturismul condus de B.T., acesta fiind mascat de un tir care se afla în spatele său, mașina comisarului B.T. fiind parcată la limita parcărilor dintre P. și M.

După, acest ultim moment, o perioadă de aproximativ 20 de minute, în care autoturismul, la volanul căruia se afla cms. șef B.T. (conform raportului de filaj), a staționat fără ca cineva să intre sau să iese din acesta, perioadă care s-a suprapus cu venirea inc. C.D. la M., după acre autoturismul s-a pus în mișcare prin parcarea magazinului P. și a intrat în sensul giratoriu aflat la intersecția cu calea Z. Conform raportului de filaj autoturismul la volanul căruia se afla cms. șef B.T., a părăsit parcarea magazinului P., pe direcția calea Z. (șoseaua de centură), spre o destinație necunoscută.

S-a menționat că echipa de filaj care a executat autorizarea ambientală, a mai fost folosită și în cadrul altor dosare instrumentate de către B.C.C.O. Alba lulia, existând probabilitatea evidentă ca aceasta să fi fost văzută de către cms. șef B.T., conducătorul autoturismului, iar din autoturismul precizat anterior, nu a coborât sau urcat nimeni pe toată perioada staționării (conform raportului de filaj).

C.D. nu s-a întâlnit cu nicio persoană care să prezinte interes pentru prezenta cauză în incinta complexului R.-M.-P.

La ora 18:26, din aceeași zi, C.D. a fost sunat de către R.G. către care i s-a plâns că are probleme cu „telefonul”.

În data de 8 octombrie 2012, comisarul B.T., împreună cu echipa desemnată pentru efectuarea percheziției, s-a deplasat la domiciliul numitului C.D., situat în municipiul Hunedoara, str. B., unde majoritatea mebrilor echipei au observat faptul că la ora 05:50, luminile de la parterul casei inc. C.D. erau aprinse, existând replici de genul „suntem așteptați” (înregistrare video).

De asemenea, s-a observat că la parter în spatele ușii se poziționează o persoană deși echipa nu s-a ajuns în dreptul ușii de acces în curtea imobilului și nu s-a sunat la interfon (captura înregistrare video). Ulterior, cms. șef B.T. a apăsat butonul interfonului și au durat aproximativ 11 secunde până în momentul în care doamna C.M.B. a deschis ușa de la casă și a venit spre poarta permițând accesul organelor de poliție în curte și în interiorul imobilului.

Pe fundalul înregistrării se observă clar faptul că după ce doamna C.M.B. iese din casă, în pragul ușii apare C.D., venind dinspre bucătărie și nu de pe scările de acces la etaj, aruncă o privire afară, după care apropie ușa și urcă scările de la etaj. În acest timp doamna C.M.B. se afla la poartă.

Ulterior după pătrunderea în incinta locuinței a organelor de poliție judiciară, inc. C.D. a coborât scările de la etaj mimând că atunci s-a trezit și încheindu-se la cămașă, afișând o față veselă, deloc surprinsă, așa cum reiese din filmările efectuate de echipa de percheziție. Atât doamna C.M.B. cât și inc. C.D. erau îmbrăcați (nu în pijamale) și se putea observa faptul că cei doi îsi beau cafeaua și se uitau pe laptop. La o verificare a programelor accesate pe laptop s-a constatat că aceștia ascultau muzică, deși d-­na C.M.B. a zis că-și plătea facturile.

Coroborat cu cele precizate anterior, s-a observat că în declarația din 26 octombrie 2012, formulată în Dosarul nr. 71D/P/2011, inc. C.D. fiind întrebat despre faptul dacă știa sau nu despre perchezițiile domiciliare efectuate în cauză a arătat că nu. Ulterior, inc. C.D., prin declarația din 4 decembrie 2012, formulată în Dosarul nr. 71D/P2011 a declarat că dormea când au venit organele de poliție, iar B.T., a declarat în același dosar, în 6 decembrie 2012, că nu l-a văzut pe C.D. în cadrul ușii și acesta a coborât ulterior pe scări, încheindu-se la cămașă, cum a declarat martorul L.C.A. Nu aceiași lucru a fost declarat de martorul, G.M.A., polițist în cadrul S.C.C.O. Hunedoara și delegat pentru efectuarea perchezițiilor, care a afirmat că C.D. a coborât la parterul clădirii după intrarea în casă a organelor de poliție, fără să știe când și dacă acesta se încheia la cămașă. Este evident că B.T. și L.C.A., s-au uitat pe filmările realizate de poliție înainte de a venii pentru audieri, cu atât mai mult cu cât martorul L.C.A. nu a fost citat de procuror, ci adus din proprie inițiativă de cms. B.T.

Fiind audiat din nou, în calitate de martor, după efectuarea disjungerii din Dosarul nr. 71D/P2011 și conexarea cauzei 38D/P/2013 la Dosarul nr. 13D/P/2011, martorul C.D. și-a modificat declarația, pentru a se corobora mai bine cu înregistrarea percheziției realizată de poliție, susținând că „a visat urât noaptea”, că era treaz când au sunat organele de poliție și a coborât pe scări când soția sa a deschis ușa, după care a urcat din nou sus pe scări și a coborât încheindu-se la cămașă. Aceste modificări ale declarației numitului C.D., s-au făcut prin corespondență cu ceea ce s-a filmat de către polițiștii care au efectuat percheziția și se coroborează și cu declarația comisarului L.C.A. și a cms. B.T., referitor la coborârea scărilor încheindu-se la cămașă și prezența în cadrul ușii, aspecte de care aceștia au fost întrebați de procuror, atrâgându-li-se practic atenția.

S-a arătat că, este evident, așa cum nu a reținut nici polițistul G.M.A., că nimeni nu reține amănuntul când s-a încheiat la cămașă pe scări, la etaj sau la parter, dacă nu i s-ar fi comunicat ce reiese din filmări. Tot astfel, în ultima declarație, C.D. revine asupra afirmațiilor anterioare și arată că a fost totuși în cadrul ușii când s-a sunat la poartă, aspect nerecunoscut anterior și pe care susnumitul dorește în prezent să-l coroboreze cu filmarea deșii acesta nu a văzut înregistrarea. Comisarul B.T. avea însă acces la această filmare, fiind realizată de polițiștii pe care-i conduce și cu aparate de filmat din dotarea brigăzii.

Având în vedere că, la data respectivă, din actele existente la Dosarul nr. 71 D/P/2011 al D.I.I.C.O.T.,S.T. Alba, existau indicii că inc. C.D. ar fi fost informat despre perchezițiile domiciliare de R.G., care era în anturajul mai multor polițiști de la S.C.C.O. Hunedoara, structură subordonată B.C.C.O. Alba, s-a început urmărirea penală împotriva acestuia și în 15 noiembrie 2012, în baza autorizației de percheziție din 15 noiembrie 2012 emisă de Tribunalul Alba s-au efectuat mai multe percheziții la sediul societăților și locuințele folosite de R.G. și soția acestuia R.A.

Cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate s-a identificat un înscris intitulat „contract de vânzare-cumpărare încheiat la data de 22 iulie 2011 în Deva”, prin care se realiza practic un schimb între două autoturisme V.P., unul mai vechi deținut de B.T. și unul relativ nou, achiziționat de aproximativ un an, aparținând numitei R.A., administrator la SC U.J. SRL, schimb în urma căruia autoturismul mai nou era luat de B.T. care ar fi plătit o diferență de 10.000 euro.

S-a reținut că acest, înscris este însă infirmat de documentele financiar contabile justificative întocmite de SC U.J. SRL, societate administrată și la care sunt asociați soții R.G. și R.A., din care reiese că:

La data de 20 iulie 2010, SC U.J. SRL a plătit avansul pentru achiziționearea în leasing a autoturismului marca V.P. la valoarea de 62.366,28 RON din care 12.070,89 RON reprezintă TVA. Autoturismul a fost înregistrat la data de 20 iulie 2010 în registrul de evidență a mijloacelor fixe ale SC U.J. SRL, la valoarea rămasă de amortizat de 95.830 RON, urmând ca întreaga sumă să fie amortizat pe o perioadă de 60 de luni.

La data de 30 iunie 2011, autoturismul marca V.P., figura în contabilitatea SC U.J. SRL, cu valoarea rămasă în sold de 78.261,13 RON. În data de 31 iulie 2011 s-a modificat însă valoarea de inventar al autoturismul marca V.P., fiind scăzută de la valoarea de 78.261,13 RON la valoarea de 47.915,07 RON (cu 30.346,06 RON).

Ulterior, la data de 17 august 2011 autoturismul marca V.P. figura în fișa de evidență a mijloacelor fixe a SC U.J. SRL, ca vândut la valoarea de 41.935 RON (probabil fără TVA). Astfel la data de 17 august 2011, autoturismul marca V.P. este vândut către B.T., cu suma de 52.000 RON (sumă care include T.V.A.), fiind emisă în acest scop factura fiscală din 17 august 2011 la valoarea de 52.000 RON. Chitanța prin care se atestă primirea sumei de 52.000 RON de la B.T., de către SC U.J. SRL, este înregistrată și este datată 12 septembrie 2011 (după o lună).

În data de 17 august 2011, SC U.J. SRL a plătit însă către P.L. restul sumei datorată pentru achitarea integrală a autoturismul marca V.P., respectiv 49.994,80 RON. Anterior s-a plătit de către societate un avans de 62.366 RON și s-au achitat ratele lunare de leasing.

Astfel, concluzionând SC U.J. SRL, a achiziționat în 20 iulie 2010 autoturismul, a plătit pentru acesta firmei de leasing peste 110.000 RON, fără ratetele de leasing plătite aproximativ un an și a vândut autoturismul în cauză, la 17 august 2011 lui B.T. cu valoarea de 52.000 RON, mai puțin de jumătate, sumă pe care a încasat-o scriptic numai în 12 septembrie 2013. Ulterioar așa cum a reieșit din înscrisurile ridicate la percheziție, B.T. a vândut autoturismul în 2012 cu o sumă mai mare, în condițiile în care l-a folosit aproximativ 2 ani.

Cu ocazia perchezițiilor efectuate în data de 15 noiembrie 2012 la sediul SC U.J. SRL, s-a ridicat însă contractul de vânzare-cumpărare precizat anterior, redactat olograf, încheiat între B.T. și R.A., contract datat 22 iulie 2011.

Prin acest contract B.T. vindea către SC U.J. SRL societate reprezentată de către R.A. în calitatea acesteia de administrator, autoturismul vechi deținut de el, tot marca V.P., în schimbul sumei de 7.000 de euro. Prin același contract SC U.J. SRL societate reprezentată de către R.A. în calitate de administrator vindea către B.T. autoturismul marca V.P.1 pentru suma de 17.000 de euro. Cele două părți au mai făcut precizarea că în fapt au convenit să facă schimb de autoturisme, B.T. urmând să plătească către SC U.J. SRL, doar diferența de preț dintre cele două autoturisme, respectiv suma de 10.000 de euro. Se mai face mențiunea în contract că suma de 10.000 de euro s-a plătit integral cu ocazia încheierii respectivului contract. Contractul este semnat atât de către R.A. în calitate de administrator al SC U.J. SRL cât și de către B.T.

În realitate, autoturismul marca V.P.1 figura înmatriculat în data de 2 septembrie 2010 pe P.L. România. În data de 16 septembrie 2011, autoturismul a fost radiat și în aceeași dată a fost înmatriculat pe numele lui B.T., numere pe care le deținuse anterior pe mașina aparent dată la schimb.

Ulterior, la data de 19 februarie 2013, autoturismul achiziționat de la SC U.J. SRL, respectiv V.P.1, este radiat, fiind vândut de B.T. și tot în data de 19 februarie 2013, este reînmatriculat pe numele de P.T.A.

În realitate autoturismul marca V.P., a fost înmatriculat prima data la data de 26 august 2002, radiat la data de 7 august 2005, înmatriculat pe SC S.E. SRL la data de 19 septembrie 2005, radiat la data de 28 octombrie 2005, înmatriculat pe V.D.A. la data de 4 noiembrie 2005, radiat la data de 5 octombrie 2006, înmatriculat pe M.M.A. la data de 5 octombrie 2006, radiat la data de 2 noiembrie 2010, înmatriculat pe B.T. la data de 2 noiembrie 2010, radiat la data de 16 septembrie 2011.

Din data 16 septembrie 2011 autoturismul marca V.P., figura înmatriculat pe U.I.V., finul lui B.T.

SC U.J. SRL nu deține și nu a deținut niciodată în propietate ca mijloc fix autoturismul marca V.P., așa cum ar trebui să reiasă din contractul de schimb. Astfel, s-a arătat că există suspiciuni cu privire la realitatea înscrisurilor precizate anterior, precum și cu privire la prețurile menționate pe aceste înscrisuri, în condițiile în care prețurile practicate pe piața de autovehicule din România, sunt spre exemplu: pentru un autoturism V.P. cu anul de fabricație 2010 vândut în 2011, cum este cel achiziționat de la SC U.J. SRL de către B.T., de aproximativ 20.000 euro (peste 85.000 RON) și nu 52.000 RON cum apare că ar fi fost cumpărat de la SC U.J. SRL. Aceste aspecte urmează a fi verificate.

În declarațiile de avere formulate de comisarul B.T., din 25 mai 2012 pentru anul 2011, s-a menționat că apare autorurismul V.P. din 2010 achiziționat de la SC U.J. SRL, dar nu apare înregistrată vânzarea autoturismului V.P. vechi, din 2002, către cine s-a efectuat, cu ce valoare și data înstrăinării, intitulat „bunuri mobile a căror valoare depășește 3.000 euro fiecare și bunuri imobile înstrăinate, în ultimele 12 luni”.

Acest aspect, s-a menționat că, constituie fals în declarații, B.T. omitând să treacă vânzarea autoturismului V.P. vechi, din 2002, în declarația de avere deoarece acesta figura dat la schimb către SC U.J. SRL prin R.A. și nu vroia să se afle despre tranzacția cu privire la care avea ceva de ascuns, iar în fapt autoturismul V.P. vechi, din 2002, care i-a aparținut anterior a ajuns în mod real la finul său U.I.V., aspect pe care-l cunoștea în mod evident, întrucât se întâlneau frecvent.

Tot astfel, cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la locațiile folosite de R.G. și firmele sale în 15 noiembrie 2012, în baza autorizației de percheziție din 15 noiembrie 2012 emisă de Tribunalul Alba, s-au efectuat mai multe percheziții la sediul societăților și locuințele folosite de R.G. și soția acestuia R.A., ocazie s-a constatat că R.G. este plecat în Serbia.

Prima reacție, a numitei R.A., a fost aceea de a-l suna pe comisarul B.T. și nu pe soțul acesteia, purtând următoarea discuție, astfel în data de 15 noiembrie 2012:

La ora 13:54:34 R.A. (de la numărul de telefon A8) l-a sunat pe B.T. (la nr. A6) și îi comunică acestuia că B.C.C.O. face percheziție (...) După un moment de ezitare B.T., spune că el nu știe nimic (lucru adevărat întrucât nu i s-a comunicat), că este plecat și întreabă cine anume face percheziția. Domna R.A. îi spune că deocamdată au fost foarte („politicoși”), iar în continuare comunică numele ofițerului de poliție, M.A., moment în care (se poate auzi tonul de iritare din vocea lui B.T.) și acesta îi spune să stea liniștită că va vorbi el cu ofițerul”.

După câteva secunde scms. M.A. a fost contactat de către B.T., care l-a asigurat de tot sprijinul său și i-a spus că nu este „nici o problemă dacă le sparge ușile”, remarcă la care ofițerul a replicat, că acest lucru nu se mai impune deoarece percheziția a și început și oamenii sunt foarte cooperanți. Curios, în exces de zel B.T. cerea ofițerului delegat cu efectuarea percheziției să spargă ușile prietenilor săi, după ce se intrase la percheziție, în mod evident.

Ulterior, la ora 13:57:20, R.A. (A3) îl sună pe soțul ei R.G. (A15) și îi comunică acestuia că se face o percheziție.

La ora 14:51:25, R.A. (A8) este sunată de către R.G. de la numărul A9 și este întreabată dacă s-a terminat acolo (...) (percheziția) și îi cere acesteia să numeroteze toate actele care vor fi ridicate.

La ora 15:00:06, R.A. (A8) este sunată de către R.G. de la numărul A9 și îi spune să să comunie către domnul M.A. că l-a rugat să îi lase un număr de telefon.

La ora 18:44 R.G. (A2) sună pe soția sa R.A. (A8) și discută despre percheziție. R.G. și spune numitei R.A., că ei au cumpărat marfă de la C.D. și că nu au nicio legătură cu „jegosul ăla”, înjură masoneria, îl descrie pe C.D. ca fiind un om care iubește banii mai mult decât pe D-zeu și pe oameni. Tot R.G. afirmă că C.D. a primit ordin de la masoni care „de atâta timp caută să facă japca cu noi” și probabil o primit ordin să vorbească ceva aiurea.

La ora 19:17, U.I.V. (A10) este sunat de B.T. (A6). B.T. îi cere să se vadă, stabilind ca loc de întâlnire restaurantul D., loc propus de către U.I.V. B.T. îl întreabă cu cine se vede, iar după ce îi răspunde, U.I.V. îl asigură că persoana respectivă va pleca.

La ora 19:24 R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) dar acesta nu răspunde.

La ora 19:26 R.G. (A11) este sunat de B.T. (A6) dar nu răspunde.

La ora 19:28 R.G. (A11) este sunat de B.T. (A6). R.G. îi cere o întâlnire, însă B.T. îl refuză spunându-i că cel mai bine este să se întâlnească doar mâine după audieri. (R.G. fiind citat la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba în 16 noiembrie 2012 pentru audieri ca învinuit, aspect ajuns la cunoștința comisarului B.T. deja, din câte se constată, dar care corespunde realității).

La ora 19:50 U.I.V. (A10) este sunat de B.T. (A6). B.T. refuză inițial întâlnirea la restaurantul D. sub pretextul că sunt prea multe mașini acolo, însă în cele din urmă acceptă.

Conform raportului de filaj instituit pe U.I.V., în 15 noiembrie 2012, la ora 19:35, U.I.V. zis U.I.V. a parcat în fața restaurantului D. și a intrat în restaurant.

La ora 19:50, în zona restaurantului D. a venit și cms. șef B.T., cu auto proprietate personală și a intrat în restaurant. B.T. a ieșit după scurt timp în fața restaurantului împreună cu U.I.V. și au discutat în surdină, iar după câteva minute cei doi s-au despărțit, U.I.V. revenind în restaurant iar B.T. a plecat cu mașina.

La ora 19:59, U.I.V. (A10) îl sună pe R.G. (A11) și îi spune acestuia că în momentul în care ajunge (în Deva) să vină la el acasă direct, pentru că acuma a vorbit (cu referire la discuția purtată cu B.T. în fața restaurantului D.).

La ora 20:27, U.I.V. (A12) este sunat de R.G. (A11) care îi spune că acuma a ajuns (la U.I.V. acasă) și că parchează în spatele blocului.

La ora 20:27, U.I.V. (A12) este sunat de R.G. (A11) căruia îi spune că este în fața blocului și îl așteaptă.

La ora 20:27, U.I.V. (A10) îl sună pe B.T. (A6) și îl întreabă dacă nu vine pe la el pe acasă, iar B.T. îi spune că îl va suna cu răspunsul în câteva minute. Conform raportului de filaj, în 15 noiembrie 2012, la ora 20:30, U.I.V. a revenit la dresa sa de domiciliu și a intrat în scara blocului.

La ora 20:33, U.I.V. (A10) este sunat de B.T. (A6). U.I.V. îi spune că acuma urcă cu R.G. sus, iar B.T. îi confirmcă că va veni și el până acolo. Conform raportului de filaj, B.T. a intrat în scara blocului, locul de domiciliu a lui U.I.V., având asupra sa o geantă pe umăr, iar la ora 21:19 a ieșit din scara blocului având asupra sa geanta și a plecat cu autoturismul care se afla parcat pe aleea S., în apropierea sediului Poliției Municipiului Deva și nu în fața blocului.

La ora 21:30, din scara blocului, a ieșit și R.G. care a plecat la autoturismul său marca M.B. de culoare albă.

În acest sens, fiind audiat ulterior în calitate de martor, B.T., prin declarația sa din 6 decembrie 2012 formulată în Dosarul nr. 71D/P/2011 privind pe C.D., ș.a., a arătat că nu a discutat niciodată cu C.D. și nu a cunoscut sau verificat locațiile unde urmau să se facă perchezițiile cu privire la acesta. Tot astfel, B.T., a arătat că este exclus ca R.G. să fi aflat de la polițiștii cu care acesta se întâlnea, inclusiv el, despre efectuarea perchezițiilor în cauza C.D., precum și că a vorbit cu R.G. cu câteva zile înainte de percheziția de la locuințele și firmele acestuia din 15 noiembrie 2012, când R.G. i-a spus că pleacă în Serbia, după care, aflând de percheziție, l-a sunat pe R.G., în aceeași zi și i-a spus că nu este bine să se mai întâlnească până lucrurile se rezolvă. Tot B.T. a arătat că s-a mai întâlnit ocazional cu R.G., „probabil la mai mult de o săptămână” de la percheziție, ocazional, dar l-a evitat și nu a mai discutat cu acesta, doar l-a salutat. Aceste afirmații nu sunt adevărate, întrucât este probat că B.T. s-a dus la sediul SC C.A. SRL înainte de percheziția din 8 octombrie 2012 și s-a întâlnit la U.I.V. acasă, cu R.G., în seara zilei de 15 noiembrie 2012, după percheziția de la firmele și locuința acestuia și înainte de audierea ca învinuit a lui R.G., din 16 noiembrie 2012 de la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, unde acesta a fost citat din 15 noiembrie 2012, citare de care B.T. și R.G. știau. Aceste fapte constituie evident mărturie mincinoasă.

Faptul că R.G., U.I.V., M.O. și B.T. se cunoșteau și aveau relații apropiate, a reieșit și din interceptările convorbirilor telefonice efectuate autorizat pentru R.G., R.A. și U.I.V., astfel:

În data de 18 octombrie 2012:

La ora 09:41, R.G. (A2) l-a sunat pe B.T. (A6) și îl întreabă despre actele sale pierdute la L. (cafenea unde anumiți polițiști de la brigadă cu R.G., U.I.V., ș.a. se întâlneau aproape zilnic). Din discuție rezultă că cei doi au urmărit meciul cu o seară înainte în locația respectivă.

În data de 19 octombrie 2012

La ora 20:42, R.G. (A2) este sunat de către L.A., cumnatul lui B.T. (A13) care insista să vină. În gluma R.G. spune că nu știe ce i-a făcut B.T. la telefon de nu poate răspunde la primele apeluri.

La ora 21:06, R.G. (A2) este sunat din nou de către L.A. (A13) care insista că R.G. este așteptat la L. și să se grăbească.

În data de 20 octombrie 2012:

La ora 21:08, R.G. (A2) este sunat de către B.T. (A6) care îi spune „ce faci bosu” și îi comunică totodată că este așteptat.

La ora 23:25, B.T. (A6) îl sună pe R.G. (A2) dar acesta din urmă nu răspunde.

La ora 23:29, R.G. (A2) primește un mesaj de la B.T. (A6) cu următorul conținut „Mai ajungi? Daca nu eu și U.I.V. plecăm acasă”.

La ora 23:32, B.T. (A6) îl sună pe R.G. (A2) dar acesta din urmă nu răspunde.

În data de 21 octombrie 2012

La ora 00:01, R.G. (A2) îi trimite un mesaj lui B.T. (A6) cu următorul conținut „în juma de oră ajung”.

La ora 00:29, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) care îi spune că a plecat și că se va întâlni doar cu U.I.V., urmând ca cei doi să se întâlnească la o cafea dimineața.

La ora 13:03, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) dar acesta nu îi răspunde.

La ora 13:03, R.G. (A2) îl sună pe L.A. (A13) fiind invitat de către acesta din urmă la o petrecere după masă.

La ora 13:25, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) stabilind să se întâlnească după masă la petrecerea lui L.A.

La ora 15:45, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) și îl întreabă pe acesta din urmă dacă l-a sunat, lucru confirmat de care B.T. Ulterior B.T. îl întreabă când vine, la care R.G. îi spune că va ajunge în jurul orei 16:30.

La ora 15:58, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) și îl întreabă pe acesta dacă a fost invitat și „Tati”, B.T. spunându-i să-l ia și pe acesta. De obicei „tati” i se spunea la M.O., viceprimarul din Deva. Întâlnirea are loc în localitatea S.

La ora 16:51, R.G. (A2) îl sună pe interlocutorul cu numărul A14 și îi cere să vină la ziua lui L.A. în localitatea S. Întrucât interlocutorul refuză inițial pe telefon intervine B.T. care îi cere să vină reușind să îl convingă.

La ora 17:48, R.G. (A2) o sună pe soția sa R.A. (A15) și îi explică cum să ajungă în localitatea S. la tata lui B.T. acasă, unde are loc petrecerea.

În data de 22 octombrie 2012:

La ora 11:03, R.G. (A2) îl sună pe L.A. (A13), acesta din urmă spunându-i că l-au așteptat dar că nu a mai venit (cu referire la cafeneaua L.), locul în care își beau cafeaua zilnică, R.G. motivând că i-a văzut, dar că a fost grăbit.

În data de 28 octombrie 2012:

La ora 11:44, R.G. (A2) îl sună pe V. (A16) patronul restaurantului din incinta D.S. Deva (alt loc unde se întâlneau cei precizați anterior) și îi spune că vor veni la meci. Pe fundal se aude vocea lui B.T. făcând remarci privitoare la meci.

În data de 31 octombrie 2012:

La ora 17:53, R.G. (A2) îl sună pe V. (A16) patronul restaurantului din incinta D.S. Deva și discută despre B.T., în speță unde vor vedea meciul diseară.

În data de 8 noiembrie 2012:

La ora 19:02, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) și îl întreabă dacă vine și el la meci, lucru pe care B.T. îl confirmă. întâlnirea are loc la V. la restaurantul din cadrul D.S.

În data de 9 noimebrie 2012:

La ora 18:56, R.G. (A11) îi sună pe B.T. (A6) dar acesta nu răspunde.

La ora 20:41, R.G. (A11) este sunat de B.T. (A6) cei doi stabilind o întâlnire pentru a doua zi.

În data de 10 noiembrie 2012

La ora 13:41, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) și îi spune că se află la U.I.V. la garaj și că ulterior se vor întâlni unde vrea el.

La ora 14:22, R.G. (A11) este sunat de către B.T. (A6) care îl invită în 5 minute la o cafea la R.

La ora 14:36, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) dar acesta nu răspunde.

La ora 16:31, R.G. (A11) îl sună pe U.I.V. (A12) căruia îi confirmă că s-a întâlnit cu B.T., acesta plecând la botezul lui S.L.

În data de 11 noiembrie 2012

La ora 10:17, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) dar acesta nu răspunde.

La ora 10:17, R.G. (A11) este sunat de către B.T. (A6) acesta din urmă invitându-l la o cafea la R.

La ora 20:30, R.G. (A2) îl sună pe (A7) căruia îi spune că îl așteaptă pe B.T. și pe U.I.V. să vadă un meci la L.

La ora 20:40, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) să îi confirme dacă mai vine la meci, lucru care este confirmat de B.T., stabilind întâlnirea la L.

În data de 12 noiembrie 2012

La ora 13:19, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) și îl întreabă dacă a reușit să dea vreun telefon, B.T. spunându-i că nu a făcut acest lucru încă dar că nu l-a uitat.

La ora 20:17, R.G. (A11) este sunat de către B.T. (A6) urmând să se întâlnească la L.

În data de 13 noiembrie 2012

La ora 08:43, R.G. (A11) îl sună pe interlocutorul de la numărul A17 și discută despre o vânzare de cărămidă (pe fundal se aude vocea iui B.T.).

La ora 09:53, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) stabilind o întâlnire la V. la restaurant.

La ora 11:13, ulterior întâlnirii de la V., R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) și îi spune ca „dacă e ceva, să nu fie probleme îi spui lui U.I.V. și el știe ce are de făcut mai departe, bine?, da (...) ă,da, da, ești fraele meu stai liniștit”.

La ora 11:28, R.G. (A11) îl sună pe U.I.V. (A12), căruia îi spune cu referire la discuția purtată anterior cu B.T.: „că dacă sună a nostru, știi tu care (B.T.), că dacă e ceva, (...) i-am zis să vorbească cu tine, tu îmi spui mie, că îți dau eu un apel pe numărul de Serbia și numai îmi dai un bip pe el, bine și pe urmă îți spun eu unde să te duci și ce să faci, bine U.I.V.?(...) uite acum îți dau un apel pe el”.

La ora 17:53, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) și îi spune că mai are o oră până ajunge, stabilind să se întâlnească ulterior.

