Drug Trafficking Conviction Partially Quashed; One Defendant Resentenced to 4 Years, Other Remanded for Retrial on Fair-Trial Grounds

Asupra recursurilor de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Sentința penală nr. 370 din 29 iunie 2012 a Tribunalului Galați, au fost condamnați:

Inculpatul B.G.B. la:

- o pedeapsă principală de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 C. pen. în referire la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen.;

- o pedeapsă de 2 (doi) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) - 76 lit. c) C. pen.;

- o pedeapsă de 7 (șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. (2) C. pen., raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 și cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen.;

- o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen.

În temeiul art. 33 lit. a), art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a dispus ca inculpatul B.G.B. să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv pedeapsa de 7 (șapte) ani închisoare, sporită la 8 (opt) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.

Inculpatul B.T.G., la:

- o pedeapsă principală de 7 (șapte) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen.;

- o pedeapsă principală de 8 (opt) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. a) C. pen.;

- o pedeapsă de 1 (un) an închisoare pentru comiterea infracțiunii prevăzute de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2), art. 74 alin. (1) lit. a) și art. 76 lit. d) C. pen.

Conform art. 33 lit. a) art. 34 lit. b) și art. 35 C. pen., s-au contopit pedepsele de mai sus și s-a dispus ca inculpatul B.T.G. să execute pedeapsa principală cea mai grea, respectiv pedeapsa de 8 (opt) ani închisoare, sporită la 9 (nouă) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.

În temeiul art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpaților B.G.B. și B.T.G. pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpaților B.G.B. și B.T.G., iar potrivit art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa aplicată acestora perioada reținerii și arestării preventive, începând cu data de 3 iulie 2010, pentru inculpatul B.G.B., și de la 17 septembrie 2010 pentru inculpatul B.T.G. la zi.

În conformitate cu art. 118 lit. a) C. pen., coroborat cu art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpatul B.G.B. a sumelor de 22.140 RON, 300 euro, 400 dolari SUA, sume ce au fost depuse la C.B., Sucursala Ploiești (chitanța nr. X din 14 iulie 2010 însoțită de recipisa de consemnare nr. XX din aceeași dată, chitanța nr. Y din data de 14 iulie 2010 însoțită de recipisa de consemnare nr. YY din aceeași dată și chitanța nr. Z din 14 iulie 2010 însoțită de recipisa de consemnare nr. ZZ din aceeași dată).

În conformitate cu art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpatul B.G.B. a bunurilor folosite în activitatea infracțională și depozitate în spațiul deținut împreună cu T.G.C. în Mun. Ploiești și în apartamentul concubinei sale, S.A., după cum urmează:

- un aparat electric marca "M." introdus într-o cutie de carton inscripționată "O.R." sigilată cu sigiliul tip M.I. nr. AA, 2 (două) cântare electronice marca "Z.A." de culoare argintie cu seriile BB și CC introduse într-o cutie de carton inscripționată "Z.L.B." sigilată inițial cu sigiliul tip M.I. nr. AA și ulterior după efectuarea probelor de laborator, resigilat cu sigiliul tip M.I. nr. DD, un aparat electric tip presă, pentru confecționat comprimate inscripționat "Single Punch Tablet Press" cu seria EE, care a fost introdus în doi saci din plastic de culoare albastră, sigilați cu sigiliul tip M.I. nr. AA. Aparatul a fost introdus în țară ca "mașină de făcut paste făinoase - 220 litri" cu factura din 21 iunie 2010 emisă de S.R.S.K. din Co. Ltd. China.

În baza art. 118 lit. a) C. pen. coroborat cu art. 17 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea de la inculpatul B.T.G. a sumei de 10.000 RON, reprezentând contravaloarea cantității de 265 gr. mefedronă.

În temeiul art. 191 alin. (1) și (2) C. proc. pen., au fost obligați inculpații la plata sumei de câte 4.000 RON fiecare, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în fapt, următoarele:

După evenimentele din luna decembrie a anului 1989, tinerii români au avut acces la informație, atât prin intermediul mass-media, cât mai ales prin intermediul internetului.

Curiozitatea generată de vârsta imatură i-a determinat pe acești tineri cu vârste cuprinse între 14 - 25 ani să încerce senzații noi, indiferent de costuri și riscuri, una dintre acestea fiind reprezentată de consumul de droguri.

După intrarea în U.E. a României, începând cu luna ianuarie 2007, granițele României au devenit libere, iar circulația populației în exteriorul țării nu a mai fost supusă unor verificări și controale stricte.

Acest fapt a favorizat și circulația drogurilor către România sau din România către alte state U.E., fapt ce a generat o creștere accentuată a consumatorilor și dealerilor de droguri, în prezent aceste manifestări reprezentând un fenomen.

Pe fondul unor lipsuri în reglementările care privesc combaterea traficului și consumului ilicit de droguri, ca și a legislației privind funcționarea societăților comerciale, o parte dintre dealerii de droguri au încercat, în dorința de a realiza venituri materiale importante cu investiție mică, într-un timp foarte scurt, să introducă pe piața românească substanțe noi, care produc efecte similare drogurilor. Au denumit aceste noi substanțe "produse etnobotanice", pornind de la faptul că, inițial, aceste substanțe reprezentau materie vegetală mărunțită, tratată cu substanțe halucinogene, obținute prin procese chimice.

De pe piața restrânsă a Uniunii Europene, dar mai ales de pe piața foarte largă a Asiei și în special din China, începând cu anul 2009, au fost importate diverse amestecuri de substanțe obținute în marea lor majoritate ca urmare a unor procese chimice, pe care le-au introdus pe piață, sub denumiri care îmbie la consum, de genul "C., "I.", "E.", "M.", "I.", "S.", ce induc efecte specifice drogurilor de mare risc sau cu denumiri utilizate în argoul consumatorilor de cannabis și derivați ai acestuia, de genul "M.A.", "W.", "G.", "H., "C.A." etc., acestea fiind produse pentru fumat, ce induc efecte specifice drogurilor de risc. Deoarece aceste produse nu erau prevăzute în listele anexă ale Legii nr. 143/2000, nu a putut fi interzisă comercializarea lor.

Pe cale de consecință, au apărut, pe tot cuprinsul țării, locuri de comercializare ale acestora, denumite generic "magazine de vise". Inițiatorul acestei afaceri a fost R.A., care a înființat la Galați SC S.G. SRL după care cei interesați de această afacere au lucrat în franciză cu acesta, iar ulterior și-au construit propriile afaceri.

"Magazinele de vise" au în general program non-stop și oferă chiar distribuție la domiciliul consumatorilor, pe baza unui simplu telefon, afacerea fiind realizată în prezent și on-line.

Deși nu cunoșteau conținutul substanțelor chimice aflate în produsele comercializate și mai ales efectele induse sănătății consumatorilor, dealerii acestor produse și-au creat certificate de conformitate, pentru a crea o aparență de legalitate, pe care au făcut mențiuni de genul "nu este apt pentru consum uman", confecționând, cu ajutorul sistemelor I.T., diverse imprimeuri de ștampilă ale unor autorități a căror denumire este doar asemănătoare cu cea reală, însă, în subsolul acestor atenționări nu au uitat a face mențiuni de genul "te îmbie la visare", "a nu se consuma în exces", "folosit în exces produsul poate fi toxic, poate provoca amețeală sau stupoare musculară". Pentru consacratul "W.B.L.", se face mențiunea că reprezintă primul produs pe bază de cannabis sativa cu un conținut de THC<0,2% (limita legală în România și Uniunea Europeană), nu este halucinogen sau psihotrop, trecându-se cu vederea peste faptul că în legislația românească chiar planta cannabis sativa este considerată drog, dacă este culeasă zona de inflorescență și mugurii fără semințe, acestea din urmă neavând conținut de THC, fiind folosite chiar în scopuri medicale, sub formă de uleiuri. Mai mult decât atât, THC-ul este un compus psihotrop, în acest fel făcându-se dovada nerealității conținute de reclamele produselor etnobotanice, mergându-se în general pe lipsa de informație a consumatorilor. Niciunul dintre comercianții produselor "de vise" nu a depus nici cel mai mic interes pentru a testa mărfurile comercializate sau pentru a obține un aviz al Ministerului Sănătății, în condițiile în care distribuiau aceste produse către tineri, în scopul consumului propriu, apreciind că fiecare consumator își asumă propriul risc, scopul urmărit fiind unul singur, și anume, banii obținuți.

Curajul noilor "afaceriști" a crescut în momentul în care controalele realizate de diverse instituții la magazinele lor nu a condus și la închiderea acestora, dar mai ales când produsele au fost mediatizate în mass-media, chiar de către R.A. (Au fost auzite diverse voci provenite din spectrul politic, care s-au arătat îngăduitoare față de consumul de droguri de risc sau consumul de alte substanțe ce produc aceleași efecte).

Abia după ce consumul produselor etnobotanice a devenit un fenomen ce a cuprins tinerii aflați la vârstă școlară și au fost semnalate sute de cazuri de internări ale acestora în unități spitalicești în regim de urgență și chiar decese, a fost realizat pericolul extrem de mare pe care îl reprezintă aceste produse și nocivitatea lor imediată sau pe termen lung, creând în cele mai multe cazuri dependență, în acest sens pronunțându-se și Raportul național privind situația drogurilor pe 2010 al Agenției Naționale Antidrog (A.N.A). Totodată, în mass-media românească, a apărut o serie de articole care au tras un semnal de alarmă serios în legătură cu efectele consumului de produse etnobotanice, cerând la unison interzicerea acestora.

Printre cei interesați de obținerea unor avantaje materiale importante, prin comercializarea de produse etnobotanice, s-a aflat și inculpatul B.G.B., care a înființat în acest scop, împreună cu sora sa, SC D.B.C. Ploiești.

Inculpatul a colaborat inițial cu R.A., ulterior renunțând la contactele cu acesta, rămânând un simplu cumpărător al unei părți din produsele comercializate de gălățean, printre acestea aflându-se și "W.B.L.", pe care l-a comercializat până la începutul lunii iulie 2009.

R.A. era și distribuitorul de produse etnobotanice către R.C., administrator al SC R.N. SRL Galați, cu punct de lucru în mun. Buzău, unde avea deschis un "magazin de vise", precum și clientul acesteia din urmă, P.C.

În seara zilei de 1 iulie 2009, la magazinul inculpatului, situat în mun. Ploiești, pe str. U., s-au prezentat D.V.N., D.L.C., E.E. și H.D.R., cu intenția de "a încerca noi produse pentru fumat", sens în care au achiziționat un pachet conținând 1 gram de produs comercializat sub denumirea de "W.B.L.". Tinerii, cu excepția numitei H.D.R., au confecționat o țigară cu o parte din produsul achiziționat, au fumat și la scurt timp D.V.N. a acuzat o stare de rău general urmată de amețeală și instabilitate locomotorie, fiind transportat în stare de urgență la Spitalul Județean Ploiești.

Pe fișa de spitalizare a fost consemnată starea învinuitului: "greață, vărsături, stare confuzională", concluzia fiind că acesta era intoxicat cu o substanță necunoscută. Substanța rămasă neconsumată din plicul cumpărat a fost supusă unei constatări tehnico-științifice la Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, care, prin Raportul de constatare tehnico-științifică nr. NN din 6 iulie 2009, a concluzionat că proba înaintată conține 0,28 grame fragmente vegetale în care s-a pus în evidență Tetrahidrocannabinol (THC), substanță "psihotropă biosintetizată de planta cannabis. Cei trei consumatori și însoțitoarea lor au dat declarații complete în legătură cu modul de desfășurare al activității lor.

