Legislator Case Law & Legislation
Decizia nr. 3153/2013 AI generated

Commercial fraud appeal annulment declared time-barred due to late filing after start of sentence execution

Case Number Decizia nr. 3153/2013
Court / Authority
Jurisdiction Romania (RO)
Decision Date
Outcome Inadmissible
Court Costs Borne by appellant

Legislator summary

AI generated

The Supreme Court of Cassation and Justice dismissed as inadmissible the application for annulment filed by a defendant-convict against a 2012 cassation decision, thereby leaving the appellate court’s partial casation and re-judgment of the case in force. The underlying dispute concerned a complex commercial fraud case where multiple defendants, including the appellant, were convicted of fraud and use of falsification for purchasing goods through corporate entities and settling payments with uncovered checks; the appellant had argued that he should have been acquitted for two specific counts due to insufficient evidence and raised procedural objections regarding his summoning, which the cassation court had previously partially addressed by acquitting him on some charges and reducing his total sentence through the revocation of conditional release and merging of penalties. The decisive legal basis for the final outcome was the procedural requirement under Article 388 of the Code of Criminal Procedure, which mandates that an application for annulment must be filed within 10 days of the start of the execution of the contested decision; because the execution began in November 2012 and the application was filed in February 2013, the court found the filing out of time and thus inadmissible, imposing judicial costs on the appellant.

Legislator headnote

AI generated

art. 215 alin. (4) C. pen, art. 37 lit. a) C. pen, art. 291 C. pen, art. 10 lit. c) C. proc. pen, art. 291 alin. (1) C. pen, art. 290 alin. (1) C. pen; Commercial fraud appeal annulment declared time-barred due to late filing after start of sentence execution: The underlying dispute concerned a complex commercial fraud case where multiple defendants, including the appellant, were convicted of fraud and use of falsification for purchasing goods through corporate entities and settling payments with uncovered checks; the appellant had argued that he should have been acquitted for two specific counts due to insufficient evidence and raised procedural objections regarding his summoning, which the cassation court had previously partially addressed by acquitting him on some charges and reducing his total sentence through the revocation of conditional release and merging of penalties. The decisive legal basis for the final outcome was the procedural requirement under Article 388 of the Code of Criminal Procedure, which mandates that an application for annulment must be filed within 10 days of the start of the execution of the contested decision; because the execution began in November 2012 and the application was filed in February 2013, the court found the filing out of time and thus inadmissible, imposing judicial costs on the appellant.

Keywords

AI generated
time of filing revocation of annulment commercial fraud code of criminal procedure late procedural objections summons
AI generated

Key legal questions extracted by Legislator

AI generated
art. 391 C. proc. pen.

Procedural provision determining the admissibility of the application for annulment based on the timing of the filing relative to the start of execution.

art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

Basis for imposing judicial costs on the respondent regarding the state.

Need to analyze how this precedent applies to your matter?

Cross-reference this judgment against statutes, commentaries, and subsequent citing case law inside Legislator AI.

Open in Legislator →

Full text

Asupra contestației în anulare de față;

În baza actelor și lucrărilor aflate la dosar, constată următoarele:

Prin decizia penală nr. 3702 din 14 noiembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 2842/85/2010*, s-au admis recursurile declarate de inculpații L.V., F.I., M.Z., V.I., I.V. împotriva sentinței penale 27 din 05 martie 2012 a Curții de Apel Alba lulia.

S-a casat în parte sentința recurată și rejudecând:

Cu privire la contestatorul condamnat, V.I. s-au decis următoarele:

A fost descontopită pedeapsa finală de 8 ani închisoare aplicată inculpatului V.I., în pedepsele componente de:

- 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

- 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 C. pen. cu art. 37 lit. a) C. pen. restul rămas neexecutat de 1.017 zile (astfel cum a fost stabilit de prima instanță urmare a contopirii pedepselor aplicate prin sentința penală nr. 44/2000 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 392/2002 a Curții Supreme de Justiție și prin sentința penală nr. 181 din 26 aprilie 2001 a Judecătoriei Curtea de Argeș, definitivă prin decizia penală nr. 314/2002 a Curții de Apel Pitești și deducerii duratei executate de la 25 noiembrie 1998 - 11 februarie 2004).

- sporul de 2 ani închisoare.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul V.I. pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (parte vătămată SC L. SA Satu Mare).

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen. a fost achitat același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. (parte vătămată SC M.D. SA).

În baza art. 11 pct. 2 lit. b) rap. la art. 10 lit. g) teza a II-a s-a dispus încetarea procesului penal prin împlinirea termenului de prescripție specială a răspunderii penale pentru două infracțiuni de uz de fals prev. de art. 291 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

S-a menținut dispoziția de revocare a beneficiul liberării condiționate cu privire la restul rămas neexecutat de 1.017 zile și, în baza art. 61 alin, 1 teza a III-a C. pen., contopește acest rest cu fiecare din cele două pedepse aplicate prin prezenta sentință de 6 ani închisoare, rezultând două pedepse de câte 6 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit aceste 2 pedepse urmând ca inculpatul să execute 6 ani închisoare, sporită cu un an, până la 7 ani închisoare.

S-a făcut aplicarea art. 71 și art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. A fost înlăturată obligarea inculpatului V.I. la plata despăgubirilor civile către partea civilă SC M.D. SA.

A fost obligat inculpatul V.I., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC L.91 SRL la plata sumei de 76.000 RON despăgubiri civile către partea civilă SC L. SA Satu Mare.

În baza lucrărilor dosarului, instanța de recurs a constatat următoarele:

Prin sentința penală nr. 27 din 05 martie 2012 Curtea de Apel Alba lulia, secția penală, a dispus următoarele:

A condamnat pe inculpații:

1. V.D., cetățean român, avocat, studii superioare, necăsătorit, cu antecedente penale stagiul militar nesatisfăcut, la:

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen..

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen.

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev,. de art. 290 alin. (1) C. pen.

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (4) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (4) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2) și (5) C. pen.;

- 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 C. pen.;

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele în cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

În baza art. 861 alin. (2) C. pen. s-a suspendat executarea pedepsei sub supraveghere pe o durată de 5 ani, ce constituie termen de încercare în condițiile art. 862 C. pen.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de încercare condamnatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:

a) se va prezenta ori de câte ori va fi solicitat la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu.

b) va anunța în prealabil orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea.

c) va comunica și va justifica schimbarea locului de muncă.

d) va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

2. I.V., la:

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

A fost privat inculpatul de exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a), c) C. pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C. pen.

S-a constatat că infracțiunile deduse judecății au fost săvârșite în stare de recidivă postcondamnatorie față de infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 956/2001 a Judecătoriei Sibiu și în concurs real cu infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin:

- sentința penală nr. 188/2002 a Tribunalului Suceava, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 903/2005 a Înaltei Curți de Casație și Justiție;

- sentința penală nr. 1291/2006 pronunțată de Judecătoria Sibiu în Dosar nr. 2/306/2005, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 561 din 22 octombrie 2008 a Curții de Apel Alba lulia.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 4 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1291/2006 a Judecătoriei Sibiu, în elementele ei componente de:

- 4 ani și 6 luni închisoare și

- 3 ani închisoare, pedeapsă aplicată prin sentința penală nr. 188/2000 a Tribunalului Suceava.

În baza art. 36, 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit aceste pedepse cu pedepsele aplicate prin prezenta sentință: 4 ani închisoare, (5 pedepse) și 1 an închisoare (5 pedepse) în cea mai grea, de 4 ani și 6 luni închisoare, pe care o sporește la 6 ani închisoare.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată pentru intervalul 25 mai 2005 la 21 februarie 2006 și începând cu 15 mai 2008 la 25 ianuarie 2011.

3. L.V., la:

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen., cu aplicarea arrt.37 lit. a) C. pen.;

- 3 ani și 6 luni ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 raportat la art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

A fost privat inculpatul de exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C. pen.

În baza art. 61 alin. (1) teza a II-a C. pen. s-a dispus revocarea beneficiului liberării condiționate cu privire la restul de 657 zile rămas neexecutat din pedeapsa rezultantă de 5 ani și 9 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 241 din 19 februarie 2002 a Judecătoriei Aiud.

În baza art. 61 alin. (1) teza a III-a C. pen. s-a contopit fiecare din pedepsele aplicate prin prezenta sentință (5 ani, 5 ani, 3 ani și 6 luni, 5 ani, 3 ani și 6 luni, 10 luni, 5 ani) cu restul rămas neexecutat de 657 zile în cele mai grele, de 5 ani, 5 ani, 3 ani și 6 luni, 5 ani, 3 ani și 6 luni, 657 zile și 5 ani.

În baza art. 33 lit. a) , 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele sus arătate în cea mai grea de 5 ani închisoare, sporită la 6 ani închisoare.

În baza art. art. 36 alin. (3) C. pen. s-a dedus din pedeapsa aplicată durata executată începând cu 29 ianuarie 2009 la 6 octombrie 2010.

În baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul L.V. de sub învinuirea săvârșirii infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 290 alin. (1) C. pen.

4. F.I., la:

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. (1) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

A fost privat inculpatul de exercitarea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C. pen.

În baza art. 83 C. pen. s-a dispus revocarea beneficiului suspendării condiționate a executării pedepsei de 2 ani închisoare aplicate inculpatului prin sentința penală nr. 913 din 5 mai 2002 a Judecătoriei Tg. Mureș.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 6 ani și 6 luni închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 686/2011 a Judecătoriei Deva, în elementele ei componente:

- 4 ani închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune, prev. de art. 215 alin. (1), (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 37 lit. a) C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 377/2009 a Judecătoriei Sibiu în Dosar nr. 1339/306/2009, definitivă prin decizia penală nr. 111/2010 a Tribunalului Sibiu.

- 3 ani închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (2), (3) C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 514/2010 a Judecătoriei Turda în Dosar nr. 7538/328/2009;

- 3 ani și 6 luni închisoare pentru infracțiunea de înșelăciune prev. și ped. de art. 215 alin. (1), (4) C. pen., cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 514/2010 a Judecătoriei Turda în Dosar 7538/328/2009;

- 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 252/2007 a Judecătoriei Zimnicea;

- 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1177/2006 a Judecătoriei Brașov;

- 5 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 1177/2006 a Judecătoriei Brașov;

- 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen., aplicată prin sentința penală nr. 686/2011 a Judecătoriei Deva.

S-au repus pedepsele principale de 3 ani închisoare și 5 ani închisoare aplicate prin sentința penală nr. 1177/2006 a Judecătoriei Brașov și pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 252/2007 a Judecătoriei Zimnicea în elementele lor componente, de:

- 1 an închisoare, 3 ani închisoare, 2 ani închisoare, pedepse stabilite prin hotărârile sus menționate.

- 2 ani închisoare pedeapsă aplicată prin sentința penală nr. 913 a Judecătoriei Tg. Mureș, și cu privire la care s-a dispus revocarea suspendării condiționate în baza art. 83 C. pen.

S-a constatat că infracțiunile deduse judecății sunt concurente cu faptele pentru care a fost condamnat la pedepse de 1 an închisoare, 3 ani închisoare și 2 ani închisoare și săvârșite înăuntru! termenului de încercare al pedepsei de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 913/2002 a Judecătoriei Tg. Mureș.

În baza art. 36, 33 lit. a), 34 lit. b), 35 C. pen. s-au contopit pedepsele de:

- 1 an închisoare, 3 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor civile 2 ani închisoare, 3 ani și 6 luni închisoare, 1 an închisoare și 4 ani închisoare în cea mai grea de 4 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor civile.

În baza art. 83 C. pen. au fost menținute dispozițiile privind revocarea și adaugă la pedeapsa principală de 4 ani închisoare pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 913/2002 a Judecătoriei Tg. Mureș.

În baza art. 36, 39, 33, 34, 35 C. pen. s-a contopit pedeapsa de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor civile cu pedepsele de:

- 4 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 377/2009 a Judecătoriei Sibiu;

- 3 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 514/2010 a Judecătoriei Turda;

- 3 ani și 6 luni închisoare aplicată prin sentința penală nr. 514/2010 a Judecătoriei Turda în cea mai grea de 6 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor civile, pe care a sporit-o la 7 ani închisoare, pe care o va executa în final inculpatul alături de pedeapsa de 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. c) C. pen.

În baza art. 36 alin. (3) C. pen. s-au dedus din pedeapsa aplicată durata executată de la 22 februarie 2002 la 26 februarie 2002 și de la 25 martie 2008 la zi.

S-a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei închisorii cu numărul 817/2011 emis la 16 septembrie 2011 de către Judecătoria Deva și mandatul nr. 643/2011 din 19 octombrie 2011 emis de Judecătoria Sibiu și eliberarea unui nou mandat conform prezentei sentințe, la rămânerea ei definitivă.

5. V.I., la:

- 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

- 6 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen., cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 C. pen. cu art. 37 lit. a) C. pen.

S-a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 44/2000 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 392/2002 a Curții Supreme de Justiție și respectiv prin sentința penală nr. 181 din 26 aprilie 2001 a Judecătoriei Curtea de Argeș, definitivă prin decizia penală nr. 314/2002 a Curții de Apel Pitești, sunt concurente.

S-a descontopit pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 4 ani, aplicată prin sentința penală nr. 44/2000 a Tribunalului București în elementele ei componente de:

- 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 3 ani pentru infracțiunea prev. de art. 20 rap. la art. 215 alin. (3), (4) C. pen.

- 5 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (3) C. pen.;

- 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) b) C. pen. pe o durată de 4 ani pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (3), (4) C. pen.

În baza art. 85 C. pen. s-a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 181 din 26 aprilie 2001 a Judecătoriei Curtea de Argeș.