În data de 14 noiembrie 2012

La ora 09:15, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) și îi spune că nu a ma ajuns de dimineață întrucât nu mai găsește cheia de la mașină și își cere scuze că nu mai poate ajunge la cafea.

La ora 09:15, R.G. (A11) este sunat de B.T. (A6) pentru a-l invita să urmărească meciul de diseară împreună.

La ora 12:58, R.G. (A18) sună pe (A19) pentru a discuta despre fabrica de var. Cu această ocazie R.G. povestește despre „războiul” dus cu anumite „persoane de elită, care fac parte din Clubul R1, dar am pe unul dintre ei care e om echilibrat și care mi-a spus bă vezi că ăștia vor să te f(...),că le este ciudă că ai cumpărat fabrica”.

Concluzionând, s-a arătat că se remarcă că relația dintre înv. R.G. și B.T. este una apropiată, B.T. mințind în declarația de martor din 6 decembrie 2012, formulată în Dosarul nr. 71D/P/2011, când a afirmat că „relațiile dintr mine și acesta nu sunt apropiate”, precum și că „de mai multe ori” s-a întâlnit cu acesta „în locuri publice și niciodată nu a fost singur cu acesta” referindu-se la R.G., aspecte evident neadevărate, așa cum reiese concret din probele administrate și interceptările convorbirilor telefonice efectuate autorizat.

La fel, în cadrul declarației de martor formulată în 10 decembrie 2012, în același dosar, U.I.V. a mințit și el cu privire la aceste aspecte, respectiv că s-a întâlnit cu B.T. și R.G. în 15 noiembrie 2012, în seara zilei cu percheziția, înainte de audierea lui R.G. de la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, din 16 noiembrie 2012.

Astfel de poziții și afirmații mincinoase formulate în scris, în cadrul unei declarații de martor a cărei valoare este cunoscută de comisarul B.T., mai ales ca șef al B.C.C.O., sunt de neacceptat.

Declarațiile de martor formulate de L.C.A., sunt și ele la unison cu cele ale comisarului B.T., L.C.A. reținând amănuntul că C.D. „a coborât pe scări încheindu-se la cămașă”, aspect prezentat anterior cu ocazia descrierii percheziției din 8 octombrie 2012 de la domiciliul inc. C.D. Se remarcă pe L.C.A. nu la chemat nimeni la audieri, fiind chemați numai B.T. și G.M.A., L.C.A. fiind adus la inițiativa lui B.T. L.C.A. face parte din polițiștii apropiați comisarului B.T.

În antiteză cu declarația martorilor B.T. și L.C.A.,s-a arătat că este declarația martorului G.M.A., care arată că reține doar că C.D. a coborât pe scări în haine de casă, după intrarea la percheziție, nu a reținut evident, dacă acesta se încheia sau nu la cămașă, dar știe că R.G. este după părerea lui un „țepar” care a făcut închisoare, precum și că el nu mergea în incinta D.S. pentru a servii masa.

- În Dosarul nr. 109D/P/2013 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, dosar format ca urmare a disjungerii din Dosarul nr. 100D/P/2012, al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, privind pe L.C.C., S.A., ș.a., s-au efectuat acte premergătoare sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat și favorizarea infractorului de către comisarul șef B.T., șeful B.C.C.O. Alba lulia. Cauza penală 109D/P/2013, a fost conexată la 30 septembrie 2013 la Dosarul nr. 13D/P/2011, dosar având ca obiect tot săvârșirea infracțiunilor de favorizarea infractorului și sprijinirea unui grup infracțional nestructurat, fapte comise tot de B.T., cu privire la B.T.G. și B.A.R., cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și delapidare, așa cum am precizat anterior. Astfel, în cadrul Dosarului nr. 100D/P/2012, L.C.C. și S.A. au fost cercetați și trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, lipsire de libertate, șantaj, înșelăciune, cămătărie, vătămare corporală gravă și alte infracțiuni.

Faptele susnumiților erau de notorietate în județul Hunedoara, așa cum reiese din materialul probator administrat în Dosarul nr. 100D/P/2012, dar și din mai multe articole din presă, articole în care, în unele dintre ele, spre exemplu cele din ziarul Z., se face referire la sprijinirea acestui grup de către anumiți polițiști printre care: B.T., șeful B.C.C.O. Alba și polițiștii M.M.B., L.A. de la B.C.C.O. Alba și alți polițiști de la I.P.J. Hunedoara. Articolele au fost intitulate „Deva, cetatea primei”, „Cazuri mușamalizate de poliția hunedoreană” și alte astfel de articole, fiind prezentate inclusiv scheme ale membrilor grupării și protecțiilor acordate.

Mai mult, declarațiile persoanelor audiate, au confirmat notorietatea acestor fapte comise și coordonate de L.C.C. și S.A., aspect ce a reieșit expres din rechizitoriul 100D/P/2012.

Astfel, relația dintre L.C.C. și B.T. a început în anul 2004 când numitul M.L.I. a fost prins în flagrant de organele judiciare din cadrul B.C.C.O. Alba, conduse de B.T.,cu droguri pe care le deținea, consuma și oferea spre vânzare, acesta declarând la acea dată împreună cu alte persoane din cauză, că drogurile au fost cumpărate de la L.C.C.

Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara cu nr. 220/P/2004 și soluționată cu rechizitoriu în 17 martie 2004. Prin acest rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce-l privește pe L.C.C., ș.a., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic și consum ilegal de droguri de risc, prevăzute de art. 2 și 4 din Legea nr. 143/2000.

Acest Dosar, disjuns din cauza 220/P/2004, a fost înregistrat cu nr. 268/P/2004 și s-a finalizat cu rechizitoriu, dar privind pe numiții D.F., H.C., ș.a., fără nici o referire și fără nici o legătură cu L.C.C. Prin rechizitoriul nr. 268/P/2004, s-a dispus „disjungerea cauzei cu privire la celelalte persoane implicate în traficul și consumul ilicit de droguri în vederea efectuării urmăririi penale sub acest aspect”, cauză care însă, nu a mai fost înregistrată și nu s-a mai făcut nici o verificare, respectiv nu s-a pronunțat nici o soluție în ceea ce-l privește pe L.C.C., care a făcut expres obiectul disjungerii din Dosarul nr. 220/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Deși nu s-au mai efectuat cercetări în ce-l privește pe L.C.C., B.T. a ținut constant să-i amintească acestuia despre existența dosarului și despre faptul că știe că el vindea droguri, arătându-i că îl are la mână, modalitate prin care l-a determinat pe L.C.C. să devină informatorul său și mai mult de atât, să-i comunice lui B.T., toate activitățile sale infracționale și a membrilor grupului său, precum și să transmită diferite mesaje la solicitarea lui B.T., menite să creeze tensiuni între grupările interlope, violente din Județul Hunedoara.

Astfel, așa cum a reieșit din probele administrate în cauză, inclusiv din declarațiile martorilor L.C. și L.S., persoane care au fost testate cu aparatul poligraf pentru a se vedea dacă afirmațiile lor corespund adevărului și au trecut acest test, precum și din declarația martorului cu identitate protejată C.E., reiese că B.T. era informat de L.C.C. cu privire la tot ceea ce acesta comitea împreună cu membrii grupării sale ca fapte penale, ocazie cu care, spre exemplu, L.C. i-a spus lui B.T. despre implicarea lui S.A. care comanda agresiunile, precum și despre bătăile și șantajele organizate asupra părților vătămate G.P., fotbaliștilor de la J.P. și chiar a unei persoane bătute la București, la solicitarea soților B. Răspunsul lui B.T. la relatarea acestor aspecte infracționale a fost fie de genul „lasă că nu ți se întâmplă nimic, că nu sunt probe”, sau a râs, întrebându-l pe L.C. cu referire la soții B, dacă B.A.R. i-a cerut expres, să bată victima din București, pe nume D.R.A., așa de tare. L.C. i-a răspuns afirmativ.

Legal și conform atribuțiilor de serviciu ale comisarului șef B.T., șeful B.C.C.O. Alba, acesta ar fi trebuit să ia măsuri pentru cercetarea grupului infracțional și stoparea infracțiunilor comise de care a luat cunoștință și cu privire la care avea competență și nu să acorde protecție și sfaturi liniștitoare liderilor grupării, sau măcar să sesizeze ori să transmită informațiile deținute altor organe judiciare ale statului, deși scopul înființării B.C.C.O. era tocmai acela al combaterii fenomenului de criminalitate organizată și al unor astfel de grupări.

Mai mult, după ce L.C.C. a început să aibă o relație cu L.S., acesta a vrut să renunțe la gruparea sa violentă, aspect comunicat lui B.T., care l-a determinat la contrariul, respectiv la menținerea calității sale de lider al grupării și apartenenței la aceasta, spunându-i că nu este bine să renunțe, întrucât după ce se vor elibera din închisoare, membrii grupării rivale, I.O.P. și M.M.M., el L.C. nu va avea nici o protecție.

Tot astfel, B.T. i-a cerut lui L.C.C., să lanseze mesaje de natură a învrăjbii grupările infracționale din județul Hunedoara, astfel că, spre exemplu, cu ocazia unei gale de box, B.T. l-a pus pe L.C. să spună membrilor grupării sale că I.O.P. și gruparea acestuia i-au jignit, făcându-i slabi și trădători către organele judiciare, precum și că Ii vor bate, provocându-i. Ca urmare a acestui mesaj, membrii grupării L.L. s-au adunat cu bâte și alte obiecte contondente, în număr de vreo 12 persoane și i-au așteptat pe membrii grupării I.O.P., pentru a-i bate, dar aceștia nu au venit.

Tot în același mod, B.T. i-a comunicat lui B.G., în 2012, că L.C. l-ar fi vândut pe el lui M.M.M. pentru ca acesta să-l poată bate (pe B.G.), iar M.M.M. trebuia, în schimb, să-l lase pe L.L. să îl bată pe I.O.P. Din acest motiv B.G. s-a organizat și a vrut chiar să-l bată pe L.L. Aceste fapte s-au petrecut după ce B.G. a fost bătut de M.M.M. și sunt confirmate parțial de martorul M1 și chiar de B.G. care a refuzat însă să dea declarații, formulând doar unei afirmații către cms. M.A.

B.T. i-a cerut la un moment dat lui L.C.C., care a fost audiat ca martor într-o cauză penală, la propunerea sa, să facă și afirmații mincinoase, respectiv să susțină că a văzut o întâlnire dintre mai multe persoane trimise în judecată, deși acest lucru nu era adevărat. L.C., a arătat că nu a făcut însă astfel de afirmații și nu a dat curs solicitării de acest gen a lui B.T., deși îi era foarte frică de acesta, întrucât B.T. îi spunea expres că știe că L.L. s-a ocupat cu droguri, că îl are la mână cu „dosarul Mo.”, precum și cu alte vânzări de droguri de la o persoană din V.J., de la care L.L. cumpăra droguri și pe care acesta le obținea de la Spitalul Municipal. L.L. i-a arătat chiar, la solicitarea lui B.T., unde domiciliază acea persoană, precum și de unde cumpăra drogurile în cauza Mo.. Mai mult, B.T. era cunoscut ca o persoană cu foarte multă putere și care, dacă vroia „să-l facă” pe cineva, susține L.C., se ținea de acesta și se răzbuna.

Chiar dacă L.C.C. este arestat preventiv și a comis fapte penale, acesta a colaborat cu organele de urmărire penală în Dosarul nr. 100D/P/2012, motiv pentru care i s-a făcut prin rechizitoriu, reținerea dispozițiilor art. 18 din Legea nr. 585/2004, privind reducerea limitelor prevăzute de lege, astfel că nu mai este interesat ca în prezenta cauză să obțină aplicarea acestor prevederi ale legii. Mai mult, toate afirmațiile făcute de L.C.C., până în prezent, atât în Dosarul nr. 100D/P/2012 cât și în prezenta cauză, s-au verificat, iar acesta s-a supus testării cu aparatul poligraf, dovedindu-se că nu a mințit. În același mod se retine că afirmațiile formulate de L.C.C. sunt repetate în același mod și cu amănunte, fiind verificate și verificabile, ceea ce creează prezumția de adevăr.

În sensul protecției acordate inculpatului L.C., este și faptul că, faptele sale de înșelăciune, șantaj și cămătărie comise în dauna lui V.C. și A.S., au fost aduse la cunoștința lui B.T., de către aceștia din urmă în cazul unor plângeri penale verbale formulate de către aceștia, aspecte confirmate de părțile vătămate și martori, dar B.T. nu a luat nici o măsură față de L.C. deși avea această competență și obligație profesională și nici nu a sesizat alte organe judiciare, pentru a se lua măsuri și a se stopa fenomenul infracțional.

În acest sens, sugestive s-au apreciat a fi afirmațiile numitului V.C., atât scrise în cadrul declarației formulate în Dosarul nr.100D/P/2012 cât și interceptate autorizat, în cadrul discuției purtate cu procurorul de caz. Din aceste declarații, reiese că fiind supus unor presiuni și amenințări extraordinare de către L.C.C., acesta s-a dus personal la B.T.G., pe care-l știa prieten cu B.T. și i-a cerut acestuia cu titlu de sesizare penală să-i relateze ce i s-a întâmplat, precum și alte fapte de care avea cunoștință, comise de aceeași persoană, însă B.T. nu i-a ascultat, nu s-a întâlnit cu el personal, deși știa chiar de la L.L. ceea ce făcea acesta, precum și din alte surse, faptele susnumitului fiind chiar de notorietate. Din acest motiv, V.C. și-a dus imediat ulterior și urgent familia în Grecia, pentru a fi în siguranță iar el s-a întors și a fost exploatat prin muncă în Libia de către L.C.

De asemenea, martorul I.O.P., a arătat că imediat, a doua zi, după arestarea preventivă a lui L.C., I-a contacta pe B.T. pentru a-i comunica că și el este victima unor infracțiuni comise de L.L. și dorește să sesizeze faptele, dar B.T. i-a spus că nu are timp și să revină altă dată. Ulterior, în zilele imediat următoare, martorul I-a contacta din nou pe B.T. pentru a-i face sesizările, dar B.T. i-a tăiat scurt solicitarea, susținând că este ocupat și-l va contacta el, lucru care nu s-a mai întâmplat. B.T. nu a informat nici procurorul de caz despre această solicitare, iar I.O.P. s-a prezentat singur la D.I.I.C.O.T., pentru a formula declarații.

Tot astfel, relațiile dintre L.L. și B.T. s-au dovedit mai puțin importante ca relațiile dintre B.T. și S.A., întrucât, în momentul în care L.C.C. i-a cerut lui B.T. să-l sprijine cu cercetarea sau sesizarea unui fals comis de S.A. în dauna soției sale L.S., acesta a refuzat. În această sesizare verbală făcută de L.L., s-a arătat că S.A. a semnat în fals, direct sau prin interpuși o cesiune a unei societăți comerciale pe care fosta soție a lui S.A. și actuala soție a lui L.C., respectiv L.S., era asociat unic și pe care se dețineau mai multe active. Cu ocazia divorțului de S.A. și căsătoriei cu L.C.C., a martorei L.S., relațiile dintre S.A. și L.C. s-au stricat, C.L. acționând ulterior pe cont propriu după acest eveniment, sprijinit fiind de membrii grupării saie violente. Din cauza existenței acestei grupări, S.A. a și avut nevoie de L.C., respectiv pentru comiterea mai multor infracțiuni cu violență reținute în Dosarul nr. 100D/P/2012, unde și L.L. și S.A. au fost și sunt arestați preventiv.

B.T. nu a dat însă curs cererii lui L.C., ceea ce I-a determinat pe acesta să deducă în mod logic, că S.A. era mai sus în topul preferințelor lui B.T. decât el, aspect confirmat și de faptul că B.T. și S.A. au fost colegi de facultate în V.J., se cunoșteau, discutau și cu toate că L.L. i-a spus anterior lui B.T. că majoritatea faptelor comise înainte, au fost la comanda lui S.A., B.T. nu a luat nici o măsură și nici nu a sesizat alte organe judiciare. Aspectele privind relațiile bune dintre B.T. și S.A., au fost confirmate și de acesta din urmă.

În schimb, așa cum arezultat din declarația martorului cu identitate protejată, C.E., după efectuarea perchezițiilor la L.C. și S.A. din Dosarul D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, nr. 100D/P/2012, B.T. s-a exprimat că „dacă se lucra cu el cauza, ieșea mult mai bine, în sensul că erau mai multe arestări și mai multe infracțiuni”, exprimând evident faptul că ar avea date și informații despre faptele comise, dar nu a sesizat și nu a luat măsuri și nici nu a făcut informări nici până în prezent cu privire la aceste date și informații deținute. Acest aspect se coroborează cu declarațiile martorilor L.C.C., L.S. și G.M.

Tot din declarația martorului cu identitate protejată, C.E., a reieșit că B.T. s-ar fi exprimat că „trebuia să vină din străinătate niște persoane din lumea interlopă și urma să fie un mare măcel între grupările infracționale din Județul Hunedoara”, aspect care se coroborează cu afirmațiile lui L.C., privind învrăjbirea relațiilor dintre B.G., M.M.M., I.O.P. și el, după bătaia aplicată de M.M.M. lui B.G., în 2012.

Faptele precizate anterior, s-a precizat că nu sunt simple coincidențe și se coroborează între ele și cu probele administrate, sunt concrete și constituie infracțiuni de favorizare a infractorului, sprijinirea unui grup infracțional organizat și omisiunea sesizării organelor judiciare (fapte continue, aflate în concurs ideal, constând în ajutorul și încurajarea membrilor grupării L.S. la comiterea faptelor, nedenunțarea și nesesizarea ori neinformarea altor organe cu atribuții de control judiciar cu privire la acestea), fapte comise tocmai de una dintre persoanele care conducea B.C.C.O. și avea evident atribuții de cercetare penală legală a acestor fapte, prin D.I.I.C.O.T., așa cum s-a și întâmplat în cauză, dar fără nici o implicare a comisarului B.T. și mai mult fără știința acestuia, de care D.I.I.C.O.T., S.T. Alba a trebuit să se ferească și să își desfășoare activitatea în mod mult îngreunat, cu ajutorul unor polițiști cu aviz de D.I.I.C.O.T. de la I.P.J. Alba și Hunedoara și doar a câtorva polițiști de la B.C.C.O. Alba, care au acceptat să lucreze conspirat în cauză, dar legal, în baza delegărilor date de procurorii D.I.I.C.O.T.

Având în vedere și celelalte activități infracționale și de protecție,asigurate unor persoane cercetate penal și cu multiple dosare penale,existente în timp pe rolul parchetelor, dosare conexate la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, cum este cazul dosarului C.D. (Dosar nr. 71D/P/2011, soluționat prin rechizitoriu) și dosarului B., precum și alte activități de favorizare și divulgare a cercetărilor realizate de D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, în care există suspiciuni că ar fi fost realizate tot de B.T., s-a considerat că faptele acestuia corespund mai mult comportamentului unui lider al grupărilor interlope și nu unui șef de B.C.C.O.

S-a arătat că, faptul că L.C.C. a fost folosit de B.T. și ca informator, nu îi dă dreptul legal comisarului B.T. să treacă cu vederea infracțiunile comise de gruparea acestuia, cu atât mai mult cu cât nu s-a constatat până în prezent nici o cauză penală soluționată ca urmare a informărilor făcute de L.C.C., ci s-au realizat doar învrăjbiri ale grupărilor infracționale, realizate la solicitarea lui B.T., așa cum s-a probat în cauză și cum se exprimă chiar B.T. cu cuvântul „măcel”, aspect relatat de martorul C.E.

Din listingurile convorbirilor telefonice obținute în cauză autorizat, a reieșit că între L.C., B.T., B.T.G., V.C. și M.O., au existat numeroase convorbiri telefonice, fapt ce a confirmat în mod tehnic starea de fapt reținută.

Starea de fapt reținută, s-a arătat că este confirmată și de interceptările ambientale autorizate, respectiv declarațiile numiților M.L.I., V.C., A.S. și chiar S.A.

Este de reținut, că aceste fapte nu sunt izolate, comisarul B.T. divulgând date (existența dosarului în faza conspirată, percheziții, interceptări și alte aspecte procedurale și procesuale) din mai multe dosare aflate în lucru la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba și nu numai, printre care, în această fază procesuală, pot fi enumerate cauzele precizate anterior privindu-i pe numiții B.T.G. ș.a., C.D. ș.a. și L.S. Astfel, așa cum s-a arătat și cum s-a probat în cauză, faptele numitului B.T. nu sunt izolate, săvârșite eventual cu circumstanța atenuantă a unei relații vechi de prietenie și scăparea către persoana cercetată a unei informații sau avertizări izolate,aspect care este oricum ilegal și contrar atribuțiilor lui de serviciu, ci reprezintă un mod de a gândii și un comportament infracțional ce reprezintă o obișnuință, acesta făcând parte dintr-un grup de interese economico-financiare în cadrul căruia și nu numai susnumitul asigurând protecția juridică, prin mijloacele oferite de funcția deținută. Mai mult, s-a arătat că susnumitul este cunoscut în zonă ca un „jupan”, titulatură cu care se adresează persoanele din anturajul lui și care reiese chiar din înregistrările convorbirilor telefonice autorizate, dar mai ales din declarațiile persoanelor audiate și restul materialului probator administrat.

Mai mult, s-a arătat că, B.T. este obișnuit cu procedurile penale și cu modul de anchetă, cunoscând toate procedeele investigative, logistica și posibilitățile organelor de urmărire penală și a serviciilor cu care se lucrează, în condițiile în care principala logistică a D.I.I.C.O.T., inclusiv de personal, era pe mâna lui, având acces la toate informațiile.

Acest aspect, s-a arătat că, este întărit și de împrejurarea că în județul Hunedoara, unde B.T. își desfășura activitatea în mod principal, nu s-au soluționat și anchetat cauze economico-financiare de impact în cercurile infracționale din această sferă, tocmai pentru că el făcea parte din acest cerc de interese, avea avantaje profesionale (fiind susținut) cu toate că activitatea de management în cadrul brigăzii era apropiată de zero și chiar avantaje materiale [ex. mașina achiziționată în mod suspect de la R.G., petreceri și servicii hoteliere gratuite asigurate de soții B și alte persoane (ex. L.G.), sponsorizări necontrolate legal de la Banca S.P.I. Deva și alte avantaje inclusiv psihologice de recunoaștere ca „jupan”. Sugestive în acest sens, s-au reținut a fi convorbirile înregistrate autorizat ale numitului B.T. care arată că dacă este schimbat din funcție nu mai poate face ce a făcut până acum, aspect adevărat, susnumitul nemaiputând acorda sprijin grupărilor de interese economico financiare. Din aceste motive, singurele dosare mari pe acest domeniu, C.D., U.G., S.A. și L.C.] au fost și altele sunt lucrate la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, fără implicarea B.C.C.O. Alba, ci doar a anumitor ofițeri de încredere, care și-au asumat responsabilitatea de a lucra legal, în baza delegării procurorilor caz, fără a deconspira întregii brigăzi toată cauza așa cum face cms. B.T. pentru a îngreuna posibilitatea identificării autorilor deconspirărilor, precum și cu alte autorități judiciare, cum este cazul I.P.J.-urilor din zonă și Jandarmeriei, aspect nefiresc. Principala resursă logistică a D.I.I.C.O.T., gândită și reglementată normativ este și ar trebui să fie D.C.C.O. cu structurile din teritoriu, astfel că, situații infracționale de acest gen trebuie înlăturate și sancționate promt.

Faptele precizate anterior, s-a menționat că întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de favorizarea infractorului, abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, sprijinirea unui grup infracțional organizat și omisiunea sesizării organelor judiciare.

Examinând propunerea de arestare preventivă Curtea de Apel Alba lulia a apreciat că aceasta este întemeiată, din următoarele considerente:

Prealabil examinării pe fond a propunerii de arestare preventive Curtea de Apel Alba lulia a analizat legalitatea sesizării instanței, inculpații, prin apărătorii aleși invocând faptul că în cauză sunt incidente dispozițiile art. 197 alin. (2) C. proc. pen. referitoare la nulitatea absolută a actului de sesizare.

S-a invocat, în esență faptul că propunerea de arestare a inculpaților este nulă deoarece prealabil întocmirii acesteia inculpații nu ar fi fost ascultați în prezența apărătorilor aleși, încălcându-se astfel dispozițiile art. 150 C. proc. pen.

Curtea de Apel Alba lulia, analizând actele existente la dosarul cauzei, în raport de dispozițiile legale invocate, a constatat că motivele de nelegalitate invocate sunt nefondate din următoarele considerente:

Astfel, prin ordonanța din 23 octombrie 2013, ora 16:50 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de învinuitul B.T.G., prin ordonanața din 23 octombrie 2013, ora 22:30 față de înv. B.A.R. și prin ordonanața din 23 octombrie 2013, ora 23:58 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de înv. B.T.

După punerea în mișcare a acțiunii penale, fiecare dintre inculpați a fost înștiințat despre acest fapt și în prezența apărătorilor aleși au declarat că au luat la cunoștință despre punerea în mișcare a acțiunii penale și au făcut declarații sau și-au menținut poziția procesuală de a uza de dreptul de a nu face declarații, având cunoștință de temeiurile de fapt și de drept ale acuzațiilor reținute în sarcina lor.

Inculpatul B.T.G. a fost ascultat în prezența apărătorului ales la ora 17:00 din 23 octombrie 2013, inculpata B.A.R. a fost ascultată la ora 22:35 din 23 octombrie 2013 în prezența apărătorului ales și inculpatul B.T. a fost asculat în prezența apărătorilor aleși la ora 00:02 din 24 octombrie 2013.

S-a reținut că este cert că inculpații au fost ascultați de către procuror în calitate de inculpați, după punerea în mișcare a acțiunii penale.

Practic apărarea a susținut că deși inculpații au fost ascultați în această calitate, procurorul, înainte de a formula propunerea de arestare preventivă trebuia să îi asculte din nou pe inculpați pentru ca aceștia să-și expună puncul de vedere asupra propunerii formulate.

Curtea de Apel Alba lulia a apreciat că o asemenea interpretare a dispozițiilor legale referitoare la arestarea inculpatului în cursul urmăririi penale este excesivă și adaugă la lege atâta timp cât inculpaților Ie-a fost adus la cunoștință că față de ei s-a pus în mișcare acțiunea penală, li s-au prezentat acuzațiile și încadrarea juridică a faptelor de care sunt acuzați și au fost ascultați în prezența apărătorilor aleși, în calitate de inculpați.

Din economia textelor legale invocate nu rezultă că procurorul, înainte de a formula propunerea, are obligația să asculte din nou inculpații și chiar și așa, înainte de întocmirea acestei propuneri, inculpații au fost ascultați în calitate de inculpați.

În concluzie, Curtea de Apel Alba lulia a apreciat că instanța a fost legal sesizată, inculpații au beneficiat de toate drepturile conferite de dispozițiile legale referitoare la ascultarea lor în calitate de inculpați, aspectele de nulitate absolută invocate de apărare fiind apreciate ca nefondate.

Pe fondul cauzei, s-a reținut că în cauză sunt întrunite condițiile prevăzute de art. 143 alin. (1) C. proc. pen., existând probe și indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpații au săvârșit faptele de care sunt acuzați, fapte prevăzute de legea penală și există cazurile în care se dispune arestarea inculpatului, prevăzut de art. 148 alin. (1) lit. b) și f) C. proc. pen., respectiv există date că aceștia încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unei părți, a unor martori, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol pentru ordinea publică.

Din coroborarea actelor existente la dosarul cauzei, a declarațiilor martorilor, învinuiților, inculpaților, a documentelor economice, contabile și a expertizelor efectuate, a proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice și ambientale, a rezultat existența unor fapte sau informații apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoanele din cauză să fi săvârșit infracțiunile, bănuiala legitimă fiind evidențiată de următoarele date factuale:

În ce privește acuzațiile aduse inculpaților B.T.G. și B.A.R., din documentele aflate la dosarul cauzei s-a stabilit că începând cu anul 2003 până în prezent, s-a constituit și a funcționat un grup infracțional nestructurat, specializat în comerțul ilegal cu produse petroliere, având ca scop sustragerea societăților folosite de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului statului, accize, impozit pe profit și TVA, ca urmare a comercializării ilegale de produse petroliere, respectiv: uleiuri minerale, carburanți, solvenți, bitumuri, combustibili pentru focare, etc.

S-a apreciat că există indicii temeinice că liderii acestui grup infracțional au fost inculpații B.T.G. și B.A.R. care s-au folosit de un număr foarte mare de societăți comerciale, pe care le controlau direct sau prin intermediari, în special prin rude sau cunoștințe apropiate, care erau de încredere, respectiv: D.M.R. cumnată, D.L. fin de căsătorie, B.M. vecină în copilărie și rudă mai îndepărtată, ș.a.