În dimineața zilei de 2 iulie 2009, a fost constituită o echipă formată din lucrători de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Ploiești, care s-a deplasat la magazinul inculpatului, ocazie cu care acesta din urmă a predat, în prezența vânzătorului de la magazin, martorul R.S.E., un număr de 50 de pliculețe de aproximativ un gram fiecare, inscripționate "W.B.L.", ce au fost introduse într-un plic sigilat cu sigiliul tip M.I. cu nr. FF. Acestea au fost supuse unei constatări tehnico-științifice la Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, care, prin Raportul de constatare tehnico-științifică nr. OO din 6 iulie 2009 a concluzionat că proba înaintată conține fragmente vegetale în care s-a pus în evidență Tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis, rămânând neconsumat un număr de 40 de plicuri ce au fost ambalate și sigilate cu sigiliul tip M.I. La data de 19 octombrie 2010, ambalajul a fost desigilat, cele 40 de pliculețe au fost fotografiate, întocmindu-se în acest sens proces-verbal și planșe fotografice, după care au fost reambalate și sigilate cu sigiliul tip M.A.I. nr. GG.

Aspectele arătate mai sus reprezentând consumul de droguri de risc ale lui D.V.N. și ale însoțitorilor săi și ridicarea celor 50 de plicuri de la inculpat au format obiectul Dosarelor cu nr. 119/D/P/2009 și 120/D/P/2009, care la data de 2 iulie 2010 au fost conexate la Dosarul cu nr. 82/D/P/2010.

Începând cu 2 iulie 2009, inculpatul B.G.B. nu s-a mai aprovizionat cu produsul denumit "W.B.L.", îndreptându-și atenția către alte tipuri de produse. A întrerupt colaborarea cu R.A. și a reușit să descopere noi furnizori de produse etnobotanice în Anglia și China. Printre produsele aprovizionate cel mai căutat a devenit cel comercializat sub denumirea "C.B.S." (sare de baie), care conținea mefedronă.

Până în luna februarie 2010, inculpatul nu a mai avut probleme în activitatea sa comercială, însă, după apariția O.U.G. nr. 6/2010, prin care au fost interzise mai multe substanțe, printre care și mefedronă, a trebuit să își mute o parte din afaceri într-un spațiu unde acestea nu erau interzise, în condițiile în care, pe stoc, deținea o cantitate importantă de substanțe interzise. În acest sens, a discutat cu prietenul sau, S.C.N. din București, acesta din urmă închiriind un apartament în Bulgaria, la Ruse, aparținând numitei S.G.P., situat în apropierea frontierei bulgaro-române. Inculpatul și prietenul său au transportat toate substanțele ce urmau a fi interzise la această nouă adresă, înainte de apariția O.U.G. nr. 6/2010, au stabilit o zi din săptămână în care se deplasau în Bulgaria pentru a comercializa aceste produse, după o înțelegere prealabilă cu "clienții" din România. Substanțele erau deținute în comun de cei doi și fiecare era preocupat să caute cumpărători.

Despre activitatea inculpatului B.G.B. a aflat și inculpatul S.M.R., zis "P.A.", între cei doi existând relații de amiciție mai vechi, "P.A." ocupându-se o perioadă de timp și de comercializarea unei părți din produsele etnobotanice furnizate de B.G.B., devenind un om de încredere al acestuia din urmă. Apreciind că este o oportunitate pe care o poate folosi în avantajul său, S.M.R. s-a înțeles cu B.G.B. să participe alături de acesta la comercializarea substanțelor din Bulgaria, urmând să identifice eventualii cumpărători și să îi "lămurească" în legătură cu beneficiul deplasării în Bulgaria și achiziționării unor substanțe mai ieftine decât pe piața românească, ascunzând acestora riscul la care se supun, în eventualitatea depistării la intrarea în țară cu substanțe interzise asupra lor. Totodată, cei doi au stabilit și prețurile de vânzare, B.G.B. primind un preț de 40 RON/gram, la care S.M.R. adăuga 20 RON/gram, astfel încât cumpărătorii plăteau, în medie, suma de 60 RON/ gram substanță, fiind căutată în special mefedronă.

Ziua de vânzare în Bulgaria era în fiecare săptămână, joi, locul de întâlnire cu cumpărătorii era în mod regulat în apropierea unei benzinării din zona apartamentului în care se aflau mărfurile și la vânzare era prezent atât S.M.R. cât și B.G.B. Prin întâlniri directe sau prin intermediul discuțiilor telefonice, S.M.R. stabilea cu cumpărătorii cantitățile de mefedronă pe care urmau să le achiziționeze aceștia, suma totală de bani ce urma a fi plătită, aspecte pe care le comunica lui B.G.B., acesta din urmă cântărind și ambalând substanțele, anterior întâlnirii. În mod regulat deplasarea în Bulgaria se făcea cu autoturismul lui B.G.B., interiorul autoturismului reprezentând și locul desfășurării tranzacțiilor.

Printre persoanele care au fost determinate de S.M.R. să se deplaseze în Bulgaria pentru a achiziționa mefedronă se numără și inculpații M.A.Ș., G.G. și B.T.G., N.A.I., martora M.L.G. (cercetată pentru introducerea în țară de droguri de mare risc de către D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Giurgiu, aceasta formulând denunț împotriva inculpaților S.M.R. și B.G.B.) și P.M.G. (trimis în judecată pentru trafic de droguri de mare risc de către D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Pitești prin Rechizitoriul nr. 22/D/P/2010 din 27 mai 2010).

Majoritatea cumpărătorilor de mefedronă au achiziționat acest produs atât pentru consum propriu, cât și pentru comercializarea în țară către alți consumatori, aspecte cunoscute de cei doi inculpați încă de la momentul înțelegerii cu aceștia, între B.G.B. și S.M.R., pe de o parte și cumpărătorii arătați mai sus, pe de altă parte, existând vechi raporturi, majoritatea dintre aceștia fiind clienți ai magazinului cu produse etnobotanice al lui B.G.B.

Această activitate comercială desfășurată atât pe teritoriul Bulgariei, cât și în județul Prahova, nu a scăpat organelor specializate în combaterea traficului și consumului ilicit de droguri și, pe cale de consecință, la data de 5 mai 2010, lucrători de poliție judiciară din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești s-au sesizat din oficiu în legătură cu faptul că persoanele sus-menționate comercializează pe raza jud. Prahova droguri de risc (cannabis și rezină de cannabis) și droguri de mare risc (comprimate ecstasy sau derivate ale acestora), precum și substanțe cu conținut halucinogen (așa-numitele plante etnobotanice, prevăzute în O.U.G. nr. 6 din 10 februarie 2010, privind modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 și a Legii nr. 339/2005), drogurile fiind aprovizionate la Ruse, în Bulgaria și apoi introduse în țară, cu ajutorul mijloacelor de transport personale sau cu ajutorul cărăușilor și comercializate pe raza jud. Prahova.

Prin Adresa nr. P/1066728 din 5 mai 2010, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate - Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Ploiești a solicitat autorizarea folosirii investigatorului sub acoperire cu nume de cod "D.C." și a colaboratorilor acestuia cu nume de cod "M.P." și "S.V.", în vederea strângerii datelor privind existența infracțiunilor și identificării persoanelor față de care exista presupunerea că le-ar fi săvârșit, întrucât fiecare din colaboratorii investigatorului sub acoperire avea posibilitatea de a penetra un segment al grupului infracțional, solicitare admisă, în acest sens fiind emisă Ordonanța nr. 82/D/P/2010 - 15/A/2010 din data de 5 mai 2010.

În baza acestei ordonanțe, în data de 7 mai 2010, au fost procurate de la inculpatul B.G.B. două pliculețe, inscripționate "F.M.P.N.F." cu suma de 200 RON. În urma analizelor efectuate de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R. s-a stabilit că substanța procurată, în cantitate de 0,96 grame, nu face parte din categoria drogurilor prevăzute în tabelele-anexă ale Legii nr. 143/2000, însă produce efecte halucinogene, fiind produsă și comercializată ulterior intrării în vigoare a O.U.G. nr. 6 din 10 februarie 2010, privind modificarea și completarea Legii nr. 143/2000 și a Legii nr. 339/2005.

La aceeași dată, în zona intersecției străzilor Mărășești cu Padina din mun. Ploiești, în jurul orelor 00:35, au fost procurate de la inculpatul M.A.Ș., prin intermediul colaboratorului investigatorului sub acoperire cu nume de cod "M.P.", în schimbul sumei de 200 RON, două pliculețe transparente conținând o substanță pulverulentă, cristalizată, de culoare albă.

În urma analizelor efectuate de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R., prin Raportul de constatare tehnico-științifică nr. PP din 11 mai 2010, s-a stabilit că substanța procurată, în cantitate totală de 0,70 grame, reprezintă 4-metilmetcatinonă (mefedronă, drog de mare risc, prevăzut în Tabelul - Anexa nr. I al Legii nr. 143/2000). În urma probelor de laborator a rămas neconsumată cantitatea de 0,50 grame 4-metilmetcatinonă (mefedronă), ce a fost ambalată și sigilată cu sigiliul tip M.I. nr. DD.

La data de 12 mai 2010, același colaborator al investigatorului sub acoperire s-a întâlnit, în jurul orelor 21:50, în aceeași zonă, cu inculpatul M.A.Ș., de la care a procurat, în schimbul sumei de 100 RON, un pliculeț transparent conținând o substanță pulverulentă, cristalizată, de culoare albă. În urma analizelor efectuate de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R., prin Raportul de constatare tehnico-științifică nr. QQ din 17 mai 2010, s-a stabilit că substanța procurată, în cantitate de 0,38 grame reprezintă 4-metilmetcatinonă (mefedronă), drog de mare risc, prevăzut în Tabelul-Anexa nr. I al Legii nr. 143/2000. Proba a fost consumată în timpul proceselor de laborator.

Prin Ordonanța nr. 82/D/P/2010 din data de 4 iunie 2010, s-a dispus prelungirea autorizării investigatorului sub acoperire cu nume de cod "D.C." și a colaboratorului acestuia cu nume de cod "M.P.", în acest sens fiind emisă Autorizația nr. 15(1)/A/2010.

La data de 23 iunie 2010, același colaborator al investigatorului sub acoperire cu nume de cod "M.P." s-a întâlnit, în jurul orelor 22:25, în zona străzii Domnișori din mun. Ploiești, cu inculpatul M.A.Ș., care a venit însoțit de inculpatul S.M.R., fiind adus de acesta din urmă cu autoturismul marca O., decapotabil, de culoare roșie. Colaboratorul a procurat de la inculpatul M.A.Ș., în schimbul sumei de 100 RON, un pliculeț transparent conținând o substanță pulverulentă, cristalizată, de culoare albă, introdus într-un ambalaj din carton de culoare violet, inscripționat "C.B.S. - 0,5 gr. În urma analizelor efectuate de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R., prin Raportul de constatare tehnico-științifică din 28 iunie 2010, s-a stabilit că substanța procurată, în cantitate de 0,37 grame, reprezintă fluorometcatinonă (flefedronă), 4-metilmetcatinonă (mefedronă) și 4-metoximetcatinonă (metedronă), droguri de mare risc, prevăzute în Tabelul-Anexă nr. I al Legii nr. 143/2000. Proba a fost consumată în timpul proceselor de laborator.

De Ia inculpatul M.A.Ș. s-a aprovizionat în mai multe rânduri cu droguri de mare risc (mefedronă) și D.C.A. Acesta din urmă a fost depistat de lucrători din cadrul Secției nr. 5 de Poliție a Mun. Ploiești, la data de 10 iunie 2010, având asupra sa două pliculețe din material plastic conținând o substanță pulverulentă de culoare alb-gălbuie. În urma analizelor efectuate de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R., prin Raportul de constatare tehnico-științifică nr. RR din 29 iunie 2010, s-a stabilit că substanța procurată, în cantitate totală de 0,49 grame, reprezintă fluorometcatinonă (flefedronă), 4-metilmetcatinonă (mefedronă) și 4-metoximetcatinonă (metedronă), droguri de mare risc, prevăzute în Tabelul-Anexă nr. I al Legii nr. 143/2000. Proba a fost consumată în timpul proceselor de laborator.