În baza art. 36 C. pen., art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele de 5 ani închisoare (2 pedepse), 3 ani închisoare și 8 ani închisoare, în cea mai grea de 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 4 ani.

S-a constatat că inculpatul a executat o parte din această pedeapsă în perioada 25 noiembrie 1998- 11 februarie 2004, rămânând un rest de executat de 1.017 zile.

În baza art. 61 teza a lI-a C. pen. s-a revocat beneficiul liberării condiționate cu privire la restul rămas neexecutat de 1.017 zile.

În baza art. 61 alin. (1) teza a III -a C. pen. s-a contopit fiecare din pedepsele aplicate prin prezenta sentință: 6 ani închisoare, 6 ani închisoare, 1 an închisoare, 6 ani închisoare, 1 an închisoare, cu restul de 1.017 zile rămas neexecutat în cele mai grele de: 6 ani, 6 ani, 1.017 zile, 6 ani și 1.017 zile.

În baza art. 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele sus arătate în cea mai grea de 6 ani închisoare, sporită la 8 ani închisoare.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 4 ani.

A fost privat inculpatul de exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b), c) C. pen., în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C. pen.

6. M.Z., la:

- 4 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2), (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

În baza art. 36, 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. s-au contopit pedepsele aplicate prin prezenta sentință cu pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată în baza sentinței penale nr. 143 din 22 iunie 2006 a Judecătoriei Avrig în cea mai grea de 4 ani închisoare.

A fost privat inculpatul de exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a lit. c) C. pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C. pen.

S-a constatat executată pedeapsa.

S-a constatat că inculpatul a început executarea pedepsei la 3 noiembrie 2005 și a fost liberat condiționat la 16 septembrie 2008.

S-a constatat că părțile vătămate SC W. SA Făgăraș, SC T.T. SRL Sibiu, SC E. SRL Sibiu și SC E.R. SRL Oradea și SC S.S. SRL Sibiu nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 346 alin. (1) cu aplicarea art. 998 -999 C. civ. și art. 1003 C. civ. au fost obligați în solidar inculpații:

I.V. și L.V., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL Sibiu la plata sumei de 10.283,03 RON către partea civilă SC S.T.T. SRL Sibiu;

L.V. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL Sibiu la plata sumei de 328,28 RON către partea civilă SC B.N. SRL Sibiu;

V.I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC L.91 SRL Sibiu la plata sumei de 17.284,11 RON către partea civilă SC S.T.T. SRL Sibiu;

I.V. și M.Z. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC L.91 SRL Sibiu la plata sumei de 27.311,03 RON către partea civilă SC L.I. SRL Craiova;

V.I. și I.V., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC L.91 SRL Sibiu, la plata sumei de 126.000,00 RON către partea civilă SC L. SA Satu Mare.

I.V. și F.I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC L.91 SRL Sibiu la plata sumei de 43.182,00 RON către partea civilă SC T.C. SA Cluj.

V.I. și I.V., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC L.91 SRL Sibiu la plata sumei de 22.584,01 RON către partea civilă SC M.D. SA.

În baza art. 191 alin. (1), (2), (3) C. proc. pen. a fost obligat pe fiecare inculpat (inculpații L.V. și I.V. în solidar fiecare și cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL Sibiu, I.V., F.I., M.Z. și V.I. în solidar fiecare și cu partea responsabilă civilmente SC L.91 SRL Sibiu și inculpații I.V. și V.D. în solidar fiecare și cu partea responsabilă civilmente SC L.S. SRL Sibiu) la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat astfel:

Pentru a pronunța această sentință Curtea de apel a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu din data de 25 iulie 2006 emis în Dosarul 536/P/2005 s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților:

V.D., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. (1 infracțiune); art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. (2 infracțiuni); art. 290 alin. (1) C. pen. (1 infracțiune); art. 26 rap. la art. 215 alin. (4) C. pen. (2 infracțiuni) și de art. 291 C. pen. (1 infracțiune).

I.V., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. (1 infracțiune); art. 290 alin. (1) C. pen.(5 infracțiuni); art. 26 rap. la art. 215 alin. (4) C. pen. (1 infracțiune) și de art. 26 rap. la art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. (3 infracțiuni).

L.V., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. (3 infracțiuni); art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. (1 infracțiune); art. 26 rap. la art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. (2 infracțiuni) și de art. 26 rap. la art. 290 alin. (1) C. pen. (2 infracțiuni) fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

F.I., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de: art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. (2 infracțiuni) și de art. 290 alin. (1) C. pen. (1 infracțiune) fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

V.I., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. (2 infracțiuni); art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. (2 infracțiuni) și de art. 291 C. pen. (2 infracțiuni) fiecare cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen. și M.Z., pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. (1 infracțiune) și de art. 291 C. pen. (1 infracțiune) fiecare cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În fapt, s-a reținut în esență prin actul de trimitere în judecată că inculpații s-ar cunoaște de mai mulți ani din penitenciarele în care și-ar fi executat diverse pedepse și ar fi stabilit relații de prietenie precum și ulterior relații comerciale frauduloase între societățile comerciale ai căror administratori erau. Datorită legăturilor ce ar fi existat între ei aceștia ar fi preluat diverse societăți comerciale și prin fals și uz de fals ar fi indus în eroare reprezentanții mai multor societăți comerciale cu care ar fi derulat raporturi comerciale. Succint se reține că inculpații, în diferite forme de participație, ar fi achiziționat mărfuri de la terțe societăți comerciale, mărfuri pe care le-ar fi achitat cu file cec. Se mai reține că la momentul introducerii în bancă a filelor cec acestea erau refuzate la plată fie pe motivul lipsei disponibilului, fie a lipsei semnăturii în bancă, fie a interdicției bancare în care se aflau societățile comerciale administrate de către inculpați. În fine, se mai reține că activitatea infracțională a inculpaților ar fi cauzat importate prejudicii materiale terțelor societăți comerciale.

Prin sentința penală nr. 600/2008 pronunțată de Judecătoria Sibiu la data de 30 octombrie 2008, în Dosar nr. 992/306/2006, au fost condamnați inculpații:

1 .V.D. la o pedeapsă de:

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 290 alin. (1) C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. rap. la art. 26 C. pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. rap. la art. 26 C pen.;

- 3 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen.;

- 10 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 291 C. pen.

În baza art. 33 lit. a) cu aplicarea art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a) teza a-ll-a și b) C. pen.

În baza art. 861 alin. (2) C. pen. a fost suspendată sub supraveghere executarea pedepsei pe o durată de 5 ani, termen de încercare stabilit în condițiile art. 862 alin. (1) C. pen.

În baza art. 863 alin. (1) C. pen. pe durata termenului de încercare s-a dispus ca inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a. să se prezinte, ori de câte ori va fi solicitat, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Sibiu;

b. să anunțe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;

c. să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d. să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen. s-a atras atenția inculpatului asupra dispozițiilor art. 864 C. pen.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen. pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei principale s-a suspendat și executarea pedepsei accesorii.

2. I.V. la o pedeapsă de:

- 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. rap. la art. 26 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. rap. la art. 26 C. pen. cu aplicarea art. art. 37 lit. b) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. rap. la art. 26 C. pen. cu aplicarea art. art. 37 lit. b) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. rap. la art. 26 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) cu aplicarea art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare, sporită la 6 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a) – c) C. pen.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

3. L.V. la o pedeapsă de:

- 6 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 6 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. rap. la art. 26 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. d) C. proc. pen. a fost achitat inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 26 rap. la art. 290 alin. (1) C. pen.;

- 6 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. rap. la art. 26 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. rap. la art. 26 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 6 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 61 alin. (1) teza a-ll-a C. pen. a fost revocat beneficiul liberării condiționate privind restul rămas de executat de 657 zile din pedeapsa rezultantă de 5 ani și 9 luni închisoare aplicată inculpatului prin sent. pen. nr. 241 din 19 februarie 2002 a Judecătoriei Aiud.

În baza art. 61 alin. (1) teza a-lll-a C. pen. au fost contopite fiecare din pedepsele aplicate prin prezenta sentință (6 ani, 6 ani, 4 ani, 6 ani, 4 ani, 1 an și 6 ani) cu restul rămas de executat (657 zile), urmând ca inculpatul să execute pedepsele cele mai grele de 6 ani, 6 ani, 4 ani, 6 ani, 4 ani, 657 zile și 6 ani.

În baza art. 33 lit. a) cu aplicarea art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare, sporită la 7 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a) - c) C. pen.

4. F.I. la o pedeapsă de:

- 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 290 alin. (1) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) cu aplicarea art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

În baza art. 83 C. pen. a fost revocată suspendarea condiționată a executării pedepsei de 2 ani închisoare cu suspendarea condiționată pe 4 ani aplicată inculpatului prin sent. pen. nr. 913 din 15 mai 2002 a Judecătoriei Târgu Mureș și s-a dispus executarea ei alături de pedeapsa aplicată prin prezenta sentință. S-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa de 6 ani închisoare. În baza art. 71 alin. (2) C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a) - c) C. pen.

S-a constatat că inculpatul este arestat în altă cauză.

5. V.I. la o pedeapsă de:

- 6 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 6 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (4) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 6 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 6 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. a) C. pen.,

S-a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sent. pen. nr. 441 din 06 iulie 2000 a Tribunalului București, dec. pen. nr. 392 din 24 ianuarie 2002 a Curții Supreme de Justiție și respectiv prin sent. pen. nr. 181 din 26 aprilie 2001 a Judecătoriei Curtea de Argeș, dec. pen. nr. 314 din 30 mai 2002 a Curții de Apel Pitești sunt concurente.

A fost descontopită pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 4 ani aplicată prin sent. pen. nr. 441 din 06 iulie 2000 a Tribunalului București, decizia penală nr. 392 din 24 ianuarie 2002 a Curții Supreme de Justiție în pedepsele componente de:

- 5 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 3 ani pentru art. 20 rap. la art. 215 alin. (3) și (4) C. pen.;

- 5 ani închisoare pentru art. 215 alin. (3) C. pen. și

- 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 4 ani pentru art. 215 alin. (3) și (4) C. pen.

În baza art. 85 C. pen. s-a anulat suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 3 ani închisoare aplicată inculpatului prin sent. pen. nr. 181 din 26 aprilie 2001 a Judecătoriei Curtea de Argeș, dec. pen. nr. 314 din 30 mai 2002 a Curții de Apel Pitești. În baza art. 36 C. pen. cu aplicarea art. 33 lit. a) și a) art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite anterioarele pedepse și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 4 ani.

S-a constatat că inculpatul a executat o parte din această pedeapsă în perioada 25 noiembrie 1998 - 11 februarie 2004, mai rămânând un rest de executat de 1.017 zile.

În baza art. 61 alin. (1) teza a-ll-a C. pen. a fost revocat beneficiul liberării condiționate privind restul rămas de executat de 1.017 zile.

În baza art. 61 alin. (1) teza a-lll-a C. pen. au fost contopite pedepsele aplicate prin prezenta sentință (6ani, 6 ani, 1 an, 6 ani și 1 an) cu restul rămas de executat (1.017 zile), urmând ca inculpatul să execute pedepsele cele mai grele de 6 ani, 6 ani, 1.017 zile, 6 ani și 1.017 zile.

În baza art. 33 lit. a) cu aplicarea art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 6 ani, sporită la 8 ani închisoare.

S-a constatat că după executarea acestei pedepse inculpatul execută pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a) și b) C. pen. pe o durată de 4 ani.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a) - c) C. pen.

6. M.Z. la o pedeapsă de:

- 4 ani închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.;

- 1 an închisoare pentru infracțiunea prev. de art. 291 C. pen. cu aplicarea art. 37 lit. b) C. pen.

În baza art. 33 lit. a) cu aplicarea art. 34 lit. b) C. pen. au fost contopite pedepsele și s-a aplicat inculpatului pedeapsa cea mai grea de 4 ani închisoare.

În baza art. 71 alin. (2) C. pen. au fost interzise inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a) - c) C. pen.

7. S-a constatat că părțile vătămate SC W. SA Făgăraș, SC T.T. SRL Sibiu, SC E. SRL Sibiu și SC E.R. SRL Oradea nu s-au constituit părți civile în cauză.

În baza art. 14 și 346 alin. (1) cu aplicarea art. 998-999 C. civ. și a art. 1003 C. civ. au fost obligați în solidar inculpații:

- I.V. și L.V., în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL Sibiu, la plata sumei de 10.283,03 RON către partea civilă SC S.T.T. SRL Sibiu;

- L.V. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL Sibiu la plata sumei de 328,28 RON către partea civilă SC B.N. SRL Sibiu;

- V.I. în solidar cu partea responsabilă civilmente SC L.91 SRL Sibiu la plata sumei de 17.284,11 RON către partea civilă SC S.T.T. SRL Sibiu;

-I.V. și M.Z., în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC L.91 SRL Sibiu, la plata sumei de 273.110.313 ROL., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC L.91 SRL Sibiu, la plata sumei de 126.000,00 RON către partea civilă SC L. SA Satu Mare;

- I.V. și F.I., în solidar și cu partea responsabilă civilmente SC L.91 SRL Sibiu, la plata sumei de 43.182,00 RON către partea civilă SC T.C. SA Cluj;

- V.I. și I.V., în solidar cu partea responsabilă civilmente SC L.91 SRL Sibiu, la plata sumei de 225.840.104 ROL către partea civilă SC M.D. SA.