Printre societățile afiliate și/sau controlate de soții B, angrenate în această fraudă carusel, s-au enumerat: SC H.P. SRL Hațeg, SC R.P. SRL Simeria, SC R.T. SRL Hațeg, SC R.O.I.E. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P.A. SRL, SC V.T. SRL, SC D.U.T. SRL, SC A.T. SRL, SC R.C. SRL, SC B.O.G. SRL, SC D.U.T. SRL, SC D.C. SRL, SC D.O. SRL, ș.a.

Această grupare infracțională era formată cert din numiții B.T.G., B.A.R., D.M.R. și T.C. contabil, fiind deja constituită la intrarea în vigoare a Legii nr. 39/2003, ca urmare a derulării unor relații comerciale anterioare și de același gen. Astfel, numiții D.M.R. și T.C., au acceptat, în cunoștință de cauză, ca împreună cu soții B să comită activități infracționale de evaziune fiscală și delapidare, fapte săvârșite, în special, în favoarea și pentru folosul soților B și al societăților acestora.

Rolul numitului T.C. era acela de a conduce și regla evidențele contabile, precum și de a formula declarațiile fiscale cu date nereale către autoritățile statului cu atribuții în domeniu financiar-contabil și fiscal, dar a avut implicare și în administrarea SC R.T. SRL. Tot astfel susnumitul întocmea facturi și documente de cesiune fictivă și fără justificare economico-financiară, cu scopul ca soții B să scoată importante sume de bani din firmele controlate și/sau să transfere activele societăților falimentate pe alte societăți controlate în timp, decapitalizând astfel societățile folosite anterior, care erau cesionate la persoane fără ocupație, pregătire și posibilități materiale, cu care se încheiau procese-verbale fictive de predare a evidențelor contabile și activelor societăților decapitalizate.

D.M.R., era însă persoana de încredere pe care erau înființate și cesionate societățile comerciale controlate de soții B, întocmind facturi, contracte de cesiune și declarații false în fața notarilor, sprijinindu-i întru totul pe aceștia în activitățile comise, fiind aproape tot timpul cu B.A.R.

Din actele existente la dosarul cauzei a rezultat că fiecare membru al grupării cunoștea activitatea întregului grup, chiar dacă se foloseau mai multe societăți intermediare în care aparent, doar unii dintre aceștia dețineau calitățile scriptice de asociat și/sau administrator, susnumiții colaborând între ei, împărțindu-și sarcinile, putând conta oricând pe ajutorul oricăruia dintre membrii, aspect ce reiese expres și din interceptările convorbirilor telefonice autorizate și restul materialului probator administrat, declarațiile învinuiților și martorilor.

Membrii grupării aveau, așa cum s-a precizat deja, sarcini prestabilite în cadrul acesteia, astfel că: inculpații B. erau cei care aveau contactul cu furnizorii și clienții, comandau mărfurile, stabileau cu aceștia prețurile, condițiile contractului și plățile ce se efectuau, respectiv compensările și tot aceștia erau cei care beneficiau în principal de produsul infracțiunilor comise, fiind liderii grupării; D.M.R. era cea care deținea aparent, calitatea de administrator și asociat al unor firme folosite de soții B, întocmea facturi, efectua plăți, sustrăgea evidențele contabile de la controlul organizat de organele de specialitate ale statului, precum și orice alte activități dispuse de soții B; T.C. era cel care avea cunoștințe aplicate în domeniu economico-financiar și care îi consilia pe soții B pentru aplicarea metodelor ilegale folosite, disimulând în documentele justificative și declarațiile fiscale întocmite ilegalitatea operațiunilor, prin întocmirea unor documente justificative doar aparent în concordanță cu legea și care prezentau fiscului situații nereale, întocmite astfel încât să rezulte că societățile verificate nu datorau sume de bani importante cu titlu de impozite și taxe. Tot astfel, pentru scoaterea unor sume importante de bani din societățile folosite și devalizarea acestora, T.C. întocmea documentele necesare eliberării numerarului, cu motivații false, așa cum s-a petrecut și în cazul transferului de active de pe societățile falimentate, pentru păstrarea acestora sau scoaterii de sume de bani nejustificate prin SC R.C. SRL.

O caracteristică a acestei grupări infracționale, a fost și siguranța și încrederea inculpaților B., că anumiți reprezentanți ai autorităților abilitate cu atribuții de control ale statului sunt de partea lor, împrejurare datorită și-au desfășurat activitatea nestingheriți fapt care a rezultat din anumite convorbiri telefonice și pe care îl și afirmau, lăudându-se cu protecția lor realizată de B.T.

Semnificative în vederea prezentării modului de constituire și acțiune a grupării, dar și a modului de a gândii al inculpaților, respectiv în siguranța lor față de autoritățile statului, sunt și declarațiile persoanelor audiate care confirmă legătura deosebită stabilită între soții B și cms. șef B.T., anumite persoane din anturajul lor, apelând chiar la ei pentru a-i pune în legătură cu B.T. (ex. V.C.) sau care cunosc această legătură (d. mart. B.C.M., d. mart. L.C., d. mart. L.C.C., procesele-verbal de ascultare a unor martori cu identitate protejată, deci mart. G.I.P., d. mart. D.D.

Din cercetări a rezultat că evidențele contabile ale tuturor societăților folosite de inculpații B. și cesionate către persoane fără pregătire și posibilități materiale, nu au mai fost găsite și nu au fost nici predate către aceștia.

Toate aceste aspecte, s-au putut produce însă, la nivelul și anvergura reținută în cauză și datorită împrejurării că inculpații B., au folosit firme și persoane intermediare, care urmau să-și asume răspunderea directă și aparentă pentru faptele comise, aspecte și metode infracționale care îngreunează mult efectuarea urmăririi penale și tragerea la răspundere a acestora, dar care relevă aspecte importante privind pericolul social al faptelor comise și a inculpaților.

S-a apreciat că există indicii temeinice că prin folosirea SC R.P. SRL, așa cum reiese din procesul-verbal de inspecție fiscală din 16 mai 2011 întocmit de D.G.F.P. Hunedoara, în temeiul căruia această instituție a sesizat Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara (sesizarea penală din 6 iunie 2011) și s-a înregistrat Dosarul penal nr. 649/P/2011 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara că, procedându-se conform metodei infracționale aplicate și precizate anterior, respectiv prin folosirea în cascadă a mai multor societăți comerciale controlate de ei, inc. B.T.G. și B.A.R., în calitate de administratori la SC R.P. SRL, sprijiniți de numiții D.M.R. și T.C. contabil, au cauzat bugetului statului, prin neînregistrarea în evidențele contabile ale societății precizate anterior a tuturor activităților comerciale cu carburanți realizate, un prejudiciu de 1.079.469 RON (473.389 RON impozit pe profit și 606.080 RON TVA).

Prin acest proces-verbal, s-a stabilit, luând în considerare declarațiile (394) privind livrările și achizițiile de bunuri precum și celelalte declarații fiscale privind TVA-ul și impozitul pe profit, atât ale SC R.P. SRL , cât și ale SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL și SC H.P. SRL, societăți din Hațeg, afiliate și controlate tot de inculpații B., precum și ale SC D. SRL Călan, că există neconcordanțe între acestea, neconcordanțe care interpretate au dus la sustragerea de la plata impozitelor și taxelor datorate bugetului statului cu suma de 1.079.469 RON. Pentru stabilirea acestor valori s-au efectuat controale încrucișate la SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P. SRL și SC D. SRL, controale materializate în: procesul-verbal nr. X1 din 1 octombrie 2010, încheiat la SC H.P. SRL; procesul verbal nr. X2 din 1 octombrie 2010, încheiat la SC D. SRL; procesul-verbal nr. X3 din 10 iunie 2010, încheiat la SC R.T. SRL, din care a reieși că societatea a fost cesionată către A.D., persoană care nu poate fi găsită; procesul-verbal nr. X4 din 1 octombrie 2010, încheiat la SC B.G.I. SRL, din care a reieșit că societatea a fost cesionată lui V.C., persoană care nu a derulat niciodată activități comerciale prin societate;

Ulterior, D.G.F.P. Hunedoara a demarat o inspecție fiscală generală, verificându-se perioada de activitate a SC R.P. SRL din 1 ianuarie 2007 până în 30 septembrie 2009, ocazie cu care s-a întocmit raportul de inspecție fiscală generală din 11 mai 2011.

În cadrul acestui control, s-a stabilit, o relație de afiliere cu următoarele societăți comerciale care aveau sau au avut, aproximativ, aceiași asociați: SC R.T. SRL, SC H.P. SRL și SC B.G.I. SRL. De asemenea, s-a stabilit, pentru perioada verificată, că principalii furnizori ai SC R.P. SRL, au fost SC D. SRL, SC B.G.I. SRL și SC R.T. SRL, practic tot societățile afiliate și controlate de inculpații B, respectiv societatea prietenului lor, D.G. administrator la SC D. SRL. Tot astfel, s-a stabilit că, pentru aceeași perioadă, principalii clienți ai SC R.P. SRL, au fost tot societățile precizate anterior, precum și SC H.P. SRL, controlată de inculpații B. Aceste aspecte confirmă existența unor indicii temeinice de comitere a unei fraude tip carusel și derularea unor activități comerciale scriptice, doar formale și în cascadă, efectuate fără un scop comercial licit, ci pentru a se pierde urma activităților comerciale legale și a se îngreuna sau chiar face imposibilă stabilirea acestora la adevărata lor dimensiune, prin controale de specialitate, care de cele mai multe ori sunt punctuale, privind doar o societate.

Urmare a unor controale încrucișate s-a constatat că SC B.G.I. SRL și SC R.T. SRL nu dețineau evidențele contabile, documente justificative fiind identificate doar la SC D. SRL și SC H.P. SRL, care funcționau la acea dată. Mai mult, s-a constatat că numitul T.C. a fost contabilul tuturor societăților comerciale afiliate și precizate anterior.

Pe baza documentelor găsite a contralelor încrucișate efectuate și a aplicării dispozițiilor fiscale s-au calculat impozitele și taxele datorate bugetului statului rezultând un minim de neconcordanțe, care a generat bugetului statului, prin omisiunea evidențierii în documentele financiar-contabile a operațiunilor comerciale și a veniturilor realizate, prejudicii în valoare de 1.079.469 RON (606.080 RON TVA și 473.389 RON impozit pe profit).

D.G.F.P. Hunedoara a oferit lămuriri suplimentare în acest sens prin adresa din 3 aprilie 2012, din care a reieșit explicit datele din declarațiile 394 privind achizițiile și livrările, depuse de SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P. SRL, SC R.P. SRL și SC D. SRL, celelalte date și valori avute în vedere de organele de control din cadrul D.G.F.P. Hunedoara la estimarea sumelor stabilite suplimentar (declarațiile 394, 300, bilanțuri, balanțe, istoricul societăților), precum și aspectele care au dus la concluzia de afiliere a celor patru societăți comerciale precizate anterior; adresa din 27 aprilie 2012, din care a reieșit explicit datele din declarațiile fiscale 300 privind TVA, depuse de SC H.P. SRL și SC D. SRL, precum și aspecte privind regimul juridic al declarațiilor informale 394, care sunt declarații obligatorii pentru agenții economici, reglementate normativ; procesul-verbal din 5 iunie 2012, privind controlul inopinat realizat la SC D. SRL, cu referire la tranzacțiile derulate cu SC R.P. SRL, în perioada de referință, ianuarie 2007-septembrie 2009. Din acest proces-verbal, au reieși aspecte de nelegalitate, privind contractele de prestări servicii realizate de furnizorul SC D. SRL către beneficiarul SC R.P. SRL (contractele din 1 iunie 2007 și din 31 decembrie 2008).

Din procesul-verbal din 16 august 2013 întocmit de Garda Financiară Hunedoara și completarea acestuia din 20 septembrie 2013 s-au stabilit următoarele:

- SC R.P. SRL, a înregistrat un profit mic în perioada anilor 2007 și 2008, iar pentru 2009 societatea a intrat pe pierdere, fiind și cesionată către C.M. și G.M.I. în 2010, persoane, neinstruite și fără posibilități materiale care au fost doar folosite pentru preluarea unor societăți cu datorii.

- s-au reconfirmat relațiile de afiliere ale SC R.P. SRL, cu societățile precizate anterior și s-au stabilit relații de aceeași natură (afiliere) și cu SC V.T. SRL, SC D.U.T. SRL, SC H.P.A. SRL, SC A.T. SRL și SC R.C. SRL.

- s-a efectuat analiza comparată a declarațiilor 394 privind achizițiile și livrările de mărfuri către și de la SC R.P. SRL, declarațiile fiscale 300 privind TVA, bilanțuri și balanțe, declarații depuse de această societate cât și de partenerii comerciali, fie ei și societăți afiliate sau controlate, întrucât pe baza lor s-au stabilit impozitele și taxele datorate bugetului statului, ocazie cu care s-au identificat necorelări, chiar între diferitele declarații ale SC R.P. SRL, necorelări care au determinat sustragerea societății de la plata TVA-ului datorat bugetului statului în valoare de 2.332.943 RON. Astfel, prin depunerea declarațiilor fiscale ale SC R.P. SRL, declarații nereale și întocmite cu sume arbitrare pentru a nu se datora aproape nimic către bugetul statului, s-a dat dreptul de deducere de TVA, fără o justificare reală, respectiv ca diferență declarată de societate organelor statului între TVA-ul deductibil înscris pe declarații, 2.458.615 RON și TVA deductibil ce se poate justifica și rezultă din verificările încrucișate realizate, în valoare de 125.672 RON.

Practic SC R.P. SRL a declarat organelor fiscale ale statului, prin declarațiile depuse la autoritățile abilitate, în mod controlat de contabilul T.C., respectiv prin omisiunea evidențierii tuturor operațiunilor comerciale, date nereale cu scopul de a nu înregistra TVA de plată către bugetul statului. Astfel, scriptic, SC R.P. SRL a declarat că are TVA deductibil în valoare de 2.458.615 RON, deși din verificările încrucișate realizate la partenerii comerciali, pe bază de documente (unde s-au găsit, iar societățile au funcționat în mod real), dar și prin declarațiile 394 privind achizițiile și livrările de mărfuri, se poate justifica numai un TVA deductibil de numai 125.672 RON.

În aceste condiții, ca urmare a verificărilor efectuate și a tranzacțiilor ce s-au putut identifica, prin estimare, ca urmare a verificărilor încrucișate efectuate, s-a stabilit că SC R.P. SRL trebuia să plătească bugetului statului un TVA suplimentar în valoare de 2.332.943 RON, ca urmare a declarațiilor false efectuate, operațiunile comerciale dintre societățile afiliate fiind evident fictive, doar scriptice. Astfel ascunderea ori distrugerea evidențelor contabile ale SC R.P. SRL și a celorlalte societăți comerciale controlate ori afiliate, avea ca scop, tocmai imposibilitatea stabilirii acestor aspecte.

Garda Financiară Hunedoara prin procesul-verbal din 20 septembrie 2013 a precizat mai multe explicații privind necorelările constatate între declarațiile efectuate de SC R.P. SRL astfel:

- SC R.P. SRL și-a încetat practic activitatea comercială la 7 octombrie 2010 când a fost cesionată către C.M. și G.M.I., iar înainte de cesiune a avut practic loc devalizarea și decapitalizarea acesteia.

- necorelările dintre declarațiile SC R.P. SRL și cele ale partenerilor comerciali sunt de: 3.351.642 RON pe declarațiile 394 privind achizițiile efectuate de societate; 1.253.527 RON pe declarațiile 394 privind livrările efectuate de societate către clienți; 450.769 RON între declarațiile 300 (TVA) și balanțele de verificare depuse la organele statului, respectiv bilanțuri, privind achizițiile realizate de SC R.P. SRL; 1.488.967 RON între declarațiile 300 (TVA) și balanțele de verificare depuse la organele statului, respectiv bilanțuri, privind livrările realizate de SC R.P. SRL către clienți; toate în defavoarea statului.

În perioada verificată (2007-2009) SC R.P. SRL a realizat achiziții de la un singur furnizor consacrat pe piața de profil a carburanților, respectiv SC R.D. SRL, restul achizițiilor de carburanți declarate ca fiind efectuate sunt de la societăți care: - fie sunt afiliate (SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, ș.a.); - fie sunt cu suspiciuni de firme bidon, ori fantomă și controlate de soții B (SC D.O. SRL, cu punct de lucru declarat în incinta fostei Fabrici de conserve din localitatea H. aparținând societăților soților B, SC S.C. SRL societate aparținând lui P.D., persoană cercetată pentru astfel de fapte de organele judiciare și care a preluat prin cesiune SC R.T. SRL); - fie alți agenți economici din zona gri a acestui domeniu (SC M. SRL, SC M.O.A. SRL, SC E.E.I. SRL, SC C.M.A. SRL), societăți care nu mai funcționează, au funcționat o perioadă restrânsă de timp și se circumscriu zonei de operațiuni comerciale nefiscalizate.

- în toată perioada verificată, SC R.P. SRL a derulat activități, în marea majoritate a volumului de operațiuni comerciale, numai cu societăți afiliate (SC R.T. SRL, SC H.P. SRL, SC B.G.I. SRL, SC H.P.A. SRL, SC R.O.I.E. SRL) sau cu societăți controlate de soții B (SC V.T. SRL, SC B.O.G. SRL, SC D.U.T. SRL, SC R.C. SRL, SC D.C. SRL).

Aceste societăți au fost folosite pentru perioade relativ scurte de timp, de către soții B, după care au fost cesionate, introduse în insoivență ori desființate, astfel:

- SC R.P. SRL (controlată de soții B în perioada 26 martie 1997-28 septembrie 2010, a fost cesionată și ulterior, la data de 16 noiembrie 2011, a intrat în procedura generală a insolvenței);

- SC H.P.A. SRL (controlată de soții B în perioada 12 martie 2002-13 decembrie 2006, a fost cesionată și ulterior, la data de 18 septembrie 2009, a intrat în procedura generală a insolvenței, fiind radiată de la O.N.R.C. la data de 11 aprilie 2013);

- SC R.T. SRL (controlată de soții B în perioada 28 noiembrie 2002-18 februarie 2010, a fost cesionată și ulterior, la data de 2 martie 2011, a intrat în procedura generală a insolvenței);

- SC H.P. SRL (controlată de soții B începând cu data de 16 noiembrie 2005 până la zi);

- SC R.O.I.E. SRL (controlată de soții B în perioada 3 aprilie 2005-21 iulie 2006, cesionată și ulterior, la data de 9 martie 2007, intrată în procedura generală a insolvenței, fiind radiată de la O.N.R.C. la data de 30 iulie 2010);

- SC B.O.G. SRL (controlată de soții B în perioada 12 martie 2006-5 octombrie 2009, data la care este dizolvată din oficiu);

- SC R.C. SRL (controlată de soții B în perioada 21 septembrie 2006-28 mai 2012);

- SC V.T. SRL (controlată de soții B începând cu data de 6 decembrie 2007 până la zi, prin prietena și angajata soților B, B.M.);

- SC B.G.I. SRL (controlată de soții B începând cu data de 19 februarie 2008 până la zi, fiind cesionată succesiv între membrii grupului controlat de B.T.G. și B.A.R., respectiv D.L. și V.C.);

- SC D.C. SRL (controlată de soții B în perioada 26 martie 2008-29 septembrie 2010, cesionată ulterior acelorași persoane ca și SC R.P. SRL, C.M. și G.M.I.);

- SC D.U.T. SRL (controlată de soții B începând cu data de 28 mai 2010 până la zi)

Evidența contabilă a tuturor societăților folosite de soții B, a fost condusă de T.C.

Astfel, întrucât verificările au putut fi efectuate numai prin estimare, din lipsa documentelor justificative, s-a cerut comisarilor Gărzii Financiare Hunedoara, verificarea eventualelor neconcordanțe ale SC R.P. SRL cu societățile la care s-au identificat documente contabile, respectiv SC D. SRL. Astfel, din analiza declarațiilor 394 depuse de SC R.P. SRL, în corelație cu declarațiile 394 depuse de partenerii comerciali ai acesteia, scoate în evidență existența unei neconcordanțe cu SC D. SRL în sumă de 1.142.457 RON, neconcordanță identificată în legătură cu livrările declarate de SC R.P. SRL, respectiv achizițiile declarate de SC D. SRL.

Pentru interpretarea acestei neconcordanțe s-au avut în vedere actele de control întocmite de D.G.F.P. Hunedoara Deva, precum și documente financiar contabile puse la dispoziție de SC D. SRL.

Verificările efectuate au condus la concluzia că aceste diferențe provin din tranzacțiile comerciale înregistrate între cele două societăți comerciale în perioada 2007-2010, așa cum au fost ele reflectate în evidența contabilă și fiscală a SC D. SRL, evidență care este condusă organizat și continuu.

Tranzacțiile comerciale între cele două societăți s-au efectuat cu următoarele bunuri și au fost:

1. SC R.P. SRL (furnizor) -> SC D. SRL (client):

- Motorină euro 3, 1 factură - 57.855,63 RON, inclusiv TVA, 2,34 RON/litru;

- Motorină euro 4, 9 facturi - 272.968,27 RON, inclusiv TVA, 2,79-3,40 RON/litru;

- Combustibil greu, 1 factură - 52.337,68 RON, inclusiv TVA, 1,55 RON/litru;

- Combustibil focare, 1 factură - 48.326,87 RON, inclusiv TVA, 1,55 RON/litru;

- Bitum, 1 factură - 594.405,00 RON, inclusiv TVA, 1,85 RON/kg;

- Stație distribuție carburanți - 689.642,75 RON, inclusiv TVA.

Astfel, achizițiile contabilizate de SC D. SRL, în baza unor documente, având ca furnizor pe SC R.P. SRL, sunt în valoare totală de 1.715.536,10 RON, totul fiind înregistrat cronologic și complet.

În circuitul de decontare al acestor achiziții s-au utilizat însă disponibilități bănești din conturile SC D. SRL, numai până la concurența sumei de 450.000 RON, diferența în valoare de 1.265.536,10 RON, fiind decontată prin operațiuni de compensare sau/și operațiuni contabile de transfer sold din conturile de terți. Prin urmare, SC D. SRL a plătit efectiv, din mărfurile achiziționate, numai aproximativ un sfert, din valoarea de facturare și nici nu există restanțe între cele două societăți. Acest aspect ridică semne de întrebare serioase cu privire la destinația efectivă a sumelor de bani datorate, conform facturilor înregistrate, cu implicații asupra analizei relațiilor comerciale dintre cele două societăți cu calități inverse, de furnizor a SC D. SRL și client SC R.P. SRL, aspect descris mai jos.

Se observă că în afara operațiunilor comerciale cu bunuri de origine petrolieră, care fac parte din obiectul de activitate al furnizorului SC R.P. SRL, se distinge tranzacția cu activul, stație de distribuție a carburanților și motelul din S.V., precum și cea referitoare facturarea de bitum, care este de valoare foarte mare. Potrivit acestei tranzacții privind bitum, factura din 21 iulie 2008, SC D. SRL a înregistrat achiziția unei cantități de 270 tone bitum, într-o singură etapă (la data facturii) și a justificat utilizarea acesteia în lucrări de asfaltare, inclusiv pentru SC R.P. SRL. Interesant este că bitumul se transportă lichid și SC D. SRL nu are capacități de depozitare pentru o astfel de cantitate.

2. SC D. SRL (furnizor) -> SC R.P. SRL (client):

Lucrări de reparații platformă în incinta complexului H. de pe str. P. din Hațeg, unde se aflau birourile soților B, factura din 6 iunie 2007 în valoare totală de 234.709,71 RON, pentru care s-au aplicat măsurile de simplificare (taxare inversă);

Lucrări de reparații platformă în incinta complexului H., factura din 30 iunie 2007 în valoare totală de 435.244,27 RON, pentru care s-au aplicat măsurile de simplificare (taxare inversă);

Lucrări de reparații platformă în incinta complexului H., factura din 5 mai 2009 în valoare totală de 785.852,20 RON, din care TVA în valoare de 125.472 RON. Totalul lucrărilor de reparații facturate de SC D. SRL către SC R.P. SRL este în sumă de 1.455.806,18 RON.

- Stația de distribuție carburanți și motelul, factura din 5 mai 2010 în valoare totală de 689.642,75 RON (același preț cu achiziția acesteia din 2009).

Astfel, valoarea livrărilor totale înregistrate în contabilitatea SC D. SRL către SC R.P. SRL sunt în valoare totală de 2.145.448,93 RON.

În circuitul de decontare al acestor servicii și vânzări prestate către SC R.P. SRL, s-au utilizat disponibilități bănești efective până la concurența sumei de numai 94.079,83 RON, diferența până la valoare de 2.051.369,10 RON, fiind decontată prin operațiuni de compensare. Acest aspect constituie indicii temeinice că valoarea lucrărilor efectiv executate către SC R.P. SRL de SC D. SRL, a fost mult mai mică și că s-au realizat doar asfaltări și reparații parțiale ale unor alei și nu a suprafețe de aproximativ 12.000 mp cât se prevedea în contract. Mai mult, numiții D.L. și B.M., audiați până în prezent în cauză, nu au văzut o suprafață așa de mare asfaltată, ci platforma era cunoscută ca fiind cu gropi. Nici expertiza tehnică în construcții nu este concludentă, întrucât s-au identificat doar petice de asfalt, iar materialele prezentate ca fiind folosite și descărcate de SC D. SRL pentru aceste lucrări, piatră și ciment, nu se folosesc la asfaltări. Acest aspect trebuie coroborat și cu valoarea foarte mare a facturii de bitum, vândută de SC R.P. SRL către SC D. SRL.

În afara operațiunilor comerciale cu bunuri care fac parte din obiectul de activitate al furnizorului SC D. SRL, s-a distins tranzacția (returul) cu stația de distribuție a carburanților și motelul din S.V., activ care a fost refacturat, la data de 5 mai 2010, de SC D. SRL, înapoi către SC R.P. SRL, societatea de la care s-a înregistrat achiziția cu un an înainte, la data de 20 septembrie 2009.

Astfel, în contextul verificărilor efectuate la SC D. SRL, prin prisma relației comerciale cu furnizorul/clientul SC R.P. SRL, s-a constatat că societățile implicate au aplicat pentru plata operațiunilor comerciale derulate sume relativ mici de bani, folosind atât la metoda compensării directe a drepturilor cu obligațiile reciproce, cât și la metoda compensării indirecte a drepturilor cu obligațiile reciproce prin intermediul unor terțe societăți, după cum urmează:

- proces-verbal de compensare din 20 mai 2009, pentru suma de 689.642,75 RON, cu SC R.P. SRL;

- proces-verbal de compensare R.-M.- D. în 14 noiembrie 2008, pentru suma de 151.062,96 RON;

- compensare în 30 decembrie 2008, pentru suma de 347.003 RON cu SC R.P. SRL, prin notă contabilă, fără a se indica vreun document;

- convenție de novație, schimb debitor pentru suma de 287.208 RON cu SC B.G.I. SRL pentru SC R.P. SRL;

- contract de cesiune de creanță pentru suma de 50.000 RON.

Prin aceste compensări, la finele perioadei analizate, anul 2010, în evidența contabilă a SC D. SRL, soldurile tuturor conturilor privind relația cu SC R.P. SRL, prezintă sold zero, rezultând că raporturile de drepturi și obligații între cele două societăți s-au închis, prin operațiuni parțiale de plată efectivă și compensări (în marea majoritate) de natura celor prezentate mai sus.

În concluzie valoarea totală a neconcordanțelor în sumă de 1.142.457 RON, dintre declarațiile fiscale ale SC D. SRL și SC R.P. SRL, s-a explicat prin controlul efectuat la SC D. SRL de Garda Financiară Hunedoara, astfel:

- până la concurența sumei de 579.531,72 RON, sumele provin din tranzacția cu stația de distribuție a carburanților efectuata în anul 2009.

- până la concurența sumei de 562.925,3 RON, din tranzacția cu bitum, potrivit facturii din 21 iulie 2008 în valoare de 594.405 RON, tranzacție neînregistrată de SC R.P. SRL în decontul de TVA și nedeclarată în declarația 394. Astfel din această operațiune rezultă că SC R.P. SRL nu a înregistrat venituri, sustrăgându-se de la plata obligațiilor către bugetul de stat cu sumele de: TVA în valoare de 106.955,8 RON și impozit pe profit în valoare de 90.068,05 RON.

Concluzionând, deoarece la SC D. SRL, au fost identificate evidențe contabile, iar societatea funcționează, având angajate mai multe persoane la compartimentul de contabilitate și există corespondență între declarațiile 394 privind achizițiile și livrările declarate, declarația 300 TVA, balanțe și bilanțuri și documentele justificative înregistrate de această societate, creând prezumția de corectitudine și seriozitate pe acest segment, al înregistrărilor contabile, sau efectuat comparații cu aceleași declarații efectuate de SC R.P. SRL, în aceeași perioadă și s-a constat că există necorelări, în valoare de 1.142.457 RON. Astfel, SC R.P. SRL, nu a înregistrat și declarat fiscal livrări de mărfuri (vânzări) către SC D. SRL.