Unul dintre prietenii inculpatului M.A.Ș. a fost și inculpatul B.R.C., zis "V.", care, fiind consumator de droguri de mare risc (mefedronă), s-a oferit să îl ajute pe M.A.Ș. să vândă pe raza mun. Ploiești drogurile cu care se aproviziona din Bulgaria. La rândul său a căutat "clienți", printre cumpărători fiind și un anume "P.", scopul inculpatului fiind acela de a obține pentru sine cantitatea de droguri necesară consumului. Acesta din urmă a făcut obiectul Dosarului cu nr. 100/D/P/2010, care la data de 29 iunie 2010 a fost conexat la Dosarul cu nr. 82/D/P/2010 în baza Ordonanței cu nr. 100/D/P/2010-16/A/2010 din 8 iunie 2010. A fost autorizat investigatorul sub acoperire cu nume de cod "D.A." și colaboratorul acestuia cu nume de cod "A.V.".

În baza acestei autorizări, colaboratorul investigatorului sub acoperire a reușit să intre în contact, la data de 11 iunie 2010, cu inculpatul B.R.C., cu care s-a întâlnit în jurul orelor 13:40 pe str. Mărășești, în apropierea minimarketului "P.A.", din mun. Ploiești și a cumpărat de la acesta, contra sumei de 200 RON, două pliculețe transparente ce conțineau o substanță pulverulentă de culoare albă. În urma analizelor efectuate de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R., prin Raportul de constatare tehnico-științifică din 16 iunie 2010, s-a stabilit că substanța procurată, în cantitate totală de 0,56 grame, reprezintă 4-metilmetcatinonă (mefedronă) și 4-metoximetcatinonă (metedronă), droguri de mare risc, prevăzute în Tabelul-Anexă nr. I al Legii nr. 143/2000. Proba a fost consumată în timpul proceselor de laborator.

La data de 24 iunie 2010, inculpatul B.R.C., însoțit de inculpatul M.A.Ș., s-a întâlnit, în jurul orelor 19:45, în aceeași zonă din mun. Ploiești, cu același colaborator al investigatorului sub acoperire, căruia i l-a prezentat pe însoțitorul său, cu apelativul "A.", afirmând că acesta reprezintă persoana ce deține droguri în vederea vânzării. Colaboratorul investigatorului sub acoperire a cumpărat de la inculpatul M.A.Ș., contra sumei de 400 RON, două pliculețe din plastic transparent, introduse în ambalaje din carton de culoare violet, cu inscripția "C.B.S. 1 gr.", ce conțineau o substanță pulverulentă de culoare alb-cenușie. În urma analizelor efectuate de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R., prin Raportul de constatare tehnico-științifică nr. SS din 28 iunie 2010, s-a stabilit că substanța procurată, în cantitate totală de 1,54 grame reprezintă 4-metilmetcatinonă (mefedronă) și 4-metoximetcatinonă (metedronă), droguri de mare risc, prevăzute în Tabelul-Anexă nr. I al Legii nr. 143/2000. În urma analizelor de laborator a rămas neconsumată cantitatea de 1,11 grame substanță, ce a fost ambalată și sigilată cu sigiliul tip M.A.I. cu nr. HH. În legătură cu faptele penale săvârșite, inculpatul M.A.Ș. și inculpatul B.R.C. au dat relații complete în declarațiile lor.

Prietenul cel mai apropiat al inculpatului M.A.Ș. este N.A.I., împreună cu care acesta consuma o parte din drogurile de mare risc, pe care le achiziționa la Ruse, de la inculpații B.G.B. și S.M.R.

În luna aprilie 2010, inculpatul M.A.Ș. s-a deplasat în Bulgaria, la Ruse, unde a cumpărat circa 10 grame de mefedronă, plătind pentru aceasta suma de 600 RON. Pe lângă pachetul ce conținea drogurile achiziționate, inculpatul B.G.B. i-a introdus acestuia o punguță suplimentară, conținând circa 5 - 6 grame mefedronă, aspect observat și de inculpatul S.M.R., care a fost de față la tranzacție. După ce a introdus drogurile în țară, inculpatul M.A.Ș. a observat existența pachețelului suplimentar, motiv pentru care l-a apelat telefonic pe inculpatul S.M.R., pentru a-i solicita explicații. Acesta din urmă a afirmat că drogurile aparțin inculpatului B.G.B. și urmează a fi restituite acestuia. La scurt timp însă, în dorința de a realiza un venit suplimentar, inculpatul S.M.R. I-a sunat pe inculpatul M.A.Ș., spunându-i că i-a găsit un "client" pentru drogurile ce îi aparțineau lui B.G.B. În acest sens, i-a cerut să se întâlnească cu martorul P.A.A. în zona "Teleajen" din mun. Ploiești, M.A.Ș. aflându-se la domiciliul prietenului său N.A.I. Întâlnirea s-a realizat în zona "Teleajen", de față fiind și N.A.I., la locul întâlnirii sosind în scurt timp și inculpatul S.M.R. S-a negociat cantitatea de droguri ce se intenționa a fi vândută și prețul acesteia, însă P.A.A. a refuzat să facă tranzacția.

După ce s-au despărțit, în cursul aceleiași seri, S.M.R. l-a apelat din nou telefonic pe inculpatul M.A.Ș. afirmând că i-a găsit alți "clienți" pentru aceleași droguri, rugându-l totodată să se deplaseze în zona "Tătărani" din com. Bărcănești. Inculpatul M.A.Ș. a fost transportat la locul întâlnirii de către N.A., cu autoturismul părinților acestuia din urmă. S-au întâlnit cu doi tineri de etnie romă, rămași neidentificați, cărora le-au oferit circa un gram de mefedronă, însă nu au putut încasa contravaloarea acesteia întrucât cumpărătorii au devenit agresivi. Restul de mefedronă rămasă necomercializată a fost restituită inculpatului S.M.R., care, la rândul său, i-a predat-o inculpatului B.G.B. pentru consumul propriu al acestuia din urmă. În legătură cu cele relatate mai sus, atât inculpații M.A.Ș. și S.M.R., cât și N.A.I. au dat relații complete în declarațiile lor. Inculpatul B.G.B. a recunoscut prezența celor 5 - 6 grame de mefedronă în pachetul lui M.A.Ș. Însă, în declarația sa a afirmat că este vorba de o greșeală și i-ar fi cerut lui S.M.R. să arunce drogurile după ce acesta le-a recuperat.

În cursul lunii aprilie 2010, inculpatul M.A.Ș. s-a întâlnit cu inculpatul G.G., acesta din urmă fiind la rândul său consumator de droguri de mare risc (mefedronă), însă era preocupat și de comercializarea acestui tip de drog, cu care se aproviziona de la inculpatul B.G.B. și inculpatul S.M.R. de la Ruse în Bulgaria.

Motivând că are alte "treburi", G.G. l-a rugat pe M.A.Ș. să îi cumpere mefedronă de la Ruse, fiind înțeles în legătură cu acest lucru cu S.M.R. I-a înmânat lui M.A.Ș. suma de 700 RON, urmând să se întâlnească la reîntoarcerea acestuia în țară. M.A.Ș. avea împrumutată suma de 800 RON de la N.A.I. și împreună cu acesta a făcut deplasarea în Bulgaria, de unde a achiziționat circa 40 grame de mefedronă, pentru care a plătit suma totală de 1.500 RON. A păstrat legătura telefonică cu G.G. și, la întoarcerea în țară, a stabilit să se întâlnească cu acesta în fața locuinței lui G.G. După ce a introdus drogurile în țară, M.A.Ș. însoțit de N.A.I. s-a deplasat la locul de întâlnire, G.G. fiind însoțit de prietenul său R.N., zis "B.". Între cei doi inculpați a apărut o stare conflictuală, în urma căreia M.A.Ș. a fost nevoit să-i înmâneze lui G.G. întreaga cantitate de droguri achiziționată din Bulgaria. Despre acest lucru a aflat și B.R.C. care s-a întâlnit cu inculpatul G.G., i-a solicitat să-i vândă circa un gram de mefedronă, iar în momentul în care a primit drogurile, a sesizat că acestea erau identice cu cele pe care M.A.Ș. le aproviziona în mod regulat din Bulgaria. În urma mai multor discuții cu G.G., l-a determinat pe acesta să achite partea de droguri ce aparținea lui M.A.Ș., în jur de 20 grame de mefedronă. G.G. i-a înmânat lui B.R.C. două camere video, din care una era stricată, urmând ca, după vânzarea acestora, banii rezultați să fie dați lui M.A.Ș.

Din drogurile rămase, G.G. a păstrat o parte pentru consumul propriu, al său și al prietenului său inculpatul B.T.G., iar o parte le-a vândut sau oferit învinuiților R.N. și A.C. pentru consumul acestora.

La data de 29 aprilie 2010, inculpatul G.G. s-a deplasat în Bulgaria, de unde a achiziționat droguri de mare risc (mefedronă), de la inculpații B.G.B. și S.M.R. În acea zi a achiziționat droguri de mare risc din același loc și M.L.G., care a ascuns drogurile cumpărate într-un portmoneu, ajutată fiind de inculpatul S.M.R., așa cum a afirmat în declarațiile sale. Acest aspect este foarte probabil să fie real, deoarece imediat după plecarea cumpărătoarei, inculpatul S.M.R. s-a panicat și, pe fondul acestei stări, a alertat autoritățile vamale, care au reușit să o depisteze pe M.L.G. cu drogurile asupra sa, fiindu-i întocmit dosar penal, așa cum s-a arătat mai sus. Când a ajuns în apropierea punctului de trecere a frontierei având drogurile cumpărate în buzunar, inculpatul G.G. a observat activitatea de control desfășurată asupra numitei M.L.G., s-a reîntors în locul unde se aflau inculpații B.G.B. și S.M.R. și a încercat să urce în autoturismul acestora, abandonând taxiul cu care venise. Acesta a fost coborât cu forța din autoturism și transportat de B.G.B. la o stație de taxi din apropiere, plătindu-i drumul până la intrarea în țară. G.G. a abandonat și acest taxi, urcând în taxiul cu care făcuse deplasarea în Bulgaria și, fără a fi observat de conducătorul acestuia a reușit să ascundă drogurile în spatele aparatului de marcat, într-o nișă tehnică a autoturismului, recuperându-le după intrarea în țară, aspect pe care l-a recunoscut în depoziția sa, declarația coroborându-se cu declarațiile coinculpaților S.M.R. și B.G.B.

În legătură cu aspectele prezentate mai sus, atât inculpații G.G., B.R.C. și M.A.Ș., cât și R.N., A.C. și N.A.I. au oferit relații complete în declarațiile lor.

Împreună cu inculpatul G.G. sau singur, a mai făcut aprovizionări cu droguri de mare risc din Bulgaria, de la inculpații B.G.B. și S.M.R. și inculpatul B.T.G., o parte dintre drogurile achiziționate fiind folosite pentru consum propriu, dar și comercializate mai multor persoane printre care și L.I.C., care a recunoscut acest lucru în declarațiile sale. Despre activitatea infracțională a inculpatului, atât în ceea ce privește consumul, cât și traficul de droguri de mare risc cunoșteau și inculpații B.G.B., S.M.R., precum și L.I.C., N.A.I. și A.C., oferind relații în acest sens în declarațiile lor.

În baza unei înțelegeri prealabile cu S.M.R., inculpatul B.T.G. a devenit interesat de achiziționarea unei cantități mai mari de droguri de mare risc, mefedronă, în acest sens solicitând o întâlnire cu inculpatul B.G.B. Cum acesta din urmă se afla în cursul lunii mai 2010 în Italia, a fost contactat telefonic de S.M.R., care i-a prezentat intențiile inculpatului B.T.G., stabilindu-se o întâlnire cu acesta din urmă în Italia. În baza înțelegerii cu S.M.R., B.G.B. s-a înțeles să încaseze de la B.T.G., zis "D.P.", suma totală de 10.000 RON pentru 250 grame de mefedronă, din care 2.500 RON urmau să-i revină inculpatului S.M.R. B.G.B. s-a întâlnit la aeroportul din Bergamo, Italia, cu inculpatul B.T.G., a încasat de la acesta suma de 5.000 RON, urmând ca diferența să o primească în țară de la S.M.R., în contul acesteia lăsând garanție trei telefoane mobile. I-a înmânat cantitatea de 265 grame substanță asemănătoare cu cea vândută sub eticheta "C.B.S.", 15 grame de substanță reprezentând bonus, după care l-a transportat la Milano, de unde B.T.G. s-a întors în țară cu un autocar, având asupra sa drogurile cumpărate. În țară, B.T.G. s-a întâlnit cu S.M.R., căruia i-a plătit diferența de bani, urmând să primească prin intermediul acestuia cele trei telefoane mobile lăsate garanție lui B.G.B. În legătură cu această faptă au dat relații inculpații S.M.R. și B.G.B. în depozițiile lor, inculpatul B.T.G. oferind o variantă care nu se coroborează cu declarațiile celorlalți, în încercarea de a-și crea o apărare.