8. În baza art. 191 alin. (1), (2) și (3) C. proc. pen. Au fost obligați fiecare dintre inculpați (inculpații L.V. și I.V. în solidar fiecare și cu partea responsabilă civilmente SC B. SRL Sibiu, I.V., F.I., M.Z. și V.I. în solidar fiecare și cu partea responsabilă civilmente SC L.91 SRL Sibiu și inculpații I.V. și V.D. în solidar fiecare și cu partea responsabilă civilmente SC L.S. SRL Sibiu) la plata a câte 3.500 RON cu titlu de cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Împotriva sentinței au declarat apel inculpații M.Z., V.D., F.I., I.V. și V.I. aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie în principal, sub aspectul condamnării lor pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune, fals și uz de fals, relevând în subsidiar nelegala citare a inculpatului intimat L.V. în fața instanței de fond.

Prin decizia penală nr. 63 din 19 martie 2010 pronunțată de către Tribunalul Sibiu în Dosar penal nr. 992/306/2006, au fost admise apelurile inculpaților M.Z., V.D., F.I., I.V. și V.I. împotriva sentinței penale nr. 600/30 octombrie 2008 a Judecătoriei Sibiu cu consecința desființării acesteia și trimiterii cauzei spre rejudecare instanței de fond, Judecătoria Sibiu.

Împotriva deciziei au declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și SC M.D. SRL, relevând în esență că în mod greșit tribunalul a dispus desființarea hotărârii atâta timp cât încălcarea dispozițiilor relative cu privire la citarea inculpatului L.V. nu au fost invocate de către acesta în exercitarea căii de atac al apelului sau printr-un alt demers procedural, astfel încât o eventuală rejudecare a cauzei nu ar putea produce nici o consecință asupra situației juridice a inculpatului L.V., aflat în continuare în executarea sentinței, care deși desființată față de ceilalți inculpați cu privire la acesta își produce efecte în mod definitiv.

Prin decizia penală nr. 520 din 1 iulie 2010 pronunțată de Curtea de Apel Alba lulia în Dosar penal nr. 992/306/2006 au fost admise recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu și partea civilă SC M.D. SRL împotriva deciziei penale nr. 69 din 19 martie 2010 a Tribunalului Sibiu cu consecința casării acesteia și a trimiterii cauzei Tribunalului Sibiu în vederea continuării judecării apelului.

Tribunalul Sibiu prin decizia penală nr. 254 din 6 octombrie 2010 pronunțată în Dosar nr. 2842/85/2010 a admis, în baza art. 197 alin. (2) C. proc. pen., excepția nulității absolute a sentinței penale nr. 600 din 30 octombrie 2008 a Judecătoriei Sibiu, excepție invocată de inculpatul V.D.

Ca urmare a admiterii acestei excepții, instanța de apel a admis apelurile formulate de inculpații M.Z., V.D., F.I., I.V. și V.I. împotriva sentinței penale nr. 600 din 30 octombrie 2008 a Judecătoriei Sibiu pe care a desființat-o, dispunând rejudecarea cauzei în fond de către Curtea de Apel Alba lulia, instanță competentă după calitatea persoanei, conform art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen., art. 40 C. proc. pen.

Tribunalul a dispus anularea mandatului de executare a pedepsei cu nr. 679/08 din 23 ianuarie 2009 emis de Judecătoria Sibiu cu privire la inculpatul L.V. și punerea de îndată a acestuia în SC L.91 SRL de sub puterea mandatului, dacă nu este arestat în altă cauză.

Pentru a decide astfel, tribunalul a apreciat că atât la momentul săvârșirii faptelor cât și la momentul sesizării instanței cu rechizitoriul inculpatul V.D. avea calitatea de avocat.

Deși la momentul sesizării instanței, dispozițiile procedurale privitoare la competența Curții de Apel nu erau modificate, Legea nr. 79/2007 intrând în vigoare la 2 aprilie 2007, la momentul soluționării cauzei, dispozițiile art. 281 pct. 1 lit. b) C. proc. pen. erau modificate, ele stabilind competența de soluționare în primă instanță a Curții de Apel în cazul infracțiunilor săvârșite de avocați.

Fiind norme de procedură de imediată aplicare, instanța de fond ar fi trebuit să decline competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Alba lulia (se invocă în acest sens, jurisprudența Î.C.C.J. în decizie nr. 1063 din 24 martie 2008). Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel la data de 04 martie 2011. Pe parcursul cercetării judecătorești, Curtea a procedat la audierea inculpaților V.D., F.I., L.V., audierea martorilor Z.T.O., N.C., C.N., S.D., M.P., G.S., A.L., T.C., T.G., M.H.M., T.H., D.E., G.A.B., E.A.M., C.I.M.N., B.N.V., K.T., F.V.B., S.M., R.C., B.E.

În urma solicitărilor Curții, la dosarul cauzei au fost depuse: fișele de cazier, actualizate, ale inculpaților; fișa contului pentru clientul SC R. SRL Sibiu, trimisă de SC T.C. SA; hotărâri judecătorești: sentințe, decizii cu privire la condamnările anterioare ale inculpaților.

Inculpatul M.Z. a fost prezent în instanță, însă nu a dorit să dea declarații în cauză.

Curtea a reținut că pe parcursul procedurilor a fost adoptată decizia nr. 1470 din 8 noiembrie 2011 a Curții Constituționale referitore la excepția de neconstituționalitate a disp. art. 3201 C. proc. pen., astfel încât Curtea a pus în vedere inculpaților posibilitatea de a invoca textul de lege susmenționat cu toate consecințele ce decurg din acesta.

Inculpații V.D. și L.V. au fost singurii care au înțeles să uzeze de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. declarațiile lor fiind consemnate la dosarul cauzei.

Cu referire la inculpatul V.D., la același termen, acesta a revenit asupra poziției exprimate anterior, solicitând un supliment de declarație în care arată că nu înțelege să se prevaleze de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. întrucât consideră neîntrunite elementele constitutive ale infracțiunilor de care a fost acuzat.

Vizând pe inculpatul L.V., Curtea a arătat că acesta a recunoscut faptele reținute în sarcina SA, însă a negat participarea celorlalți inculpați, în speță a inculpatului V.D. la săvârșirea infracțiunilor expuse în actul de sesizare, ceea ce nu se poate circumscrie, în opinia Curții, unei recunoașteri integrale în accepția art. 3201 alin. (2) C. proc. pen.

Inculpatul F. nu a înțeles să uzeze de dispozițiile art. 3201 alin. (2) C. proc. pen., iar ceilalți inculpați (V.I. și V.D.) cu toate diligentele depuse de Curte pentru aducerea lor în fața instanței, nu au fost prezenți pe parcursul procedurilor.

Examinând ansamblul materialului probator de la dosar, administrat atât în cursul urmăririi penale, cât și pe parcursul cercetării judecătorești, Curtea a reținut următoarea stare de fapt:

1. Inculpatul V.D. deținea funcția de administrator la SC T.S. SRL Sibiu, societate cu privire la care doar persoana S.A. avea drept de semnătură în bancă, și deținea carnet de cecuri. împreună cu inculpatul I.V., V.D. a luat hotărârea de a achiziționa marfă de la SC W. SA Făgăraș, pe care să o achite cu file cec.

În aceste condiții, inculpatul V.D. și I.V. se arată interesați să achiziționeze marfă de la SC W. SA Făgăraș, lansând o comandă semnată și ștampilată de V.D.

În baza comenzii lansată de V.D. în numele SC T.S. SRL, SC W. SA livrează în data de 22 iulie 2004 în baza facturii fiscale, marfă în valoare de 149.702.000 ROL marfa fiind recepționată de V.D.

Marfa a fost expediată la Sibiu, conform solicitării menționate pe comandă, la adresa din str. F., adresă ce coincide cu sediul SC L.B. SRL. În data de 26 iunie 2004, V.D. și I.V. s-au deplasat în Făgăraș la sediul SC W. SA, unde l-au contactat pe martorul G.S., administratorul societății. Cu această ocazie, între cele două societăți se încheie contractul de vânzare-cumpărare, prin care se stipulează ca plată a mărfii să se realizeze în numerar sau cec la o perioadă de 20 de zile de la data facturării, convenția fiind semnată de către G.S. în calitate de vânzător și V.D. în calitate de cumpărător.

În baza contractului și a comenzii lansate, SC W. SA a livrat la data de 27 iulie 2004 marfă în valoare de 499.800.000 ROL conform facturii fiscale, marfă recepționată de inculpatul V.D. și livrată la aceeași adresă expusă anterior, Sibiu str. F.

Pentru plata mărfii, inculpatul V.D. a emis două file cec, în valoare de 170.000.000 ROL și în valoare de 479.502.200 ROL, cecuri semnate, completate parțial și ștampilate de inculpat. Unul din cecuri a fost girat de societatea din Făgăraș în beneficiul altei societăți.

Fiind introduse în bancă, cecurile au fost refuzate la plata pe motiv de lipsă totală de disponibil.

În continuarea aceleiași activități infracționale, inculpatul V.D. prin manopere dolosive și cu rea credință a menținut în eroare reprezentanții SC W. SA după cum urmează:

În data de 23 septembrie 2004, SC W. SA i-a comunicat în scris inculpatului V.D. că cele două cecuri emise au fost refuzate la plată, somându-l să achite debitul până în data de 30 septembrie 2004. În pofida cererilor furnizorului, nici unul dintre inculpații V.D. sau I.V. nu efectuează plata, deși verbal i-au dat asigurări martorului G.S. că vor achita contravaloarea mărfurilor.

În data de 20 decembrie 2004, inculpatul V.D. a girat în favoarea SC W. SA cecul în valoare de 685.000.000 ROL, cec emis de inculpatul L.V. în calitate de administrator la SC B. SRL către SC T.S. SRL, inducându-l astfel în eroare pe G.S. - administratorul SC W. SA, inculpatul V.D. asigurându-l că are de încasat sume de bani de la această societate, în realitate între SC T.S. SRL și SC B. SRL neexistând relații comerciale. În momentul introducerii în bancă, cecul a fost refuzat la plată pe motiv „cont închis trăgător aflat în interdicție bancară". În realitate contul din bancă al SC B. SRL a fost închis din data 3 decembrie 2004 societatea intrând în interdicție bancară din 27 octombrie 2004, fiind somată să predea carnetul de cecuri.

Ulterior, în luna ianuarie 2005, martorul G.S. Ie-a comunicat telefonic inculpaților V.D. și I.V. că cecul emis de SC B. SRL a fost refuzat la plată, solicitându-le plata debitului. Cu această ocazie, cei doi inculpați îi comunică martorului că au achiziționat o altă societate comercială denumită S.C. SC L.S. SRL , că această societate este profitabilă și că vor achita datoria SC T.S. SRL de pe această societate.

În aceste circumstanțe, inculpatul I.V. a emis în luna ianuarie 2005, trei file CEC către SC W. SA. Fiind introdusă în bancă, prima filă de cec aceasta a fost refuzată la plată pe motiv lipsă disponibil. Martorul G.S. a renunțat să-și valorifice celelalte două file cec întrucât și-a dat seama că și SC L.S. SRL se află în interdicție bancară.

În cursul procesului penal, inculpatul V.D. a achitat integral prejudiciul acestei societăți comerciale, astfel încât SC W. SRL nu mai are pretenții civile în cauză.

Baza factuală descrisă mai sus, a fost confirmată și detaliată de către martorul G.S., atât în faza de urmărire penală, cât și în fața Curții unde acesta a detaliat modalitatea în care cei doi inculpați au săvârșit faptele.

În declarația S.A. dată în fața Curții, inculpatul V.D. a confirmat întreaga stare factuală descrisă la punctul 1 din rechizitoriu, arătând că la momentul emiterii filelor cec, către SC W. SA, societatea pe care o reprezenta și anume SC T.S. SRL nu avea provizionul necesar pentru a suporta plata mărfii. Inculpatul V.D. a atestat de asemenea, implicarea inculpatului I.V. în activitatea infracțională descrisă.

2. La data de 3 iunie 2004 inculpatul L.V. a achiziționat prin cesiune părțile sociale ale SC B. SRL Sibiu de la numita L.R.M., devenind asociat unic și administrator. Pentru întocmirea documentelor necesare cesiunii, inculpatul L.V. a fost consiliat de către inculpatul V.D., acesta ajutându-l și pentru a deschide cont la bancă și a obține carnet de cecuri.

Având în vedere faptul că inculpații V.D. și I.V. nu mai erau în măsură să desfășoare activități comerciale în cadrul firmei SC L.B. SRL, respectiv SC T.S. SRL, l-au contactat la sfârșitul lunii septembrie, începutul lunii octombrie 2004 pe inculpatul L.V. cunoscând că acesta deține deja SC B. SRL, respectiv carnet de cecuri.

La data de 15 octombrie 2004, inculpații I.V. și L.V. s-au prezentat la SC S.T.T. SRL unde au solicitat achiziționarea de materiale de construcții. Discuțiile referitoare la achiziționarea și plata mărfii au fost purtate de către inculpatul I.V., stabilindu-se ca plată a mărfii să se facă cu fila cec. În aceeași zi, a fost livrată marfă în valoare totală de 102.830.280 ROL; pentru plată inculpatul I.V. a folosit fila cec, filă semnată și ștampilată de către inculpatul L.V. Fila cec a fost introdusă în bancă, dar a fost refuzată pe motivul lipsei totale de disponibil în cont. Ulterior, la sediul societății s-a prezentat inculpatul V.D., care s-a recomandat a fi juristul SC B. SRL, solicitând o eșalonare a plății, lucru cu care reprezentanții părții păgubite nu au fost de acord.