Sumele astfel datorate cu titlu de TVA, sunt incluse însă, în prejudiciul constatat la acest capitol de 2.332.943 RON, stabilit prin procesul-verbal din 2013 al Gărzii Financiare Hunedoara. De asemenea, în acest prejudiciu reprezentând TVA, este inclusă și suma de 606.080 RON, reprezentând TVA, constată prin procesul-verbal de inspecție fiscală din 16 mai 2011 și raportul de inspecție fiscală din 11 mai 2011, întocmite de D.G.F.P. Hunedoara.

Tot astfel, impozitul pe profit stabilit suplimentar prin relația cu SC D. SRL, este inclus în impozitul pe profit estimat ca fiind datorat de SC R.P. SRL către bugetul statului prin raportul de inspecție fiscală din 11 mai 2011 întocmit de D.G.F.P. Hunedoara, în valoare de 473.389 RON.

Aceste sume au fost reținute ca prejudicii cauzate bugetului statului prin evaziune de SC R.P. SRL, respectiv: 2.332.943 RON TVA + 473.389 RON impozit pe profit.

Tot pentru verificarea neconcordanțelor constatate, s-a verificat încrucișat și relația SC R.P. SRL cu SC A.T. SRL și s-a constat că societatea este în insolvență, fiind numit administrator judiciar SC Q. SPRL, așa cum rezultă din baza de date informatică a A.N.A.F. I.N.F.O.P.C.

Întrucât administratorul judiciar al SC A.T. SRL nu a preluat documentele acestei societăți din perioada în care a derulat relațiile comerciale declarate prin declarația 394 cu SC R.P. SRL, adică anul 2007 și anul 2008, comisarii Gărzii Financiare Hunedoara au luat legătura cu contabila societății d-na M.M.S. În acest context s-au constat că administratorul SC A.T. SRL din perioada 2007-2008, a fost O.V.D., care este decedat.

La data de 10 iunie 2013 comisarii Gărzii Financiare au solicitat contabilei M.M.S. să prezinte documentele SC A.T. SRL pentru perioada 2007-2008. Aceasta a explicat că nu mai este în posesia documentelor societății, dar deține baza de date informatică a evidenței contabile conduse în acea perioadă, drept pentru care a prezentat fișa analitică, condusă informatizat la SC A.T. SRL cu furnizorul SC R.P. SRL.

Din acest document rezultă că între furnizorul SC R.P. SRL și clientul SC A.T. SRL s-au derulat următoarele operațiuni:

În anul 2007, perioada februarie-aprilie, SC A.T. SRL a achiziționat mărfuri (benzină, motorină, așa cum a declarat contabila societății în nota explicativă din data de 10 iunie 2013) în valoare de 76.520,17 RON. Documentele justificative ale acestor operațiuni comerciale, așa cum au fost menționate în fișa analitică, sunt patru facturi de vânzare cumpărare. Decontarea acestor facturi s-a efectuat prin operațiuni bancare și prin operațiuni cu numerar.

În anul 2008, perioada ianuarie-iulie, SC A.T. SRL a achiziționat mărfuri (benzină, motorină, așa cum a declarat contabila societății în nota explicativă din data de 10 iunie 2013) în valoare de 589.713,15 RON. Documentele justificative ale acestor operațiuni comerciale, așa cum au fost menționate în fișa analitică, sunt opt facturi de vânzare cumpărare. Decontarea acestor facturi s-a efectuat prin operațiuni bancare și prin operațiuni cu numerar.

În perioada 2007-2008 SC A.T. SRL a înregistrat în fișa furnizorului SC R.P. SRL, cu mențiunea de facturi de vânzare-cumpărare, achiziții totale în sumă de 666.233,32 RON.

Prin operațiuni de plată în numerar, respectiv bancare, SC A.T. SRL a achitat către SC R.P. SRL facturi de vânzare-cumpărare de marfă, în perioada 2007-2008, până la concurența sumei de 632.594,44 RON, rezultând un sold neachitat al facturilor de vânzare-cumpărare înregistrate de SC A.T. SRL în sumă de 33.638,88 RON.

De asemenea contabila M.M.S. a declarat că SC A.T. SRL nu a fost niciodată în ipostaza de furnizor al SC R.P. SRL, toate operațiunile între cele două societăți comerciale fiind cele contabilizate conform fișei prezentate de ea.

Compararea rezultatelor verificării încrucișate cu cele rezultate din analiza neconcordanțelor din declarațiile 394 a condus la concluzia că datele declarate de SC R.P. SRL în declarațiile 394 sunt corecte pentru livrările către SC A.T. SRL, dar nu sunt corecte pentru achizițiile declarate ca fiind de la SC A.T. SRL.

Astfel SC R.P. SRL a declarat în declarația 394 depusă, achiziții de la SC A.T. SRL în valoare totală de 338.889 RON, fără ca această societate să le fi efectuat.

Pentru această relație comercială SC R.P. SRL datorează bugetului de stat un impozit pe profit în sumă de 89.578 RON, respectiv TVA în sumă de 64.389 RON, faptă ce constituie evaziune și este cuprinsă în prejudiciile precizate anterior respectiv: 2.332.943 RON TVA + 473.389 RON impozit pe profit.

De asemenea, pentru a scoate în mod ilegal diferite sume bani din patrimoniul SC R.P. SRL, societate devalizată (insolvență din 25 februarie 2009) și cesionată ulterior (în 28 septembrie 2010) unor persoane fizice fără pregătire și disponibilități financiare (C.M. și G.M.I.), inculpații B.T.G., B.A.R. și D.G., au încheiat contracte comerciale nereale și nelegale, cu scopul de a scoate sume importante de bani din societatea precizată anterior, sume care au fost transferate astfel formal și nejustificat între SC D. SRL și SC R.P. SRL, fără ca obiectul acestor contracte să fie unul real și prestat de către reprezentanții SC D. SRL în calitate de prestatori de servicii.

Astfel, prin contractul din 1 iunie 2007 încheiat între SC R.P. SRL și SC D. SRL, având ca obiect efectuarea unor lucrări de „reparații platformă incintă H.”, contract în valoare de 669.953,98 RON fără TVA, SC D. SRL s-a obligat să presteze servicii de construcții neindividualizate și neindividualizabile, denumite doar generic în modul precizat anterior și la un preț stabilit global, contract a cărei contravaloare s-a și achitat în iunie 2007, prin plată efectivă și compensare.

Tot în acest sens, prin contractul din 31 decembrie 2008, încheiat între SC R.P. SRL și SC D. SRL, având ca obiect efectuarea unor lucrări de „asfaltare platformă incintă H. și anexe în suprafață de 12.460 mp”, contract cu o valoare prestabilită de 53 RON/mp fără TVA, SC D. SRL s-a obligat să presteze servicii de construcții de genul celor precizate anterior, denumite doar generic, valoare pe care a și facturat-o și încasat-o în vara lui 2009 prin plată efectivă și compensare. Acest preț este foarte mare față de prețul practicat la acea dată chiar de SC D. SRL în relații cu alți clienți, aspect recunoscut și de D.G. în declarația formulată. Valoarea facturată în 2009, pentru lucrările aparent efectuate în 2008 de SC D. SRL este de 785.852,20 RON.

Din verificările efectuate de D.G.F.P. Hunedoara, prin procesul-verbal din 5 iunie 2012, s-a stabilit însă că aceste contracte nu sunt însoțite decât de comandă, facturi și dovada efectuării plăților, neexistând: situații de lucrări, pontaje ale muncitorilor, devize de calcul și postcalcul, procese-verbale de recepție a lucrărilor, autorizații de construire, situația consumului de materiale din gestiune, sau orice alte documente justificative din care să reiese că aceste lucrări au fost efectuate în mod real.

Mai mult, în circuitul de decontare al acestor livrări, pentru achiziții de mărfuri și materii prime, s-au utilizat disponibilități bănești foarte mici, restul fiind decontat prin operațiuni de compensare. Acest aspect constituie un indiciu temeinic că valoarea lucrărilor efectiv executate către SC R.P. SRL de SC D. SRL, a fost mult mai mică și că s-au realizat doar asfaltări și reparații parțiale ale unor alei și nu a întregii suprafețe de aproximativ 12.000 mp cât se prevedea în contract. în cauză s-a întocmit un raport de expertiză tehnică judiciară, încheiat de către expert inginer I.N., acest raport rezultând că:

- lucrările de prestări servicii (asfaltare 2007-2009) sunt reale, iar cantitățile de materiale (bitum) se regăsesc a fi aprovizionate, făcându-se referire la factura provenind tot de la SC R.P. SRL. Materialele gen: piatră spartă, ciment, nu se regăsesc în lucrările de asfaltare a platformei, deși au fost justificate ca fiind folosite de SC D. SRL. Din conținutul raportului reiese însă că această concluzie a fost emisă pe baza facturii de bitum emise tot de SC R.P. SRL și prezentată anterior precum și pe baza unor urme de asfalt identificate în incinta H., luându-se astfel în considerare documentele puse la dispoziție de SC D. SRL, astfel că această concluzie nu este concludentă;

- prețul celor două contracte la care au fost achiziționate lucrările sunt exagerate, comparativ cu prețul pieței. Nu se pot preciza motivele acestor prețuri majorate.

Astfel, SC D. SRL a contabilizat documente justificative prin care a alocat acestor lucrări de asfaltare costuri care nu aparțin contractului, așa cum explică expert inginer I.N. în raportul de expertiză. Indicăm documentele prin care SC D. SRL a justificat costuri care nu aparțin lucrărilor de asfaltare:

- Factura F1 din 4 iunie 2007 în valoare totală de 8.000,87 RON, din care TVA 1.277,45 RON, reprezentând ciment;

- Factura F2 din 25 iunie 2007 în valoare totală de 8.044,16 RON, din care TVA 1.284,36 RON, reprezentând ciment;

- Factura F3 din 7 iunie 2007 în valoare totală de 4.883,76 RON, din care TVA 779,76 RON, reprezentând piatră spartă;

- Factura F4 din 22 iunie 2007 în valoare totală de 2.570,40 RON, din care TVA 410,40 RON, reprezentând piatră spartă;

- Factura F5 din 22 iunie 2007 în valoare totală de 1.028,16 RON, din care TVA 164,16 RON, reprezentând piatră spartă.

Având în vedere aceste aspecte, privind săvârșirea unor infracțiuni de delapidare, mai ales în situația în care s-au folosit ca modalități de plată și compensările, în cauză s-a apreciat că există indicii temeinice că lucrările precizate anterior nu au fost efectuate la valoarea facturată, întocmindu-se doar convențiile indicate pentru justificarea efectuării plăților, iar sumele precizate au fost delapidate, prin circuite de compensare cu terții care din lipsa documentelor nu au putu fi identificate până în prezent.

Astfel, sumele aferente celor două contracte precizate anterior, au fost reținute ca prejudicii în sarcina inculpaților ca delapidare, respectiv 669.953,98 RON pentru contractul din 2007 și 785.852,20 RON pentru contractul din 2008.

În contextul verificărilor întreprinse la SC D. SRL, s-a constatat însă, că un specific aparte îl au tranzacțiile cu cele două obiective imobiliare deținute în proprietate de SC R.P. SRL (stația de carburanți din S.V. cu motelul și complexul H. de pe str. P. din Hațeg), imobile înstrăinate către alte societăți afiliate soților B (SC H.P. SRL și SC D.U.T. SRL), înainte de cooptarea unor noi asociați, C.M. și G.M.I.

1. Obiectivul imobiliar stație de distribuție carburanți din S.V. a făcut obiectul unor tranzacții formale (nereale) între cele două societăți comerciale SC R.P. SRL și SC D. SRL, întrucât nici factura emisă de SC R.P. SRL din 20 mai 2009 în valoare totală de 689.642,75 RON către SC D. SRL și nici factura de vânzare înapoi din 5 mai 2010 în valoare totală de 689.642,75 RON, emisă de SC D. SRL către SC R.P. SRL, nu au fost reale, ci au fost întocmite cu scopul de a produce efecte juridice doar în privința schimbului aparent de proprietari și pentru evaziune fiscală realizată de soții B. Acest aspect este evident din faptul că tranzacția nu s-a autentificat la vreun notar public și rezultă și din actul adițional din 27 noiembrie 2009 la contractul de credit din 2 iunie 2006, de unde reiese că, în perioada dintre cele două facturări, imobilul în cauză a fost tot în proprietatea SC R.P. SRL, mai mult SC R.P. SRL acceptând ca imobilul să fie ipotecat în favoarea Băncii S.P.I. SA, Sucursala Deva, pentru o finanțare, în sumă de 3.500.000 RON, obținută chiar de către SC D. SRL, prin înscrisurile indicate anterior.

Mai mult, pentru decontarea celor două facturi nu au fost angajate disponibilități bănești, procedându-se astfel:

- Pentru factura din 20 mai 2009 în valoare totală de 689.642,75 RON, emisă de SC R.P. SRL către SC D. SRL, s-a întocmit un proces-verbal de compensare și ordinele de compensare din 20 mai 2009, astfel încât contravaloarea facturii a fost compensată cu cea a facturii din 5 mai 2009 în valoare totală de 785.852,20 RON, din care TVA în valoare de 125.472,20 RON, emisă de SC D. SRL către SC R.P. SRL, reprezentând lucrări de asfaltare incintă complex H.

În urma acestei compensării a rezultat o diferență în valoare de 96.209,46 RON pe care SC R.P. SRL o datorează către SC D. SRL, dar pe care SC D. SRL o radiază prin înregistrarea a două note contabile, fără a indica documente justificative.

- Pentru factura din 5 mai 2010 în valoare totală de 689.642,75 RON, din care TVA în valoare de 110.111,03 RON emisă de SC D. SRL către SC R.P. SRL, ca retur al stației de carburanți către SC R.P. SRL, decontarea s-a realizat tot prin compensare, sens în care s-a întocmit convenția de delegație perfectă din 6 mai 2010 în care intervine și SC H.P. SRL, societate controlată de soții B dar administrată de D.M.R. care este și asociat.

Anterior facturii din 5 mai 2010, s-a întocmit convenția de novație prin schimbare de debitor/delegație perfectă din 26 august 2009 cu incidență în privința convenției de delegație perfectă din 6 mai 2010. Astfel, în contextul operațiunilor de decontare, intervine și terțul SC B.G.I. SRL, iar cu această ocazie părțile hotărăsc ca, în sarcina SC R.P. SRL, să fie preluată și o obligație a SC B.G.I. SRL către SC D. SRL, în valoare totală de 287.208 RON, rezultată din facturarea a patru capete tractor, în luna mai 2008, de către SC D. SRL către SC B.G.I. SRL.

În urma acestei înțelegeri datoria SC R.P. SRL față de SC D. SRL s-a majorat, cu valoarea de 976.850,75 RON (689.642,75 RON, contravaloarea stației de distribuție a carburanților după refacturare de către SC D. SRL înapoi către SC R.P. SRL în 2010 + 287.208 RON contravaloarea a patru capuri tractor).

În contextul acestei datorii a SC R.P. SRL față de SC D. SRL s-a verificat realitatea tranzacțiilor dintre SC D. SRL și SC B.G.I. SRL cu privire la cele patru capuri tractor, rezultând următoarele:- SC D. SRL a achiziționat, în luna aprilie 2008, cu 75.600 euro, de la T.R. GMBH, reprezentând contravaloarea a 278.603 RON, cele patru capete tractor. Mijloacele de transport nu s-au înmatriculat pe societate, iar în luna mai 2008 au fost facturate către SC B.G.I. SRL pentru valoarea de 279.948 RON, respectiv cu un adaos foarte mic.

În legătură cu deținerea și utilizarea acestor mijloace de transport de către SC B.G.I. SRL, Garda Financiară a solicitat explicații scrise numitului T.C. contabil, la data de 17 septembrie 2013, acesta declarând că mijloacele de transport nu au fost utilizate, nu-și amintește câte au fost înmatriculate, fiind vândute către SC B.T.A. SRL, iar contravaloarea acestora a intrat într-un circuit de compensare cu SC R.P. SRL, ca parte a unei datorii pe care SC R.P. SRL o avea față de SC B.T.A. SRL și implicit a unei datorii pe care SC B.G.I. SRL avea față de SC R.P. SRL. Circuitul de compensare nu a putut fi probat, întrucât nu mai există documente justificative.

Cert este că în urma acestor operațiuni de compensare s-a stabilit că SC D. SRL are datorii la SC H.P. SRL care se sting, iar datoria SC R.P. SRL către SC D. SRL se mută către SC H.P. SRL.

În contextul acestei înțelegeri are loc însă tranzacția de înstrăinare a celui de-al doilea obiectiv imobiliar complexul H., vândut de SC R.P. SRL către SC H.P. SRL conform contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public V.M.C. din 13 septembrie 2010 pentru valoare de 800.000 RON.

Pentru această tranzacție SC R.P. SRL s-a emis factura din 14 septembrie 2010, în valoare de 800.000 RON, defalcată după cum urmează:

- clădiri conform anexă în valoare de 241.361 RON

- teren 52.307 mp, la un preț unitar de 10,68 RON/mp, în valoare de 558.639 RON.

Deși tranzacția s-a finalizat la Biroul Notarial Public V.M.C. în data de 13 septembrie 2010, în contractul de vânzare-cumpărare stipulându-se „Prețul de vânzare cumpărare, stabilit de comun acord, este de 800.000 RON, sumă pe care subsemnații reprezentanți legali ai societății vânzătoare declarăm că am primit-o integral de la reprezentanta societății cumpărătoare, azi data semnării și autentificării prezentului înscris, nemaiavând pe viitor nici un fel de pretenții bănești sau de altă natură de la SC H.P. SRL. cu privire la acest imobil.”, ulterior, la data de 14 septembrie 2010, părțile înțeleg să stingă obligațiile prin compensare, pentru datoria SC R.P. SRL precizată la punctul anterior.

Coroborând constatările privind tranzacțiile cu cele două obiective imobiliare pe filiera cărora s-a interpus și SC D. SRL, s-a constatat că tranzacția cu stația de distribuție a carburanților din S.V. a fost formală, dar a dat naștere unui circuit de compensări, care la final a permis înstrăinarea de către SC R.P. SRL a complexului H. către SC H.P. SRL, societate afiliată, în condițiile în care SC R.P. SRL nu a mai beneficiat de suma reprezentând prețul de vânzare-cumpărare de 800.000 RON, cu toate că potrivit înțelegerii la notar acest lucru trebuia să aibă loc la data de 13 septembrie 2010.

Astfel, a reieșit că s-a comis infracțiunea de folosire a creditului societății în scop contrar intereselor acesteia, prin devalizarea SC R.P. SRL și transferul compexului H. către SC H.P. SRL, fără plata celor 800.000 RON cât reprezenta prețul tranzacției.

În consecință SC R.P. SRL s-a sustras de la plata unui impozit pe profit în sumă de 72.241 RON, calculat astfel:

(800.000 RON - 348.494,84 RON) X 16 % = 451.505 RON X 16% = 72.241 RON.

Tot astfel, a rezultat că tranzacția formală de vânzare-cumpărare a stației de distribuție a carburanților de la S.V. de către SC R.P. SRL către SC D. SRL și retur nu a reprezentat decât o etapă premergătoare spre atingerea scopului final, cel al înstrăinării obiectivului imobiliar către o altă societate afiliată, SC D.U.T. SRL, scop care s-a atins în contextul încheierii contractului de vânzare-cumpărare, autentificat la Biroul Notarial Public V.M.C. din 9 septembrie 2010.

Tranzacția de înstrăinare a obiectivului imobiliar stație de distribuție a carburanților din S.V., de către SC R.P. SRL către SC D.U.T. SRL a făcut obiectul procesului-verbal din 16 august 2013 întocmit de Garda Financiară Hunedoara.

III. DELAPIDĂRI PRIN SC R.C. SRL

Prin procesul-verbal al Gărzii Financiare Hunedoara din 16 august 2013, completat prin procesul-verbal din 20 septembrie 2013, al aceleiași instituții, s-a stabilit că SC R.C. SRL, societate care a avut relații comerciale cu SC R.P. SRL are același sediu social declarat ca și SC R.P. SRL, imobil aparținând inculpaților B. unde aceștia au locuit efectiv.

La această societatea asociat unic este cetățeanul francez L.R.R.R., iar împuternicită pentru administrarea conturilor bancare ale societății este numita B.A.R. (procura notarială din 18 septembrie 2006), contabilul societății fiind tot numitul T.C., care este contabil și la SC R.P. SRL, SC H.P.A. SRL, SC D.U.T. SRL, SC V.T. SRL, SC H.P. SRL, SC D.C. SRL, SC R.T. SRL și SC B.G.I. SRL, toate fiind societăți afiliate și/sau controlate de soții B.

Din analiza datelor privind situația conturilor SC R.C. SRL, deschise prin solicitarea din 27 septembrie 2006, la Banca S.P.I. SA Arad, Sucursala Deva și celelalte probe administrate, a reieșit că, în baza contractului din 19 septembrie 2006, numitul L.R.R.R. a creditat SC R.C. SRL, cu suma de 150.000 euro, bani care sunt schimbați în RON de B.A.R., rezultând suma de 522.145 RON. În doar două luni, respectiv în perioada septembrie-octombrie 2006, B.A.R. dispune de întreaga sumă, prin ordine de plată și dispoziții de ridicare de numerar semnate personal, înregistrându-se astfel plăți către:

- SC H.P.A. SRL Hațeg pentru suma de 371.870 RON (cu ordine de plată);

- SC I.F. SRL Timișoara pentru suma de 117.716,17 RON (cu ordin de plată în care este înscrisă mențiunea contravaloare factură din 19 octombrie 2006);

- B.A.R. pentru suma de 32.400 RON, operațiune pentru care Banca S.P.I. SA Arad, Sucursala Deva, cu mențiunea „inițiere plată numerar la ghișeu, restituire aport patron L.R.R.R.”;

Astfel, la data de 31 octombrie 2006, SC R.C. SRL are în contul precizat, soldul zero.

După operațiunile prezentate mai sus, în anul 2007, în contul bancar al SC R.C. SRL se încasează sume de bani, plătite de următoarele societăți comerciale:

- SC H.P. SRL Hațeg, de la care se încasează în perioada 8 mai 2007-14 septembrie 2011 suma totală de 273.910 RON;

- SC D.C. SRL Timișoara, de la care se încasează suma totală de 10.000 RON;

- SC V.T. SRL Hațeg, de la care se încasează suma totală de 10.065 RON;

Cea mai mare parte a acestei sume de bani a fost ridicată în numerar de inculpata B.A.R. din contul societății, până la concurența sumei de 287.873 RON. Cu diferența de bani s-au achitat datorii la bugetul de stat în sumă de 1.386 RON, se face o plată către Biroul Notarial Public O.M., în sumă de 2.502,81 RON (contravaloare din 14 noiembrie 2008) și se achită comisioane bancare.

În legătură cu suma de 287.873 RON, ridicată în numerar din contul SC R.C. SRL, s-a constatat că în documentele justificative ale operațiunilor de ridicare de numerar sunt făcute mențiunile „alte plăți diverse” și/sau „salarii unități comerciale private”. Sumele ridicate în numerar de inculpata B.A.R. din contul societății cu mențiunea „salarii unități comerciale private” sunt în cuantum de 50.900 RON, cu toate că până la ultima retragere de numerar, adică cea din data de 24 decembrie 2007, societatea nu a avut salariați, astfel încât pentru SC R.C. SRL nu se justifică acest scop al retragerii de numerar.

Totalizând,s-a constatat că în perioada 18 octombrie 2006-14 septembrie 2011, inculpata B.A.R. a ridicat în numerar din contul bancar al SC R.C. SRL suma totală de 320.273 RON.

Pentru verificarea legalității tranzacțiilor, rezultate din analiza operațiunilor bancare derulate prin contul SC R.C. SRL, Garda Finaciară Hunedoara s-a deplasat la data de 12 august 2013 în Hațeg, str. P., adresă la care se conduce și păstrează evidența contabilă a SC H.P. SRL, societate implicată în operațiuni bancare cu SC R.C. SRL.

Comisarii Gărzii Financiare au fost informați că la această locație nu se păstrează nici arhiva și nici documente justificative financiar contabile ale SC R.C. SRL.

Solicitând explicații scrise susnumiților cu privire la aceste aspecte, B.A.R. și T.C., au arătat că documentele justificative financiar contabile ale SC R.C. SRL au fost gestionate de către aceste două persoane doar în perioada derulării operațiunilor bancare și comerciale, fiind predate ulterior, etapizat administratorului societății L.R.R.R., cu toate că nu au putut prezenta dovezi (documente justificative de predare primire) în acest sens.

În contextul descris mai sus s-au solicitat documentele existente în arhiva SC H.P. SRL pentru relația comercială cu SC R.C. SRL. Astfel, comisarilor le-au fost prezentate facturi emise de SC R.C. SRL către SC H.P. SRL și note de recepție și constatare de diferente întocmite de către SC H.P. SRL, valoarea totală a celor trei facturi fiind de 557.058 RON, din care TVA 88.942 RON. Astfel, factura din 20 mai 2008 în valoare de 150.773 RON, document în care este înregistrată tranzacția de vânzare-cumpărare între cele două societăți a cantității de 36.200 litri motorină euro 5 și nota de recepție și constatare de diferențe din 20 mai 2008. În aceste documente nu se indică datele privind expediția mărfii (delegat, mijloc de transport), fiind făcută mențiunea „prin poștă”. În nota de recepție și constatare de diferențe nu sunt indicate persoanele responsabile cu efectuarea recepției și nici cele responsabile cu evidența gestionară;

În factura din 4 decembrie 2008 în valoare de 294.062 RON, document în care este înregistrată tranzacția de vânzare-cumpărare între cele două societăți a cantității de 84.020 litri motorină euro 5 și nota de recepție și constatare de diferențe din 4 decembrie 2008 nu se indică datele privind expediția mărfii (delegat, mijloc de transport), fiind făcută mențiunea „prin poștă”. În nota de recepție și constatare de diferențe este indicată la rubrica comisie de recepție U.C. și la rubrica gestionar I.D. De asemenea în documentul de recepție se specifică mențiunea „fără aviz” și se indică numărul de înmatriculare Y1;

În factura din 30 aprilie 2009 în valoare de 112.223 RON, document în care este înregistrată tranzacția de vânzare-cumpărare între cele două societăți a cantității de 33.441 litri motorină euro 5 și nota de recepție și constatare de diferențe din data de 30 aprilie 2009 și în nota de recepție și constatare de diferențe se indică numărul de înmatriculare Y1, iar în factură este nominalizat d-nul T.C. ca persoană care a întocmit documentul, fiind înscris și numele T. la rubrica date privind expediția mărfii. În nota de recepție și constatare de diferențe nu sunt indicate persoanele responsabile cu efectuarea recepției și nici cele responsabile cu evidența gestionară.

În continuarea verificărilor operațiunilor derulate prin conturile bancare ale SC R.C. SRL, s-a solicitat, atât numitului T.C. cât și inculpatei B.A.R., explicații cu privire la încasările în contul acestei societăți a unor sume în RON, virate de către:a) SC D.C. SRL (10.000 RON) și b) SC V.T. SRL (10.060 RON).

Astfel, a rezultat că SC D.C. SRL este o societate comercială controlată de aceste persoane, T.C. fiind persoana care a organizat, întocmit și condus evidența contabilă și fiscală a societății tot la adresa situată în Hațeg, str. P., iar B.A.R. este persoana care i-a introdus în afacerile grupului (SC H.P. SRL, SC R.C. SRL, SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC V.T. SRL) pe asociații și administratorii SC D.C. SRL, soții D.A.B.

Din informațiile R.E.C.O.M. a rezultat că SC D.C. SRL și SC R.P. SRL, au în prezent aceiași coasociați, respectiv G.M.I. și C.M. Mai mult, după efectuarea unor operațiuni comerciale în cadrul grupului (SC H.P. SRL, SC R.C. SRL, SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, SC V.T. SRL părțile sociale ale celor două societăți au fost înstrăinate către aceleași persoane C.M. și G.M.I., ocazie cu care au dispărut și evidențele contabile și fiscale ale societăților.

În acest context echipa de comisari a fost în imposibilitatea să coreleze operațiunea de plată a sumei de 10.000 RON, din contul bancar al SC D.C. SRL în contul bancar al SC R.C. SRL, cu documente care să justifice eventuale tranzacții comerciale între cele două societăți.

S-a constat că această plată din contul SC D.C. SRL nu are legătură cu oprațiunile de compensare înregistrate de d-nul T.C. în fișa de cont analitică, condusă la SC H.P. SRL, în legătură cu furnizorul SC R.C. SRL, respectiv clientul SC D.C. SRL.

Astfel, ridicarea de către inculpata B.A.R. în numerar din contul bancar al SC R.C. SRL a sumei de 10.000 RON, provenită de la SC D.C. SRL, nu se justifică sub aspectul unui scop comercial, constituind delapidare.