Prin Încheierea din 1 iulie 2010, Tribunalul Prahova a eliberat autorizațiile de percheziție cu nr. 112 și 113 (Dosar nr. 3495/105/2010) la locuințele inculpaților B.G.B. și S.A. Ca urmare a perchezițiilor domiciliare, de la aceștia au fost ridicate mai multe tipuri de substanțe etnobotanice, ambalaje ale acestora, documente contabile, cântare electronice, un mixer și dispozitive de lipit polietilenă.

De la sediul SC "T.A." SRL Ploiești au fost ridicate pe bază de proces-verbal de predare-primire încheiat cu T.G.C., substanțe etnobotanice, ambalaje pentru acestea, un dispozitiv de confecționat comprimate, mai multe cântare electronice și dispozitive electrice de lipit polietilenă, precum și documente contabile, ce aparțineau inculpatului B.G.B.

În timpul anchetei, inculpatul M.A.Ș. a predat organelor de anchetă mai multe plicuri de substanțe etnobotanice ce aparțineau lui S.M.R.

În niciuna dintre amestecurile (materie vegetală și soluții pulverulente) ridicate de la inculpați sau predate de aceștia și analizate la Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor nu au fost puse în evidență droguri sau substanțe aflate pe Tabelele-Anexă ale Legii nr. 143/2000.

A fost depus la dosarul cauzei un set de 12 documente contabile privind aprovizionarea cu "W.B.L.", o mașină de făcut paste făinoase - 220 litri și o declarație de conformitate din 27 martie 2010, aferente activității SC D.B.C. SRL Ploiești, administrată de B.G.B.

Au fost ridicate și sigilate în vederea confiscării de către instanța de judecată următoarele bunuri folosite de inculpatul B.G.B. în activitatea infracțională, predate de T.G.C. din spațiul deținut împreună cu inculpatul B.G.B., în mun. Ploiești.

- un aparat electric marca "M.", introdus într-o cutie de carton inscripționată "O.R.", sigilată cu sigiliul tip M.I. nr. AA;

- două cântare electronice marca "Z.". de culoare argintie, introduse într-o cutie de carton inscripționată "Z.L.B.", sigilată inițial cu sigiliul tip M.I. nr. AA și ulterior, după efectuarea probelor de laborator, resigilat cu sigiliul tip M.I. nr. DD;

- un aparat electric tip presă, pentru confecționat comprimate, inscripționat "Single Punch Tablet Press", care a fost introdus în doi saci din plastic de culoare albastră, sigilați cu sigiliul tip M.I. nr. AA. Aparatul a fost introdus în țară ca "mașină de făcut paste făinoase - 220 litri", cu factura din 21 iunie 2010, emisă de S.R.S.K. Co. Ltd. China;

- percheziție locuință S.A.;

- trei aparate electrice de lipit, inscripționate "M.", introduse într-o cutie din carton sigilată cu sigiliul tip M.I. nr. II;

- un cântar electronic de culoare negru-argintiu, neinscripționat, ce a fost introdus într-un plic notat cu nr. 3 și sigilat inițial cu sigiliul tip M.I. cu nr. II și resigilat, după efectuarea probelor de laborator cu sigiliul tip M.I. nr. HH. Cutia în care a fost depozitat de către laborator a fost desigilată, cântarul fiind depus într-o altă cutie din carton sigilată cu sigiliul tip M.I. nr. JJ;

- un cântar electronic de culoare negru-argintiu, neinscripționat, ce a fost introdus într-un plic notat cu nr. 4 și sigilat cu sigiliul tip M.I. cu nr. II și resigilat, după efectuarea probelor de laborator cu sigiliul tip M.I. nr. HH. Cutia în care a fost depozitat de către laborator a fost desigilată, cântarul fiind depus într-o altă cutie din carton sigilată cu sigiliul tip M.I. nr. JJ;

- un mixer de culoare albă, inscripționat "B.S.", care a fost introdus într-un sac din material plastic de culoare albastră, sigilat inițial cu sigiliul tip M.I. cu nr. II și resigilat, după efectuarea probelor de laborator cu sigiliul tip M.I. nr. HH. Cutia în care a fost depozitat de către laborator a fost desigilată, mixerul fiind depus într-o altă cutie din carton sigilată cu sigiliul tip M.I. nr. JJ;

- un aparat electric marca "M.", introdus într-o cutie de carton, inscripționată "50 x 70 = 5000"', sigilată inițial cu sigiliul tip M.I. cu nr. II și resigilată, după efectuarea probelor de laborator cu sigiliul tip M.I. nr. HH. Cutia în care a fost depozitat de către laborator a fost desigilată, aparatul fiind depus într-o altă cutie din carton sigilată cu sigiliul tip M.I. nr. JJ;

- un cântar electronic de bucătărie introdus în plic sigilat cu sigiliul tip M.I. nr. II.

Din locuința și autoturismul inculpatului B.G.B. au fost ridicate în vederea confiscării sumele de 22.140 RON, 300 euro și 400 dolari SUA, ce au fost depuse la C.B. Ploiești.

Cu ocazia reținerii, inculpatul S.M.R. a predat suma de 520 RON, care la rândul său a fost depusă la C.B. Ploiești.

Ca urmare a solicitării D.I.I.C.O.T. - Serviciul Teritorial Ploiești, la data de 25 octombrie 2010, D.I.I.C.O.T. - Structura Centrală a înaintat actele întocmite de autoritățile competente bulgare, în copie conformă cu originalul, privind pe numiții B.G.B. și S.C.N., în legătură cu depistarea unor substanțe interzise de lege, respectiv amfetamină, în apartamentul închiriat de cei doi, în orașul Ruse din Bulgaria, aparținând numitei S.G.P., substanțele comercializate fiind deținute în comun, prezența amfetaminelor (ecstasy) conducând la concluzia că dispozitivul pentru confecționat comprimate, achiziționat de B.G.B. din China era destinat activității infracționale din Bulgaria, amfetaminele fiind comercializate în general sub formă de comprimate, fiind mai ușor de consumat.

Totodată, la data de 26 octombrie 2010, D.I.I.C.O.T.- Structura Centrală a întocmit rechizitoriul în Dosarul cu nr. 83/D/P/2010, privind pe S.C.N. ș.a., trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunilor de tentativă la trafic ilicit de droguri de mare risc, trafic ilicit de droguri de mare risc, tentativă la trafic internațional ilicit de droguri de mare risc, organizarea traficului ilicit de droguri de risc și mare risc și trafic internațional ilicit de droguri de mare risc și de risc.

Din cuprinsul rechizitoriului rezultă activități infracționale desfășurate de B.G.B. împreună cu acesta.

Conform afirmațiilor inculpatului B.G.B., acesta a comercializat în Bulgaria, împreună cu S.M.R., cantitatea de aproximativ 1.000 grame mefedronă, "clienții" fiind asigurați de acesta din urmă, încasând o sumă de aproximativ 60.000 RON, din care 20.000 RON îi reveneau lui S.M.R. În declarația din data de 14 iulie 2010, inculpatul S.M.R. a afirmat că avea cunoștință despre faptul că uneori, B.G.B. amesteca substanțele etnobotanice pe care le vindea adăugând "MDPV", care era cunoscută între consumatori ca "P.B." pentru că îți crea o stare de panică, inconștiență, insomnie și slăbiciune fizică, precum și faptul că B.G.B. îi oferea etichete cu diverse denumiri, inclusiv "C.B.S.", pe care S.M.R. le oferea ulterior în țară cumpărătorilor de mefedronă.

În cauză au fost solicitate și obținute autorizații de interceptare a convorbirilor telefonice purtate de pe telefoanele folosite de inculpații B.G.B., S.M.R., M.A.Ș., S.A. și B.R.C., cele mai elocvente fiind:

- convorbirea purtată între B.G.B. și S.A., la data de 17 mai 2010, interceptată și înregistrată în baza autorizației nr. KK din data de 14 mai 2010, emisă de Tribunalul Prahova în Dosarul nr. 2524/105/2010;

- convorbirea purtată între B.G.B. și S.M.R., la data de 19 mai 2010, interceptată și înregistrată în baza autorizației nr. KK din data de 14 mai 2010, emisă de Tribunalul Prahova în Dosarul nr. 2524/105/2010;

- convorbirea purtată între B.G.B. și S.M.R., la data de 19 mai 2010, interceptată și înregistrată în baza autorizației nr. KK din data de 14 mai 2010, emisă de Tribunalul Prahova în Dosarul nr. 2524/105/2010;

- convorbirea purtată între B.G.B. și S.A., la data de 19 mai 2010, interceptată și înregistrată în baza autorizației nr. KK din data de 14 mai 2010, emisă de Tribunalul Prahova în Dosarul nr. 2524/105/2010;

- convorbirea purtată între M.A.Ș. și un bărbat neidentificat, la data de 15 mai 2010, interceptată și înregistrată în baza autorizației nr. LL din data de 14 mai 2010, emisă de Tribunalul Prahova în Dosarul nr. 2524/105/2010;

- convorbirea purtată între M.A.Ș. și S.M.R., la data de 16 mai 2010, interceptată și înregistrată în baza autorizației nr. LL din data de 14 mai 2010, emisă de Tribunalul Prahova în Dosarul nr. 2524/105/2010;

- mesajul primit de M.A.Ș. de la o persoană neidentificată, la data de 19 mai 2010, interceptat și înregistrat în baza autorizației nr. LL din data de 14 mai 2010, emisă de Tribunalul Prahova în Dosarul nr. 2524/105/2010;

- convorbirea purtată între B.G.B. și D.C.D., la data de 28 iunie 2010, interceptată și înregistrată în baza autorizației nr. MM din data de 11 iunie 2010, emisă de Tribunalul Prahova în Dosarul nr. 2524/105/2010;

- convorbirea purtată între B.G.B. și D.C.D., la data de 28 iunie 2010, interceptată și înregistrată în baza autorizației nr. MM din data de 11 iunie 2010 emisă de Tribunalul Prahova în Dosarul nr. 2524/105/2010.

La data de 20 mai 2010, lucrătorii de poliție judiciară din cadrul B.C.C.O. Ploiești au fost sesizați de către ofițerul de serviciu din cadrul Secției nr. 6 Poliție Ploiești, cu privire la faptul că la intersecția străzilor Partizani cu Barbu Catargiu, din mun. Ploiești, se află un autoturism marca B., care fusese abandonat de un tânăr și în care există suspiciunea că se aflau droguri. Din cercetări a rezultat că autoturismul aparținea inculpatului S.M.R., iar în interiorul acestuia au fost găsite mai multe tipuri de substanțe pulverulente și materie vegetală, precum și ambalaje de produse etnobotanice.

În urma analizelor efectuate de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R., prin Raportul de constatare tehnico-științifică din 25 mai 2010, s-a stabilit că materia vegetală supusă analizei nu conține substanțe stupefiante sau psihotrope supuse controlului, iar substanțele pulverulente găsite în autoturism în cantitate totală de 316,58 grame conțin metilendioxypirovalerone (M.D.P.V.), substanță care la data constatării nu era incriminată ca drog. Metilendioxypirovalerone (M.D.P.V.) a fost introdusă în Tabelul-Anexă nr. I al Legii nr. 143/2000, prin H.G. nr. 575 din 22 iulie 2010.