Valoarea prejudiciului se ridică la suma de 102.830.280 ROL, sumă cu care SC S.T.T. SRL s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Baza factuală reținută a fost confirmată de către martorii S.D. și A.L., administratorul SC S.T.T. SRL. Martora S.D. angajată la acel moment la SC S.T.T. SRL, a arătat că inculpații I.V. și L.V. s-au prezentat la sediul societății pentru a cumpăra marfă. A relevat martora că, cele două persoane au fost chemate în judecată de către SC S.T.T. SRL întrucât nu au achitat marfa, însă în momentul declarației nu-și mai aduce aminte alte detalii, datorită trecerii unei perioade îndelungate de timp. Martora și-a menținut în totalitate declarația dată la urmărire penală, unde a arătat cu lux de amănunte cum au decurs evenimentele la acel moment.

Aspectele relevată de martoră, au fost confirmate de către martorul A.L., administratorul SC S.T.T. SRL, atât în faza de urmărire penală cât și în fața Curții unde acesta a relatat cum au decurs relațiile comerciale inițiate de cei doi inculpați. Astfel, martorul a precizat că după ce marfa a fost vândută, stabilindu-se ca mod de plată folosirea filei cec, a fost sunat de anumite persoane cu care colabora și care l-au avertizat despre lipsa de seriozitate a inculpaților, care conform informațiilor, obișnuiau să ia marfă pe care urma să nu o mai plătească.

Martorul l-a identificat la termenul din 24 noiembrie 2011 pe inculpatul V.D., ca persoana care a venit la firma sa să încerce o eșalonare a plății mărfii achiziționate de către inculpații I.V. și L.V., și cu care acesta nu a fost de acord, întrucât cunoștea reputația negativă a inculpatului.

În declarația dată în faza de urmărire penală martorul A.L. a precizat că inculpatul L.V. a fost persoana care-l însoțea pe inculpatul I.V., inculpat cu care acesta a negociat condițiile tranzacției.

Inculpatul I.V., în declarația dată în cursul urmăririi penală a neagat orice participare a sa la săvârșirea infracțiunilor expuse în actul de sesizare la punctul 2, și a plasat întreaga răspundere în sarcina inculpatului L.V., în calitate de asociat unic și administrator a SC B. SRL, acesta fiind singura persoană cu drept de semnătură în bancă. A recunoscut inculpatul faptul că a negociat condițiile de livrare și de plată și „l-a îndrumat" pe inculpatul L.V. spre societăți de unde poate achiziționa marfă.

Curtea a apreciat că ansamblul actelor și probelor de la dosar infirmă apărările inculpatului, fiind puțin credibilă varianta expusă de către acesta în sensul necunoașterii a adevăratei intenții a inculpatului L.V., aceea de inducere în eroare a societăților comerciale de la care lua marfă. Atâta timp cât inculpatul I.V. „l-a consiliat" pe inculpatul L.V. în alegerea firmelor de la care să achiziționeze marfă și a beneficiat, conform propriilor declarații, în urma vânzării mărfii de suma de 5-6.000.000 ROL, Curtea a constatat că acesta a acționat în calitate de complice.

Inculpatul L.V. a recunoscut parțial în declarația dată în fața Curții faptele expuse la punctul 2 din rechizitoriu arătând că știa la momentul emiterii filei cec despre lipsa provizionului necesar și că intenționa să plătească marfa pe măsura vânzării, însă aceasta i-a fost furată. Acest aspect a fost considerat puțin credibil raportat la declarațiile inculpatului I.V. în care acesta relevă că a primit în urma vânzării mărfii suma de 5-6.000.000 ROL.

Curtea a arătat că nu poate ignora faptul că cei 2 inculpați se cunoșteau de mult timp, cunoșteau activitățile comerciale pe care unul sau altul le derulau, iar inculpatul I.V. avea reprezentarea faptului că celălalt inculpat nu a avut intenția nici un moment de a plăti marfa, ci doar de a o revinde imediat la un preț mai mic (lucru pe care de altfel l-a și făcut). Mai mult, nu a putut fi ignorată nici împrejurarea că inițiativa declarării activității de manieră penală i-a aparținut inculpatului I.V., care a solicitat ajutorul inculpatului L.V. pentru încheierea tranzacției.

3. La data de 20 octombrie 2004, inculpatul V.D. s-a prezentat la sediul SC T.T. SRL, unde s-a recomandat a fi reprezentantul SC B. SRL și a solicitat achiziționarea de materiale de construcții. Negocierile cu privire la achiziționarea și plata mărfii au fost purtate de către inculpatul V.D. cu martorul Z.T.O., stabilindu-se ca plata să se facă cu file cec. În aceeași zi, inculpatul V.D. a achiziționat marfă în valoare de 24.401.075 ROL, iar la plată a emis fila cec semnata de el, deși nu avea drept de semnătură, filă pusă la dispoziție de către inculpatul L.V., singura persoană cu drept de semnătură în numele societății SC B. SRL. La data de 29 octombrie 2004, inculpatul V.D. s-a prezentat din nou la sediul SC T.T. SRL de unde a achiziționat marfă în valoare de 69.067.760 ROL, iar la plată a predat fila cec semnată de către inculpatul L.V. Fiind introduse în bancă, filele cec au fost refuzate pe motivul lipsei totale de disponibil. O parte din marfa achiziționată de la SC T.T. SRL a fost vândută de către inculpatul V.D. numitului M.S. de unde a fost ridicată de organele de poliție și predată reprezentantului părții vătămate. O altă parte din marfă a fost vândută de către inculpat martorului F.I.F., care la rândul său a vândut-o numitului C.R., de unde a fost ridicată de către organele de poliție și predată părții vătămate.

Valoarea prejudiciului cauzat prin săvârșirea infracțiunii se ridică la suma de 96.468.835 ROL, sumă pentru care SC T.T. SRL nu se mai constituie parte civilă în procesul penal, întrucât marfa a fost recuperată.

În apărarea SA, inculpatul V.D. a arătat că a semnat fila cec la inițiativa reprezentanților societății de la care achiziționase marfa, întrucât pe de o parte fila cec emisă de inculpatul L.V. era greșit completată, iar pe de altă parte întrucât a avut garanția acestora că nu va fi nici o problemă în condițiile în care a doua zi persoana abilitată să semneze instrumentul de plată va veni și va lăsa o filă cec corect completată. Această apărare a fost înlăturată.

Inculpatul nu a putut oferi explicații care sunt motivele pentru care reprezentanții societății ar accepta o filă cec greșit completată și care nu oferă absolut nici o garante asupra bonității societății emitente doar pe simplul considerent că a doua zi persoana îndreptățită a o emite se va prezenta și va lăsa o filă cec corect completată. S-a arătat că este greu de conceput ideea că eliberarea unor mărfuri ar fi fost acceptată practic fără nici un fel de rezerve că aceasta va fi și plătită. Derularea evenimentelor confirmă o dată în plus acest lucru, inculpatul L.V. neonorându-și obligația asumată, marfa fiind rapid vândută unor terțe persoane fără factură și la prețuri modice.

Martorii M.S., C.R. de la care organele de poliție au ridicat ulterior marfa ce fusese revândută de către inculpați au confirmat împrejurarea achiziționării mărfii la prețuri scăzute de la inculpatul V.D., cu câteva zile înainte. Este de neînțeles maniera în care cei 2 inculpați au comercializat marfa fără întocmirea unor documente de vânzare, unor persoane fizice la un preț cu mult mai mic decât cel la care cumpăraseră. S-a arătat că este evident că unicul lor scop era acela de a obține rapid bani lichizi, cunoscând că filele cec sunt lipsite de orice acoperire în bancă.

În declarația dată în fața instanței inculpatul L.V. a arătat că fila cec remisă inculpatului V.D. a fost folosită fără acordul său, pentru ca ulterior în declarațiile date, să revină asupra declarațiilor inițiale și să își asume întreaga vinovăție cu precizarea expresă că nu i-a pus la dispoziție fila cec inculpatului V.D. acesta neavând nici o contribuție la săvârșirea infracțiunii.

4. În cursul aceleiași luni, octombrie 2004, inculpații L.V. și V.D. s-au prezentat la sediul SC E. SRL Sibiu unde s-au recomandat a fi primul administratorul SC B. SRL, iar al doilea juristul societății, solicitând achiziționarea de materiale de construcție. Negocierile cu privire la achiziționarea și plata mărfii au fost purtate din partea SC B. SRL, cu inculpatul V.D., stabilindu-se ca plata acesteia să se facă cu fila cec la un termen de 3-4 zile de la data facturării. La data de 24 octombrie 2004 a fost livrată marfa către SC B. SRL în valoare totală de 88.456.422 ROL, iar la plată inculpatul L.V. a emis o filă cec pe care a semnat-o și ștampilat-o. La scadență fila cec a fost introdusă în bancă însă a fost refuzată la plată pe motivul lipsei totale de disponibil. Ulterior, reprezentantul părții vătămate martorul P.N. a recuperat integral marfa.

Valoarea prejudiciului cauzat se ridică la 88.456.422 ROL, sumă cu care SC E. SRL nu se mai constituie parte civilă în procesul penal marfa fiind recuperată.

În apărarea S.A., inculpatul V.D. a arătat că el a avut calitatea de negociator al contractului de achiziționare al mărfurilor, în considerarea contractului de asistență juridică încheiat cu SC B. SRL, societate reprezentată de inculpatul L.V., însă nu a emis acte în numele acestei societăți. Arată, de asemenea, că s-a prezentat la acea societate și a purtat discuții în numele inculpatului L.V., însă nu poate da detalii dacă acel contract s-a derulat sau nu.

S-a constatat că afirmațiile inculpatului Vulcan sunt infirmate de probele administrate în cauză. Inculpatul L.V. a achiziționat societatea comercială SC B. SRL Sibiu având ca unic scop cumpărarea de marfă într-un termen foarte scurt prin emiterea de file cec, marfă pe care ulterior să nu o achite și să o revândă la timp în vederea obținerii de sume de bani. Atât la achiziționarea societății comerciale, cât și la ulterioarele tranzacții frauduloase, inculpatul L.V. a participat împreună cu inculpatul V.D. Toate achizițiile de marfă și eliberările de file cec la care și-au adus contribuția cei 2 au avut loc în luna octombrie 2004.

Apărările inculpatului V.D. în sensul că ar fi avut calitatea de jurist al societății comerciale SC B. SRL nu au fost confirmate de ansamblul actelor și lucrărilor de la dosar. Existența unor contracte de asistență nu prezintă nici un fel de relevanță juridică în condițiile în care acestea nu au fost niciodată înregistrate în registrele societății comerciale care de altfel, nu a exercitat nici un fel de activitate comercială în afară de aceste tranzacții frauduloase.

În declarațiile sale, inculpatul L.V. a confirmat parțial starea de fapt reținută în rechizitoriu în sensul că s-a prezentat împreună cu V.D. la SC E. SRL în vederea achiziționării materialelor de construcție; că i-a înmânat o filă cec inculpatului V.D. cu singurul scop ca acesta să o lase ca o garanție la SC E. SRL până în momentul în care va putea achita; a arătat că deși a ridicat marfă doar în cuantum de 20.000.000 ROL întrucât nu exista mai multă pe stoc, aceasta i-a fost ridicată a doua zi de către SC E. SRL întrucât firma dorea ca plata să se facă cu bani lichizi. A mai susținut, că deși fila cec a fost lăsată ca și garanție, iar SC E. SRL și-a recuperat marfa, administratorul societății nu a dorit să-i restituie instrumentul de plată.

Curtea a constata că apărările inculpaților sunt infirmate de către martorul P.N., administratorul SC E. SRL și care a precizat, în cursul urmăririi penale cum negocierile au fost purtate cu inculpatul V.D. (juristul societății SC B. SRL conform susținerilor acestuia), iar inculpatul L.V. a emis fila cec, filă ce nu a putut fi valorificată pe motivul lipsei totale de disponibil. A precizat martorul cum a încercat să i-a legătura cu cei 2 inculpați, însă aceștia nu au răspuns la telefon.

5. La sfârșitul lunii octombrie 2004, inculpatul F.I. în calitate de administrator la SC R. SRL Sibiu, lansează o comandă către SC E.R. SRL, punct de lucru Mediaș, pentru achiziționarea de materiale. Condițiile de livrare și de plată a mărfii au fost purtate între inculpatul F.I. și martorul M.P. Daian din partea SC E.R. SRL, stabilindu-se ca plata să se facă cu filă cec la termen de 30 de zile de la data facturării. Datorită faptului că inculpatul F.I. nu avea abilitatea să emită cec-uri pe SC R. SRL aflându-se pe interdicție bancară, a cerut o filă cec de la inculpatul L.V. La data de 26 octombrie 2004, inculpatul F.I. a achiziționat marfă de la SC E.R. SRL conform facturilor în valoare totală de 125.080.485 ROL. Pentru plata mărfii, inculpatul F.I. a folosit fila cec, filă semnată de el și ștampilată cu ștampila SC R. SRL, cec pus la dispoziție de inculpatul L.V. La scadență fila cec a fost introdusă în bancă, aceasta fiind refuzată că nu aparține SC R. SRL, ci SC B. SRL. Ulterior, inculpatul F.I. a achitat integral contravaloarea mărfii cu 2 ordine de plată emise în numele societății SC R. SRL.

Valoarea prejudiciului cauzat s-a ridicat la suma de 125.080.485 ROL, sumă cu care SC E.R. SRL nu s-a mai constituie parte civilă în procesul penal, prejudiciul fiind recuperat.

În apărarea sa inculpatul F.I. a susținut constant pe parcursul procedurilor, că nu a intenționat să săvârșească nici o infracțiune și că totul nu a fost decât o simplă eroare, întrucât în virtutea relațiilor comerciale cu diferite firme, deținea o multitudine de file cec, file cec ce nu erau completate, întrucât aceasta era uzanța la acel moment. A arătat inculpatul F. în declarațiile sale date în fața Curții că a vândut marfă inculpatului L.V., acesta fiindu-i plătită cu filă cec, filă pe care el a girat-o la SC E.R. SRL, urmând ca plata efectivă a mărfii să se realizeze la termenul scadent. S-a susținut faptul că înainte ca cec-ul să fie scadent a făcut o plată parțială cu un bilet la ordin în cuantum de 90 - 100 mii ROL, însă la solicitarea organelor de poliție, SC E.R. SRL a fost nevoită să remită acestora filele cec date acestora cu titlu de garanție, file ce au fost introduse în bancă.