În legătură cu plata bancară în sumă de 10.065 RON efectuată de SC V.T. SRL în contul SC R.C. SRL, T.C., persoană care a organizat, condus și întocmit evidența contabilă și fiscală a ambelor societăți nu a putut pune în data de 12 august 2013 la dispoziția echipei de comisari documentele financiar-contabile care să justifice această decontare.

Din informațiile R.E.C.O.M. s-a observat că SC V.T. SRL cu sediul social în localitatea H., iar aceasta are calitatea de salariat la SC H.P. SRL, așa cum au explicat T.C. și B.A.R., rezultând că societatea la care aceasta este asociat unic și administrator, SC V.T. SRL se află sub controlul indirect al persoanelor care reprezintă grupul de societăți afiliate.

Coroborarea constatărilor rezultate din verificarea operațiunilor bancare, înregistrate în contul bancar al SC R.C. SRL, cu cele rezultate din verificările încrucișate, efectuate în privința înregistrării la partenerii SC R.C. SRL a acestor operațiuni bancare au condus la următoarele concluzii:

- suma de 149.000 euro (reprezentând echivalentul a 522.086,90 RON), pusă la dispoziția societății de asociatul unic și administratorul acesteia d-nul L.R.R.R., nu a fost utilizată în legătură cu interese economice sau comerciale ale SC R.C. SRL, decât până la concurența sumei de 117.716,17 RON, plătită către SC I.F. SRL pentru contravaloarea facturii din 19 octombrie 2006, reprezentând achiziția unor terenuri în Timișoara, despre care inculpata B.A.R. a declarat că mai există în patrimoniul SC R.C. SRL. Astfel, s-a constatat că din acești bani (522.086 RON) s-a plătit către SC H.P.A. SRL, în perioada 28 septembrie 2006-31 octombrie 2006, suma de 371.870 RON, sumă nedatorată.

Imediat după data acestor plăți, respectiv în 30 noiembrie 2006, SC H.P.A. SRL a fost cesionată către R.N., cetățean moldovean, în condițiile în care la momentul cesiunii societatea era administrată de inculpata B.A.R. După acest moment documentele justificative financiar contabile ale societății și arhiva acesteia nu au mai pot fi accesate.

- ridicările de numerar în sumă totală de 320.273 RON, pe care inculpata B.A.R. Ie-a efectuat din contul bancar al SC R.C. SRL, nu justifică scopuri comerciale ale SC R.C. SRL. De asemenea declarația numitei B.A.R. formulată în fața comisarilor Gărzii Financiare Hunedoara, potrivit căreia toți banii ridicați din contul bancar în numerar au fost predați ulterior d-nului L.R.R.R., nu a fost susținută cu documente justificative. Banii s-au retras din conturile SC R.C. SRL prin completarea unor declarații care trebuiau să justifice scopul operațiunilor, dar controlul echipei de comisari arată că declarațiile depuse de B.A.R. la bancă nu sunt în corelație cu scopurile pentru care banii s-au ridicat. în acest sens indicăm exemplificativ: ridicările de numerar în scopul efectuării de plăți salariale, scop care nu exista la data retragerilor, întrucât societatea nu avea încă angajați.

Documentele operațiunilor comerciale dintre SC R.C. SRL, furnizor și SC H.P. SRL, client, identificate în arhiva SC H.P. SRL, nu sunt în măsură să justifice scopuri comerciale licite ale celor două societăți. Astfel, în raport cu aceste documente, s-au identificat circuite de decontare artificiale, create doar pentru a închide circuite comerciale aparente. Prin crearea acestor circuite artificiale SC H.P. SRL renunță la dreptul de a încasa de la partenerii comerciali SC D.C. SRL și SC C.C.F.C.C. SA suma totală de 397.933,21 RON, respectiv SC R.C. SRL nu efectuează plăți cu scopuri comerciale din suma de 273.910 RON, încasată de la SC H.P. SRL. Situația este similară și în privința operațiunilor bancare prin care SC R.C. SRL încasează suma de 10.000 RON de la SC D.C. SRL, respectiv suma de 10.065 RON de la SC V.T. SRL.

Prin operațiunile bancare, respectiv cele comerciale desfășurate în cadrul grupului de societăți comerciale compus din: SC R.C. SRL, SC H.P.A. SRL, SC H.P. SRL, SC D.C. SRL, SC C.C.F.C.C. SA s-a constatat infracțiunea de delapidare din conturile acestor societăți pentru următoarele sume:

- 371.870 RON, plată nedatorată către SC H.P.A. SRL, efectuată prin ordine de plată bancare semnate de inc. B.A.R.;

- 320.273 RON, ridicări în numerar efectuate de inc. B.A.R. din contul SC R.C. SRL, fără documente justificative privind utilizarea lor în folosul SC R.C. SRL;

- 397.933,21 RON, sume pentru care T.C. a întocmit documente de compensare și Ie-a înregistrat în evidența contabilă fără dovada efectuării operațiunilor de compensare.

IV.DELAPIDĂRI PRIVIND TRANZACȚIA CU STAȚIA DE CARBURANȚI DIN S.V.

În legătură cu verificarea aspectelor privind vânzarea de către SC R.P. SRL către SC D.U.T. SRL a imobilului situat în S.V., județul Hunedoara, compus din teren intravilan în suprafață de 10.591 mp, construcții și platformă betonată, gospodărie de carburanți, instalație de distribuție carburanți, construcții industriale și edilitare (denumite generic stație carburanți și motel). Tranzacția de vânzare-cumpărare a avut loc la data de 9 septembrie 2010 și s-a realizat pentru un preț de tranzacție de 1.140.000 RON.

Garda Financiară a constatat următoarele:

- cele două societăți sunt afiliate, fiind administrate în perioada tranzacției de inc B.A.R. și B.T.G. (cazul SC R.P. SRL), respectiv de inc. B.A.R. (cazul SC D.U.T. SRL);

- SC R.P. SRL a fost administrată de soții B până la data de 27 septembrie 2010, dată la care societatea este cesionată la C.M. și G.M.I., în contextul descris anterior;

- SC D.U.T. SRL este înființată la data de 28 mai 2010.

Tranzacția de vânzare-cumpărare dintre cele două societăți afiliate s-a efectuat la Biroul Notarial Public V.M.C., iar contractul de vânzare-cumpărare a fost autentificat din 9 septembrie 2010.

De asemenea în legătură cu această tranzacție SC R.P. SRL a emis factura de vânzare din 8 septembrie 2010, întocmită de T.C.

Semnatarii contractului de vânzare-cumpărare din partea SC R.P. SRL au fost asociații M.G. și D.A., iar din partea SC D.U.T. SRL este asociatul unic și administratorul, inc. B.A.R.

Cu privire la plata prețului de 1.140.000 RON, în contractul de vânzare-cumpărare s-au specificat următoarele: „suma pe care subsemnații, reprezentanți legali ai societății vânzătoare declarăm că am primit-o integral de la reprezentanta societății cumpărătoare, azi data semnării și autentificării prezentului înscris, nemaiavând pe viitor niciun fel de pretenții bănești sau de altă natură de la SC D.U.T. SRL, cu privire la acest imobil”.

Cele specificate în contractul de vânzare-cumpărare în legătură cu plata prețului nu se justifică în contextul documentelor contabile deținute. Din aceste documente rezultă că plata prețului tranzacției s-a făcut prin emiterea unui număr de 9 bilete la ordin, până la concurența sumei de 1.037.574 RON, iar diferența de 102.426 RON a fost achitată de SC D.U.T. SRL în numele SC R.P. SRL, la Primăria Hațeg, pentru taxe și impozite locale datorate de această din urmă societate.

Din documentele care au intervenit în decontarea tranzacției a rezultat că beneficiara sumelor, pe care trebuia să le primească SC R.P. SRL de la SC D.U.T. SRL, a fost însă SC O.C.D. SRL, care a încasat în contul bancar suma de 1.037.574 RON.

Din analiza documentelor obținute s-a constatat că sumele de bani pe care SC D.U.T. SRL Ie-a achitat pentru achiziția stației de carburanți și motelului au ajuns, pe principiul girării lor de către SC R.P. SRL, în contul bancar al SC O.C.D. SRLL, din acest cont ridicându-se în numerar suma de 797.000 RON și platindu-se interbancar suma de 235.830 RON, către o entitate ce nu poate fi identificată din extrasul de cont.

Ridicările în numerar din contul al SC O.C.D. SRL, în sumă de 797.000 RON, au fost efectuate de administratorul societății din acea perioadă, d-nul P.C., care a prezentat ca documente justificative pentru operațiunile de ridicare de numerar borderouri de achiziție de fier vechi nereale.

De asemenea s-a constatat că în contul bancar al SC O.C.D. SRLL s-a încasat sume de bani și de la SC H.P. SRL (societate afiliată cu SC D.U.T. SRL și SC R.P. SRL), care au fost ridicate în numerar în ziua încasării pe bază de borderouri de achiziție fier vechi, tot nereale.

Sumele provenite de la SC H.P. SRL, ridicate în numerar de P.C. din contul SC O.C.D. SRL, după plata comisioanelor bancare, sunt în cuantum de 471.524,39 RON.

S-a precizat că în declarațiile 394, depuse de SC O.C.D. SRL, SC H.P. SRL, SC D.U.T. SRL și SC R.P. SRL, nu sunt înregistrate livrări/achiziții între aceste societăți.

Astfel, s-a constatat că suma de 797.000 RON, retrasă în numerar de P.C. din contul SC O.C.D. SRLL nu este în legătură cu un scop comercial licit.

Analiza documentelor operațiunilor bancare, efectuate în contul deschis de SC D.U.T. SRL la Banca S.P.I. SA Arad, Sucursala Deva, arată că sumele plătite pentru prețul contractului de vânzare-cumpărare al stației de carburanți și motelului au ca surse de proveniență încasările în acest cont de la:

- SC H.P. SRL 446.000 RON, cu explicația avans (sumă încasată în data 29 octombrie 2010), sumă care ajunge în contul bancar al SC O.C.D. SRLL, fiind ridicată de P.C. în numerar ca parte a ridicărilor totale în sumă de 797.000 RON;

- M.P. 181.950 RON, cu explicația împrumut firmă (sume încasate în trei tranșe 42.000 RON în data de 29 octombrie 2010, 60.000 RON în 1 noiembrie 2010, 79.950 RON în 2 noiembrie 2010), sumă care ajunge în contul bancar al SC O.C.D. SRL, fiind ridicată de P.C. în numerar ca parte a ridicărilor totale în sumă de 797.000 RON;

- B.A.R. 398.000 RON, cu explicația împrumut firmă conform contract (sumă încasată în data de 2 noiembrie 2010), sumă care ajunge în contul bancar al SC O.C.D. SRL, fiind ridicată de P.C. în numerar ca parte a ridicărilor totale în sumă de 797.000 RON.

- SC H.P. SRL 102.600 RON, cu explicația contravaloare marfă (sumă încasată în data de 7 septembrie 2010), sumă care ajunge la Primăria Hațeg pentru achitarea de impozite și taxe locale datorate de SC R.P. SRL.

De menționat că P.C. a fost numit ca administrator al SC O.C.D. SRLL exact în data de 9 septembrie 2010, dată la care s-a realizat tranzacția de vânzare-cumpărare a stației de carburanți și motelului între SC R.P. SRL și SC D.U.T. SRL, acestuia fiindu-i revocat mandatul de administrator la data de 25 noiembrie 2010.

Înaintea numirii ca administrator al SC O.C.D. SRL, societatea a fost administrată de P.R.

Verificându-se datele din borderourile de achiziție de fier vechi, s-a constatat că acestea sunt fictive, aspect rezultat din procesul-verbal din data 15 aprilie 2012, întrucât persoanele fizice precizate în borderouri nu există, datele fiind nereale.

S-au efectuat verificări la adresa sediului social declarat al SC O.C.D. SRL constatându-se că proprietarii imobilului nu au cunoștință de existența SC O.C.D. SRL la această adresă, aspect rezultat din declarațiile de martor ale numiților N.R. și N.A.

De asemenea s-au efectuat verificări la adresa de domiciliu a asociaților M.M. și P.R., rezultând că aceste două persoane au locuit cu ani în urmă la adresele înregistrare în cărțile de identitate, iar la data verificării acestea nu au putut fi găsite, aspecte rezultate din procesele-verbale din data 18 aprilie 2012.

În cadrul procedurii de control încrucișat s-a solicitat Gărzii Financiare, secția municipiului București efectuarea de verificări la SC O.C.D SRL, iar prin răspunsul primit a fost că societatea are sediul expirat și nu desfășoară activitate la adresa sediului social declarat.

Concluziile evidente ale tranzacției de vânzare-cumpărare a stației de carburanți și motelului din S.V., încheiate între SC R.P. SRL și SC D.U.T. SRL, sunt următoarele:

- tranzacția s-a realizat la data de 9 septembrie 2010, în contextul în care reprezentanții societății vânzătoare SC R.P. SRL s-au sustras de la efectuarea inspecției fiscale, efectuându-se înainte de revocarea mandatului administratorilor B.T.G. și B.A.R., adică la data de 27 septembrie 2010, respectiv după cesionarea părților sociale deținute de M.G., L.D. și D.A. către noii asociați G.M.I. și C.M., adică data de 7 octombrie 2010;

- prețul contractului de vânzare-cumpărare a stației de carburanți și motelului, datorat de cumpărătorul SC D.U.T. SRL, nu a fost plătit în data de 9 septembrie 2010, conform obligațiilor asumate prin contract, fiind plătit ulterior, în perioada 28 octombrie 2010-2 noiembrie 2010, în contul unei alte societăți, SC O.C.D. SRL și în baza unor operațiuni de girare a biletelor la ordin realizată de SC R.P. SRL în data de 29 octombrie 2010.

Astfel, deși prețul contractului trebuia încasat în perioada în care SC R.P. SRL era administrată de inc. B. și avea ca asociați pe M.G., L.D. și D.A., urmând ca la transferul părților sociale către noii asociați G.M.I. și C.M. aceștia să preia și drepturile obținute din cedarea activelor, prețul contractului este încasat ulterior, când G.M.I. și C.M. erau asociați și administratori, dar aceștia nu mai ajung să beneficieze de drepturile obținute din cedarea activelor, pentru că în privința acestor drepturi s-a dispus girarea (la data de 29 octombrie 2010) către SC O.C.D. SRL. Aceasta este și rațiunea pentru care B.T.G. a mai rămas administrator împreună cu C.M.

- girarea de către SC R.P. SRL către SC O.C.D. SRL a drepturilor obținute din cedarea activelor (stație de carburanți și motel) se efectuează într-un context în care, din toate verificările efectuate, nu rezultă relații comerciale sau de altă natură între societățile implicate.

- SC O.C.D. SRL nu a funcționat niciodată la sediul social declarat, astfel documentele justificative financiar contabile nu au fost identificate, iar persoanele care reprezintă în prezent societatea nu au fost găsite la adresa de domiciliu.

- SC R.P. SRL s-a sustras de la efectuarea verificărilor financiar-fiscale, prin distrugerea sau ascunderea documentelor justificative financiar contabile.

- din bazele informatice de date fiscale, declarația 394, între societăți nu s-au declarat tranzacții (achiziții/livrări), cu toate că SC O.C.D. SRL a depus declarații pentru tot anul 2010.

- retragerea în numerar, din contul bancar al SC O.C.D. SRL, a sumei de 797.000 RON, reprezentând drepturile cuvenite SC R.P. SRL pentru cedarea activelor (stație de carburanți și motel) către SC D.U.T. SRL, este o operațiune realizată în baza unor documente fictive, efectuată pentru disimularea scopului real.

- tranzacția de vânzare-cumpărare a stației de carburanți și a motelului din S. a fost realizată în codițiile în care imobilele erau, la data tranzacției, ipotecate în favoarea Băncii S.P.I. Deva.

Concluzionând, prin acțiunile precizate anterior, soții B, cu ajutorul celorlati membrii ai grupării, au delapidat în folos personal sau al altor persoane rămase neidentificate, cel puțin suma de 797.000 RON retrasă în numerar din conturile SC O. SRL, precum și suma de 471.524,39 RON plătită fără justificare și în aceeași perioadă de SC H.P. SRL și scoasă în numerar din conturile SC O. SRL.

V. DELAPIDAREA PRIVIND AUTOVEHICULELE SC R.P. SRL.

Din balanța de verificare contabilă a lunii iunie 2009, a rezultat că potrivit acestui document SC R.P. SRL a deținut următoarele active:

- terenuri în valoare de 233.247,79 RON;

- construcții în valoare de 612.429,35 RON;

- echipament tehnologic în valoare de 1.140.850 RON;

- aparate și instalații 6.518,35 RON;

- mijloace de transport 1.411.704, 17 RON;

- mobilier, aparatură birotică 272.724,17 RON;

- imobilizări corporale în curs 991.274,17 RON.

De asemenea a fost verificată, baza de date a S.P.C.R.P.C.Î.V. în vederea identificării, în această evidență a mijloacelor de transport care figurează în prezent în proprietatea SC R.P. SRL, identificându-se 9 astfel de mijloace de transport.

Aceste mijloace de transport nu au fost identificate faptic până în prezent și nu se știe unde se află.

Mai mult asociații din prezent ai SC R.P. SRL, C.M. și G.M.I., au declarat, că la preluarea societății nu au fost informați și nu au primit bunuri sau documente din care să rezulte situația activelor deținute de societate.

Astfel în contextul majorării capitalului social și atragerii de noi asociați către care s-au cesionat ulterior părțile sociale ale SC R.P. SRL, foștii asociați și/sau administratori au decapitalizat societatea de activele în valoare de 2.831.796,69 RON.

Cert este însă că autovehiculele în valoare de 1.411.704,17 RON nu se mai găsesc, fiind delapidate de soții B.

Tot astfel, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg, a fost înregistrată cu nr. 842/P/2011 (dosar conexat la această cauză), plângerea SC E.H. SRL Cluj, din care a reieșit că, societatea în calitate de locator a încheiat cu SC R.P. SRL, în calitate de utilizator, contractul de leasing din 8 iunie 2005, având ca obiect autocamionul marca D.A.F., pentru suma totală de 60.597 euro, cu un rest de plată de 36.937 euro, diferență pentru care SC R.P. SRL nu a mai plătit ratele de leasing începând cu 25 martie 2006.

Ca urmare a acestui aspect, proprietarul a reziliat contractul de leasing și a notificat utilizatorului acest lucru la 3 iulie 2009, promovându-se dosarul de executare silită din 20 iulie 2009 la Biroul Executorului Judecătoresc O.O.M. din Hațeg. La 3 mai 2010, când s-au încheiat formalitățile de executare silită, s-a constatat că autocamionul nu este de găsit, iar societatea este în stare de insolvență, fiind ulterior cesionată, astfel că inc. B.T.G. și B.A.R., i-au indus în eroare cu privire la executarea contractului, cauzându-le prejudicii de 78.874 euro, la data formulării plângerii septembrie 2010. Acest autovehicul figurează și în prezent în proprietatea SC R.P. SRL.

O astfel de plângere a fost depusă la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg și în decembrie 2007.

Ambele dosare precizate anterior au fost conexate la Dosarul Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara nr. 719/P/2011, dosar care avea ca obiect, plângerile formulate de Cabinetul Individual de Insolvență T.A.M., la 6 iulie 2011 și 9 noiembrie 2011, prin care, în calitate de administrator judiciar, în cadrul procedurii de insolvență deschise cu privire la SC R.P. SRL prin sentința din 7 februarie 2011, pronunțată de Tribunalul Hunedoara în Dosarul nr. 4731/97/2010, conform prevederilor Legii nr. 85/2006, a solicitat numiților B.T.G. și B.A.R. să depună în cadrul procedurii de insolvență toate documentele contabile și înscrisurile societății, precum și date de identificare și localizare a bunurilor imobile și mobile ale societății, întrucât la Primăria Hațeg, SC R.P. SRL figura înregistrată cu mai multe autovehicule. Deși s-au efectuat comunicările necesare și știau despre derularea procedurii, susnumiții nu s-au prezentat pentru clarificare situației, fapte ce constituie infracțiune conform art. 147 și 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006.

VI. EVAZIUNE PRIN NEPREZENTAREA DOCUMENTELOR CONTABILE ALE SC R.P. SRL.

Mai mult, fiind citați în mod repetat, de către organele de control economico-financiar și fiscal din cadrul D.G.F.P. Hunedoara, pentru prezentarea documentelor SC R.P. SRL, în vederea efectuării controlului, administratorii B.T.G. și B.A.R., nu s-au prezentat și nu au pus la dispoziția organelor de control evidentele contabile ale SC R.P. SRL.

Astfel, prin avizul din 30 noiembrie 2009, SC R.P. SRL a fost înștiințată despre începerea inspecției fiscale. În urma primirii avizului de inspecție fiscală, societatea a depus o cerere de amânare a controlului, înregistrată la D.G.F.P. Hunedoara din 15 decembrie 2009. Ulterior, data de începere a inspecției fiscale a fost amânată până după data de 26 ianuarie 2010, aspect comunicat societății prin adresa din 21 ianuarie 2010. În aceste condiții echipa de control s-a deplasat la sediul SC R.P. SRL, pentru a intra în posesia documentelor contabile ale societății. La acest sediu nu a fost identificată însă nici o persoană și nici activități economice, motiv pentru care s-a demarat procedura emiterii invitațiilor către administratorii și asociații societății.

Tot astfel, în Dosarul nr. 710/P/2010 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, s-au efectuat verificări față de aceleași persoane, B.T.G., D.M.R. și B.A.R., în calitate de asociați, administratori ori persoane care controlează SC H.P. SRL, SC R.P. SRL, SC R.T. SRL, SC B.G.I. SRL, ș.a., sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de evaziune fiscală prevăzute de art. 9 lit. a) și b) din Legea nr. 241/2005, înșelăciune cu privire la calitatea mărfurilor prevăzută de art 297 C. pen., gestiune frauduloasă prevăzută de art. 214 C. pen. și fals în declarații prevăzut de art. 292 C. pen.

În cauză s-a reținut că susnumiții aditivează empiric produse petrochimice preluate din cadrul unor procese de ecologizare (curățarea) a rezervoarelor de carburanți din cadrul unor rafinării, aditivare care se realiza în bazinele de ținute la S.V., în apropierea stației de carburanți, operațiune realizată de SC H.P. SRL. Produsul obținut era vândut ca motorină către SC D. SRL, SC C.T. SRL, SC A.T.H. SRL, SC T.D. SRL, SC G.T. SRL, SC G.C.I. SRL, SC G.T.A. SRL, SC G.F. SRL și SC G.S.L. SRL. Acestor societăți, produsul obținut le era facturat la un preț mai redus decât prețul pieții, respectiv la 3,5-3,8 RON/litru, față de prețul pieții de atunci de 4,3 RON/litru. De asemenea, susnumiții, acopereau proveniența carburanților, prin schimbarea destinației acestora, folosind firme fantomă, controlate de ei, pentru a se sustrage de la plata accizei.

VII. EVAZIUNE FISCALĂ PRIN FOLOSIREA SC B.O.G. SRL

În același mod infracțional și în exercitarea aceluiași scop, respectiv de săvârșire a infracțiunilor de evaziune fiscală și delapidare, inc. B.T.G., B.A.R. și înv. D.M.R., ajutați de T.C., au folosit, pentru fraudarea bugetului statului și schimbarea destinației carburanților vânduți pentru sustragerea de la plata accizelor și celorlalte impozite și taxe datorate statului și SC B.O.G. SRL Hunedoara, societate înființată aparent de cetățeanul B.O. din Republica Moldova, dar folosită de soții B.

Tot astfel, D.L., finul soților B a devenit aparent asociat și administrator îa SC R.T. SRL Hațeg, societate ce a aparținut soților B și care era condusă faptic tot de aceștia.

Cu privire la săvârșirea infracțiunii de evaziune fiscală, prin folosirea SC B.O.G. SRL și SC R.T. SRL, s-a înregistrat la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hunedoara, Dosarul nr. 389/P/2009 și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara Dosarul nr. 185/P/2011. Ambele dosare au fost declinate și conexate la Dosarul nr. 13D/P/2011, al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba.

În fapt, D.G.F.P. Hunedoara, s-a adresat cu plângere penală către Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, prin care a arătat că la SC R.T. SRL s-a întocmit un raport de inspecție fiscală din 26 februarie 2009, din care reies următoarele aspecte:

În data de 26 septembrie 2008, D.G.F.P. Hunedoara, a trimis către SC R.T. SRL, avizul de inspecție fiscală, aviz care a fost comunicat la adresă, respectiv la sediul birourilor firmelor inc. B. din incinta fostei Fabrici de conserve din localitatea H. Acest aviz a fost primit de către reprezentanții societății, care prin adresa din 21 octombrie 2008, înregistrată la D.G.F.P. Hunedoara din 22 octombrie 2008, SC R.T. SRL prin reprezentant legal, respectiv administrator D.L., au solicitat amânarea controlului programat să înceapă la 16 octombrie 2008, cu motivarea că, persoana care răspundea de contabilitatea societății, este plecată din localitate.

Prin adresa din 24 octombrie 2008, D.G.F.P. Hunedoara, a comunicat SC R.T. SRL că a fost amânată inspecția fiscală pentru 10 noiembrie 2008, adresă care a fost primită de către reprezentanții societății.

Ulterior, prin adresa din 10 noiembrie 2008, înregistrată la D.G.F.P. Hunedoara din 12 noiembrie 2008, SC R.T. SRL, prin reprezentanți legali, a solicitat din nou amânarea controlului cu motivarea că persoana care răspunde de contabilitate este în concediu medical. Această nouă adresă nu a mai fost semnată de D.L., ci în fals de o persoană ce urmează a fi identificată.

Prin adresa din 13 noiembrie 2008, D.G.F.P. Hunedoara a comunicat SC R.T. SRL că începerea inspecției fiscale poate fi amânată o singură dată și că nu se poate obține o nouă amânare.

Astfel, întrucât D.J.A.O.V., a demarat niște verificări și a solicitat D.G.F.P. Hunedoara verificări pentru tranzacțiile comerciale realizate în perioada septembrie 2007-februarie 2008 pe relația SC S.C. SRL Ploiești-SC R.T. SRL Hațeg-SC B.O.G. SRL Hunedoara.

Cu ocazia verificărilor s-a constatat că SC B.O.G. SRL Hunedoara s-a înființat în 2006, conform actelor obținute de la Registrul Comerțului Deva, de către numitul B.O., însoțit de avocatul S.D.S., în 20 martie 2006. Ulterior, din verificările efectuate, reiese că B.O. nu a mai intrat în România, iar din declarația avocatului S.D.S., a reieșit că toate actele pentru înființarea SC B.O.G. SRL Hunedoara, au fost întocmite la solicitarea inc. B.T.G., care în 20 martie 2006, s-a prezentat însoțit de B.O. Mai mult, din declarațiile numiților N.M. și D.L.D., reiese că pentru întocmirea contractului de închiriere necesar și stabilit ca sediu al societății, s-a ocupat învinuitul D.L., la solicitarea lui B.T.G. Ulterior, tot D.L., la solicitarea lui B.T.G., a plătit către N.M., chiria lunară pentru spațiul respectiv, pe toată durata de funcționare a societății. În acest sens s-au încheiat contractele de comodat din 22 februarie 2006 pentru o perioadă de 3 luni și din 8 noiembrie 2006, pentru o perioadă de un an.

SC R.T. SRL Hațeg, a fost înființată în 20 noiembrie 2002 și a fost administrată de B.T.G. și B.A.R., până în 4 mai 2006. Ulterior, administrator al societății și asociat împreună cu M.G. a devenit D.L., până în 20 octombrie 2008, când societatea a fost cesionată către P.D. și P.M., cu administrator P.D. Ulterior, P.D., la scurt timp, a cesionat societatea către A.D., persoană fără posibilități materiale și pregătire, folosită pentru a prelua prin cesiune astfel de societăți.

În perioada ianuarie 2007-iunie 2008, SC R.T. SRL a declarat prin declarația 394, privind achizițiile și livrările, că a achiziționat de la SC S.C. SRL Ploiești, mărfuri în valoare de 4.282.178 RON. Tot SC R.T. SRL, a declarat că în aceeași perioadă, a vândut către SC B.O.G. SRL, marfă în valoare de 2.286.331 RON. De asemenea, s-a constatat că în octombrie 2008, după emiterea avizelor de inspecție fiscală, D.L., a cesionat către P.D., părțile sociale ale SC R.T. SRL, în condițiile în care P.D. era și asociat unic și administrator la SC S.C. SRL și este cercetat penal pentru activitățile ilegale derulate prin această societate.