La data de 6 iunie 2010, lucrătorii de poliție din cadrul Secției nr. 1 Poliție Ploiești, l-au depistat pe numitul D.A.M. având asupra sa 3 pliculețe ce conțineau substanțe pulverulente, iar în autoturismul marca C.C., pe care îl conducea și care îi aparținea lui B.G.B., a fost găsit încă un pliculeț cu substanțe pulverulente, despre care D.A.M. a declarat verbal că îi aparține lui B.G.B. În urma analizelor efectuate de către Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor din cadrul I.G.P.R., prin Raportul de constatare tehnico-științifică din 15 iunie 2010, s-a stabilit că probele menționate mai sus nu conțin substanțe stupefiante sau psihotrope supuse controlului. Nu s-a putut stabili vreo participație a acestuia la activitatea infracțională a inculpaților.

La rândul său, A.C.L., cunoscut drept consumator de produse etnobotanice, a fost introdus în cercul de consumatori apropiați ai inculpaților S.M.R., B.G.B. și M.A.Ș., însă nu a putut fi obținut niciun indiciu în legătură cu eventuala sa implicare în activitatea infracțională a inculpaților.

Pe parcursul întregii anchete, doar inculpații B.T.G. și B.G.B. au adoptat o poziție negativistă, neoferind relații care ar fi putut conduce la simplificarea anchetei și scurtarea perioadei necesare soluționării cauzei. Dând dovadă de imaturitate în aprecierea poziției procesuale pe care o avea, inculpatul B.G.B. a încercat prin orice mijloace să diminueze valoarea probelor și să arunce în derizoriu anumite concluzii desprinse din acestea. În acest sens, a prezentat o multitudine de extrase de pe pagini de internet, legate de produsele etnobotanice, insistând pe cele care fac o reclamă acestor produse și evitând în mod intenționat materialele care înfierează comerțul prin "magazinele de vise" a produselor "de vise", care au condus la drame în familii din componența cărora făceau parte tineri cu vârste școlare, cuprinse între 13 și 16 ani.

Din materialele puse la dispoziție de inculpat, marea majoritate a reclamelor sunt dedicate uleiurilor obținute din semințele plantei cannabis sativa, care nu conțin tetrahidrocannabinol (THC), sau aromelor plantei cannabis, care, în cel mai fericit caz, conțin un maxim de 0,00015% THC, procent care nu influențează în niciun mod starea de normalitate a individului. Chiar în condițiile în care produsul comercializat sub denumirea de "W.B.L." avea indicat un procent relativ redus de THC, mai mic de 0,2%, nu este de neglijat efectul pe care acest produs îl induce consumatorului, așa cum s-a arătat mai sus, în situația învinuitului D.V.N., descrierea acestor efecte făcută de către medicul care l-a examinat fiind cel puțin identică cu efectele produse de consumul de cannabis sau derivați ai acestuia.

Inculpatul a prezentat materiale care privesc planta cannabis, traficul cu acest produs considerat drog de risc având prevăzute pedepse mai mici în comparație cu traficul drogurilor de mare risc, uitând că principala acuzație care i se aduce privește comerțul cu mefedronă, drogul de mare risc care a indus consumatorului efecte dezastruoase din punct de vedere al sănătății fizice și mentale, acesta fiind și motivul pentru care a fost interzis de legiuitor.

Tot din această cauză, în Legea nr. 143/2000 și în regulamentul de aplicare a acesteia, nu au fost prevăzute concentrații procentuale în substanțele consumate, fiind urmărit, în principal, efectul produs de consumul acestor substanțe, același tip de concentrație putând fi tolerată în mod diferit, de la individ la individ, în raport de masa corporală, starea de sănătate, vârstă sau stare psihică.

În perioada petrecută la Arestul I.P.J. Prahova, inculpatul B.G.B. a adoptat o atitudine recalcitrantă, inducând o stare de temere unei părți dintre coinculpați, în încercarea de a le schimba atitudinea sinceră din timpul anchetei și a făcut afirmații cu tentă amenințătoare la adresa Șefului Serviciului Antidrog din cadrul B.C.C.O. Ploiești, domnul comisar șef B.G., determinându-l pe acesta să apeleze la serviciile specializate și să-și ia măsuri de precauție suplimentare, despre acest lucru informându-l și pe procurorul de caz.

Examinând cele expuse mai sus, atât în preambulul, cât și în finalul expozitivului, s-a concluzionat că traficul cu produse etnobotanice, care prin introducerea în anexele Legii nr. 143/2000 au fost catalogate drept droguri, reprezintă un pericol real pentru sănătatea tinerilor în general, dar mai ales pentru copii, care, în imaturitatea lor, nu realizează efectele pe termen lung pe care le poate induce consumul unor produse ce sunt rezultatul unor procese chimice dăunătoare sănătății și mai ales dezvoltării psihice. Pe fondul acestui consum a apărut fenomenul "Emo", care le induce tinerilor o stare de degradare psihică și de respingere a valorilor societății civile, aspect ce determină pe o parte dintre ei să renunțe în mod deliberat la viață, gestul lor producând adevărate drame în sânul familiilor din care fac parte. Din păcate, societatea civilă nu s-a sensibilizat suficient și nu a realizat în totalitate fenomenul extrem de periculos, care s-a conturat în rândul tinerilor în ultima perioadă de timp prin consumul de produse etnobotanice, chiar dacă se observă în mod evident tendința consumatorilor către abandon școlar, către o viață parazitară, către violență exacerbată, valorile morale ale unei societăți civile normale fiind negate și refuzate cu abstinență.

S-a reținut că situația de fapt reținută mai sus a fost dovedită cu următoarele mijloace de probă: ordonanța de autorizare a investigatorului sub acoperire, a colaboratorilor acestuia și de autorizare a procurării de droguri, procesul-verbal al investigatorului sub acoperire "D.C.", planșele foto reprezentând drogurile procurate în data de 7 mai 2010 de la numitul B.G.B., rezoluția de efectuare a unei constatări tehnico-științifice, referat autorizare interceptare a convorbirilor telefonice și SMS, planșe foto fixate cu ocazia examinării auto marca B. cu nr. PH-AA-AAA din 15 mai 2010, ordonanța de autorizare a investigatorului sub acoperire, a colaboratorilor acestuia și de autorizare a procurării de droguri, planșe foto reprezentând drogurile procurate autorizat în data de 11 iunie 2010 de la B.R.C. și M.A.Ș., declarațiile martorilor M.L.G., N.A.I., D.C.A., R.N., A.C., L.I.C., D.V.N., D.L.C., E.E., H.D.R., P.A.A., R.S.E., A.C.L. și T.G.C., toate coroborate cu declarațiile de nerecunoaștere a faptelor infracționale de către cei doi inculpați.

S-a avut în vedere că inculpatul B.G.B., prin avocați aleși, nu a recunoscut faptele infracționale reținute în sarcina sa prin actul de inculpare, iar apărările sale cu care a înțeles să se apere nu se coroborează cu nicio probă a dosarului.

Atât inculpatul B.G.B., cât și inculpatul B.T.G. au susținut vehement că nu se fac vinovați de comiterea faptelor infracționale reținute în sarcina lor, s-au susținut pledoarii pe situații de fapt ce nu s-au probat în sensul de a combate probele de vinovăție administrate împotriva acestora în cele două faze procesuale.

Prima instanță a reținut că certitudinea faptului că cei doi inculpați au comis faptele infracționale pentru care au fost trimiși în judecată o dovedește, în primul rând, interceptarea convorbirilor telefonice a tuturor inculpaților și constatarea contribuției fiecăruia la comiterea faptelor, planșele foto ce-l prezintă pe inculpatul B.G.B. procurând droguri la data de 7 mai 2010, procesele-verbale de prindere în flagrant întocmite de investigatorii sub acoperire în repetate rânduri prin procurarea de droguri de la întregul grup infracțional.

S-a arătat că însăși faptul că inculpatul B.G.B. era administratorul unui magazin ce comercializa produse etnobotanice și relația de prietenie cu inculpatul B.T.G., conduce, așa cum rezultă din conținutul probelor de la dosar, la concluzia că aceștia aveau preocupări comune, sub masca faptului că la magazin se comercializau chiar droguri procurate autorizat, activitatea lor fiind de fapt cea de a se implica în a aproviziona magazinul cu droguri aduse de peste graniță, în condiții ilicite și interzise de lege a fi comercializate.

Constatările tehnico-științifice efectuate la laboratoarele de specialitate au scos în evidență că produsele comercializate de cei doi inculpați erau interzise spre consum și reprezentau droguri de risc și de mare risc.

Instanța de fond a reținut că inculpații B.G.B. și B.T.G. au abordat o atitudine de nesinceritate începând cu prima declarație din faza de urmărire penală și până la terminarea cercetării judecătorești, inculpatul B.G.B. a încercat, prin apărările sale, să creeze o falsă aparență de legalitate a traficului de droguri de risc și de mare risc prin magazinul de etnobotanice a cărui administrator a fost, fiind susținut în purtarea sa de inculpatul B.T.G. care a adoptat aceeași poziție de nesinceritate.

De asemenea, s-a avut în vedere faptul că inculpatul B.G.B., pe perioada de început a arestării preventive, a încercat să-i influențeze pe toți inculpații din cauză, în scopul de a-și forma o apărare comună.

Instanța nu a putut reține apărările inculpaților pe afirmații ce nu au suport probator și pe baza cărora se solicită achitarea celor doi inculpați. În defavoarea acestora este și faptul că faptele infracționale au fost comise în concurs și toate în formă continuată ce probează un aspect legat de persistența inculpaților în comiterea faptelor infracționale, astfel că invocarea acestora în apărare "a gravei erori de fapt" nu poate decât să le mărească gradul de sinceritate.

În drept, s-a reținut că faptele inculpatului B.G.B. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de:

- complicitate la instigare la introducerea în țară de droguri de mare risc, faptă prevăzută și pedepsită de art. 26 C. pen. raportat la art. 25 C. pen. raportat la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- trafic de droguri de risc, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- participație improprie la introducerea în țară de droguri de mare risc prevăzută și pedepsită de art. 31 alin. (2) C. pen. raportat la art. 3 alin. (1), (2) din Legea nr. 143/2000;

- deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și aplicarea, în final, a art. 33 lit. a) C. pen.

Faptele inculpatului B.T.G. întrunesc elementele constitutive ale infracțiunilor de:

- trafic de droguri de mare risc, faptă prevăzută și pedepsită de art. 2, alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- introducere în țară de droguri de mare risc, faptă prevăzută de art. 3, alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- deținere de droguri de mare risc pentru consum propriu, faptă prevăzută și pedepsită de art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. cu aplicarea, în final, a art. 33 lit. a) C. pen.

La individualizarea pedepselor ce s-au aplicat inculpaților au fost avute în vedere criteriile generale de individualizare prevăzute de art. 72 C. pen. referitoare la dispozițiile părții generale a codului, de limitele de pedeapsă fixate în lege, de gradul de pericol social al faptelor comise (în concurs și în formă continuată), de persoana inculpaților care se află la primul impact cu legea penală și în împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.

În acest ultim sens, instanța a apreciat faptul că inculpații, înainte de a comite fapte infracționale, au avut o conduită bună în societate, au urmat un anumit nivel de pregătire, nu au antecedente penale și provin din familii organizate, astfel că în favoarea acestora poate fi reținută circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 lit. a) C. pen.

În ceea ce privește modalitatea de executare, având în vedere modul și împrejurările concrete în care faptele au fost săvârșite, numărul mare de persoane implicate în activitatea infracțională, gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite și față de cuantumul pedepselor stabilite s-a reținut că acestea pot fi executate doar prin privare de libertate.

Împotriva Sentinței penale nr. 370 din 29 iunie 2012 a Tribunalului Galați au declarat apel, în termen legal, inculpații B.T.G. și B.G.B., criticând-o pe motive de nelegalitate și netemeinicie.