Apărările inculpatului nu au fost primite chiar dacă ele reflectau parțial realitatea. S-a impus a fi precizat faptul că aprecierile asupra existenței infracțiunii de înșelăciune trebuie raportate la conduita inițială a inculpatului care a folosit o filă cec pusă la dispoziție de către inculpatul L.V., aparținând SC B. SRL, pe care a completat-o și a ștampilat-o cu ștampila SC R. SRL, societate a cărui administrator era. Susținerile inculpatului în sensul că a avut reprezentarea legalității conduitei sale sunt puțin credibile, inculpatul nefiind în măsură să-și invoce propria culpă și necunoașterea legii, cu atât mai mult cu cât calitatea sa de administrator și relațiile comerciale derulate îl obligau a fi informat cu privire la toate aspectele referitoare la derularea activității unei firme.

Starea de fapt expusă a rezultat din ansamblul probator de la dosar cu precădere depozițiile martorilor M.P. și N.C. date în cursul urmăririi penale. Declarațiile date de către martori în fața instanței nu pot reflecta fidel firul evenimentelor, aceștia arătând că nu își amintesc cu exactitate toate aspectele însă își mențin în totalitate declarațiile date la urmărire penală. Analiza declarațiilor date de martori în cursul urmăririi penale relevă chestiuni esențiale ce conturează existența intenției de inducere în eroare a inculpatului și anume:

- termenul scadent pentru plata mărfii era 25 noiembrie 2004;

- la data de 24 noiembrie, prin ordin de plată numitul F.I. a virat în contul SC E.R. SRL suma de 75 mii ROL, efectuând o plată parțială;

- după data de 25 noiembrie 2004, data scadenței, martorul M.P. a insistat telefonic la SC R. SRL să i se achite și restul sumei până la concurența sumei totale de 125.080.485 ROL, însă acesta nu s-a conformat;

- martorul l-a avertizat pe inculpat că se va deplasa la bancă și va introduce fila cec pentru a intra în posesia banilor, intenție pusă în practică în data de 22 decembrie 2004, Banca A. refuzând efectuarea tranzacției întrucât fila cec nu aparținea societății SC R. SRL.

Chiar dacă inculpatul a recuperat în aceiași zi prejudiciul, s-a arătat că acest aspect nu poate înlătura efectele inițiale ale conduite sale de manieră penală și anume, efectuarea unei plăți cu o filă cec aparținând altei societăți comerciale și pe care a completat-o cu datele societății al cărui administrator era. Mai mult, efectuarea restului de plată s-a realizat cu mult după termenul scadent convenit de comun acord și după insistențele și amenințările administratorului părții civile care i-a comunicat că va introduce fila cec în bancă.

Instanța de fond a mai învederat următoarele aspecte: faptul că întâmplător sau nu fila cec în discuție aparținea unei societăți comerciale administrate de către alt inculpat, în speță L.V., care în aceiași manieră înșelase alte societăți comerciale; împrejurarea că la momentul achiziționării mărfurilor și implicit a eliberării filei cec ce nu îi aparținea, societatea inculpatului SC R. SRL Sibiu nu putea emite file cec întrucât se fala în interdicție bancară.

Aceste aspecte înlătură, în opinia primei instanțe, apărarea inculpatului vizând existența erorii. Chiar dacă s-ar accepta ideea erorii, concluzia desprinsă din coroborarea actelor de la dosar este că acesta deși știa că se află în interdicție bancară și că nu are voie să emită file cec era totuși dispus să achiziționeze marfa prin plata prin file cec, care ar fi fost evident refuzată pe motivul interdicției bancare. Prin urmare, se apreciază că inculpatul a avut de la început intenția de a înșela societatea, iar achitarea ulterioară a restului de marfă s-a realizat la presiunea administratorului care l-a anunțat că va introduce cec-ul în bancă.

6. La data de 1 decembrie 2004, la punctul de lucru din Sibiu al SC B.N. SRL s-a prezentat inculpatul L.V., care s-a recomandat a fi administratorul SC B. SRL, solicitând achiziționarea a 5 telefoane mobile. S-a încheiat contractul, iar la plată inculpatul a semnat și ștampilat un bilet la ordin pentru valoare de 3.282.712 ROL. Fiind introdus în bancă, biletul la ordin a fost refuzat pe motiv, lipsă totală disponibil.

Valoarea prejudiciului se ridică la suma de 3.282.712 ROL, sumă cu care SC B.N. SRL se constituie parte civilă în procesul penal.

Starea de fapt expusă mai sus a rezultat din actele și materialele dosarului, cu precădere din declarațiile martorei B.E. Inculpatul a recunoscut integralitate faptele în declarațiile sale date în fața Curții.

7. În data de 18 august 2004, inculpatul V.I. a preluat prin cesiune părțile sociale ale SC L.91 SRL Sibiu de la martora S.A.B., actualmente G. Inculpatul V.I. s-a prezentat la Banca A. sucursala Sibiu unde a deschis cont și a achiziționat un carnet de CEC-uri, acesta devenind singura persoană din societate cu drept de semnătură în bacă. În luna noiembrie 2004, inculpatul V.I. a întocmit o procură originală autentificată la notar, în urma căreia inculpatul poate efectua activități de comerț în numele SC L.91 SRL, preluând totodată și carnetul de CEC-uri și actele contabile ale societății. în cursul lunii octombrie 2004, inculpatul V.I. s-a prezentat la sediul SC S.T.T. SRL solicitând achiziționarea de materiale de construcție.

Negocierile cu privire la achiziționarea și plata mărfii au fost purtate de către inculpatul V.I. cu martorul D.E. - administratorul SC S.T.T. SRL, stabilindu-se ca plata mărfii să se facă parțial în numerar cu fila cec. La data de 22 octombrie 2004, inculpatul V.I. a achiziționat marfa în valoare totală de 22.841.085 ROL. Inculpatul a achitat parțial în numerar, respectiv suma de 50 mii. ROL, iar pentru restul sumei a emis fila cec, filă pe care a semnat-o și ștampilat-o. La scadență fila cec a fost introdusă în bancă, dar a fost refuzată la plată, pe motiv cont închis - lipsă totală de disponibil.

Valoarea prejudiciului cauzat prin săvârșirea infracțiunii se ridică la suma de 172.841.085 ROL, sumă cu care SC. S.T.T. SRL se constituie parte civilă în procesul penal.

În declarațiile date în cursul urmăririi penale, inculpatul V.I. a negat acuzațiile aduse împotriva sa, plasând întreaga vinovăție asupra inculpatului I.V. pe care l-a împuternicit în baza unuia act notarial să efectueze „operațiuni necesare bunului mers al societății".

Susține inculpatul că nu a avut cunoștință de relațiile comerciale SC L.91 SRL și SC M.D. SRL până în momentul în care au intervenit incidentele de plată. Arată de asemenea că nu ridicat niciodată marfă de la societățile în cauză.

Curtea a constatat că apărările inculpatului sunt infirmate de către ansamblul actelor și înscrisurilor de la dosar, cu precădere de declarațiile martorei G.A.B. și D.E.

Martora G.A.B. a susținut cum a fost contactată de către inculpatul V.D. pentru a achiziționa părțile sociale a SC L.91 SRL și de către inculpatul V.I. pentru a cesiona firma SC L.S. SRL. A arătat martora cum a predat toate actele societății cesionarilor, precum și, un amănunt foarte important și anume că nu a lucrat cu cecuri, iar înainte de a perfecta actele la notar a închis toate conturile bancare.

Martorul D.E. a arătat în fața Curții că inculpatul V.I. în persoană s-a prezentat la firma a cărei administrator era, solicitând marfă pe care s-a obligat să o achite cu un instrument de plată (nu-și amintește cu exactitate dacă era bilet la ordin sau filă cec); că ulterior a încercat să-l contacteze pe inculpat, acesta promițându-i că-i va plăti, însă nu a mai răspuns niciodată la telefon; că după o perioadă de timp, inculpatul I.V. s-a prezentat la firma SC S.T.T. SRL luându-și angajamentul că va achita marfa, lucru ce nu s-a întâmplat.

În condițiile în care inculpatul a ridicat întreaga marfă, nu există nici o explicație logică a apărărilor sale, expuse mai sus și conform cărora inculpatul I.V. ar fi trebuit să o achite, deși nu el fusese cel care preluase marfa.

În opinia Curții, inculpatul a folosit o metodă infracțională des uzitată: achiziționarea de marfă și achitarea unei sume importante în numerar pentru câștigarea încrederii, după care emiterea unei file cec care, evident, introdusă la plata în bancă nu va mai fi decontată.

În momentul introducerii filei cec la plată, în bancă nu numai că nu exista nici o sumă de bani, dar contul era efectiv închis.

8. La sfârșitul lunii octombrie 2004 inculpații I.V. și F.I. s-au întâlnit în Sibiu cu inculpatul V.I. de la care au aflat că acesta a preluat prin cesiune SC L.91 SRL Sibiu și a achiziționat deja marfă de aproximativ 200 milioane ROL de la SC S.T.T. SRL, marfă pe care a achitat-o cu filă cec. Ulterior, în urma discuțiilor purtate între inculpații I.V., F.I., V.I. acesta din urmă îl împuternicește în baza unei procuri generale pe inculpatul I.V. să administreze această societate. Cu această ocazie, carnetul de cecuri se împarte între inculpați. Ulterior inculpații I.V. și F.I., având datorii bănești față de inculpatul M.Z., îl împuternicește pe acesta din urmă să efectueze acte de comerț în numele acestei societăți.

Cecurile împărțite au fost semnate de inculpații I.V. care nu avea drept de semnătură în bancă și V.I.

La data de 7 noiembrie 2004, inculpatul I.V., mandatar al inculpatului V.I. a încheiat la rândul său o împuternicire generală prin care inculpatul M.Z. putea efectua acte de comerț în numele SC L.91 SRL Astfel, la data de 29 noiembrie 2004, inculpatul M.Z. s-a prezentat la sediul SC L.I. SRL Craiova și a solicitat achiziționarea de marfă. Cu ocazia negocierilor s-a stabilit ca plata să se facă cu filă cec. În aceeași zi, a fost livrată marfa către SC L.91 SRL în valoare totală de 331.995.355 ROL, marfa fiind ridicată de către inculpatul M.Z. care a semnat pe facturi de recepția mărfii.

La plată, inculpatul a predat fila cec, filă semnată și ștampilată de către inculpatul I.V. și primită de la acesta. Fila cec a fost girată de reprezentantul SC L.I. SRL în favoarea SC C. SRL, fiind introdusă în bancă, fila cec a fost refuzată pe motivul lipsei totale de disponibil în cont.

Marfa a fost transportată de către inculpatul M.Z. în localitatea Ș.M. jud. Sibiu de unde a fost vândută o parte de către inculpatul I.V., o altă parte de către inculpatul M.Z., iar o cantitate în valoare de aproximativ 60 milioane ROL a fost restituită SC L.I. SRL.

Valoarea prejudiciului cauzat prin săvârșirea infracțiunii se ridică la suma de 331.995.355 ROL din care s-a recuperat suma de 58.885.042 ROL SC L.I. SRL constituindu-se parte civilă în procesul penal cu suma de 273.110.313 ROL.

În declarațiile date în faza de urmărire penală, inculpatul I.V. a arătat că personal a înmânat filele cec inculpatului M.Z. pentru ca acesta să achiziționeze marfă de la societatea din Craiova pe care ulterior să o revândă și să obțină un profit. Afirmă inculpatul că o parte din această marfă, în valoare de aproximativ 80 milioane ROL a fost vândută de către el, iar banii obținuți i-a folosit în interes personal; o altă parte fără să poată preciza valoarea a fost vândută de M.Z., restul mărfii fiind returnată societății din Craiova.

Activitatea infracțională a inculpaților este confirmată de către martorul I.A. și care a descris cu lux de amănunte modul în care a decurs relațiile comerciale cu inculpatul M.Z.: cum acesta s-a deplasat la societatea S.A. pentru a achiziționa marfă, cum a observat că inculpatul M.Z. nu știe să completeze file cec, aspect ce i-a ridicat suspiciuni martorului; și datorită cărora a refuzat inițial să-i vândă marfă; cum a fost convins de către martorul R.C. să încheie până la urmă tranzacția.

Martorul S.M. a întărit, la rândul său susținerile martorului I.A., precizând cum inculpatul M.Z. a ridicat marfa însă nu a știut să completeze filele cec.

Martorul R.C., persoană care a girat într-o anumită măsură afacerea, stabilind în calitatea sa de vicepreședinte a Camerei de Comerț și Industrie, întâlniri între oameni de afaceri, a arătat că după ce instrumentul de plată îăsat de către inculpatui M.Z. SC L.I. SRL nu a putut fi valorificat, s-a deplasat personal la domiciliul lui M.Z. pentru a remedia situația. Susține martorul că inculpatul M.Z. nu a fost în măsură să restituie marfa, relatându-i că adevăratul administrator al societății SC L.91 SRL a încărcat-o în trei microbuze pentru a o vinde, urmând ca această persoană (inculpatul I.V.) să achite contravaloarea mărfii.