Ulterior, așa cum reiese din procesul verbal încheiat de D.G.F.P. Hunedoara din 20 noiembrie 2008, s-a constatat că la sediul SC R.T. SRL din incinta fostei Fabrici de conserve, nu a mai fost nici o persoană care să reprezinte societatea. În acest sens, D.G.F.P. Hunedoara, a trimis din nou către SC R.T. SRL, invitațiile înregistrate din 20 noiembrie 2008, din 3 decembrie 2008 și din 22 decembrie 2008. Aceste invitații au fost primite de reprezentanții societății așa cum reiese din confirmările de primire depuse la dosar. Ulterior, din 20 noiembrie 2008, din 2 decembrie 2008 și din 22 decembrie 2008, D.G.F.P. Hunedoara, a transmis către D.L. invitațiile de a se prezenta la sediul D.G.F.P. cu înscrisuri pentru stabilirea stării de fapt fiscale. Și aceste invitații au fost primite la domiciliul învinuitului D.L., așa cum reiese din confirmările de primire.

S-a observat că după ce a solicitat amânarea controlului la SC R.T. SRL, în 21 octombrie 2008, D.L. a cesionat societatea către P.D., astfel că cea de-a doua solicitare de amânare a controlului din 10 noiembrie 2008, nu a mai fost făcută de D.L., în calitate de asociat și administrator la SC R.T. SRL, întrucât administrator era deja P.D.

Constatându-se acest lucru, respectiv cesiunea SC R.T. SRL, D.G.F.P. Hunedoara, a transmis din 20 ianuarie 2009, din 2 februarie 2009 și din 12 februarie 2009, numitului P.D., invitații pentru a se prezenta în vederea stabilirii sării de fapt fiscale, cu evidențele și înscrisurile SC R.T. SRL Două din aceste invitații au fost returnate cu mențiunea „destinatar necunoscut”, iar una a fost primită cu confirmare de primire. Ca urmare, prin adresa înregistrată la D.G.F.P. Hunedoara din 23 februarie 2009, P.D. a notificat D.G.F.P. Hunedoara, că prin delegația din 21 octombrie 2008, a fost delegat D.L. să reprezinte SC R.T. SRL, în fața tuturor organelor de control. De asemenea, conform actului notarial din 21 octombrie 2008, se prevede că, ca urmare a cesiunii toate documentele financiar contabile ale societății se vor preda cesionarilor P.D. și P.M., până la 31 octombrie 2008, lucru care din susținerile scrise ale lui P.D., în delegația înaintată, reiese că nu s-au întâmplat până la acea dată. Prin urmare, P.D. arată că nici până la data întocmirii adresei către D.G.F.P., respectiv 23 februarie 2009, administratorul societății D.L. sau asociații D.L. și M.G., nu au predat documentele societății, cesionarilor.

Astfel, întrucât nici P.D. și nici D.L., nu s-au prezentat pentru efectuarea controlului și nu s-au identificat documentele contabile de, s-a trecut la verificarea activităților societății, pe baza declarațiilor depuse de aceștia și parteneri, constatându-se că în perioada ianuarie 2007-iunie 2008, SC R.T. SRL s-a sustras de la plata TVA-ului ca urmare a neînregistrării în evidențele contabile, cu suma de 852.217 RON.

Împotriva reprezentaților SC R.T. SRL Hațeg, a făcut plângere penală și Garda Financiară Hunedoara, din 2 decembrie 2009, din 7 decembrie 2009 și din 14 decembrie 2009 a trimis invitații către P.D. și către SC R.T. SRL, la domiciliul acestuia și respectiv sediul societății din Hațeg, incinta fostei Fabrici de conserve, invitații care au fost primite dar cărora nu Ie-a dat curs nimeni.

Tot astfel, împotriva reprezentanților SC R.T. SRL Hațeg, a depus plângere penală Autoritatea Națională a Vămilor, D.J.A.O.V. Hunedoara, care a trimis invitațiile din 2 februarie 2010, din 10 februarie 2010 și din 17 februarie 2010 pe numele lui P.D., administrator, dar pe adresa din incinta fostei Fabrici de conserve din localitatea H., invitații care au fost primite, existând confirmările, dar cărora nu li s-a dat curs.

Deși calitățile formale, scriptice ale SC R.T. SRL, în perioada verificată au fost ale lui D.L., care a cesionat societatea lui P.D., în realitate, așa cum reiese din probele administrate, toate activitățile au fost coordonate de către inc. B.T.G. și B.A.R., ajutați de D.M.R. și T.C.

Ca urmare a verificărilor financiar contabile efectuate și asupra activităților comerciale derulate de SC B.O.G. SRL Hunedoara, activități care nu au putut fi stabilite pe bază de evidente contabile, ci pe baza declarațiilor furnizorilor și clienților, reiese că în perioada 2007-2008, SC B.O.G. SRL a achiziționat de la singurul furnizor SC R.T. SRL, 761.045 kg uleiuri minerale, solvenți și diluanți în valoare de 2.245.175 RON, sustrăgându-se prin neînregistrarea vânzărilor efectuate de la plata impozitelor și taxelor datorate statului cu suma de 660.345 RON, compusă din 358.473 RON TVA și 301.872 RON, impozit pe profit.

S-a constatat de către Garda Financiară Hunedoara prin nota din 29 ianuarie 2009, că SC B.O.G. SRL nu a funcționat niciodată la adresa precizată anterior precum și că societatea nu a depus niciodată declarații sau bilanțuri financiar-contabile. Astfel, în baza facturilor puse la dispoziție de D.A.O.V. Hunedoara, care a și solicitat controlul și a declarațiilor partenerilor, s-a reconstituit o parte din activitatea societății, respectiv a unui număr de 26 de facturi emise de SC R.T. SRL către SC B.O.G. SRL pentru cantitatea 761.045 kg uleiuri minerale, solvenți și diluanți în valoare de 2.245.175 RON. întrucât nu s-au putut identifica beneficiarii acestor produse și nici un astfel de client nu a declarat că a achiziționat aceste produse, iar SC B.O.G. SRL nu a declarat nici el cui Ie-a vândut și nu au putut fi identificate evidențe contabile, s-a stabilit că SC B.O.G. SRL a vândut la negru aceste produse, cauzând statului prejudiciile precizate anterior în sesizarea penală a Gărzii Financiare Hunedoara, în valoare 660.345 RON.

Tot în acest sens, inc. B. ajutați de D.M.R. și T.C., au făcut obiectul unor cercetări penale în mai multe dosare penale de natură economică, tot pentru săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală, soluționate cu soluții de netrimitere în judecată, spre exemplu:

Dosarul penal nr. 732/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, din care reiese că soții B prin SC R.B. SRL, au achiziționat în 2003 de la SC A. SRL Bolintin Vale, motorină neaccizată în cantitate de aproximativ 1000 de tone și care a fost vândută fără plata accizei, motivările fiind puerile, de genul „că la stația de carburanți din S.V. s-a prezentat o persoană pe nume C.V., cu un bidon de 5 litri de motorină ca mostră, și care a vândut ulterior motorină la stația de carburanți a soților B și aparținând SC R.B. SRL., deși aceasta era transportată cu cisternele soților B. Mai mult, această marfă a fost plătită în parte prin bancă, iar restul prin compensare cu uleiuri minerale, aparent furnizate de SC R.B. SRL., uleiuri transportate tot cu cisternele inc. B. Administratorul SC A. SRL, numitul V.C.A. a arătat în declarațiile formulate că imediat după înființarea societății și ridicarea blocurilor de facturi și cecurilor în număr foarte mare acestea i-au fost furate și nu știe cine Ie-a utilizat, întrucât el nu a derulat nici o activitate prin societate.

Cauza a fost soluționată cu scoaterea de sub urmărire penală în temeiul art. 10 C. proc. pen., în data de 13 noiembrie 2006, de către procuror C.I. de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Dosar 605/P/2007 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara, din care reiese că SC V.E. SRL Hațeg, societate administrată de V.C., care susține că nu a desfășurat niciodată activități comerciale cu produse petroliere și că el se ocupa de comerțul cu marmură, aspect dovedit, ar fi achiziționat în cursul anului 2005 de la SC R.S.R. SA Câmpina 1076 tone uleiuri minerale neaccizate, folosind autorizația de utilizator final pentru scutire de la plata accizelor din 27 iulie 2005, în fals întrucât această autorizație era emisă de D.G.F.P. Hunedoara pentru altă societate, respectiv pentru SC C.P. SRL Brad și era emisă pentru achiziționarea de GPL și propan, de SC S.G.R. SA și nicidecum de la rafinăria SC R.S.R. SA. Cauza a fost declinată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara către D.I.I.CO.T., Biroul Teritorial Hunedoara, unde a fost înregistrată cu nr. 38D/P/2006 și declinată din nou de Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg, cu motivare că prejudiciul constatat este sub 500.000 euro. Cauza a fost ulterior înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, ca urmare a declinării de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Hațeg și întrucât a fost cesionată pe F.A., persoană bolnavă și decedată la 3 februarie 2006, s-a dat o soluție de neînceperea urmăririi penale în baza art. 10 lit. g) C. proc. pen. și cauza a fost trimisă la Inspectoratul de Poliție Hunedoara, unde stă din 9 octombrie 2008, așteptând împlinirea prescripției în decembrie 2015.

Așa cum a reișit din afirmațiile lui V.C., el nu a folosit niciodată societatea pentru activități cu carburanți și a cesionato în 15 iunie 2005 către F.A., bolnavă o lungă perioadă de timp și decedată la 3 februarie 2006, așa cum reiese din declarațiile aparținătorilor acesteia. F.A. nu s-a ocupat niciodată de activități comerciale iar V.C. este o persoană din anturajul inc. B și prieten cu aceștia.

Tot din actele administrate în cauză a reișit că produsele petroliere aprovizionate au fost duse la rezervoarele din incinta fostei Fabrici de conserve din localitatea H., unde era principalul sediu al societăților lui B. și cu cisternele acestuia. Este de reținut că L.C.C., a arătat într-una din declarațiile formulate că V.C. se lăuda că și-a rezolvat împreună cu B, tocmai această cauză, lăsând să se înțeleagă că rezolvarea favorabilă lor s-a realizat prin B.T., cu care soții B erau prieteni foarte apropiați.

Toate aceste documente, constatări și declarații s-a apreciat că reprezintă indicii temeinice de săvârșire a faptelor de care sunt acuzați inculpații B., Curtea de Apel Alba lulia constatând îndeplinită condiția prevăzută de art. 143 C. proc. pen.

Susținerea apărării că în cauză trebuie să existe probe de vinovăție nu a fost împărtășită de către Curtea de Apel Alba lulia, jurisprudența C.E.D.O. făcând referire la suspiciuni rezonabile care să convingă un observator obiectiv că inculpații ar fi săvârșit față de ceea ce nu este în interesul vânzătorilor. Mai mult, în toate dosarele întocmite și sesizările penale efectuate de autoritățile de specialitate din județul Hunedoara și nu numai (finanțe, garda financiară, vamă), există aceleași indicii, privind fraudare accizei, pe lângă impozitul pe profit și TVA, dar documentele justificative ale societăților folosite nu au putut fi identificate niciodată, așa cum am arătat deja.

Din declarațiile martorilor enumerați a rezultat că inculpații B. au sponsorizat indirect, prin inc. B.T., cu calculatoare și alte bunuri sau servicii B.C.C.O. Alba și Inspectoratul Școlar Hunedoara, au asigurat cazarea gratis la motelul din S.V. ce le aparținea prin societățile controlate, a polițiștilor care veneau din țară la acțiuni sau a celor de la B.C.C.O. Alba, precum și multe petreceri, toate prin relația cu B.T., așa cum reiese chiar și din declarația inc. B.T.G.

Legătura dintre inc. B. și B.T., a fost confirmată și de listingurile telefonice solicitate, care atestă și ele legătura dintre B.T. și B.T.G.

În același sens, de protecție, B.T. a afirmat către inc. B. că „M. (procurorul sef D.I.I.CO.T., S.T. AIba) nu are ce să le facă întrucât nu sunt probe” (cu referire la probele organelor de urmărire penală din Dosarul nr. 13 D/P/2011).

Împrejurarea că inc. B.T., a manifestat un interes deosebit față de acest dosar, dar nu în sens legal, a reișit și din discuțiile purtate de B.T. cu scms. M.A., ocazie cu care, în momentul când acesta din urmă i-a spus că cercetările în dosar merg destul de greu, B.T. a făcut afirmația specifică, dar sinceră parțial, că dacă el ar fi fost cooptat în dosar, ar fi fost obținute mai multe probe întrucât el este prieten cu D.G. Până în prezent cms. B.T. nu a scris însă nici un raport informativ și nici nu a comunicat informații D.I.I.C.O.T. în legătură cu acest dosar, ori către polițiștii care desfășurau activitatea de (...) imediat ulterior de M.O. lui V.C., în cadrul relațiilor carea existau în cadrul grupului de interese (M.O., V.C., B.T.G., D.G., B.T., T.V., L.G., ș.a.) acesta din urmă spunându-i lui L.L. că deja s-a aflat ce intenționa să facă. Rezultă în mod logic că inc. B.T. i-a comunicat acest aspect lui M.O., care i-a spus lui V.C.

S-a arătat că trebuie reținut că șeful B.C.C.O. Alba, lucrează de mai mult timp sub coordonarea procurorilor D.I.I.C.O.T., precum și cu serviciile de informații, astfel că știe procedeele și tacticile de urmărire penală, supraveghere (filaj) și chiar persoanele și autovehiculele folosite la filaj, precum și date ale operațiunilor conspirate din cele trei județe aflate în raza de competență, Alba, Hunedoara și Sibiu. Mai mult, acesta știe chiar și condițiile legate de necesitatea nedeconspirării agenților către persoanele cercetate, unor lipsuri și limite privind dotările tehnice existente, perioadele de filaj dinainte de percheziție și greutatea asigurării lor o perioadă lungă de timp, mai ales când nu poate fi implicată și logistica din cadrul B.C.C.O., pe care el o coordona.

S-a aprecisat că există indicii temeinice în Dosarul nr. 71D/P/2011 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, soluționat cu rechizitoriu la 1 aprilie 2013, că inc. C.D. a știut despre efectuarea perchezițiilor domiciliare, indicii rezultate din:

- declarațiile martorilor B.D., C.U., S.D., precum și ale martorilor: B.L., N.V.I., P.A. și P.C.A., din care reiese cert că inc. B.D. a fost anunțat de inc. C.D. despre prima percheziție, anterior acesteia, iar C.D. a știut dinainte și despre efectuarea celei de a doua percheziții; - interceptările convorbirilor telefonice ale inc. C.D. și ale înv. R.G. prieten foarte bun cu B.T., respectiv ale numiților R.A. și U.I.V. finul lui dacă l-a văzut pe C.D. în cadrul ușii, atrăgându-i astfel atenția asupra acestui amănunt. Mai mult, C.D. a refuzat constant testarea poligraf. De asemenea B.T. a fost întrebat de procuror dacă I-a văzut pe C.D. în cadrul ușii, când aceasta a fost deschisă de C.M.B., atrăgându-i-se astfel atenția, indirect, comisarului B.T. asupra acestui aspect, care curios a fost însușit în ultima declarație de C.D., personal care după un an a avut astfel brusc, o revelație amintindu-și acest amănunt.

Din declarațiile și actele depuse la dosarul cauzei au rezultat indicii temeinice că inc. B.T. l-a anunțat pe inc. C.D. despre prima percheziție efectuată la data de 10 mai 2012.

Astfel, la data de 7 mai 2011, comisarii M.V. și M.A. au comunicat șefului de brigadă B.T., faptul că în data de 9 mai 2012, urmează a se efectua un număr de 7 percheziții domiciliare privind pe numiții C.D., S.D. și C.U., în calitate de administratori la mai multe societăți comerciale SC C.A. SRL, SC R.U. SRL și SC R.M. SRL. Această, informație nu a fost comunicată către alte persoane.

Ulterior în data de 8 mai 2012, din motive obiective, acțiunea a fost amânată cu o zi, fiind reprogramată din 9 mai 2012 pentru data de 10 mai 2012, lucru adus la cunoștință de către comisarul șef M.V. și scms. M.A., în aceeași zi doar șefului de brigadă B.T. S-a comunicat, de asemenea, șefului de brigadă că persoanele care urmează să fie percheziționate vor fi supravegheate calificat, fiind interceptate posturile telefonice deținute de aceștia, începând cu data de 9 mai 2012, lucru necesar pentru localizarea susnumițilorîn momentul efectuării perchezițiilor.

Deși polițiștii brigăzii aveau cunoștință începând cu data de 7 mai 2012 despre faptul că urmează să fie efectuate mai multe percheziții domiciliare.numărui acestora, locațiile și persoanele implicate au fost comunicate doar șefului de brigadă, BT.

De asemenea s-a reținut că prin factura F6, SC U.J. SRL a plătit însă către P.L. restul sumei datorată pentru achitarea integrală a autoturismul marca V.P.1, respectiv 49.994,80 RON. Anterior s-a plătit de către societate un avans de 62.366 RON și s-au achitat ratele lunare de leasing. Astfel, concluzionând SC U.J. SRL, a achiziționat în 20 iulie 2010 autoturismul, a plătit pentru acesta firmei de leasing peste 110.000 RON, fără ratetele de leasing plătite aproximativ un an și a vândut autoturismul în cauză, la 17 august 2011 lui B.T. cu valoarea de 52.000 RON, mai puțin de jumătate, sumă pe care a încasat-o scriptic numai în 12 septembrie 2013. Ulterior, așa cum reiese din înscrisurile ridicate la percheziție, B.T. a vândut autoturismul în 2012 cu o sumă mai mare, în condițiile în care l-a folosit aproximativ 2 ani.

Cu ocazia perchezițiilor efectuate în data de 15 noiembrie 2012 la sediul SC U.J. SRL, s-a ridicat însă contractul de vânzare-cumpărare precizat anterior, redactat olograf, încheiat între B.T. și R.A., contract datat 22 iulie 2011.

Prin acest contract B.T. vindea către SC U.J. SRL societate reprezentată de către R.A. în calitatea acesteia de administrator, autoturismul vechi deținut de el, tot marca V.P., în schimbul sumei de 7000 de euro. Prin același contract SC U.J. SRL societate reprezentată de către R.A. în calitate de administrator vindea către B.T. autoturismul marca V.P.1 pentru suma de 17.000 de euro. Cele două părți mai fac precizarea că în fapt au convenit să facă schimb de autoturisme, B.T. urmând să plătească către SC U.J. SRL,doar diferența de preț dintre cele două autoturisme, respectiv suma de 10.000 euro. Se mai face mențiunea în contract că suma de 10.000 de euro s-a plătit integral cu ocazia încheierii respectivului contract. Contractul este semnat atât de către R.A. în calitate de administrator ai SC U.J. SRL cât și de către B.T.

În realitate, autoturismul marca V.P.1 figura înmatriculat în data de 2 septembrie 2010 pe P.L. România. În data de 16 septembrie 2011, autoturismul a fost radiat și în aceeași dată a fost înmatriculat pe numele lui B.T.

Ulterior, la data de 19 februarie 2013, autoturismul achiziționat de la SC U.J. SRL, respectiv V.P.1, este radiat, fiind vândut de B.T. și tot în data de 19 februarie 2013, este reînmatriculat pe numele de P.T.A.

În realitate autoturismul marca V.P., a fost înmatriculat prima data la data de 26 august 2002, radiat la data de 7 august 2005, înmatriculat pe SC S.E. SRL la data de 19 septembrie 2005, radiat la data de 28 octombrie 2005, înmatriculat pe V.D.A. la data de 4 noiembrie 2005, radiat la data de 5 octombrie 2006, înmatriculat pe M.M.A. la data de 5 octombrie 2006, radiat la data de 2 noiembrie 2010, înmatriculat pe B.T. la data de 2 noiembrie 2010, radiat la data de 16 septembrie 2011.

Din data 16 septembrie 2011 autoturismul marca V.P., figurează înmatriculat pe U.I.V., finul lui B.T. SC U.J. SRL nu deține și nu a deținut niciodată în propietate ca mijloc fix autoturismul marca V.P., așa cum ar trebui să reiasă din contractul de schimb. Astfel, s-a apreciat că există suspiciuni cu privire la realitatea înscrisurilor precizate anterior, precum și cu privire la prețurile menționate pe aceste înscrisuri, în condițiile în care prețurile practicate pe piața de autovehicule din România, sunt spre exemplu: pentru un autoturism V.P. cu anul de fabricație 2010 vândut în 2011, cum este cel achiziționat de la SC U.J. SRL de către B.T., de aproximativ 20.000 euro (peste 85.000 RON) și nu 52.000 RON cum apare că ar fi fost cumpărat de la SC U.J. SRL. Aceste aspecte urmează a fi verificate.

În declarațiile de avere formulate de comisarul B.T., din 25 mai 2012 pentru anul 2011, apare autorurismul V.P. din 2010 achiziționat de la SC U.J. SRL, dar nu apare înregistrată vânzarea autoturismului V.P. vechi, din 2002, către cine s-a efectuat, cu ce valoare și data înstrăinării, aspect solicitat la pct. III din formular, intitulat „bunuri mobile a căror valoare depășește 3.000 euro fiecare și bunuri imobile înstrăinate, în ultimele 12 luni”.

Cu privire la acest aspect, s-a reținut că, constituie fals în declarații, B.T. omițând să treacă vânzarea autoturismului V.P. vechi, din 2002, în declarația de avere deoarece acesta figura dat la schimb către SC U.J. SRL prin R.A. și nu vroia să se afle despre tranzacția cu privire la care avea ceva de ascuns, iar în fapt autoturismul V.P. vechi, din 2002, care i-a aparținut anterior a ajuns în mod real la finul său U.I.V., aspect pe care-l cunoștea în mod evident, întrucât se întâlneau frecvent.

Tot astfel, cu ocazia perchezițiilor domiciliare efectuate la locațiile folosite de R.G. și firmele sale în 15 noiembrie 2012, în baza autorizației de percheziție din 15 noiembrie 2012 emisă de Tribunalul Alba, s-au efectuat mai multe percheziții la sediul societăților și locuințele folosite de R.G. și soția acestuia R.A., ocazie în care, s-a constatat că R.G. este plecat în Serbia. Prima reacție, a numitei R.A., a fost aceea de a-l suna pe comisarul B.T. și nu pe soțul acesteia, purtând următoarea discuție, astfel: În 15 noiembrie 2012: La ora 13:54:34 R.A. (de la tel. A8) îl sună pe B.T. (la nr. A6) și îi comunică acestuia că B.C.C.O. face percheziție (...) După un moment de ezitare B.T., spune că el nu știe nimic (lucru adevărat întrucât nu i s-a comunicat), că este plecat la Brad și întreabă cine anume face percheziția. Domna R.A. îi spune că deocamdată au fost foarte („politicoși”), iar în continuare comunică numele ofițerului de poliție M.A., moment în care acesta îi spune să stea liniștită că va vorbi el cu ofițerul. După câteva secunde scms. M.A. a fost contactat de către B.T., care l-a asigurat de tot sprijinul său și i-a spus că nu este „nici o problemă dacă le sparge ușile”, remarca la care ofițerul a replicat, că acest lucru nu se mai impune deoarece percheziția a și început și oamenii sunt foarte cooperanți. Curios, în exces de zel B.T. cerea ofițerului delegat cu efectuarea percheziției să spargă ușile prietenilor săi, după ce se intrase la percheziție, în mod evident.

Ulterior, la ora 13:57:20, R.A. (A3) îl sună pe soțul ei R.G. (A15) și îi comunică acestuia că se face o perchezitie. La ora 14:51:25, R.A. (A8) este sunată de către R.G. de la nr. A9 și este întreabată dacă s-a terminat acolo (...) (percheziția) și îi cere acesteia să numeroteze toate actele care vor fi ridicate.

La ora 15:00:06, R.A. (A8) este sunată de către R.G. de la nr. A9.

La ora 18:44 R.G. (A2) sună pe soția sa R.A. (A8) și discută despre percheziție. R.G. și spune numitei R.A., că ei au cumpărat marfă de la C.D. și că nu au nicio legătură cu „jegosul ăla”, înjură masoneria, îl descrie pe C.D. ca fiind un om care iubește banii mai mult decât pe D-zeu și pe oameni. Tot R.G. afirmă că C.D. a primit ordin de la masoni care „de atâta timp caută să facă japca cu noi” și probabil o primit ordin să vorbească ceva aiurea.

La ora 19:17, U.I.V. (A10) este sunat de B.T. (A6). B.T. îi cere să se vadă, stabilind ca loc de întâlnire restaurantul D., loc propus de către U.I.V. B.T. îl întreabă cu cine se vede, iar după ce îi răspunde, U.I.V. îl asigură că persoana respectivă va pleca.

La ora 19:24 R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) dar acesta nu răspunde.

La ora 19:26 R.G. (A11) este sunat de B.T. (A6) dar nu răspunde.

La ora 19:28 R.G. (A11) este sunat de B.T. (A6). R.G. îi cere o întâlnire, însă B.T. îl refuză spunându-i că cel mai bine este să se întâlnească doar mâine după audieri. (R.G. fiind citat la D.I.I.C.O.T, S.T. Alba în 16 noiembrie 2012 pentru audieri ca învinuit, aspect ajuns la cunoștiinta comisarului B.T. deja, din câte se constată, dar care corespunde realității).

La ora 19:50 U.I.V. (A10) este sunat de B.T. (A6). B.T. refuză inițial întâlnirea la restaurantul Dunărea sub pretextul că sunt prea multe mașini acolo, însă în cele din urmă acceptă.

Conform raportului de filaj instituit pe U.I.V., în 15 noiembrie 2012, la ora 19:35, U.I.V. a parcat în fața restaurantului D. și a intrat în restaurant.

La ora 19:50, în zona restaurantului D. a venit și cms. șef B.T., cu auto propietate personală cu numărul și a intrat în restaurant. B.T. a ieșit după scurt timp în fața restaurantului împreună cu U.I.V. zis U.I.V. și au discutat în surdină, iar după câteva minute cei doi s-au despărțit, U.I.V. revenind în restaurant iar B.T. a plecat cu mașina.

La ora 19:59, U.I.V. (A10) îl sună pe R.G. (A11) și îi spune acestuia că în momentul în care ajunge (în Deva) să vină la el acasă direct, pentru că acuma a vorbit (cu referire la discuția purtată cu B.T. în fața restaurantului D.).

La ora 20:27, U.I.V. (A12) este sunat de R.G. (A11) care îi spune că acuma a ajuns (la U.I.V. acasă) și că parchează în spatele blocului.

La ora 20:27, U.I.V. (A12) este sunat de R.G. (A11) căruia îi spune că este în fața blocului și îl așteaptă.

La ora 20:27, U.I.V. (A10) îl sună pe B.T. (A6) și îl întreabă dacă nu vine pe la el pe acasă, iar B.T. îi spune că îl va suna cu răspunsul în câteva minute. Conform raportului de filaj, în 15 noiembrie 2012, la ora 20:30, U.I.V. a revenit la dresa sa de domiciliu și a intrat în scara blocului.

La ora 20:33, U.I.V. (A10) este sunat de B.T. (A6). U.I.V. îi spune că acuma urcă cu R.G. sus, iar B.T. îi confirm că va veni și el până acolo. Conform raportului de filaj, B.T. a intrat în scara blocului, locul de domiciliu a lui U.I.V., având asupra sa o geantă pe umăr, iar la ora 21:19 a ieșit din scara blocului având asupra sa geanta și a plecat cu autoturismul său, care se afla parcat pe aleea S., în apropierea sediului Poliției Municipiului Deva și nu în fața blocului.

La ora 21:30, din scara blocului, a ieșit și R.G. care a plecat la autoturismul său marca M.B. de culoare albă.

Toate acestea au rezultat din redarea înregistrărilor.

În acest sens, fiind audiat ulterior în calitate de martor, B.T., prin declarația sa din 6 decembrie 2012 formulată în Dosar nr. 71D/P/2011 privind pe C.D., ș.a., a arătat că nu a discutat niciodată cu C.D. și nu a cunoscut sau verificat locațiile unde urmau să se facă perchezițiile cu privire la acesta. Tot astfel, B.T., a arătat că este exclus ca R.G. să fi aflat de la polițiștii cu care acesta se întâlnea, inclusiv el, despre efectuarea perchezițiilor în cauza C.D., precum și că a vorbit cu R.G. cu câteva zile înainte de percheziția de la locuințele și firmele acestuia din 15 noiembrie 2012, când R.G. i-a spus că pleacă în Sebia, după care, aflând de percheziție, l-a sunat pe R.G., în aceeași zi și i-a spus că nu este bine să se mai întâlnească până lucrurile se rezolvă. Tot B.T. a ratat că s-a mai întâlnit ocazional cu R.G., „probabil la mai mult de o săptămână” de la percheziție, ocazional, dar l-a evitat și nu a mai discutat cu acesta, doar l-a salutat. Aceste afirmații s-a reținut că nu sunt adevărate, întrucât este probat că B.T. s-a dus la sediul SC C.A. SRL înainte de percheziția din 8 octombrie 2012 și s-a întâlnit la U.I.V. acasă, cu R.G., în seara zilei de 15 noiembrie 2012, după percheziția de la firmele și locuința acestuia și înainte de audierea ca învinuit a lui R.G., din 16 noiembrie 2012 de la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, unde acesta a fost citat din 15 noiembrie 2012, citare de care B.T. și R.G. știau. Aceste fapte constituie evident mărturie mincinoasă.