Prin Decizia penală nr. 36/A din 31 ianuarie 2013, Curtea de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, a admis apelurile declarate de inculpații B.G.B. și B.T.G. împotriva Sentinței penale nr. 370 din 29 iunie 2012 a Tribunalului Galați și, în consecință:

A desființat în parte Sentința penală nr. 370 din 29 iunie 2012 a Tribunalului Galați și, în rejudecare:

A înlăturat sporul de câte 1 an închisoare aplicat inculpaților ca efect al contopirii pedepselor conform art. 33 lit. a) și art. 34 lit. b) C. pen., urmând ca aceștia să execute următoarele pedepse rezultante:

- inculpatul B.G.B. o pedeapsă principală de 7 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale;

- inculpatul B.T.G. o pedeapsă principală de 8 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate. A fost respinsă ca nefondată cererea prin care inculpatul B.G.B. a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi țara.

A fost respinsă ca nefondată cererea prin care inculpatul B.T.G. a solicitat înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.

Conform art. 383 alin. (11) în referire la art. 350 alin. (1) C. proc. pen., s-a constatat că măsura arestării preventive a inculpaților este legală și a fost menținută starea de arest a inculpaților.

În baza art. 383 alin. (2) C. proc. pen., s-a dedus din pedepsele aplicate inculpaților durata reținerii și arestării preventive, astfel:

- pentru inculpatul B.G.B. cu începere de la data de 3 iulie 2010 la zi, respectiv 31 ianuarie 2013;

- pentru inculpatul B.T.G. cu începere de Ia data de 17 septembrie 2010 la zi, respectiv 31 ianuarie 2013.

Conform art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare ocazionate de soluționarea apelurilor au rămas în sarcina statului.

Pentru a pronunța această decizie, curtea de apel a constatat că prima instanță, față de probele administrate în cauză, a reținut în mod corect faptele săvârșite de cei doi inculpați cu vinovăție și a dat acestora încadrarea juridică corespunzătoare.

Cererea inculpatului B.T.G., în sensul aplicării dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. nu a putut fi primită, din următoarele considerente:

Potrivit art. 3201 C. proc. pen., până la începerea cercetării judecătorești, inculpatul poate declara personal sau prin înscris autentic că recunoaște faptele reținute prin actul de sesizare a instanței și solicită ca judecata să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală.

În acest caz, instanța a pronunțat condamnarea inculpatului, care beneficiază de reducerea cu o treime a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege.

Prin Decizia nr. 1470 din 8 noiembrie 2011, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a decis că dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. sunt neconstituționale în măsura în care nu permit aplicarea legii penale mai favorabile tuturor situațiilor juridice născute sub imperiul legii vechi și care continuă să fie judecate sub legea nouă, până la rămânerea definitivă a hotărârii de condamnare.

Ca urmare a acestei decizii, prin art. XI din O.U.G. nr. 121 din 22 decembrie 2011 s-a stabilit că dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. se aplică în mod corespunzător la primul termen cu procedură completă imediat următor intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență.

Față de dispozițiile legale de mai sus rezultă că pentru a beneficia de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., inculpatul B.T.G. trebuia să declare că recunoaște faptele așa cum au fost reținute prin actul de sesizare a instanței și să solicite ca judecata să se facă doar în baza probelor administrate în faza de urmărire penală la primul termen cu procedură completă, imediat următor intrării în vigoare a O.U.G. nr. 121 din 22 decembrie 2011.

După intrarea în vigoare a O.U.G. nr. 121/2011, primul termen de judecată cu procedura legal îndeplinită a fost la data de 9 ianuarie 2012. Cum la acest termen inculpatul B.T.G. nu a solicitat aplicarea art. 3201 C. proc. pen., în condițiile în care a fost asistat de apărător ales și, mai mult, nu numai că inculpatul nu a solicitat ca judecarea cauzei să se facă în baza probelor administrate în faza de urmărire penală, ci acesta a solicitat și administrarea altor probe în apărare, s-a constatat că formularea acestei cereri abia la termenul din 25 ianuarie 2013 este tardivă și nu mai poate fi primită.

Chiar dacă inculpatul B.T.G. a recunoscut integral faptele așa cum au fost reținute prin rechizitoriu și a solicitat ca judecarea cauzei să se facă potrivit procedurii simplificate prevăzute de art. 3201 C. proc. pen., având în vedere modul și împrejurările concrete în care inculpatul a săvârșit faptele, amploarea activității infracționale desfășurate, numărul mare de persoane implicate în activitatea infracțională, gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, consecințele pe care astfel de fapte le au asupra stării de sănătate a populației, Curtea a apreciat că această împrejurare nu poate fi reținută ca circumstanță atenuantă, în sensul art. 74 lit. c) C. pen.

Sub acest aspect, s-a arătat că trebuie avut în vedere că și apărările pe care inculpatul B.T.G. le-a formulat cu ocazia soluționării apelului sunt contradictorii: pe de o parte a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen., iar pe de altă parte, a susținut că nu a participat la săvârșirea faptelor și a solicitat achitarea în temeiul dispozițiilor art. 11 pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. c) C. proc. pen.

Curtea a constatat că apărările inculpatului B.T.G., în sensul că nu a participat la săvârșirea faptelor, și apărările inculpatului B.G.B., în sensul că anumite fapte nu au fost săvârșite, că alte fapte nu sunt prevăzute de legea penală sau nu întrunesc elementele constitutive ale unor infracțiuni, sunt nefondate, sunt contrazise de probele administrate în cauză.

În acest sens s-a reținut că, contrar susținerilor inculpaților, din probele administrate în cauză rezultă cu prisosință, în ceea ce-l privește pe inculpatul B.G.B., că acesta:

- în baza unei rezoluții infracționale unice, atât singur, cât și împreună cu inculpatul S.M.R., în perioada martie - iulie 2010, a comercializat circa 1.000 grame droguri de mare risc (mefedronă) unor persoane, pe care S.M.R. le-a instigat să se deplaseze la Ruse în Bulgaria, drogurile achiziționate fiind introduse de cumpărători în țară, printre cumpărători aflându-se M.L.G., M.A.Ș., G.G., B.T.G. și P.M.G., realizând un beneficiu de circa 40.000 RON;

- în luna mai 2010, în baza unei înțelegeri prealabile cu S.M.R. și B.T.G., i-a vândut acestuia din urmă în Italia cantitatea de 265 grame mefedronă, contra sumei de 10.000 RON, lui S.M.R. revenindu-i suma de 2.500 RON. După cumpărare drogurile au fost introduse în țară de către inculpatul B.T.G.;

- în luna aprilie 2010, a introdus cantitatea de 6 grame mefedronă în pachetul conținând droguri achiziționate de M.A.Ș., la Ruse, în Bulgaria, fără știrea acestuia, ulterior recuperând cea mai mare parte din droguri de la inculpatul S.M.R., folosindu-le pentru consum propriu;

- în perioada aprilie - iulie 2009, a achiziționat 85 pachețele conținând droguri de risc (cannabis) de la SC S.G. SRL Galați, societate administrată de inculpatul R.A., pe care le-a comercializat prin intermediul SC D.B.C. SRL Ploiești, societate pe care o administra, încasând suma totală de 10.575 RON. Din acest tip de substanțe (W.B.L.) au achiziționat în vederea consumului propriu și D.L.C., E.E. și D.V.N., acesta din urmă ajungând în spital, ca urmare a consumului;

- în ziua de 1 iulie 2009, a achiziționat un număr de 50 pachețele conținând aceeași substanță de la SC D.M. SRL Trifești, jud. Neamț, aceste pliculețe fiind ridicate în ziua de 2 iulie 2009 și nu au mai putut fi comercializate.

În ceea ce-l privește pe inculpatul B.T.G., Curtea a reținut că probele administrate în cauză dovedesc cu certitudine că:

- în perioada martie - iulie 2010, în baza unei rezoluții infracționale unice și a unei înțelegeri prealabile cu inculpatul S.M.R., s-a deplasat în mod repetat în Bulgaria, de unde a procurat droguri de mare risc, respectiv mefedronă, pe care le-a introdus în România, unde le-a comercializat, printre cumpărători numărându-se și martorul L.I.C.;

- în baza aceleiași înțelegeri prealabile cu inculpatul S.M.R., s-a deplasat în Italia, de unde a achiziționat de la inculpatul B.G.B. cantitatea de 265 grame mefedronă contra sumei de 10.000 RON, droguri pe care le-a introdus în țară.

Instanța de apel a arătat că existența situației de fapt rezultă, în primul rând, din faptul că inculpații S.M.R., M.A.Ș., B.R.C. și G.G., judecați în primă instanță la Tribunalul Prahova, au recunoscut faptele, așa cum au fost reținute prin actul de sesizare a instanței și au solicitat ca judecarea cauzei să se facă doar pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. În acest sens s-a susținut că, din moment ce cei patru inculpați au recunoscut faptele așa cum au fost reținute prin actul de sesizare a instanței, aceste declarații confirmă implicit și existența faptelor și a vinovăției inculpaților B.T.G. și B.G.B.

Relevantă sub aspectul existenței faptelor și a vinovăției celor doi inculpați este și poziția pe care inculpatul B.T.G. a adoptat-o cu ocazia soluționării prezentelor apeluri, când a declarat că recunoaște faptele, așa cum au fost reținute prin rechizitoriu și a solicitat ca judecarea cauzei să se facă pe baza procedurii simplificate prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.

Existența faptelor și a vinovăției inculpaților rezultă cu prisosință și din următoarele probe:

Declarațiile martorilor D.V.N., D.L.C., E.E. și H.D.R. care au declarat în mod constant că s-au deplasat la magazinul "S.S.", aparținând inculpatului B.G.B., de unde au cumpărat un pachet conținând 1 gram de produs comercializat sub denumirea "W.P.L.". Din această substanță au consumat martorii D.V.N., D.L.C. și E.E., iar urmare a consumului, martorul D.V.N. fiind internat în spital.

Declarațiile martorei R.S.E., coroborate cu procesul-verbal de percheziție domiciliară, din care rezultă că din magazinul inculpatului a fost ridicat un număr de 50 de pliculețe ce conțineau fragmente vegetale și că, în urma analizelor efectuate, s-a stabilit că aceste substanțe conțin Tetrahidrocannabinol (THC).

Declarația martorei M.L.G., audiată în prezența apărătorilor aleși ai inculpaților B.G.B. și S.M.R., care a declarat că inculpatul B.G.B. deține un magazin la Ruse în Bulgaria, că face afaceri împreună că S.M.R. și că produsele etnobotanice comercializate la Ruse sunt mai ieftine. A mai arătat martora că, potrivit înțelegerii anterioare, în seara zilei 29 aprilie 2010 s-a deplasat la Ruse, unde s-a întâlnit cu inculpații B.G.B. și S.M.R., de la care a cumpărat un plic conținând "C.B.S." pentru care a plătit suma de 2.500 RON. Martora a mai declarat că, în momentul când a ajuns în vama românească, marfa respectivă a fost descoperită, motiv pentru care D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Giurgiu i-a întocmit Dosarul penal nr. 36/D/P/2010.

Din declarațiile inculpatului M.A.Ș. rezultă că acesta este consumator de droguri și că, din discuțiile purtate cu S.M.R., a aflat că poate cumpăra aceste droguri de la Ruse - Bulgaria, unde la prima benzinărie va fi așteptat de o persoană. A mai arătat inculpatul că s-a deplasat la Ruse de două ori și de la persoana respectivă a cumpărat aproximativ 25 grame substanță interzisă, din care, împreună cu B.R.C., a vândut unei persoane poreclită "P.", numitului D.C.A. și altor persoane necunoscute.

Inculpatul S.M.R. a susținut că în baza cererilor primite de la consumatorii de droguri s-a deplasat în repetate rânduri în Bulgaria, de unde a cumpărat astfel de substanțe, că avea o cheie de la magazinul inculpatului B.G.B. și că i-a determinat pe inculpații M.A.Ș., G.G. și B.T.G. și pe martorii N.A.I. și M.L.G. să se deplaseze în Bulgaria pentru a achiziționa mefedronă.

Inculpatul B.R.C. a declarat în mod constant că împreună cu M.A.Ș. și G.G. au vândut, în mod repetat, droguri și că aceste substanțe au fost aduse din Bulgaria și au fost vândute în Ploiești. În ceea ce-l privește pe inculpatul G.G., deși inițial a negat că ar fi adus droguri din Bulgaria, acesta a recunoscut că este consumator de droguri și că a fost de două ori în Bulgaria, unde s-a întâlnit cu B.G.B. și cu S.M.R.