M.Z. a susținut că este nevinovat, arătând că nu a avut intenția de a înșela pe nimeni și nu a avut cunoștință despre lipsa de disponibil a SC L.91 SRL că o parte din marfă a fost vândută de I.V., o altă parte a returnat-o la Craiova, iar restul mărfii a fost vândută de el personal pentru a plăti contravaloarea transportului.

9. La sfârșitul lunii noiembrie 2004, reprezentantul SC L.91 SRL în speță inculpatul V.I., a contactat SC L. SA Satu Mare solicitând achiziționarea de piese auto, stabilind ca plata să se facă cu filă cec la 30 de zile de la data facturării.

La data de 6 decembrie 2004 a fot livrată marfa către SC L.91 SRL, conform facturilor fiscale în valoare totală de 1.260.000.000 ROL. Plata a fost efectuată cu două file cec, semnată de către inculpatul I.V. și fila cec semnată de către inculpatul V.I.

La scadență, filele cec au fost introduse în bancă dar au fost refuzate la plată pe motivul lipsei totale de disponibil în cont.

Valoarea prejudiciului cauzat se ridică la suma de 1.260.000.000 ROL sumă cu care SC L. SA Satu Mare s-a constituit parte civilă în procesul penal.

În apărarea lor, în cursul urmăririi penale, ambii inculpați au arătat că niciodată nu au avut relații comerciale cu societatea comercială din Satu Mare.

Inculpatul I.V. a subliniat chiar că semnătura de pe unele din filele cec, pare a-i aparține însă semnătura sa este foarte ușor de imitat.

Inculpatul V.I., nu a recunoscut că a avut relații comerciale cu societatea din Satu Mare.

Prima instanță a arătat că starea de fapt pe care a stabilit-o este confirmată de depoziția martorului F.V.B., director economic al SC L. SA la data evenimentelor, și care a descris cu lux de amănunte cum au fost inițiate relațiile comerciale cu SC L.91 SRL Sibiu, prin intermediul numitului A.G. un vechi colaborator al societății păgubite. Astfel, știind că societatea SC L. SA are de recuperat sume mari de bani de la SC B. SRL Câmpina, reprezentantul societății din Sibiu l-a rugat să achiziționeze marfă prin delegatul lor, iar ulterior marfa să Ie-o factureze celor de la SC L.91 SRL, urmând ca plata să se realizeze cu file cec. Cunoscând faptul că SC B. SRL Câmpina nu livrează marfă decât la colaboratori, reprezentanții SC L. SA S.A. au fost de acord cu propunerea celor de la SC L.91 SRL, astfel încât SC L. SA a lansat o comandă către SC B. SRL Câmpina, marfă ce a fost facturată în cuantum de 441.550.645 ROL și care nu a ajuns la societatea SC L. SA fiind livrată direct către SC L.91 SRL.

Martorul a relevat faptul că în aceeași zi, 30 noiembrie 2004, reprezentantul SC L.91 SRL a emis, semnat, completat și ștampilat o filă cec în sumă de 660.000.000 ROL cu scadență la data de 23 decembrie 2004.

La o dată ulterioară, reprezentanții SC L.91 SRL au solicitat achiziționarea unei noi cantități de marfă astfel încât SC L. SA a lansat o nouă comandă către SC B. SRL Câmpina emițându-se pentru plata acesteia fila cec, filă semnată și ștampilată de reprezentantul SC L.91 SRL Sibiu.

Relevante în stabilirea vinovăției inculpatului V.I. au fost considerate susținerile martorului în sensul că deși SC L. SA a întocmit facturi către SC L.91 SRL Sibiu, nici unul dintre reprezentanții societății nu s-au prezentat pentru a le ridica. În aceeași ordine de idei, reprezentantul SC L. SA l-a contactat pe numitul A.G. însă acesta a refuzat să-i comunice vreun nume sau adresă a inculpaților pentru ca martorul să rezolve incidentele intervenite.

A rezultat de asemenea, din economia declarației martorului, că l-a contactat telefonic pe numitul „M.V.", reprezentantul societății SC L.91 SRL S.A. însă acesta i-a răspuns că nu se numește M.V. și că nu știe nimic despre relațiile comerciale dintre societățile respective, ceea ce denotă identitatea falsă sub care s-a prezentat inculpatul.

Raportul de expertiză criminalistică grafoscopică atestă fără tăgadă că filele cec au fost semnate de către cei doi inculpați, iar atâta timp cât doar ei doi se aflau în posesia carnetelor de cecuri nu există motive suficiente și raționale de a accepta apărările acestora.

10. În cursul lunii decembrie 2004, inculpatul F.I. în calitate de administrator la SC R. SRL a contactat SC T.C. SA Cluj solicitând achiziționarea de materiale de construcții, negociind cu reprezentanții societății din Cluj, ca plata mărfii să se facă prin compensare cu energie electrică sau cu file cec cu scadența la 30 de zile de la data facturării.

În data de 16 decembrie 2004 se livrează către SC R. SRL materiale în valoare de 431.819.465 ROL conform facturii fiscale.

Pentru plata mărfii inculpatul F. i-a cerut inculpatului I.V. o filă cec aparținând SC L.91 SRL, filă care a fost girată mai departe în favoarea SC T.C. SA neexistând între SC L.91 SRL și SC R. SRL relații comerciale. Fila cec a fost emisă de către SC L.91 SRL către SC R. SRL, aceasta din urmă societate a girat-o către SC T.C. SA, fila fiind semnată și ștampilată de către inculpatul I.V., iar la girat de către inculpatul F.I.

Marfa a fost vândută de către inculpatul I.V. la SC A. SRL sub prețul de achiziție.

La scadență, fila cec a fost introdusă în bancă, dar a fost refuzată pe motivul lipsei totale de disponibil, semnătura de pe fila cec neaparținând titularului de cont.

Prejudiciul cauzat se ridică la suma de 431.819.965 ROL sumă cu care SC T.C. SA s-a constituit parte civilă.

Inculpatul I.V. a afirmat în declarațiile sale din cursul urmăririi penale, că, după ce SC L.91 SRL a intrat în interdicție bancară, inculpatul F.I. a achiziționat marfă și anume oțel beton de la SC. T.C. SRL Cluj pentru SC R. SRL a cărui administrator era, marfă care ulterior a fost facturată către SC L.91 SRL și care la rândul său a facturat-o către SC A. SRL Sibiu.

A susținut inculpatul că, în compensație, SC A. SRL Sibiu a facturat către SC L.91 SRL materiale de construcții pe care inculpatul I.V. le-a restituit către SC R. SRL fără să le factureze.

A mai precizat inculpatul în declarația sa că inculpatul F.I. a girat către SC T.C. SA Cluj o filă de cec emisă de către SC L.91 SRL, filă pe care i-a dat-o însuși inculpatul (I.V.), semnată și ștampilată dar necompletată.

Contrar susținerilor inculpatului I.V. în cursul urmăririi penale, și care relevă lipsa oricăror reiații comerciale între SC L.91 SRL și SC R. SRL al cărei administrator era inculpatul F., acesta din urmă afirmă că dimpotrivă emiterea filei cec a avut la bază raporturi comerciale între cele două societăți raporturi însă nerecunoscute de către primul inculpat.

Concluzia care se desprinde din analiza actelor și lucrările dosarului, cu precădere a depozițiilor martorilor C.T. director general, la acea dată, a societății SC T.C. SA și T.H.

Arată martorul C.T. că a fost contactat de administratorul SC R. SRL inculpatul F.I., pentru a livra marfă în speță oțel-beton stabilindu-se ca plata să se realizeze prin compensare sau prin instrument de plată filă cec. Relevă martorul că după ce a livrat oțel-beton în valoare totală de 431.819.465 ROL, pentru plata mărfii inculpatul F. a lăsat o filă cec, filă emisă de SC L.91 SRL Sibiu și care a fost refuzată la plată la termenul scadentă pentru motivul lipsei totale de disponibil, cont închis, specimen de semnătură și ștampilă necorespunzătoare cu cele depuse în bancă. Luând legătură cu inculpatul F., acesta s-a oferit să realizeze o compensare cu energie, lucru care nu s-a întâmplat.

Martorul a luat legătura conform declarațiilor sale și cu inculpatul I.V., administratorul SC L.91 SRL, și care i-a dat asigurări că problema o să se rezolve într-un timp scurt. Încercările ulterioare ale martorului de a contacta pe cei doi inculpați au rămas fără rezultat.

Relevante în cauză au fost considerate și declarațiile martorului T.H., merceolog la SC A. SRL Sibiu, conform cărora, inculpatul I.V. s-a deplasat în decembrie 2004 la firma sus menționată, oferindu-i oțel-beton solicitând în compensare materiale de construcții, și anume BCA, cărămidă și țiglă. În data de 17 decembrie 2004 inculpatul I.V. a livrat către SC A. SRL oțel-beton, iar această societate a livrat la rândul său, către SC L.91 SRL, materiale de construcții.

Analiza actelor de la dosar a relevat, în opinia primei instanțe, modul de a acționa a celor doi inculpați și anume, faptul că fila cec a fost cerută inculpatului I.V., întrucât societatea inculpatului F. se afla în interdicție bancară și nu putea emite cecuri.

Inculpatul F.I. a emis o filă cec aparținând unei terțe societăți comerciale când nimic nu l-ar fi împiedicat să emită o filă cec care să aparțină firmei SC R. SRL.

Faptul că la un moment proxim întreaga cantitate de marfă a fost vândută de către inculpatul I.V. la un preț sub cel al pieței către SC A. SRL, a venit să confirme, o dată în plus, intenția infracțională a celor doi inculpați. Atâta timp cât între societățile administrate de către inculpați nu există nici o relație comercială, vânzarea mărfii de către inculpatul I.V., când de fapt ea era destinată societății SC R. SRL administrată de inculpatul F.I. este inexplicabilă.

11. La începutul lunii decembrie 2004, inculpatul V.I. în calitate de administrator a SC L.91 SRL, a achiziționat marfă de la SC M.D. SRL București conform facturilor fiscale în valoare totală de 225.840.104 ROL.

Pentru plata mărfii, inculpatul V.I., deși cunoștea faptul că doar el avea drept de semnătură în bancă, folosește fila cec în valoare de 225.840.104 ROL, cec semnat în fals de inculpatul I.V. și care aparținea SC L.91 SRL

Cecul fiind introdus în bancă a fost refuzat la plată pe motiv cont închis, semnătura nu corespunde cu specimenul depus în bancă. În aceste condiții, s-a considerat că este evident că inculpatul I.V. a semnat cecuri în fals, cunoscând că nu are drept de semnătură.

Valoarea prejudiciului se ridică la suma de 225.840.104 ROL sumă cu care SC M.D. SRL s-a constituit parte civilă în procesul penal.

Cei doi inculpați, consecvenți apărării lor, au arătat în faza de urmărire penală că nu au derulat nici un fel de raporturi comerciale cu această societate comercială parte vătămată.

Faptul că la momentul emiterii filei cec, contul bancar al societății era deja închis, precum și faptul că inculpatul V.I. a folosit la plată o filă cec semnată de inculpatul I.V., care nu avea drept de semnătură în bancă, au fost considerate argumente suficiente, apte să convingă asupra unicului scop al celor doi inculpați, acela de a achiziționa marfă prin inducerea în eroare a societății comerciale parte vătămată.

12. Având în vedere faptul că SC L.B. SRL, SC T.S. SRL, SC B. SRL, SC L.91 SRL au intrat în interdicție bancară, fapt cunoscut de pe piață de potențialii furnizori de mărfuri, în continuare inculpații I.V. și V.D. au decis să achiziționeze o nouă societate comercială pe care să-și desfășoare în continuare activitatea, găsind SC L.S. SRL Sibiu, pe care au achiziționat-o prin cesiune prin intermediul martorei E.A.M.

În luna decembrie 2004, martora E.A.M., concubina lui I.V. la acea dată, l-a insistențelor inculpaților I.V. și V.D., a preluat prin cesiune părțile sociale ale SC L.S. SRL Sibiu aceasta devenind asociat unic și administrator al societății.

Împreună cu inculpatul V.D., martora a deschis cont la bancă a achiziționat un carnet de cecuri fiind singura persoană cu drept de semnătură în bancă.

Carnetul de cecuri împreună cu toate documentele de evidență contabilă și ștampila societății Ie-a preluat inculpatul I.V.

La data de 26 ianuarie 2005, inculpații V.D. și I.V. s-au prezentat la sediul SC S.S. SRL Sibiu, recomandându-se primul jurist al societății, iar altul administrator al SC L.S. SRL, solicitând achiziționarea de calculatoare.

Ca urmare a negocierilor purtate de cei doi inculpați cu administratorul SC S.S. SRL s-a stabilit ca plata mărfii să se facă cu filă cec la termen de 14 zile de la data facturării.

La datele de 31 ianuarie 2005, 4 februarie 2005 și 7 februarie 2005, conform facturilor fiscale a fost livrată marfă în valoare totală de 104.272.664 ROL.

La plată inculpatul V.D. a folosit trei file cec aparținând SC L.S. SRL semnate în fals de către inculpatul I.V., cunoscând faptul că acesta nu are drept de semnătură pentru această societate.

Filele cec au fost introduse în bancă pentru decontare însă au fost refuzate pe motivul lipsei totale de disponibil și lipsa oricărui mandat al semnatarului.

Starea de fapt a fost relevată de ansamblul actelor și înscrisurilor de la dosar cu referire specială la depozițiile martorilor E.A.M., M.H.M.