Tot din înregistrările telefonice și traficul telefonic menționat a rezultat faptul că R.G., U.I.V., M.O. și B.T. se cunoșteau și aveau relații apropiată, reiese și din interceptările convorbirilor telefonice efectuate autorizat pentru R.G., R.A. și U.I.V., astfel:

În data de 18 octombrie 2012:

La ora 09:41, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) și îl întreabă despre actele sale pierdute la L. (cafenea unde anumiți polițiști de la brigadă cu R.G., U.I.V., ș.a. se întâlneau aproape zilnic). Din discuție rezultă că cei doi au urmărit meciul cu o seară înainte în locația respectivă, de unde cei doi au plecat ulterior la V.

În data de 19 octombrie 2012

La ora 20:42, R.G. (A2) este sunat de către L.A. cumnatul lui B.T. (A13) care insista să vină. În gluma R.G. spune că nu știe ce i-a făcut B.T. la telefon de nu poate răspunde la primele apeluri.

La ora 21:06, R.G. (A2) este sunat din nou de către L.A. (A13) care insista că R.G. este așteptat la L. și să se grăbească.

În data de 20 octombrie 2012:

La ora 21:08, R.G. (A2) este sunat de către B.T. (A6) care îi spune „ce faci bosu” și îi comunică totodată că este așteptat.

La ora 23:25, B.T. (A6) îl sună pe R.G. (A2) dar acesta din urmă nu răspunde.

La ora 23:29, R.G. (A2) primește un mesaj de la B.T. (A6) cu următorul conținut „Mai ajungi? Daca nu eu și U.I.V. plecăm acasă”.

La ora 23:32, B.T. (A6) îl sună pe R.G. (A2) dar acesta din urmă nu răspunde.

În data de 21 octombrie 2012

La ora 00:01, R.G. (A2) îi trimite un mesaj lui B.T. (A6) cu următorul conținut „în juma de oră ajung”.

La ora 00:29, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) care îi spune că a plecat și că se va întâlni doar cu U.I.V., urmând ca cei doi să se întâlnească la o cafea dimineața.

La ora 13:03, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) dar acesta nu îi răspunde.

La ora 13:03, R.G. (A2) îl sună pe L.A. (A13) fiind invitat de către acesta din urmă la o petrecere după masă.

La ora 13:25, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) stabilind să se întâlnească după masă la petrecerea lui L.A.

La ora 15:45, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) și îl întreabă pe acesta din urmă dacă l-a sunat, lucru confirmat de care B.T. Ulterior B.T. îl întreabă când vine, la care R.G. îi spune că va ajunge în jurul orei 16:30.

La ora 15:58, R.G. (A2) îl sună pe B.T. (A6) și îl întreabă pe acesta dacă a fost invitat și M.O., B.T. spunându-i să-l ia și pe acesta. Întâlnirea are loc la Ș.

La ora 16:51, R.G. (A2) îl sună pe interlocutorul cu nr. A14 și îi cere să vină la ziua lui L.A. la Ș. Întrucât interlocutorul refuză inițial pe telefon intervine B.T. care îi cere să vină reușind să îl convingă.

La ora 17:48, R.G. (A2) o sună pe soția sa R.A. (A15) și îi explică cum să ajungă în Ș. la tata lui B.T. acasă, unde are loc petrecerea.

În data de 22 octombrie 2012:

La ora 11:03, R.G. (A2) îl sună pe L.A. (A13), acesta din urmă spunându-i că l-au așteptat dar ca nu a mai venit (cu referire la cafeneaua L., locul în care își beau cafeaua zilnică, R.G. motivând că i-a văzut, dar că a fost grăbit.

În data de 28 octombrie 2012:

La ora 11:44, R.G. (A2) îl sună pe V. (A16) patronul restaurantului din incinta D.S. Deva (alt loc unde se întâlneau cei precizați anterior) și îi spune că vor veni la meci. Pe fundal se aude vocea lui B.T. făcând remarci privitoare la meci.

În data de 31 octombrie 2012:

La ora 17:53, R.G. (A2) îl sună pe V. (A16) patronul restaurantului din incinta D.S. Deva și discută despre B.T., în speță unde vor vedea meciul diseară.

În data de 8 noiembrie 2012:

La ora 19:02, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) și îl întreabă dacă vine și el la meci, lucru pe care B.T. îl confirmă. întâlnirea are loc la V. la restaurantul din cadrul D.S.

În data de 9 noiembrie 2012:

La ora 18:56, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) dar acesta nu răspunde.

La ora 20:41, R.G. (A11) este sunat de B.T. (A6) cei doi stabilind o întâlnire pentru a doua zi.

În data de 10 noiembrie 2012:

La ora 13:41, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) și îi spune că se află la U.I.V. la garaj și că ulterior se vor întâlni unde vrea el.

La ora 14:22, R.G. (A11) este sunat de către B.T. (A6) care îi invită în 5 minute la o cafea la R.

La ora 14:36, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) dar acesta nu răspunde.

La ora 16:31, R.G. (A11) îl sună pe U.I.V. (A12) căruia îi confirmă că s-a întâlnit cu B.T., acesta plecând la botezul lui S.L.

În data de 11 noiembrie 2012:

La ora 10:17, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) dar acesta nu răspunde.

La ora 10:17, R.G. (A11) este sunat de către B.T. (A6) acesta din urmă invitându-l la o cafea la R.

La ora 20:30, R.G. (A2) îl sună pe (A7) căruia îi spune că îl așteaptă pe B.T. și pe U.I.V. să vadă un meci la L.

La ora 20:40, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) să îi confirme dacă mai vine la meci, lucru care este confirmat de B.T., stabilind întâlnirea la L.

În data de 12 noiembrie 2012:

La ora 13:19, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) și îl întreabă dacă a reușit să dea vreun telefon, B.T. spunându-i că nu a făcut acest lucru încă dar că nu l-a uitat.

La ora 20:17, R.G. (A11) este sunat de către B.T. (A6) urmând să se întâlnească la L.

În data de 13 noiembrie 2012:

La ora 08:43, R.G. (A11) îl sună pe interlocutorul de la nr. A17 și discută despre o vânzare de cărămidă (pe fundal se aude vocea lui B.T.).

La ora 09:53, R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) stabilind o întâlnire la V. la restaurant.

La ora 11:13, ulterior întâlnirii de la V., R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) și îi spune ca „dacă e ceva, să nu fie probleme îi spui lui U.I.V. și el știe ce are de făcut mai departe, bine?, da (...) ă, da, da, ești fratele meu stai liniștit.

La ora 11:28, R.G. (A11) îl sună pe U.I.V. (A12), căruia îi spune cu referire la discuția purtată anterior cu B.T. „că dacă sună a nostru, știi tu care (B.T.), că dacă e ceva, (...) i-am zis să vorbească cu tine, tu îmi spui mie, că îți dau eu un apel pe numărul de Serbia și numai îmi dai un bip pe el, bine și pe urmă îți spun eu unde să te duci și ce să faci, bine U.I.V.? (...) uite acum îți dau un apel pe el”.

La ora 17:53, R.G. (A11) îi sună pe B.T. (A6) și îi spune că mai are o oră până ajunge, stabilind să se întâlnească ulterior.

În data de 14 noiembrie 2012

La ora 09:15,R.G. (A11) îl sună pe B.T. (A6) și îi spune că nu a ma ajuns de dimineață întrucât nu mai găsește cheia de la mașină și își cere scuze că nu mai poate ajunge la cafea.

La ora 09:15, R.G. (A11) este sunat de B.T. (A6) pentru a-l invita să urmărească meciul de diseară împreună.

La ora 12:58, R.G. (A18) sună pe (A19) pentru a discuta despre fabrica de var. Cu acestă ocazie R.G. povestește despre „războiul” dus cu anumite „persoane de elită”, „dar am pe unul dintre ei care e om echilibrat și care mi-a spus bă vezi că ăștia vor să te f(...), că le este ciudă că ai cumpărat fabrica.”

Din cele expuse a rezultat că relația dintre înv. R.G. și B.T. este una apropiată, B.T. existând indicii temeinice că inc. B.T. a făcut afirmații mincinoase în declarația de martor din 6 decembrie 2012, formulată în Dosarul nr. 71D/P/2011, când a afirmat că „relațiile dintre mine și acesta nu sunt apropiate”, precum și că „de mai multe ori” s-a întâlnit cu acesta „în locuri publice și niciodată nu a fost singur cu acesta” referindu-se la R.G., aspecte evident neadevărate, așa cum reiese concret din probele administrate și interceptările convorbirilor telefonice efectuate autorizat.

La fel, în cadrul declarației de martor formulată în 10 decembrie 2012, în același dosar, U.I.V. a mințit și el cu privire la aceste aspecte, respectiv că s-a întâlnit cu B.T. și R.G. în 15 noiembrie 2012, în seara zilei cu percheziția, înainte de audierea lui R.G. de la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, din 16 noiembrie 2012.

În Dosarul nr. 109D/P/2013 al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, dosar format ca urmare a disjungerii din Dosarul nr. 100D/P/2012, al D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, privind pe L.C.C., S.A., ș.a., s-au efectuat acte premergătoare sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de sprijinire a unui grup infracțional organizat și favorizarea infractorului de către inc. B.T., șeful B.C.C.O. Alba lulia.

Cauza penală 109D/P/2013, a fost conexată la 30 septembrie 2013 la Dosarul nr. 13D/P/2011, dosar având ca obiect tot săvârșirea infracțiunilor de favorizarea infractorului și sprijinirea unui grup infracțional nestructurat, fapte comise tot de B.T., cu privire la B.T.G. și B.A.R., cercetați pentru săvârșirea unor infracțiuni de evaziune fiscală și delapidare, așa cum am precizat anterior. Astfel, în cadrul Dosarului nr. 100D/P/2012, L.C.C. și S.A. au fost cercetați și trimiși în judecată, în stare de arest preventiv, pentru constituirea unui grup infracțional organizat, lipsire de libertate, șantaj, înșelăciune, cămătărie, vătămare corporală gravă și alte infracțiuni.

Faptele susnumiților erau de notorietate în județul Hunedoara, așa cum reiese din materialul probator administrat în Dosarul nr. 100D/P/2012, dar și din mai multe articole din presă.

Mai mult, declarațiile persoanelor audiate, confirmă notorietatea acestor fapte comise și coordonate de L.C.C. și S.A., aspect ce reies expres din rechizitoriul 100D/P/2012.

Astfel, relația dintre L.C.C. și B.T. a început în anul 2004 când numitul M.L.I. a fost prins în flagrant de organele judiciare din cadrul B.C.C.O. Alba, conduse de B.T., cu droguri pe care le deținea, consuma și oferea spre vânzare, acesta declarând la acea dată împreună cu alte persoane din cauză, că drogurile au fost cumpărate de la L.C.C. Cauza a fost înregistrată la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara cu nr. 220/P/2004 și soluționată cu rechizitoriu în 17 martie 2004. Prin acest rechizitoriu s-a dispus disjungerea cauzei în ceea ce-l privește pe L.C.C., ș.a., cercetați sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de trafic și consum ilegal de droguri de risc, prevăzute de art. 2 și 4 din Legea nr. 143/2000.

Acest dosar, disjuns din cauza 220/P/2004, a fost înregistrat cu nr. 268/P/2004 și s-a finalizat cu rechizitoriu, dar privind pe numiții D.F., H.C., ș.a., fără nici o referire și fără nici o legătură cu L.C.C. Prin rechizitoriul nr. 268/P/2004, s-a dispus „disjungerea cauzei cu privire la celelalte persoane implicate în traficul și consumul ilicit de droguri în vederea efectuării urmăririi penale sub acest aspect”, cauză care însă, nu a mai fost înregistrată și nu s-a mai făcut nici o verificare, respectiv nu s-a pronunțat nici o soluție în ceea ce-l privește pe L.C.C., care a făcut expres obiectul disjungerii din Dosarul nr. 220/P/2004 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Hunedoara.

Deși nu s-au mai efectuat cercetări în ce-l privește pe L.C.C., B.T. a ținut constant să-i amintească acestuia despre existența dosarului și despre faptul că știe că el vindea droguri, arătându-i că îl are la mână, modalitate prin care l-a determinat pe L.C.C. să devină informatorul său și mai mult de atât, să-i comunice lui B.T., toate activitățile sale infracționale și a membrilor grupului său, precum și să transmită diferite mesaje la solicitarea lui B.T., menite să creeze tensiuni între grupările interlope, violente din Județul Hunedoara.

Astfel, așa cum a reieșit din probele administrate în cauză, inclusiv din declarațiile martorilor L.C. și L.S., persoane care au fost testate cu aparatul poligraf pentru a se vedea dacă afirmațiile lor corespund adevărului și au trecut acest test, precum și din declarația martorului cu identitate protejată C.E., reiese că B.T. era informat de L.C.C. cu privire la tot ceea ce acesta comitea împreună cu membrii grupării sale ca fapte penale, ocazie cu care, spre exemplu, L.C. i-a spus lui B.T. despre implicarea lui S.A. care comanda agresiunile, precum și despre bătăile și șantajele organizate asupra părților vătămate G.P., fotbaliștilor de la J.P. și chiar a unei persoane bătute la București, la solicitarea soților B, D.R.A. Răspunsul lui B.T. la relatarea acestor aspecte infracționale a fost fie de genul „lasă că nu ți se întâmplă nimic, că nu sunt probe”, sau a râs, întrebându-l pe L.L. cu referire la B, dacă B.A.R. i-a cerut expres, să bată victima din București, pe nume D.R.A., așa de tare. L.L. i-a răspuns afirmativ.

Or, legal și conform atribuțiilor de serviciu ale comisarului șef B.T., șeful B.C.C.O. Alba, acesta ar fi trebuit să ia măsuri pentru cercetarea grupului infracțional și stoparea infracțiunilor comise de care a luat cunoștință și cu privire la care avea competență și nu să acorde protecție și sfaturi liniștitoare liderilor grupării (L.L. și S.A.), sau măcar să sesizeze ori să transmită informațiile deținute altor organe judiciare ale statului, deși scopul înființării B.C.C.O. era tocmai acela al combaterii fenomenului de criminalitate organizată și al unor astfel de grupări.

Mai mult, când după ce L.C.C. a început să aibă o relație cu L.S., acesta a vrut să renunțe la gruparea sa violentă, aspect comunicat lui B.T., care I-a determinat la contrariul, respectiv la menținerea calității sale de lider al grupării și apartenenței la aceasta, spunându-i că nu este bine să renunțe, întrucât după ce se vor elibera din închisoare, membrii grupării rivale, I.O.P. și M.M.M., el L.C. nu va avea nici o protecție.

Tot astfel, B.T. i-a cerut lui L.C.C., să lanseze mesaje de natură a învrăjbii grupările infracționale din județul Hunedoara, astfel că, spre exemplu, cu ocazia unei gale de box, B.T. l-a pus pe L.C. să spună membrilor grupării sale că I.O.P. și gruparea acestuia i-au jignit, făcându-i slabi și trădători către organele judiciare, precum și că îi vor bate, provocându-i. Ca urmare a acestui mesaj, membrii grupării L.L. s-au adunat cu bâte și alte obiecte contondente, în număr de vre-o 12 persoane și i-au așteptat pe membrii grupării I.O.P., pentru a-i bate, dar aceștia nu au venit.

Tot în același mod, B.T. i-a comunicat lui B.G., în 2012, că L.C. l-ar fi vândut pe el lui M.M.M. pentru ca acesta să-l poată bate (pe B.G.), iar M.M.M. trebuia, în schimb, să-l lase pe L.L. să îl bată pe I.O.P. Din acest motiv B.G. s-a organizat și a vrut chiar să-l bată pe L.L. Aceste fapte s-au petrecut după ce B.G. a fost bătut de M.M.M. și sunt confirmate parțial de martorul M1 și chiar de B.G. care a refuzat însă să dea declarații, formulând doar unei afirmații către cms. M.A.

B.T. i-a cerut la un moment dat lui L.C.C., care a fost audiat ca martor într-o cauză penală, la propunerea sa, să facă și afirmații mincinoase, respectiv să susțină că a văzut o întâlnire dintre mai multe persoane trimise în judecată, deși acest lucru nu era adevărat. L.C., a arătat că nu a făcut însă astfel de afirmații și nu a dat curs solicitării de acest gen a lui.

În acest sens, sugestive s-au reținut a fi afirmațiile numitului V.C., atât scrise în cadrul declarației formulate în Dosarul nr. 100D/P/2012 cât și interceptate autorizat, în cadrul discuției purtate cu procurorul de caz. Din aceste declarații, reiese că fiind supus unor presiuni și amenințări extraordinare de către L.C.C., acesta s-a dus personal la B.T.G., pe care-l știa prieten cu B.T. și i-a cerut acestuia cu titlu de sesizare penală să-i relateze ce i s-a întâmplat, precum și alte fapte de care avea cunoștință, comise de aceeași persoană, însă B.T. nu I-a ascultat, nu s-a întâlnit cu el personal, deșii știa chiar de la L.L. ceea ce făcea acesta, precum și din alte surse, faptele susnumitului fiind chiar de notorietate. Din acest motiv, V.C. și-a dus imediat ulterior și urgent familia în Grecia, pentru a fi în siguranță iar el s-a întors și a fost exploatat prin muncă în Libia de către L.C.

De asemenea, martorul I.O.P., a arătat că imediat, a doua zi, după arestarea preventivă a lui L.C., I-a contactat pe B.T. pentru a-i comunica că și el este victima unor infracțiuni comise de L.L. și dorește să sesizeze faptele, dar B.T. i-a spus că nu are timp și să revină altă dată. Ulterior, în zilele imediat următoare, martorul I-a contacta din nou pe B.T. pentru a-i face sesizările, dar B.T. i-a tăiat scurt solicitarea, susținând că este ocupat și-l va contacta el, lucru care nu s-a mai întâmplat. B.T. nu a informat nici procurorul de caz despre această solicitare, iar I.O.P. s-a prezentat singur la D.I.I.C.O.T., pentru a formula declarații. Tot astfel, relațiile dintre L.L. și B.T. s-au dovedit mai puțin importante ca relațiile dintre B.T. și S.A., întrucât, în momentul în care L.C.C. i-a cerut lui B.T. să-l sprijine, arătându-se că, declarațiile martorului L.C., care confirmă starea de fapt precizată, legăturile sale cu B.T., cum au început acestea prin determinarea sa să colaboreze cu dosarul M.L.I., modul cum îi povestea cms. B.T. faptele comise ex. G.P., D.R.A.,ș.a., persoane care au fost agresate fizic în mod grav (vătămări corporale grave) și șantajate, precum și învrăjbirile dintre clanurile interlope pe care trebuia să le realizez la solicitarea acestuia. Afirmațiile martorului sunt repetate și în același mod și au fost confirmate de testarea poligraf. Martorul a afirmat că B.T. i-a cerut să facă afirmații mincinoase într-o cauză penală, respectiv că a văzut mai multe persoane împreună, dar nu a declrat astfel de lucruri. Declarații despre instigare la mărturie mincinoasă au mai formulat și alte persoane, respectiv I.O.P.

- martorul C.E. a arătat că B. s-a exprimat că dacă se lucra cu el în cauza L.S. acesta ieșea mult mai bine, evident în sensul că deținea mai multe informații, pe care însă niciodată nu ie-a transmis D.I.I.C.O.T., care avea dosarul în lucru și nici serviciilor de informații. Tot inc. B.T. a firmat că dacă veneau niște persoane din lumea intrelopă, din străinătate, urma să fie „un măcel”. Aceste probe se coroborează cu declarțiile martorului L.C. și afirmațiile numitului B.G. consemnate în proces-verbal, din care reiese că grupările I.O.P. și L.L., învrăjbite ca urnare a solictării inc. B.T. urmau să se încaiere.

- martorul I.P., a confirmat legătura dintre B.T.G., B.T., D.G., M.O., U.I.V., R.G., ș.a., precum și faptul că în 2011, B.T.G. s-a exprimat că știa de dosarul de la D.I.I.C.O.T. Tot martorul, afirmă că știe personal că, C.X. a fost presat de D.R. și B.T. pentru a-i vinde celui dintâi societatea de televiziune Z1 Deva.

-existența unor documente clasificate și cu regim de secret, documente și suporturi optice și audio la domiciliul său, cu ocazia percheziției domiciliare efectuate, aspecte ce urmează a fi verificate.

La fel, inculpatul nu poate să dea o explicație credibilă asupra existenței în biroul său a unor documente clasificate, unele înregistrate la B.C.C.O. iar altele nu, așa cum se arată în procesul-verbal.

Este de remarcat că inculpatul este obișnuit cu procedurile penale și cu modul de anchetă, cunoscând toate pocedeele investigative, logistica și posibilitățile organelor de urmărire penală și a serviciilor cu care se lucrează, în condițiile în care principala logistică a D.I.I.C.O.T., inclusiv de personal, era pe mâna lui, având acces la toate informațiile. În aceste condiții, s-a reținut că este firesc ca inculpatul să cunoască modalități de a se proteja în așa fel încât să nu fie aflată activitatea sa infracțională.

Toate aceste fapte constituie în opinia Curții indicii temeinice de săvârșire a faptelor ce i se impută, astfel că și în ce-l privește pe inculpatul B.T. sunt îndeplinite cerințele art. 143 C. proc. pen. Constatând existența indiciilor temeinice de săvârșire a faptelor de către inculpații B.T.G., B.A.R. și B.T., Curtea a analizat existența cazurilor prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. b) și f) C. proc. pen., ca temeiuri ale dispunerii arestării preventive:

S-a constat că în cauză subzistă temeiul prevăzut de art. 148 lit. b) C. pen. cu privire la toți inculpații.

Astfel, s-a reținut că există date că inculpații B.T.G. și B.A.R. vor încerca să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea unor martori, ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, remarcându-se faptul că în mod constant inculpații au încercat să ascundă documente vizând activitatea firmelor controlate de ei, astfel că există riscul ca, lăsați în libertate aceștia să distrugă iar temeiul concret care a determinat arestarea constă în existența cazurilor prevăzute de art. 148 alin. (1) lit. b) și f) C. proc. pen., respectiv există date că inculpații încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influențarea martorilor ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, respectiv există indicii temeinice că inculpații au săvârșit mai multe infracțiuni pentru care legea prevede pedeapsa închisorii mai mare de 4 ani și există probe că lăsarea lor în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică.

B. Împotriva, acestei încheieri, în termen legal, au declarat recurs inculpații,criticând încheierea recurată pentru nelegalitate și netemeinicie, critici care au fost expuse pe larg în practicaua prezentei încheieri.

I. Apărătorul ales al recurenților inculpați B.T.G. și B.A.R., a solicitat în esență, admiterea recursului, casarea încheierii recurate și rejudecând cauza, respingerea propunerii D.I.I.C.O.T. de arestare preventivă și în subsidiar, dacă se va aprecia că se impune luarea unei măsuri pentru a asigura o bună desfășurare a procesului penal în această fază, a solicitat luarea unei alte măsuri neprivative de libertate.

II. Apărătorii aleși ai recurentului inculpat B.T., au solicitat în esență, admiterea recursului în temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., casarea încheierii atacate și în rejudecare să se dispună respingerea propunerii de arestare preventivă.

În principal au solicitat respingerea propunerii de arestare preventivă, ca fiind lovită de nulitate absolută, ca urmare a omisiunii procurorului de a asculta pe inculpat, în temeiul art. 1491 alin. (1) C. proc. pen., considerânt că sunt incidente dispozițiile art. 197 alin. (2) cu consecința de la alin. (3) din același text de lege;

- în subsidiar s-a solicitat, respingerea propunerii de arestare preventivă ca netemeinică și nelegală.

Examinând recursurile declarate de inculpați în raport de motivele de critică expuse și sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen., Înalta Curte, apreciază că acestea sunt nefondate, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.

Prioritar, cu referire la critica principală vizând aspectele de nelegalitate a referatului de propunere de arestare preventivă, privind omisiunea reascultării inculpatului B.T., Înalta Curte, reține că este nefondată, întrucât din actele și lucrările dosarului, rezultă că, prin ordonanța procurorului D.I.I.C.O.T., S.T. Alba din 23 octombrie 2013, ora 16:50 a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de învinuitul B.T.G., iar prin ordonanțele aceluiași procuror din 23 octombrie 2013, ora 22:30 și din 23 octombrie 2013, ora 23:58, a fost pusă în mișcare acțiunea penală față de învinuiții B.A.R. și B.T.

După punerea în mișcare a acțiunii penale, fiecare dintre inculpați a fost înștiințat despre acest fapt și în prezența apărătorilor aleși au declarat că au luat la cunoștință despre punerea în mișcare a acțiunii penale și au făcut declarații sau și-au menținut poziția procesuală de a uza de dreptul de a nu face declarații, având cunoștință de temeiurile de fapt și de drept ale acuzațiilor reținute în sarcina lor.

Inculpatul B.T.G. a fost ascultat în prezența apărătorului ales la ora 17:00 din data de 23 octombrie 2013, inculpata B.A.R. a fost ascultată la ora 22:35 din data de 23 octombrie 2013 în prezența apărătorului ales și inculpatul B.T. a fost asculat în prezența apărătorilor aleși la ora 00:02 din aceeași dată 24 octombrie 2013.

Așadar, corect s-a reținut de către prima instanță, că inculpații au fost ascultați de către procuror în calitate de inculpați, după punerea în mișcare a acțiunii penale.

În realitate, Înalta Curte reține că se susține de către apărare împrejurarea că, deși inculpații au fost ascultați în această calitate, procurorul, înainte de a formula propunerea de arestare preventivă trebuia să îi asculte din nou pe inculpați pentru ca aceștia să-și expună puncul de vedere asupra propunerii formulate.

În deplin acord cu instanța de fond, Înalta Curte apreciază că o asemenea interpretare a dispozițiilor legale referitoare la arestarea inculpatului în cursul urmăririi penale este excesivă și adaugă la lege atâta timp cât inculpaților nominalizați Ie-a fost adus la cunoștință că față de ei s-a pus în mișcare acțiunea penală, li s-au prezentat acuzațiile și încadrarea juridică a faptelor de care sunt acuzați și au fost ascultați în prezența apărătorilor aleși, în calitate de inculpați.

Din economia textelor legale invocate nu rezultă că procurorul, înainte de a formula propunerea, are obligația să asculte din nou inculpații și chiar și așa, înainte de întocmirea acestei propuneri, inculpații au fost ascultați în calitate de inculpați.

De asemenea, corect a conchis, instanța de fond că a fost legal sesizată, și că inculpații au beneficiat de toate drepturile conferite de dispozițiile legale referitoare la ascultarea lor în calitate de inculpați, aspectele de nulitate absolută invocate de apărare fiind nefondate.