Martorul N.A.I. a declarat că este prieten din copilărie cu inculpatul M.A.Ș., că a consumat împreună cu acesta droguri și că inculpatul M.A.Ș. procura drogurile din Bulgaria.

Elemente relevante privind existența faptelor și a vinovăției inculpaților rezultă și din documentele înaintate la dosar de către autoritățile judiciare din Bulgaria. Astfel, din Adresa nr. 0408 din 13 iulie 2010 a Direcției Vamale Centrale rezultă că substanța găsită în cele două colete expediate pe numele numitei D.M. conțin N-etylamphetamine. Din declarațiile martorului G.G.E. rezultă că pe data de 11 mai 2010, acesta împreună cu alți cetățeni români s-au deplasat la Ruse pentru a cumpăra mefedronă.

Relevante pentru existența faptelor și a vinovăției inculpaților sunt și transcrierile convorbirilor telefonice purtate de pe telefoanele folosite de inculpații B.G.B., S.M.R., M.A.Ș., B.R.C. și martora S.A.

Astfel, din convorbirea purtată la data de 17 mai 2010 între B.G.B. și S.A. rezultă că martora s-a interesat de prețul substanțelor interzise (C., S.G., M., P.M.), urmând să comunice aceste prețuri cumpărătorilor.

Din convorbirea telefonică purtată în ziua de 17 mai 2010 între inculpatul B.G.B. și numitul D.C.D. rezultă că ultimul comanda cantitatea de o sută de "G", noul "C.".

Din convorbirea telefonică din data de 19 mai 2010 rezultă că inculpatul S.M.R. îi comanda inculpatului B.G.B. cantitatea de douăzeci și cinci C. vrac, cinci de M. și cinci de C. ambalat.

În convorbirea telefonică din data de 22 mai 2010, numitul S.T. îi solicita inculpatului B.G.B. cantitatea de șaizeci "M.".

În convorbirea telefonică din 30 mai 2010, inculpatul S.M.R. comanda inculpatului B.G.B. cantitatea de zece B.N., făcând referire la faptul că pentru această marfă și marfa luată anterior prețul datorat ar fi de "cinșpe milioane".

La data de 30 mai 2010, inculpatul B.G.B., aflat la postul telefonic 07AAAAAAAA, a trimis un mesaj, ce are următorul conținut: "B.F. - 30 RON, E. și I. - 45 RON, S.G., M., C.P. la 60 RON, M.A. și B.N. la 25".

În ziua de 31 mai 2010, inculpatul B.G.B., aflat la postul telefonic 07AAAAAAAA, a primit un mesaj tip sms de la postul telefonic 07BBBBBBBB, utilizat de D.A.M., ce are următorul conținut: "20 g B.N., 20 g M.A., 10 g P.M., 10 C., 20 g 2012, 10 g S.G.".

Într-o altă convorbire, purtată în data de 15 mai 2010, inculpatul S.M.R. l-a întrebat pe inculpatul M.A.Ș. dacă nu vrea să facă un ban, afirmând că "avem C. New Formula, M. New Formula".

Apărările inculpaților, în sensul că activitatea de comercializare a substanțelor respective era legală în Bulgaria sunt nefondate, faptul că activitatea infracțională a celor doi inculpați a vizat introducerea în țară și comercializarea de droguri de risc și de mare risc rezultând cu prisosință din rapoartele de constatare tehnico-științifică efectuate în cauză de Laboratorul Central de Analiză și Profil al Drogurilor, după cum urmează:

- Raportul de constatare tehnico-științifică nr. NN din 6 iulie 2009 a concluzionat că în proba de 0,28 grame fragmente vegetale (substanță cumpărată de la magazinul inculpatului B.G.B. și consumată de către martorii D.V.N., D.L.C. și E.E.) s-a pus în evidență Tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis;

- Raportul de constatare tehnico-științifică nr. OO din 6 iulie 2009 a concluzionat că cele 50 pliculețe, de aproximativ 1 gram fiecare, inscripționate "W.B.L." ridicate de la magazinul inculpatului B.G.B., au conținut fragmente vegetale în care s-a pus în evidență Tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis;

- Raportul de constatare tehnico-științifică nr. PP din 11 mai 2010 a concluzionat că proba de 0,70 grame, cumpărată, în ziua de 7 mai 2010, de colaboratorul investigatorului sub acoperire, cu nume de cod "M.P.", reprezintă 4-metilmetcatinonă (mefedronă), drog de mare risc, prevăzut în Tabelul-Anexă I al Legii nr. 143/2000;

- Raportul de constatare tehnico-științifică nr. QQ din 17 mai 2010 a concluzionat că proba de 9,38 grame, cumpărată de către același colaborator în data de 12 mai 2010, reprezintă 4-metilmetcatinonă (mefedronă), drog de mare risc, prevăzut în Tabelul-Anexă I al Legii nr. 143/2000;

- Raportul de constatare tehnico-științifică nr. RR din 29 iunie 2010, a concluzionat că proba de 0,49 grame, cumpărată de la inculpatul M.A.Ș. reprezintă fluorometcantinonă (flefedronă) 4-metilmetcatinonă (mefedronă), droguri de mare risc, prevăzute în Tabelul-Anexă I al Legii nr. 143/2000;

- Raportul de constatare tehnico-științifică nr. SS din 28 iunie 2010 a stabilit că substanța în cantitate totală de 1,54 grame reprezintă 4-metilmetcatinonă (mefedronă) și 4-metoximetcatinonă (metedronă), droguri de mare risc, prevăzute în Tabelul-Anexă I al Legii nr. 143/2000.

Nici apărările inculpatului B.G.B., în sensul că nu avea cum să instige sau să determine alte persoane să introducă în țară droguri de risc sau de mare risc, nu sunt fondate. Din probele administrate în cauză rezultă că drogurile erau vândute unor cetățeni români, pe baza unor comenzi prealabile și în cantități mari, situație în care era evident că aceste droguri nu vor fi consumate în Bulgaria, ci vor fi introduse și vândute în țară.

Contrar susținerilor inculpatului B.G.B., din declarațiile martorei M.L.G. a rezultat că, în momentul în care a cumpărat drogurile, inculpatul S.M.R. se afla în mașina aparținând inculpatului B.G.B.

Declarațiile martorei M.L.G. s-au coroborat cu declarațiile inculpatului G.G., care a declarat că, observând activitatea de control desfășurată asupra martorei, s-a reîntors la locul unde se aflau inculpații B.G.B. și S.M.R. Ulterior, inculpatul a intrat în țară cu un taxi, ascunzând drogurile în spatele aparatului de marcat, într-o nișă tehnică a autoturismului.

Nici apărările inculpatului B.G.B., în sensul că nu a știut care este compoziția chimică a substanțelor pe care le-a achiziționat în perioada în care societatea sa a desfășurat activitate în municipiul Ploiești, deoarece aceste produse au fost cumpărate pe bază de facturi fiscale și declarații pe proprie răspundere de la SC S.G. SRL Galați și SC D.M. SRL Neamț, nu au putut fi reținute. Sub acest aspect, s-a avut în vedere că rapoartele de constatare tehnico-științifice au dovedit cu prisosință că produsele comercializate de inculpat conțineau substanțe interzise, că inculpatul avea o bogată experiență în comercializarea produselor etnobotanice și că nu s-a făcut nicio dovadă că produsele găsite în magazinul său au fost de același tip cu cele menționate în facturile emise de cele două societăți.

Totodată, din copiile ziarelor depuse la dosar de către inculpatul B.G.B., a rezultat că acesta avea cunoștință de faptul că numitul R.A., administrator al SC S.G. SRL Galați, comercializa produse etnobotanice ce conțineau substanțe interzise.

Referitor la cele două pliculețe inscripționate "F.M.P.", cumpărate în data de 7 mai 2010 de colaboratorul investigatorului sub acoperire, pentru care s-a stabilit că nu face parte din categoria drogurilor prevăzute în tabelele-anexă ale Legii nr. 143/2000, s-a constatat că inculpatul B.G.B. nu a fost trimis în judecată.

În ceea ce privește susținerile inculpatului B.G.B., în sensul că nu a fost audiat S.M.R., s-a constatat că acesta din urmă a avut calitatea de inculpat și, potrivit art. 70 alin. (2) C. proc. pen., și-a exprimat refuzul de a fi audiat.

S-a constatat că prima instanță a efectuat și o judicioasă operațiune de individualizare atunci când a stabilit cuantumul pedepselor aplicate pentru fiecare infracțiune dedusă judecății, sub acest aspect având în vedere modul și împrejurările concrete în care inculpații au săvârșit faptele, limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru fiecare infracțiune, gradul ridicat de pericol social al faptelor săvârșite, perseverența infracțională a inculpaților, numărul mare de persoane implicate în activitatea infracțională, dar și circumstanțele personale ale inculpaților, care nu au antecedente penale.

Sub acest aspect, s-a constatat că pedepsele aplicate inculpaților pentru infracțiunea cea mai grea, respectiv 7 ani închisoare pentru inculpatul B.G.B. și 8 ani închisoare pentru inculpatul B.T.G. sunt situate foarte aproape de pedepsele de câte 5 ani închisoare, aplicate prin Sentința penală nr. 46 din 7 februarie 2011 a Tribunalului Prahova inculpaților M.A.Ș. și G.G., și aceasta, în condițiile în care aceștia din urmă au recunoscut faptele așa cum au fost reținute prin rechizitoriu și au solicitat ca judecata să se facă pe baza procedurii simplificate prevăzute de art. 320 C. proc. pen.

În condițiile în care prin Sentința penală nr. 46 din 7 februarie 2011 a Tribunalului Prahova, în cazul inculpaților S.M.R., M.A.Ș., B.R.C. și G.G. s-a dispus ca aceștia să execute doar pedeapsa aplicată pentru infracțiunea cea mai grea, s-a apreciat că și în cazul inculpaților B.G.B. și B.T.G., pedeapsa aplicată pentru infracțiunea cea mai grea este suficientă pentru realizarea scopului procesului penal și reeducarea inculpaților și că, în urma contopirii pedepselor, nu s-a justificat aplicarea unui spor.

Împotriva Deciziei penale nr. 36/A din 31 ianuarie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, au declarat recurs inculpații B.T.G. și B.G.B.

Criticile inculpatului B.T.G. au vizat numai individualizarea pedepselor ce i-au fost aplicate, solicitând ca instanța de recurs să rețină incidența în cauză a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 în raport de împrejurarea că a formulat un denunț care a condus la formarea Dosarului penal nr. 32/D/P/2013, în care au fost inculpate și trimise în judecată, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art. 2 alin. (1) și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, 6 persoane.

Inculpatul B.G.B., prin motivele de recurs depuse la dosar în termenul prevăzut de dispozițiile art. 38510 alin. (2) C. proc. pen., a invocat cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen. (sub aspectul nemotivării soluției de către instanța de apel), pct. 12 (neîntrunirea elementelor constitutive ale infracțiunilor pentru care a fost trimis în judecată și condamnat), pct. 14 (greșita individualizare a pedepselor aplicate), pct. 17 (greșita aplicare a legii, prin pronunțarea unei hotărâri de condamnare bazate pe declarațiile unor coinculpați care au beneficiat de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000 și care nu au fost audiați nemijlocit de către instanță).