În acest sens Curta a reținut declarația martorei E.A.M. care a relevat modalitatea de preluare a SC L.S. SRL: cum inculpatul V.D., despre care martora știa că este avocat, a însoțit-o pentru a perfecta actele; cum inculpatul I.V. a insistat pe lângă martoră să procure un carnet de cecuri; cum a doua ștampilă a societății realizată cu știința inculpatului V.D., alături de prima ștampilă, Ie-a predat numitului I.V.; cum inculpații au găsit un spațiu unde firma să-și desfășoare activitatea încheindu-se un contract de închiriere între C.I.M.N., în calitate de proprietar, și SC L.S. SRL; cum în jurul datei de 20 ianuarie 2005 inculpații i-au solicitat file de cec în alb, atât inculpatului I.V. cât și inculpatul V.D. pentru a le înmâna la SC S.S. SRL.

Relevante sub aspectul stabilirii vinovăției au fost apreciate și declarațiile martorului M.H.M., din cursul urmăririi penale, și care în calitate de administrator și asociat la acea dată a SC S.S. SRL i-a comercializat calculatoare celor doi inculpați, stabilindu-se ca mijloc de plată file cec. A arătat martorul că a livrat celor doi inculpați calculatoare, inculpatul V.D. remițându-i trei file cec și care introduse în bancă au fost refuzate pe motivul lipsei totale de disponibil și că a încercat să ia legătura cu inculpatul I.V. însă nu a reușit.

În fața instanței de fond, martorul a confirmat într-o proporție semnificativă cele relevate în faza de urmărire penală, însă a arătat că nu poate preciza dacă inculpatul care I-a însoțit pe inculpatul I.V. este V.D. Aceste aspecte, au fost apreciate de instanță ca nerelevante datorită scurgerii unei perioade semnificative de timp.

În declarațiile sale de la urmărire penală, I.V. a recunoscut starea de fapt, dar a negat faptul că el ar fi semnat filele cec. Mai mult, el a încercat în depoziția S.A. să-l exonereze complet de răspundere pe inculpatul V.D., susținând că acesta nu a avut cunoștință de activitatea infracțională desfășurată, aspect confirmat și de către inculpatul V.D. în depoziția S.A., însă în totală contradicție cu actele și lucrările de la dosar.

Instanța de fond a apreciat că sunt relevante următoarele împrejurări:

- inculpatul I.V. a achiziționat societatea comercială SC L.S. SRL prin intermediul martorei E.A.M. întrucât el nu putea să facă acest lucru datorită condamnărilor anterioare pe care le avea;

la momentul achiziționării societății, inculpatul I.V. a fost în permanență ajutat de către inculpatul V.D., care l-a însoțit inclusiv la notar;

Inculpatul V.D. l-a însoțit pe inculpatul I.V. la momentul achiziționării calculatoarelor la momentul găsirii și închirierii spațiului unde urmează să-și desfășoare activitatea comercială societatea, la momentul livrării calculatoarelor la sediul societății;

Inculpatul I.V. a recunoscut că niciodată societatea pe care o achiziționa-se prin intermediul martorei E.A.M. nu a desfășurat niciodată activități comerciale și nu a avut bani în cont.

Inculpatul V.D. era la curent cu întreaga activitate comercială și l-a ajutat pe inculpatul I.V. să o ducă la bun sfârșit;

Că inculpatul V.D. nu era străin de întreaga activitate rezultă și din împrejurarea găsirii la domiciliul său cu ocazia percheziției a unuia dintre calculatoarele achiziționate de la SC S.S. SRL, explicațiile date de către inculpat în sensul unei contraprestații nefiind credibile.

Raportat la întreaga bază factuală reținută și s-a constatat că:

Unicul scop al inculpaților a fost acela ca într-un termen foarte scurt de timp iunie - decembrie 2004, prin intermediul a câtorva societăți comerciale să achiziționeze mărfuri pe care să le plătească cu file cec fără acoperire și pe care apoi să le revândă rapid sub prețul de achiziție pentru a obține sume de bani în numerar.

Este evident că niciodată mărfurile achiziționate nu au mai fost plătite.

Este relevantă conduita inculpaților I.V. și V.I. care emiteau file cec fără acoperire deși contul bancar al societății era de mult închis.

În mod constant în apărarea SA, inculpatul V.D. a arătat că singura contribuție era de natură procesională și juridică în sensul consilierii acordate celorlalți inculpați și nu a contribuției efective la activitatea infracțională a acestora. În acest sens prezintă relevanță înlăturarea apărărilor inculpatului, faptul că nu există contracte de asistență juridică înregistrate în mod legal, concluzia neputând fi decât aceea că aceste contract e nu au fost încheiate în mod efectiv, și că inculpatul V.D. pe lângă faptul că a cunoscut activitatea infracțională a acestora a sprijinit-o efectiv.

Deosebit de importantă este și împrejurarea că toți inculpații au condamnări la acest moment pentru săvârșirea acelorași gen de infracțiuni, în speță înșelăciuni ori, în condițiile existenței unei condamnări anterioare pentru infracțiuni de înșelăciune nu sunt credibile susținerile acestora că cecurile au fost lăsate ca și garantei, că nu avea cunoștință despre lipsa disponibilului în bănci, că sperau să le fie alimentate conturile și că nu aveau reprezentarea critică emiterii unor file cec semnate în numele altor societăți comerciale.

În ceea ce-l privește pe inculpatul V.I. Curtea a reținut următoarele:

Fapta inculpatului din data de 22 octombrie 2004 de a emite în calitate de administrator al SC L.91 SRL Sibiu o filă cec fără acoperire și de a crea astfel un prejudiciu în sumă de 172.841.085 ROL părții civile SC S.T.T. SRL Sibiu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (4) C. pen.

Faptele inculpatului din luna decembrie 2004 de a emite în calitate de administrator al SC L.91 SRL Sibiu o filă cec fără acoperire pentru plata unei părți a mărfurilor achiziționate de la SC L. SA Satu Mare întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 alin. (4) C. pen.

3. Faptele aceluiași inculpat din aceeași dată de a folosi în calitate de administrator al SC L.91 SRL Sibiu o filă cec semnată și ștampilată fără drept de către inculpatul I.V.(aspect pe care inculpatul V.I. îl cunoștea) pentru plata restului de marfă achiziționată de la SC L. SA Satu Mare și de a-i cauza astfel acestei societăți un prejudiciu în sumă de 1.260.000.000 ROL întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. și art. 291 C. pen., înșelăciune și uzul de fals.

4. Faptele aceluiași inculpat din luna decembrie 2004 de a folosi în calitate de administrator al SC L.91 SRL Sibiu o filă cec semnată și ștampilată fără drept de către inculpatul I.V. (aspect pe care inculpatul V.I. îl cunoștea) și de a induce astfel în eroare reprezentanții SC M.D. SA București creând acestei societăți un prejudiciu în sumă de 225.840.104 ROL întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 215 alin. (2) și (3) C. pen. și art. 291 C. pen., înșelăciune și uzul de fals.

Relevând profilul socio-moral al inculpatului s-a reținut faptul că acesta este recidivist postcondamnatoriu, și-a contestat vinovăția pe parcursul urmăririi penale, iar în faza de judecată nu s-a prezentat la nici un termen în fața Curții, deși instanța a depus diligentele necesare înștiințării acestuia.

Curtea a constatat că aplicarea și executarea anterioară a unei pedepse foarte mari pentru săvârșirea unei infracțiuni similare nu a fost în măsură să asigure reeducarea acestuia (la nici 6 luni de la liberarea din penitenciar și după executarea a aproape 6 ani închisoare a reluat activitatea infracțională), aspecte au justificat, în opinia instanței, aplicarea unor pedepse de 6 ani închisoare pentru fiecare din infracțiunile de înșelăciune (4 infracțiuni) și a unora de 1 an închisoare pentru fiecare din infracțiunile de uz de fals (2 infracțiuni).

Din analiza coroborată a fișei de cazier judiciar cu hotărârile de condamnare ale inculpatului, Curtea a constatat că infracțiunile pentru care inculpatul a fost condamnat prin sentința penală nr. 44/2000 a Tribunalului București, definitivă prin decizia penală nr. 392/2002 a Curții Supreme de Justiție și respectiv prin sentința penală nr. 181 din 26 aprilie 2001 a Judecătoriei Curte de Argeș, definitivă prin decizia penală nr. 314/2002 a Curții de Apel Pitești, sunt concurente.

Curtea a descontopit pedeapsa rezultantă de 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) și b) pe o durată de 4 ani aplicată prin sentința penală nr. 44/2000 a Tribunalului București în elementele ei componente de:

-5 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile, prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen., pe o durată de 3 ani pentru infracțiunea prev. de art. 20 raportat la art. 215 alin. (3) , (4) C. pen.,

-5 ani închisoare pentru săvârșirea infr. prev. de art. 215 alin. (3) C. pen.,

-8 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile pe o durată de 4 ani pt. infr. prev. de art. 215 alin. (3), (4) C. pen.

Întrucât Curtea a constatat că inculpatul mai săvârșise infracțiuni înainte de pronunțarea hotărârii nr. 181 din 26 aprilie 2001 a Judecătoriei Curtea de Argeș, prin care s-a dispus suspendarea sub supraveghere, a aplicat dispozițiile art. 85 C. pen. în sensul anulării acesteia.

În baza art. 36 C. pen., 33 lit. a), 34 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele 5 ani închisoare (2 pedepse), 3 ani închisoare și 8 ani închisoare, în cea mai grea de 8 ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 4 ani.

Curtea a constata că inculpatul a executat o parte din această pedeapsă în perioada 25 decembrie 1998 - 11 februarie 2004 rămânând un rest de executat de 1.017 zile înlăuntrul căreia a săvârșit faptele deduse judecății și care fac obiectul cauzei de față.

Întrucât faptele au fost săvârșite în timpul în care inculpatul beneficia de liberare condiționată, Curtea în baza art. 61 teza a II-a C. pen. va revoca beneficiul liberării condiționate cu privire la restul rămas neexecutat de 1.017 zile.

În baza art. 61 alin. (1) teza a II-a C. pen., Curtea a contopit fiecare din pedepsele aplicate prin prezenta sentință de 6 ani închisoare, 6 ani închisoare, 1 an închisoare, 6 ani închisoare, 1 an închisoare, cu restul de 1.017 zile rămas neexecutat în cele mai grele de: 6 ani, 6 ani, 1.017 zile, 6 ani și 1.017 zile închisoare.

În baza art. 33 lit. a), 33 lit. b) C. pen. a contopit pedepsele sus arătate în cea mai grea de 6 ani închisoare sporită la 8 ani închisoare.

După executarea pedepsei s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa complementară prev. de art. 64 lit. a), b) C. pen. pe o durată de 4 ani.

Inculpatul a fost privat de exercițiul drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, lit. b), c) C. pen. în condițiile și pe durata prev. de art. 71 C. pen.

Împotriva acestei sentințe, în termenul prevăzut de lege, au declarat recurs inculpații L.V., F.I., M.Z., V.I. și I.V.

Inculpatul V.I. a solicitat achitarea sa pentru toate infracțiunile pentru care a fost trimis în judecată, arătând că nu este autorul faptelor pentru care a fost trimis în judecată, întrucât a predat toate documentele societății inculpatului I.V. cu ocazia cesionării către acesta a părților sociale.

Totodată s-a invocat faptul că procedura de citare cu acesta nu a fost legal îndeplinită în fața instanței de fond, astfel că nu a putut să își formuleze apărări.

Prin concluziile scrise depuse la dosar s-a solicitat și restituirea cauzei la parchet în vederea motivându-se că nu a fost audiat nici pe parcursul urmăririi penale și nici în fața instanței de fond.

Prezent în fața instanței de recurs inculpatul V.I. a fost ascultat, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.

Recurenții nu au solicitat administrarea de probe noi în recurs, cu excepția inculpatului V.I., pentru care Înalta Curte a încuviințat administrarea probei cu înscrisuri.

Analizând sentința recurată atât din perspectiva criticilor formulate dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept ale cauzei, conform art. 3856 alin. (3) C. proc. pen. Înalta Curte a reținut următoarele:

Asupra recursului inculpatului V.I.:

Inculpatul V.I. a solicitat în principal restituirea cauzei la parchet învederând că nu a fost audiat în cursul urmăririi penale, iar în subsidiar trimiterea cauzei spre rejudecare la instanța de fond, susținând că nu a fost legal citat. A formulat totodată critici și în ceea ce privește fondul cauzei și solicitând achitarea sa, arătând în acest sens că nu a intrat în relații comerciale cu niciuna dintre părțile vătămate și toate documentele societății au fost predate inculpatului I.V. cu ocazia cesionării către acesta a părților sociale.

În ceea ce privește cererea de restituire a cauzei la Parchet, Înalta Curte a constatat într-adevăr că urmărirea penală s-a desfășurat în lipsa inculpatului, însă această împrejurare nu este consecința nerespectării dispozițiilor legale prin care se asigura prezența acestuia în fața organului judiciar, care să atragă incidența dispozițiilor art. 332 alin. (2) C. proc. pen.

Astfel cum rezultă din procesele-verbale întocmite în cursul urmăririi penale, inculpatul a fost citat la adresa din str. P.Ș., București, unde s-a constatat că nu mai locuiește din 1998-1999, deși din verificările făcute la Evidența Populației acesta figura cu același domiciliu.

De asemenea, aceasta este adresa de domiciliu a inculpatului rezultată și din conținutul hotărârilor judecătorești de condamnare a sa existente la dosar. Totodată, în declarația pe proprie răspundere din 18 august 2004 dar și la 2 noiembrie 2004 cu ocazia împuternicirii inculpatului I.V. prin procură specială să efectueze operațiuni bancare, inculpatul se legitimează și comunică notarului public aceeași adresă de domiciliu.

Ca atare, în condițiile în care acesta nu și-a îndeplinit obligația legală de a înștiința autoritățile cu privire la noul domiciliu și nici nu s-a înregistrat ca flotant într-o altă localitate, organul judiciar a dispus, respectând dispozițiile legale, citarea la adresa din str. P.Ș., București. Constatându-se, în urma verificărilor la această adresă că inculpatul nu mai locuiește acolo de câțiva ani, s-a procedat la trimiterea sa în judecată în lipsă.