Pe fondul recursurilor, se constată că, din actele și lucrările dosarului,rezultă că, prin rezoluția/ordonanțele D.I.I.C.O.T., S.T. Alba lulia din 30 iulie 2012, 21 octombrie 2013, 23 octombrie 2013, s-a început și extins/schimbat încadrarea juridică, respectiv s-a pus în mișcare acțiunea penală, sub aspectul săvârșirii următoarelor infracțiuni:

1. B.T.G. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire a unui grup infracțional nestructurat, prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003;

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (prejudiciul creat prin SC R.P. SRL, 2.332.943 RON TVA + 473.389 RON impozit pe profit + 72.241 RON impozit pe profit);

- folosirea cu rea credință a bunurilor sau creditului societății în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, prevăzută de art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 (cu referire la transferurile de active, complex H. în valoare de 800.000 euro, de pe SC R.P. SRL pe SC H.P. SRL);

- participație improprie la fals în declrații prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la 292 C. pen. (semnarea contractului de vânzare-cumpărare a compexului H., de către M.G. și D.A., în 13 septembrie 2010, prin s-a trecut că prețul de 800.000 RON s-a plătit la acea dată, aspect neadevărat);

- complicitate la delapidare, prevăzută de art. 26 raportat la art. 2151 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (sumele ridicate în numerar și fără o justificare legală de pe SC R.C. SRL, 371.870 RON + 320.273 RON + 397.933 RON);

- delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind sumele de, 797.000 RON + 471.525 RON delapidate de pe SC R.P. SRL și SC H.P. SRL prin utilizarea SC O. SRL, sume ce au fost ridicate în numerar de pe această societate cu documente justificative false);

- participație improprie la fals în declarații prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la 292 C. pen. (semnarea contractului de vânzare-cumpărare a stației de carburanți S.V., de către M.G. și D.A., în 9 septembrie 2010, prin s-a trecut că prețul de 1.400.000 RON s-a plătit la acea dată, aspect neadevărat);

- delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind suma de, 1.411.704 RON delapidate de pe SC R.P. SRL prin vânzarea către persoane necunoscute a autovehiculelor deținute);

- înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. (cu prilejul executării contractului privind suma de, 78.874 euro prin vânzarea către persoane necunoscute a autovehiculului deținut și luat în leasing de la SC E.H. SRL, care apare scriptic ca predat cesionarilor SC R.P. SRL, C.M. și G.M.I., aspect neadevărat);

- refuzul de a pune la dispoziția cabinetului de insolvență T.A.M., administrator judiciar ori lichidatorului, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC R.P. SRL, prevăzut de art. 147 raportat la art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006;

- evaziune fiscală prin refuzul de a pune la dispoziția D.G.F.P. Hunedoara ca organe de control, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC R.P. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005;

- participație improprie la evaziune fiscală prin determinarea din culpă a înv. D.L. la refuzul de a pune la dispoziția D.G.F.P. Hunedoara, Gărzii Financiare Hunedoara și D.J.A.O.V. Hunedoara ca organe de control, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC R.T. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (1) și art. 41 alin. (2) C. pen.;

- participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. (semnarea în fals, pentru D.L. a celei de a doua solicitări de amânare a controlului D.G.F.P., efectuată pentru SC R.T. SRL);

- participație improprie la evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (2) C. pen. (prejudiciul creat prin SC B.O.G. SRL, 358.473 RON TVA + 301.872 RON impozit pe profit);

- participație improprie la evaziune fiscală prin determinarea fără vinovăție a înv. B.O. la refuzul de a pune la dispoziția D.G.F.P. Hunedoara și Gărzii Financiare Hunedoara ca organe de control, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC B.O.G. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (2) și art. 41 alin. (2) C. pen.;

- totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

2. B.A.R. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- constituire a unui grup infracțional nestructurat, prevăzut de art. 8 din Legea nr. 39/2003;

- evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (3) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (prejudiciul creat prin SC R.P. SRL, 2.332.943 RON TVA + 473.389 RON impozit pe profit + 72.241 RON impozit pe profit);

- folosirea cu rea credință a bunurilor sau creditului societății în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, prevăzută de art. 272 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 31/1990 (cu referire la transferurile de active, complex H. în valoare de 800.000 euro, de pe SC R.P. SRL pe SC H.P. SRL);

- participație improprie la fals în declarații prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la 292 C. pen. (semnarea contractului de vânzare-cumpărare a complexului H., de către M.G. și D.A., în 13 septembrie 2010, prin s-a trecut că prețul de 800.000 RON s-a plătit la acea dată, aspect neadevărat);

- delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (sumele ridicate în numerar și fără o justificare legală de pe SC R.C. SRL, 371.870 RON + 320.273 RON + 397.933 RON);

- delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind sumele de, 797.000 RON + 471.525 RON delapidate de pe SC R.P. SRL și SC H.P. SRL prin utilizarea SC O. SRL, sume ce au fost ridicate în numerar de pe această societate cu documente justificative false);

- participație improprie la fals în declarații prevăzută de art. 31 alin. (2) raportat la 292 C. pen. (semnarea contractului de vânzare-cumpărare a stației de carburanți S.V., de către M.G. și D.A., în 9 septembrie 2010, prin s-a trecut că prețul de 1.400.000 RON s-a plătit la acea dată, aspect neadevărat);

- delapidare, prevăzută de art. 2151 alin. (1), (2) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind suma de, 1.411.704 RON delapidate de pe SC R.P. SRL prin vânzarea către persoane necunoscute a autovehiculelor deținute);

- înșelăciune, prevăzută de art. 215 alin. (1), (3), (5) C. pen. (cu prilejul executării contractului privind suma de 78.874 euro prin vânzarea către persoane necunoscute a autovehiculului deținut și luat în leasing de la SC E.H. SRL, care apare scriptic ca predat cesionarilor SC R.P. SRL, C.M. și G.M.I., aspect neadevărat);

- complicitate la refuzul de a pune la dispoziția cabinetului de insolvență T.A.M., administrator judiciar ori lichidatorului, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC R.P. SRL, prevăzută de art. 26 raportat la art. 147 raportat la art. 143 alin. (2) din Legea nr. 85/2006;

- evaziune fiscală prin refuzul de a pune la dispoziția D.G.F.P. Hunedoara ca organe de control, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC R.P. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005;

- participație improprie la evaziune fiscală prin determinarea din culpă a înv. D.L. la refuzul de a pune la dispoziția D.G.F.P. Hunedoara, Gărzii Financiare Hunedoara și D.J.A.O.V. Hunedoara ca organe de control, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC R.T. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (1) și art. 41 alin. (2) C. pen.;

- participație improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art. 290 C. pen. (semnarea în fals, pentru D.L. a celei de a doua solicitări de amânare a controlului D.G.F.P., efectuată pentru SC R.T. SRL);

- participație improprie la evaziune fiscală, prevăzută de art. 9 alin. (1) lit. b) și alin. (2) din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (2) C. pen. (prejudiciul creat prin SC B.O.G. SRL, 358.473 RON TVA + 301.872 RON impozit pe profit);

- participație improprie la evaziune fiscală prin determinarea fără vinovăție a înv. B.O. la refuzul de a pune la dispoziția D.G.F.P. Hunedoara și Gărzii Financiare Hunedoara ca organe de control, a evidențelor, documentele și bunurilor de patrimoniu ale SC B.O.G. SRL, în scopul împiedicării verificărilor, prevăzută de art. 4 din Legea nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 alin. (2) și art. 41 alin. (2) C. pen.;

- totul cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

3. B.T. pentru săvârșirea infracțiunilor de:

- sprijinirea unui grup infracțional nestructurat prevăzută de art. 8 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. (faptă continuă începută în 2003 până în prezent, gruparea B.);

- favorizarea infractorului prevăzut de art. 264 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. (faptă continuă începută în 2011 până în prezent, privind pe soții B);

- favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. (privind pe C.D., 2 acte materiale, perchezițiile din 10 mai și 8 octombrie 2012);

- sprijinirea unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. (faptă continuă înepută în 2004 până în 2013, gruparea L.S.);

- favorizarea infractorului, prevăzută de art. 264 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. b) C. pen. (faptă continuă privind cauza L.S., începută în 2004 și epuizată în 2013);

- omisiunea sesizării organelor judiciare, prevăzută de art. 263 alin. (1) și (2) C. pen. (faptă continuă începută în 2004 până în 2013, privind cauza L.S.);

- mărturie mincinoasă, prevăzută de art. 260 alin. (1) C. pen. (declarația de martor din 6 decembrie 2012, Dosar nr. 71D/P/2011);

- fals în declarații, prevăzut de art. 292 C. pen.

- totul cu aplicarea dispozițiilor art. 33 lit. a) C. pen., fapte constând în aceea că:

Cu titlu de premisă se are în vedere că, din actele de urmărire penală efectuate de D.I.I.C.O.T., S.T. Alba până în acest moment a rezultat că inculpații/învinuiții B.T.G., B.A.R., D.M.R., T.C., M.G. L.D. și D.A., începând cu anul 2003 până în prezent, au constituit un grup infracțional nestructurat, în calitate de asociați și administratori la SC H.P. SRL Hațeg, SC R.P. SRL Simeria, SC R.T. SRL, SC R.O.I. SRL, SC B.G.I. SRL, ș.a. societăți comerciale afiliate ori controlate de aceștia, folosindu-se de mai multe firme fantomă special create și/sau folosite în scopuri infracționale, ex. SC B.O.G. SRL, ș.a. și au derulat operațiuni comerciale și financiare fictive, fraudă tip carusel, privind comerțul cu carburanți și alte produse petroliere (solvenți, bitumuri, combustibili pentru focare), modalitate prin care a fost prejudiciat bugetul statului cu sume importante de bani, obținute prin sustragerea de la plata accizelor, impozitului pe profit și TVA-ului.

Astfel, Înalta Curte constată că, informațiile existente în cauză legitimează bănuiala că inculpații B.T.G. și B.A.R. făceau parte dintr-un cerc de prieteni și interese economice, constituit în județul Hunedoara, din care au fost identificați ca făcând parte și numiții M.O. viceprimar și om de afaceri, V.C. administrator și asociat la mai multe societăți comerciale, T.V. director Banca S.P.I. Deva, L.G. asociat și administrator al unor stații de carburanți și motel-restaurant, D.G. asociat și administrator la SC D. SRL, B.T. șeful B.C.C.O. Alba, ș.a.

Toți membrii grupării aveau sarcini prestabilite în cadrul acesteia, astfel: soții B erau cei care aveau contactul cu furnizorii și clienții, comandau mărfurile, stabileau cu aceștia prețurile, condițiile contractului și plățile ce se efectuau, respectiv compensările și tot aceștia erau cei care beneficiau, în principal, de produsul infracțiunilor comise, fiind liderii grupării; D.M.R. era cea care deținea, aparent,calitatea de administrator și asociat al unor firme folosite de soții B, întocmea facturi, efectua plăți, sustrăgea evidențele contabile de la controlul organizat de organele de specialitate ale statului, precum și orice alte activități dispuse de soții B; T.C. era cel care avea cunoștințe aplicate în domeniul economico-financiar și care îi consilia pe soții B pentru aplicarea metodelor ilegale folosite, disimulând în documentele justificative și declarațiile fiscale întocmite ilegalitatea operațiunilor, prin întocmirea unor documente justificative doar aparent în concordanță cu legea și care prezenta fiscului situații nereale, întocmite astfel încât să rezulte că societățile verificate nu datorau sume de bani importante cu titlu de impozite și taxe.

Tot astfel, pentru scoaterea unor sume importante de bani din societățile folosite și pentru devalizarea acestora, T.C. întocmea documentele necesare eliberării numerarului, cu motivații false, așa cum s-a petrecut și în cazul transferului de active de pe societățile falimentate, pentru păstrarea acestora sau scoaterea de sume de bani nejustificate prin SC R.C. SRL.

Cu privire la această grupare, se reține că există probe că a fost sprijinită în activitatea infracțională derulată, mai ales prin protecție, de angajați ai autorităților statului cu atribuții judiciare, din județul Hunedoara, respectiv de șeful B.C.C.O. Alba, comisarul șef B.T., (recurent inculpat în prezent), și probabil și de alte persoane, până în prezent neidentificate cert.

Pe de altă parte, din economia dispozițiilor inserate în Capitolul 1 al Titlului IV C. proc. pen. rezultă că, pentru a se dispune arestarea preventivă a unei persoane, este necesară îndeplinirea cumulativă a trei condiții:

- să se constate întrunirea condițiilor prevăzute de art. 143 C. proc. pen.;

- să existe vreunul dintre cazurile prevăzute de art. 148 alin. (1) C. proc. pen.;

- măsura preventivă să fie necesară pentru atingerea scopului prevăzut de art. 136 alin. (1) C. proc. pen.

a) Referitor la întrunirea exigențelor art. 143 C. proc. pen.:

Se reține că specificul procedurii reglementate de art. 1491 C. proc. pen. și exigențele prezumției de nevinovăție legitimează în acest stadiu procesual doar o evaluare a „indiciilor temeinice” de comitere a unor fapte prevăzute de legea penală.

În accepțiunea legiuitorului român, potrivit art. 681 C. proc. pen., sunt indicii temeinice atunci când din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana față de care se efectuează acte de urmărire penală a săvârșit fapta.

Din datele furnizate până în acest moment de instrucția penală se constată că există indicii temeinice în sensul art. 681 C. proc. pen. referitoare la implicarea inculpaților nominalizați în activitatea infracțională pentru care sunt cercetați.

Din coroborarea actelor existente la dosarul cauzei, a declarațiilor martorilor și inculpaților recurenți, a documentelor economice, contabile și a expertizelor efectuate, a proceselor-verbale de transcriere a convorbirilor telefonice și ambientale, rezultă existența unor fapte sau informații apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca inculpații deja indicați să fi săvârșit infracțiunile imputate și că în cauză există motive pertinente și suficiente care justifică pe deplin plasarea acestora în detenție provizorie, cel puțin în acest stadiu incipient al procedurilor, bănuiala legitimă fiind evidențiată de următoarele date factuale:

Cu referire la situația recurenților B.T.G. și B.A.R., în cauză s-a stabilit că aceștia s-au aflat în vizorul organelor de cercetare, iar din anul 2011, inculpatul B.T. Ie-a transmis aspecte cu privire la cercetările penale care se efectuează, astfel că nu au mai putut fi monitorizați datorită informaților furnizate de secundul.

Activitățile comerciale pe care inculpații B. le-au efectuat au relevat faptul că au fost încălcate în mod flagrant normele legale în materie privind evidențierea în acte contabile a veniturilor și cheltuielilor societăților comerciale la care era asociați și/sau administrator.

Prevederile art. 148 lit. b) și lit. f) C. proc. pen., se constată că au incidență în cauză întrucât, există date de zădărnicire a aflării adevărului raportat la modalitatea în care se presupune că au fost comise infracțiunile, după aflarea de existența dosarului, inculpații recurenți B. au distrus și falsificat anumite documente financiar-contabile.

De asemenea măsura arestării preventive este justificată și pentru că urmează a se administra acte de urmărire penală pentru a se stabili toată activitatea infracțională presupus desfășurată, care este una vastă, inculpații B. deținând mai multe societăți comerciale cu activități comerciale simulate și se impune identificarea persoanelor care au avut calități în aceste societăți comerciale.

Astfel, cu privire la implicarea inculpatului recurent B.T. în alte cauze penale, s-a stabilit că acesta nu era străin de conduita infracțională imputată inculpaților L.C.C. și S.A., aceste aspecte rezultând din declarațiile date de aceștia la D.I.I.C.O.T., S.T. Alba și reproduse în cuprinsul propunerii de arestare preventivă, și din care rezultă că inculpatul sus-menționat și-a încălcat atribuțiile de serviciu, aspecte ce se coroborează și cu declarația inculpatului dată chiar în fața instanței de recurs, la termenul din 30 octombrie 2013.

Aspectele susmenționate mai rezultă și din înscrisurile noi depuse de procuror în fața instanței de recurs, respectiv din: procesele-verbale de investigații prin care au fost transcrise de pe blogul corespondentului postului TV Z2 V.J., R.W., discuții interceptate în mod ambiental de către inculpatul B.T., care au apărut în presă în ziua în care s-a dispus arestarea preventivă a acestuia și care fac trimitere directă la relațiile inculpatului cu martorul I.O.P., precum și din interceptarea în mod ambiental făcută fără autorizație în biroul procurorului șef D.I.I.C.O.T.; un alt proces-verbal de investigații care se referă la transcrierea unei stenograme care de asemenea, a apărut pe același blog al corespondentului Z2 și care are legătură tot cu interceptările pe care inculpatul B.T. Ie-a făcut fără autorizație în cauză, în discuțiile purtate cu același martor I.O.P.; declarația dată de martorul I.O.P., care la data de 28 octombrie 2013 s-a prezentat la sediul D.I.I.C.O.T., S.T. Alba cu un mesaj de amenințare pe care l-a primit la un număr de telefon, transcrierea mesajului, declarația acestuia, precum și planșa foto relevantă în ceea ce privește mesajul primit și legătura acestuia cu inculpatul B.T. Deși la percheziția efectuată, inculpatul recurent nominalizat a susținut că acele documente îi erau necesare în activitatea desfășurată, în realitate multe dintre acele documente nu fac parte din dosarele pe care le avea în lucru și, prin urmare, nu se justifica deținerea acestor informații la momentul respectiv, context în care cu atât mai mult este corectă statuarea de către instanța de fond, a conduitei sale ca fiind o încercare de zădărnicire a aflării adevărului.

Prin urmare, Înalta Curte apreciază că lăsat în libertate, inculpatul recurent B.T. poate zădărnici aflarea adevărului și prezintă pericol concret pentru ordinea publică, cu mențiunea că la acest moment nu sunt analizate probele ce au fost administrate în faza de urmărire penală și nici nu se concluzionează referitor la vinovăția sau nevinovăția inculpaților.

Dintr-o altă perspectivă, Înalta Curte are în vedere că art. 5 parag. 1 lit. c) din Convenția europeană a drepturilor omului statuează asupra legitimității arestării preventive atunci când „(...) există motive verosimile de a bănui că (persoana arestată sau reținută) a săvârșit o infracțiune”.

Jurisprudența Curții Europene de la Strassbourg în aplicarea art. 5 parag. 1 lit. c) din Convenția europeană a drepturilor omului a dezvoltat conceptul de „motive verosimile”, subliniind că ele pot fi deduse din fapte sau informații de natură să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoana în cauză să fi săvârșit infracțiunea.

Caracterul plauzibil al informațiilor depinde de ansamblul circumstanțelor cauzei; totuși, forța probantă a acestor date nu trebuie să fie de același nivel cu cea care ar justifica o soluție de condamnare ori ar putea fundamenta o acuzație, acestea urmând a fi probate în faza ulterioară a anchetei penale (a se vedea hotărârile Murray contra Regatului Unit, 14310/88; Varga c. României, 7395/01; Fox, Campbell și Hartley c. Regatului Unit, 30 august 1990), astfel că și din această perspectivă criticile inculpaților recurenți sunt nefondate.

Înalta Curte reține că referatul procurorului a fost corespunzător motivat, de asemena și încheierea recurată pronunțată de instanța de fond, fiind indicate pentru fiecare inculpat motivele pentru care s-a solicitat și s-a luat măsura arestării preventive.

Așadar, examinând în acest tipar actele de urmărire penală efectuate în cauză, se conchide că există indicii temeinice care justifică în mod plauzibil suspiciunea implicării inculpaților în activități ilicite, ce ar putea constitui infracțiuni pedepsite de lege cu închisoare mai mare de 4 ani, cu precizarea că încadrarea juridică dată faptelor de către parchet nu este cenzurabilă de către instanța de recurs la acest moment procesual.

Astfel, întrucât faptele reținute în sarcina inculpaților recurenți sunt descrise pe larg în cuprinsul referatului D.I.I.C.O.T., S.T. Alba, din considerentele prezentei încheieri și reluate, Înalta Curte a analizat existenta indiciilor temeinice relative la acestea, subliniind că mijloacele de probă ce fundamentează la acest moment procesual această concluzie au fost analizate complet și exhaustiv în propunerea de arestare preventive și în încheierea instanței de fond și, în consecință, o reluare ca atare a unei asemenea expuneri este redundantă.

b) Referitor la existența unuia dintre cazurile prevăzute de art. 148 alin. (1) C. proc. pen., raportat la conținutul acuzațiilor și la particularitățile cauzei, Înalta Curte constată că sunt întrunite cerințele prevăzute de art. 148 lit. b) și lit. f) C. proc. pen. în privința tuturor celor trei inculpați recurenți, întrucât toate infracțiunile pentru care s-a dispus arestarea preventivă a acestora, sunt pedepsite cu închisoare mai mare de 4 ani.

Pe de altă parte, ansamblul particularităților cauzei a relevat date că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pentru ordinea publică o stare de pericol suficient de însemnată pentru a se justifica pertinent privarea lor de libertate în scop preventiv.

În acest sens, instanța de fond a Curții de Apel Alba lulia a avut în vedere, în principal, circumstanțele reale ale speței, cu precădere natura și gravitatea faptelor ce fac obiectul cercetărilor, împrejurările concrete în care se presupune că inculpații au constituit gruparea infracțională și, ulterior, au acționat concertat și consecvent pentru atingerea scopului acesteia.

În plus, față de instanța de fond, Înalta Curte reține că, perioada îndelungată de timp în care se presupune că inculpații au desfășurat activitățile ilicite, premeditarea cu care aceștia au acționat, după un plan prestabilit, împrejurări ce au pus în lumină determinarea infracțională deosebită a liderilor grupării, alături de gravitatea însemnată a presupuselor acțiuni de obținere frauduloasă a unor beneficii financiare importante, conduc la concluzia că lăsarea inculpaților în libertate ar genera un sentiment de insecuritate în rândul colectivității și ar tulbura ordinea publică, cu mențiunea că luarea măsurii arestării preventive pentru argumente legate, esențial, de gravitatea și complexitatea presupusă a faptelor, nu aduce atingere prezumției de nevinovăție a acestora.

De altfel, C.E.D.O. a statuat, în cauza Letellier c. Franței că, în circumstanțe excepționale, prin gravitatea lor deosebită și prin reacția publicului la săvârșirea lor, anumite infracțiuni pot să suscite o tulburare socială de natură să justifice detenția înainte de proces, cel puțin pentru un timp.

În cazul unor infracțiuni de criminalitate organizată, orientate spre obținerea unor beneficii financiare considerabile din acțiuni ilegale, însăși instanța de contencios european a admis existența unui risc însemnat de tulburare a ordinii publice și persistența acestuia chiar după trecerea unor intervale lungi de timp (a se vedea mutatis mutandis hotărârile BarNote c. Franței, 7 septembrie 1999 și EHano Guala c. Franței, 4 mai 2004).

Or, suspiciunea implicării inculpaților recurenți în acțiuni ilicite organizate minuțios și concertat pe o perioadă lungă de timp, modalitatea în care se presupune că au acționat, modul de operare bine organizat și scopul urmărit, se apreciază că sunt elemente ce trebuie avute în vedere la realizarea unei predicții asupra comportamentului pe care îl vor adopta inculpații și în aprecierea consecințelor pe care le-ar avea lăsarea lor în libertate.

Înalta Curte, consideră din această perspectivă, că lăsarea în libertate a inculpaților recurenți anterior lămuririi împrejurărilor esențiale legate de circumstanțele cauzei, ar genera o stare de nesiguranță însemnată în ordinea publică.

c) Referitor la caracterul necesar al măsurii arestării preventive pentru atingerea scopului prevăzut de art. 136 alin. (1) C. proc. pen.

Din perspectiva faptelor de care sunt acuzați inculpații și a stadiului incipient al anchetei penale, Înalta Curte apreciază, că măsura arestării preventive este singura de natură a asigura buna desfășurare a procesului penal, o altă măsură preventivă, mai puțin restrictivă, neoferind garanții adecvate în acest sens.

Astfel, în raport de criteriile prevăzute de art. 136 alin. final C. proc. pen., se constatată că în cazul fiecărui inculpat, contribuția penală concretă nu este atât de neînsemnată sau episodică, iar situația lor personală nu poate fi caracterizată de o manieră atât de pozitivă încât să justifice pertinent luarea unor măsuri preventive neprivative de libertate, cum este cea a obligării de a nu părăsi localitatea/țara.

Gradul de pericol social al acțiunilor reținute în sarcina liderului grupării, inculpatul B.T.G., al faptelor presupus comise de al doilea membru ca importanță al grupării, B.A.R., se apreciază că este neîndoielnic unul ridicat pentru a legitima prin el însuși privarea de libertate a inculpaților nominalizați.

Cu privire la situația familială a inculpatei B.A.R., instanța de control judiciar reține că nu poate fi analizată izolat de circumstanțele reale în care se presupune că a comis infracțiunile pentru care este cercetată și nu relevă o periculozitate atât de scăzută pentru a justifica punerea ei în libertate cu atât mai mult cu cât afecțiunile medicale invocate nu au fost dovedite, la dosar nefiind depuse înscrisuri în sensul susținerilor sale.

Cu privire la cererile formulate de inculpații B.T.G. și B.A.R. de înlocuire a măsurii arestării preventive cu altă măsură preventivă, neprivativă de libertate respectiv, obligarea de a nu părăsi țara sau localitatea, Înalta Curte apreciază că și această critică este nefondată, având în vedere caracterul necesar al măsurii arestării preventive pentru atingerea scopului prevăzut de art. 136 alin. (1) C. proc. pen., astfel cum s-a evocat anterior.

Înalta Curte subliniază că existența unor suspiciuni rezonabile cu privire la săvârșirea de către inculpați a unor fapte de criminalitate organizată, orientate spre obținerea unor beneficii financiare considerabile, conving un observator obiectiv că ordinea publică este în acest moment realmente amenințată, amenințarea fiind una reală, actuală și suficient de gravă pentru un interes fundamental al societății.

Astfel, se mai reține că prin deosebita lor gravitate și reacția publicului față de săvârșirea lor, anumite infracțiuni, cum sunt și infracțiunile reținute în speța de față, pot produce o „tulburare socială”, de natură a justifica o detenție provizorie pe o anumită perioadă de timp.

Înalta Curte, având în vedere natura acuzațiilor aduse recurenților inculpați, este îndreptățită să creadă că privarea de libertate este necesară prin prisma dispozițiilor art. 136 C. proc. pen., vizând scopul și categoriile măsurilor preventive, pentru a nu perturba desfășurarea anchetei, arătând că în timp doar imperativele urmăririi penale, nu mai justifică detenția celui în cauză pentru că în mod normal riscurile inițiale ale perturbării ei se atenuează pe măsura efectuării investigațiilor necesare și a obținerii unor probe suplimentare.

Cu privire la cazul instituit de art. 148 lit. b) C. proc. pen., se apreciază că printre riscurile pertinente care sunt de natură să justifice în speță luarea măsurii arestării preventive, sunt acelea că inculpații aflați liberi vor anihila probe sau vor influența martori, ori vor stabili înțelegeri dăunătoare anchetei cu diferite persoane capabile să le ofere un sprijin, (a se vedea cauza Ringeisen contra Austria din 1998).

În sensul celor expuse mai sus, Înalta Curte consideră că plasarea inculpaților în detenție, cel puțin în această fază procesuală, pentru a-i împiedica să perturbe urmărirea penală, este pe deplin justificată, fiind vorba despre o cauză ce necesită cercetări complexe.

Apărările formulate de recurenții inculpați, în sensul netemeiniciei acuzațiilor aduse, nu sunt, în opinia Înaltei Curți, suficiente și relevante pentru a respinge propunerea de luare a măsurii arestării preventive. În acest sens se are în vedere că faptele care au dat naștere la bănuielile în discuție nu trebuie să fie de același nivel cu cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau chiar pentru a fundamenta o anumită acuzație, astfel încât autoritățile judiciare, prin prisma art. 5 parag. 1 lit. c) din Convenția europeană a drepturilor omului nu sunt obligate să prezinte probe suficiente pentru a formula o acuzație completă în momentul formulării propunerii (a se vedea în acest sens cauza Murray vs U.K.).

Circumstanțele personale ale inculpatului recurent B.T., faptul că este polițist de circa 20 de ani, iar din anul 2003 a fost premiat an de an, în anul 2007 fiind desemnat polițistul anului, are familie și un copil minor, provine dintr-o familie cu tradiție în poliție, nu sunt argumente suficiente pentru a se putea dispune luarea unei măsuri preventive neprivative de libertate, având în vedere pe de o parte, gravitatea în concret a faptelor imputate, iar pe de altă parte, formația sa profesională și exigențele calității de polițist care nu diminuează periculozitatea faptelor ori a persoanei sale, cu atât mai mult cu cât infracțiunile se presupune că au fost săvârșite tocmai în calitatea sa de polițist, uzând de aceasta.

Dimpotrivă, cunoașterea exactă a semnificației conduitei sale ilicite a permis conștientizarea tuturor consecințelor acțiunilor întreprinse, iar asumarea acestora, în pofida riscurilor, denotă un pericol concret însemnat pentru ordinea publică, ce justifică arestarea sa preventivă.

Pentru toate aceste considerente, se apreciază că sentimentul de securitate colectivă ce derivă din promptitudinea reacției organelor judiciare în fața unor acuzații penale extrem de grave și, finalmente, prezervarea ordinii publice sunt posibile doar prin dispunerea arestării preventive a inculpaților recurenți în condițiile prevăzute de art. 1491 C. proc. pen., astfel cum în mod judicious a statuat și instanța de fond prin încheierea atacată.

Așadar, Înalta Curte a analizat în cadrul verificărilor sale și posibilitatea instituirii față de inculpați a unor măsuri neprivative de libertate, însă în condițiile date, acestea sunt considerate insuficiente pentru protejarea unui interes fundamental al societății, apreciindu-se că în cauză nu există garanții reale în sensul desfășurării optime a anchetei penale și a creerii convingerii că reacția autorităților față de această conduită, este una fermă și eficientă.

Așa fiind, în raport de toate cele expusejnalta Curte, în baza art. 38515 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., va respinge ca nefondate recursurile declarate de inculpații B.T.G., B.A.R. și B.T., împotriva încheierii nr. 30/MP din 24 octombrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia, secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 932/57/2013.

Va obliga recurenții inculpați la plata sumei de câte 150 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 RON, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnați din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de inculpații B.T.G., B.A.R. și B.T., împotriva încheierii nr. 30/MP din 24 octombrie 2013, pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia, secția penală și pentru cauze cu minori în Dosarul nr. 932/57/2013.

Obligă recurenții inculpați la plata sumei de câte 150 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 50 RON, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnți din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 30 octombrie 2013.