Înalta Curte a constatat că inculpatul nu avea nici un interes să comunice adresa unde locuia în fapt, de vreme ce mai fusese condamnat anterior pentru săvârșirea aceluiași gen de infracțiuni (sentința penală nr. 441 din 6 iulie 2000 a Tribunalului București), iar la scurt timp după punerea sa în libertate SC L.91 SRL și-a reluat activitatea infracțională.

Referitor la modalitatea de îndeplinire a procedurii de citare în fața instanței de fond, Înalta Curte a constatat că inculpatul a fost citat la ambele adrese indicate de acesta în cererea de recurs, unde precizează că domiciliază în B. str. P.Ș. și „actualmente" în comuna C., sat C., Sos. A. jud. I. De altfel, cu ocazia audierii sale în recurs, inculpatul a recunoscut faptul că a primit citația dar și mandatul de aducere emis de Curtea de Apel, însă nu s-a putut prezenta în fața instanței din pricina vremii defavorabile. Împrejurarea că a primit personal citația rezultă și din dovada de îndeplinire a procedurii de citare. Rezultă așadar că prezenta cauză a fost soluționată cu respectarea dispozițiilor legale privitoare la citare, criticile inculpatului fiind neîntemeiate.

În ceea ce privește motivele de recurs legate de fondul cauzei, Înalta Curte, analizând materialul probator administrat în cauză, a reținut următoarele:

La data de 18 august 2004, inculpatul V.I., liberat condiționat la 11 februarie 2004 din executarea unei pedepse de 8 ani închisoare aplicată pentru săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune constând în achiziționarea de marfă de la diferite societăți comerciale pentru plata cărora se achita un avans modic și erau emise file cec fără acoperire bancară, a preluat prin cesiune părțile sociale ale SC L.91 SRL Sibiu de la martora G.A.B.

Inculpatul s-a prezentat la Banca A., sucursala Sibiu unde a deschis cont și a achiziționat un carnet de cec-uri, acesta devenind singura persoană din societate cu drept de semnătură în bacă.

În cursul lunii octombrie 2004, inculpatul V.I. s-a prezentat la sediul SC S.T.T. SRL solicitând achiziționarea de materiale de construcție. Negocierile cu privire la cumpărare și plata mărfii au fost purtate de către inculpatul V.I. cu martorul D.E. - administratorul SC S.T.T. SRL, stabilindu-se ca plata să se facă parțial în numerar cu fila cec. La data de 22 octombrie 2004, inculpatul V.I. a achiziționat marfa în valoare totală de 22.284,1085 RON (222.841.085 ROL). Inculpatul a achitat parțial în numerar, respectiv suma de 5.000 RON, iar pentru restul sumei a emis fila cec, filă pe care a semnat-o și ștampilat-o. La scadență fila cec a fost introdusă în bancă, dar a fost refuzată la plată, cu motivația cont închis - lipsă totală de disponibil.

Deși inculpatul V.I. a susținut că nu el este autorul acestei fapte și că SC L.91 SRL a fost preluată de către inculpatul I.V., căruia i-a predat atât actele societății cât și filele cec, această operațiune a avut loc ulterior comiterii faptei, respectiv la data de 25 noiembrie 2004, astfel cum rezultă din înscris.

Din declarațiile martorului D.E. date atât în cursul urmăririi penale cât și în cadrul cercetării judecătorești, precum și din procesul verbal de recunoaștere a acestuia de către martor după fotografie, Înalta Curte reține că inculpatul V.I. este persoana care s-a prezentat la SC S.T.T. SRL, solicitând marfă pe care o parte a achitat-o în numerar iar pentru restul sumei a emis o filă cec, care la scadență a fost refuzat la plată pe motivul lipsei totale de disponibil. Totodată, factura fiscală din 22 octombrie 2004 emisă de către SC S.T.T. SRL, este semnată de primire de către inculpatul V.I.

La data de 22 noiembrie 2004, între inculpații V.I. și I.V. s-a încheiat un înscris intitulat „declarație", prin care cel din urmă preia societatea comercială SC L.91 SRL 91 SRL, inclusiv patrimoniul cu activul și pasivul său, ștampila societății precum și carnetul de cec-uri emise de Banca A., prima filă până la nr. XX. De asemenea, se menționează că inculpatul I.V. a primit factura fiscală emisă de SC S.T.T. SRL, inclusiv materialele specificate în aceasta, I.V. obligându-se să o achite ca și pe celelalte obligații ale societății. Înalta Curte a apreciat că această din urmă împrejurare nu este de natură să conducă la concluzia că inculpatul V.I. nu ar fi urmărit inducerea în eroare a părții vătămate SC S.T.T. SRL, în condițiile în care marfa trebuia achitată în termen de 15 zile iar inculpatul nu avea nicio sumă de bani disponibilă nici la momentul emiterii filei cec și nici la scadență.

De asemenea, s-a constatat că mențiunile din înscrisul intitulat „declarație" nu corespund adevărului în integralitate, inculpatul I.V. arătând că nu a primit toate filele cec, ci doar o parte dintre acestea, restul rămânând asupra inculpatului V.I. Înalta Curte va reține această susținere a inculpatului I.V., întrucât se coroborează cu alte date și împrejurări care rezultă din ansamblul probator. Astfel, o dovadă a faptului că inculpatul nu a primit toate filele cec este faptul că cec-ul fusese deja emis în favoarea SC S.T.T. SRL, dar și împrejurarea că ulterior acestei convenții, inculpatul V.I. semnează fila cec, pe care însă aplică o ștampilă ce nu corespundea specimenului aflat în bancă, pentru plata bunurilor achiziționate de la SC L. SA.

De altfel, modul în care au procedat cei doi inculpați ulterior, demonstrează faptul că prin respectivul înscris nu s-a urmărit decât exonerarea de orice fel de răspundere a inculpatului V.I. Clauza prin care I.V. declara „pe propria răspundere că nu voi face nicio infracțiune și voi răspunde de tot ce voi face pe această societate", precum și mențiunea că a primit toate filele cec, deși o parte din acestea au rămas în posesia inculpatului V.I. sunt elocvente în acest sens.

Referitor la cele două infracțiuni de înșelăciune comise în dauna părții vătămate SC L. SA (faptele reținute la punctul 9 din hotărâre), Înalta Curte a constatat, raportat la probatoriul administrat în cauză, că inculpatul V.I. este autorul numai a uneia dintre acestea, respectiv prima comandă făcută societății, neexistând probe care să conducă la concluzia, dincolo de orice îndoială rezonabilă că și cea de doua faptă, a fost comisă de inculpat.

Deși inculpatul V.I. nu a recunoscut faptul că ar fi avut vreun fel de relații comerciale SC L. SA, martorul F.V.B., directorul economic al SC L. SA, arată că fila cec a fost emisă a fost reprezentantul SC L.91 SRL, care a completat-o, semnat-o și ștampilat-o, or, cel care a emis și semnat fila cec pentru suma de 76.000 RON este inculpatul V.I.

Înalta Curte a reținut că fila cec nu a putut fi încasată întrucât, stampila aplicată de inculpat nu corespundea cu specimenul de ștampilă existent în bancă și oricum contul era închis din data de 03 decembrie 2004.

Aceeași este susținerea martorului F.V.B. și cu privire la cea de-a doua comandă din 02 decembrie 2004 a SC L.91 SRL, în sensul că plata mărfii s-a făcut cu o fila cec, care a fost semnată și ștampilată de reprezentantul societății. Înalta Curte a constatat că cel ce a semnat această filă cec este inculpatul I.V., nu V.I., iar din declarația acestuia rezultă că o parte din filele cec pe care Ie-a primit, le-a semnat, ștampilat și Ie-a înmânat altor persoane (M.Z. și C.N.).

În acest context probator, neexistând alte date din care să rezulte că și inculpatul V.I. a fost implicat în vreun fel în cea de-a doua comandă achitată cu fila cec, Înalta Curte a constatat că prezumția de nevinovăție de care se bucură inculpatul nu a fost răsturnată, astfel că se impune achitarea acestuia în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Aceeași soluția a fost dispusă și cu privire la infracțiunea de înșelăciune comisă în dauna părții vătămate SC M.D. SA.

Referitor la această faptă, instanța de fond a reținut că, la începutul lunii decembrie 2004, inculpatul V.I. în calitate de administrator a SC L.91 SRL, a achiziționat marfă de la SC M.D. SRL București conform facturilor fiscale în valoare totală de 22.584,0104 RON, iar pentru plata mărfii, inculpatul V.I., deși cunoștea faptul că doar el avea drept de semnătură în bancă, a folosit fila cec în valoare de 225.840.104 ROL.

Înalta Curte a constatat că singura probă care îl indică pe inculpatul V.I. ca participant la această faptă este declarația dată de administratorul societății, O.H., care precizează că a fost contactat telefonic de V.I., pentru livrarea a 40 de tone de tărâțe și 40 de tone de făină săptămânal.

S-a constatat însă că în cauză nu a fost administrată nicio altă probă din care să rezulte că persoana cu care martorul a intrat în legătură este chiar inculpatul V.I. Fila cec emisă pentru plata prețului nu a fost semnată de către inculpatul V.I., ci de inculpatul I.V. (cec-ul făcând parte din cele despre care inculpatul I.V. afirmă că le-ar fi primit), iar marfa a fost ridicată de numitul T.Ș., persoana ce a încheiat și minutele din 9 decembrie 2004 și 11 decembrie 2004 cu SC M.D. SRL.

Ca atare, s-a constatat că materialul probator expus anterior nu este de natură să înlăture orice îndoială cu privire la participarea inculpatului la săvârșirea acestei fapte, iar cum vinovăția nu poate fi stabilită decât pe baza de probe certe, decisive și care să nu lase loc dubiilor, Înalta Curte va face aplicarea principiului in dubio pro reo și va dispune achitarea inculpatului în baza art. 11 pct. 2 lit. a) rap. la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

În ceea ce privește cele două infracțiuni de uz de fals prev. de art. 291 alin. (1) C. pen. având în vedere poziția inculpatului care nu a solicitat continuarea procesului penal, Înalta Curte a constatat, în raport de datele la care faptele au fost comise, octombrie-decembrie 2004 că termenul de 7 ani și 6 luni prevăzut de dispozițiile art. 122 alin. (1) lit. d) rap. la art. 124 C. pen. s-a împlinit.

Deși inculpatul nu a formulat critici sub aspectul individualizării pedepselor analizând din oficiu hotărârea sub acest aspect, Înalta Curte a constatat că sancțiunile ce i-au fost aplicate sunt proporționale cu gravitatea faptelor reținute în sarcina acestuia și datele care îl caracterizează. În acest sens, s-a constatat că inculpatul și-a reluat activitatea infracțională la un interval de aproximativ 6 luni de zile de la data liberării sale condiționate din executarea unei pedepse de 8 ani închisoare aplicată pentru comiterea aceluiași gen de infracțiuni, dovedind că scopul condamnării anterioare nu a fost atins.

În raport de considerentele anterioare și în limitele arătate, Înalta Curte a admis recursul inculpatului, conform dispozitivului enunțat anterior.

Împotriva acestei decizii, la data de 07 februarie 2013, contestatorul condamnat V.I., a formulat contestație în anulare invocând cazurile prev. de art. 386 lit. a), c) și e) C. proc. pen., menționând motivele invocate și în fața instanței de recurs.

Examinând contestația în anulare în raport cu lucrările și materialul din dosarul cauzei, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare.

Astfel,potrivit dispozițiilor art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanța constatând că cererea de contestație este făcută în termenul prevăzut de lege, că motivul pe care se sprijină contestația este dintre cele prevăzute în art. 386 și că în sprijinul contestației se depun ori se invocă dovezi care sunt la dosar, admite în principiu contestația și dispune citarea părților interesate.

Potrivit dispozițiilor art. 386 C. proc. pen., împotriva hotărârilor penale definitive se poate face contestație în anulare în următoarele cazuri:

a) când procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii,

b) când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștiința instanța despre această împiedicare;

c) când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute la art. 10 alin. (1) lit. f)- i1), cu privire la care existau probe la dosar;

d) când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă;

e) când, la judecarea recursului sau la rejudecarea cauzei de către instanța de recurs, inculpatul prezent nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit art. 38514 alin. (11) ori art. 38516 alin. (1).

Examinând cauza în raport de dispozițiile art. 391 alin. (2) C. proc. pen., instanța constată nerespectarea disp. art. 388 C. proc. pen., cererea de contestație ne fiind făcută în termenul prevăzut de dispozițiile art. 388 C. proc. pen., respectiv 10 de zile de la data începerii executării deciziei contestate, în speța de față, contestația în anulare a fost formulată la data de 07 februarie 2013, iar din înscrisurile aflate la dosar rezultă că, executarea pedepsei a început la data de 19 noiembrie 2012, astfel că, ultima zi în care ar fi putut formula în termen contestația în anulare este 30 noiembrie 2012.

Ca atare, văzând dispozițiile art. 391 C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție va respinge ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul condamnat V.I. împotriva deciziei penale nr. 3702 din 14 noiembrie 2012 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 2842/85/2010* și va fi obligat contestatorul la plata cheltuielilor judiciare către stat, în conformitate cu dispozițiile art. 192 alin. (2) C. proc. pen.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca inadmisibilă contestația în anulare formulată de contestatorul condamnat V.I., împotriva deciziei penale nr. 3702 din 14 noiembrie 2012, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 2842/85/2010*.

Obligă contestatorul condamnat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 16 octombrie 2013.