Instanța de recurs a încuviințat pentru ambii inculpați. În susținerea motivelor de recurs proba cu înscrisuri, la dosar fiind depus un set de acte în circumstanțiere pentru inculpatul B.G.B., precum și o adresă a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Ploiești, din care rezultă că în urma denunțului formulat de către inculpatul B.T.G. a fost constituit Dosarul penal nr. 32/D/P/2013 conexat ulterior la Dosarul nr. 400/D/P/2012, iar în urma implicării nemijlocite a inculpatului s-a reușit inculparea a 6 persoane pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

La solicitarea inculpatului B.G.B., Înalta Curte a încuviințat efectuarea unei adrese către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Ploiești, care a comunicat că în urma denunțului formulat de acest inculpat a fost constituit Dosarul penal nr. 149/D/P/2013, în care, la data de 29 iulie 2013, s-a dispus trimiterea în judecată a 4 persoane pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, art. 3 din Legea nr. 143/2000 și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Analizând decizia recurată prin prisma criticilor formulate și a cazurilor de casare invocate, având în vedere și probele administrate în fața instanței de recurs, Înalta Curte reține următoarele:

Având în vedere că recurentul a formulat critici care atrag trimiterea cauzei spre rejudecare, Înalta Curte va face o analiză prioritară a motivelor formale de recurs. În acest sens, se rețină că, din perspectiva cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 9 C. proc. pen., decizia instanței de apel nu cuprinde motivele pe care se sprijină soluția cu privire la infracțiunea de deținere de droguri în vederea consumului propriu prevăzut de art. 4 din Legea nr. 143/2000.

Din examinarea conținutului deciziei, Înalta Curte constată că instanța de apel a argumentat, cu referire la probele administrate, soluția adoptată în privința motivului de apel prin care se solicita achitarea întemeiată pe dispozițiile art. 10 lit. a) C. proc. pen. pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri în vederea consumului propriu. Astfel, curtea de apel, făcând propriul examen al materialului probator, a reținut că în luna aprilie 2010, inculpatul a introdus cantitatea de 6 grame mefedronă în pachetul conținând droguri achiziționate de M.A.Ș., la Ruse, în Bulgaria, fără știrea acestuia, ulterior recuperând cea mai mare parte din droguri de la inculpatul S.M.R., folosindu-le pentru consum propriu. Referitor la probele care au condus la reținerea situației de fapt, instanța de apel a făcut referire la declarațiile inculpaților S.M.R. și M.A.Ș.

Este adevărat că nu fost a analizat în detaliu conținutul probelor, astfel cum s-a făcut în privința celorlalte infracțiuni pentru care s-a menținut soluția de condamnare, însă insuficiența motivării nu echivalează cu lipsa acesteia și nu atrage incidența cazului de casare prevăzut de dispozițiile legale invocate.

În ceea ce privește cel de-al doilea motiv de recurs prin prisma căruia se tinde la o soluție de trimitere a cauzei spre rejudecare în vederea administrării de probe, acesta este încadrat în dispozițiile art. 385 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., recurentul învederând faptul că ambele instanțe au reținut vinovăția sa pe baza declarațiilor coinculpaților care nu au fost ascultați niciodată de către instanță, fiind judecați în procedura simplificată prevăzută de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. și care au beneficiat și de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, urmare a declarațiilor pe care le-au dat împotriva sa.

Analizând actele dosarului în raport de această critică, Înalta Curte reține următoarele:

Inculpatul B.G.B. a fost trimis în judecată, prin Rechizitoriul 82/D/2010 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Ploiești, alături de coinculpații S.M.R., M.A.Ș., B.R.C., G.G. și B.T.G.

La termenul din 4 februarie 2010, inculpații S.M.R., M.A.Ș., B.R.C., G.G. au învederat că doresc ca judecarea cauzei să se facă în procedura simplificată, iar Tribunalul Prahova, instanța inițial sesizată, a admis cererea acestora și a dispus disjungerea cauzei cu privire la inculpații B.G.B. și B.T.G., formându-se prezentul dosar, în care, după efectuarea cercetării judecătorești, Tribunalul Galați, instanță în favoarea căreia s-a dispus strămutarea judecării cauzei, a dispus condamnarea acestora.

În ceea ce privește probatoriul ce a fundamentat soluția de condamnare, Înalta Curte constată că prima instanță nu a făcut nicio analiză a acestuia, rezumându-se la prezentarea în integralitate a rechizitoriului, inclusiv a faptelor celorlalți inculpați cu privire la care s-a dispus disjungerea cauzei și a celor pentru care s-a dispus o soluție de netrimitere în judecată, enumerând doar mijloacele de probă deși o parte dintre ele nu aveau nicio legătură cu faptele pentru care inculpații B.G.B. și B.T.G. fuseseră trimiși în judecată.

Observând aceste carențe grave ale hotărârii instanței de fond, instanța de apel a analizat punctual probatoriul ce a condus-o la menținerea soluției de condamnare, suplinind astfel lipsa totală de motivare a sentinței.

Înalta Curte constată însă că, în opinia curții de apel, "existența situației de fapt rezultă, în primul rând, din faptul că inculpații S.M.R., M.A.Ș., B.R.C. și G.G., judecați în primă instanță la Tribunalul Prahova, au recunoscut faptele, așa cum au fost reținute prin actul de sesizare a instanței, și au solicitat ca judecarea cauzei să se facă doar pe baza probelor administrate în faza de urmărire penală. Din moment ce cei patru inculpați au recunoscut faptele așa cum au fost reținute prin actul de sesizare a instanței, aceste declarații confirmă implicit și existența faptelor și a vinovăției inculpaților B.T.G. și B.G.B. Relevantă sub aspectul existenței faptelor și a vinovăției celor doi inculpați este și poziția pe care inculpatul B.T.G. a adoptat-o cu ocazia soluționării prezentelor apeluri, când a declarat că recunoaște faptele, așa cum au fost reținute prin rechizitoriu, și a solicitat ca judecarea cauzei să se facă pe baza procedurii simplificate prevăzute de art. 3201 C. proc. pen.".

Ulterior, instanța de apel a făcut o analiză a conținutului acestor declarații, concluzionând, în raport și de restul materialului probator administrat, asupra vinovăției inculpatului B.G.B. În ceea ce privește infracțiunile prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și art. 31 alin. (2) rap. la art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, probatoriul reținut a constat în exclusivitate din declarațiile inculpaților S.M.R. și M.A.Ș. date în cursul urmăririi penale.

Din analiza actelor dosarului, Înalta Curte reține că niciunul dintre coinculpații care au uzat de procedura prevăzută de art. 3201 C. proc. pen. nu a fost ascultat în calitate de martor, instanța de fond respingând cererea de audiere a lui S.M.R., deși depoziția sa era esențială în cauză, cu atât mai mult cu cât acesta a beneficiat de dispozițiile art. 16 din Legea nr. 143/2000, urmare a declarațiilor date împotriva inculpatului B.G.B., acestea fiind ulterior folosite pentru fundamentarea soluției de condamnare.

Ca atare, se constată că decizia recurată s-a bazat în mod determinant pe probe ce nu au fost administrate în mod nemijlocit în fața instanței, în condițiile în care pe tot parcursul procesului penal inculpatul a contestat susținerile coinculpaților. Împrejurarea că aceștia din urmă au uzat de procedura prevăzută de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen. și și-au recunoscut propria vinovăției era lipsită de relevanță din perspectiva obligațiilor pe care le avea instanța, de a-i acorda posibilitatea inculpatului B.G.B. să le adreseze întrebări și să-și organizeze în mod corespunzător apărarea.

Înalta Curte reține, din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului, cu referire inclusiv la cauzele pronunțate împotriva României (Reiner și alții contra României, VB contra României), că în anumite situații se poate dovedi necesar pentru autorități să recurgă la declarațiile date încă din faza cercetării preliminare. Dacă inculpatul a avut o ocazie adecvată și suficientă să conteste asemenea declarații, în momentul în care au fost făcute sau mai târziu, folosirea lor în sine nu încalcă dispozițiile art. 6 parag. 1 și 3 lit. d) din Convenție. Cu toate acestea, dreptul la apărare este limitat într-un mod incompatibil cu garanțiile art. 6 atunci când condamnarea se bazează exclusiv sau într-o măsură hotărâtoare pe declarațiile făcute de o persoană pe care acuzatul nu a putut să o interogheze sau a cărei audiere nu a putut fi obținută nici în faza urmăririi penale și nici ulterior.

Aceeași este situația și în prezenta cauză, întrucât nici în cursul urmăririi penale și nici ulterior, în cursul judecății, inculpatul nu a avut posibilitatea să adreseze întrebări și să conteste astfel credibilitatea persoanelor ale căror declarații au fundamentat condamnarea sa.

Instanța de apel, în baza efectului devolutiv integral al căii de atac, trebuia să observe și aceste lipsuri ale cercetării judecătorești și să le suplinească, prin ascultarea în calitate de martori a coinculpaților care au fost deja condamnați în procedura simplificată.

Ca atare, Înalta Curte constată întemeiate criticile recurentului, în cauză fiind incident cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 172 C. proc. pen., hotărârea de condamnare a inculpatului fiind, din punct de vedere procedural, contrară principiilor ce guvernează judecata, respectiv contradictorialitate, nemijlocire și egalitate de arme.

În raport de considerentele anterioare, în baza art. 385 pct. 2 lit. c) alin. (4) C. proc. pen., va admite recursul, va casa decizia recurată și va trimite cauza spre rejudecarea apelului declarat de către inculpatul B.G.B., la aceeași instanță, Curtea de apel Galați.

Cu ocazia rejudecării, instanța de apel va proceda la ascultarea martorilor S.M.R., M.A.Ș., B.R.C. și G.G., putând totodată să administreze și orice alte probe a căror pertinență și concludență va rezulta din cercetarea judecătorească, urmând să aibă în vedere și celelalte critici formulate de recurent, a căror analiză nu se mai impune a fi făcută, față de soluția dispusă.

Astfel cum s-a arătat anterior, recurentul a criticat hotărârea numai sub aspectul individualizării pedepsei, solicitând și aplicarea dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002, față de denunțul formulat, care a condus la identificarea și tragerea la răspundere penală a 6 persoane, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Având în vedere poziția procesuală a inculpatului din fața instanței de recurs, care, prin criticile formulate a achiesat practic la situația de fapt și soluția de condamnare pronunțată de tribunal, o poziție identică având și în apel când a solicitat ca judecarea sa să se facă în procedura simplificată prevăzută de dispozițiile art. 3201 C. proc. pen., cerere ce în mod corect a fost respinsă față de stadiul procesual în care aceasta a fost formulată, Înalta Curte apreciază că nu se impune reluarea ciclului procesual și cu privire la acesta, în mod evident interesul său fiind de soluționare definitivă a cauzei, în raport de incidența dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 și de durata deja executată în stare de arest preventiv.

Ca atare, va fi analizat doar motivul de recurs al inculpatului, circumscris cazului de casare prevăzut de dispozițiile art. 3859 alin. (1) pct. 14 C. proc. pen.

Sub acest aspect, se constată pentru cele trei infracțiuni reținute în sarcina sa (art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000) pedepse coborâte sub minimul prevăzut de lege, prin reținerea circumstanței atenuante prev. de art. 74 lit. a) C. pen. constând în comportamentul bun al acestuia anterior săvârșirii infracțiunii. Poziția de recunoaștere a faptelor nu poate fi valorificată de către instanța de recurs ca și circumstanță atenuantă, în condițiile în care aceasta nu a reprezentat o atitudine constantă a inculpatului, intervenind doar în căile de atac.

Pe de altă parte, astfel cum rezultă din proba cu înscrisuri administrată în prezenta cale de atac, se constată incidența unei cauze legale de reducere a pedepsei, respectiv art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Potrivit textului în discuție, persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 și 2, și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.

Legiuitorul definește prin art. 2 alin. (1) lit. f) din aceeași lege și infracțiunea gravă, prin aceasta înțelegându-se infracțiunea care face parte din una dintre următoarele categorii: infracțiunile contra păcii și omenirii, infracțiunile contra siguranței statului sau contra siguranței naționale, terorismul, omorul, omorul calificat, omorul deosebit de grav, infracțiunile privind traficul de droguri și traficul de persoane, spălarea banilor, falsificarea de monede sau de alte valori, infracțiunile privitoare la nerespectarea regimului armelor și munițiilor, infracțiunile privitoare la regimul materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, infracțiunile de corupție, infracțiunile contra patrimoniului care au produs consecințe deosebit de grave, precum și orice altă infracțiune pentru care legea prevede pedeapsa închisorii al cărei minim special este de cel puțin 10 ani sau mai mare.

Din Adresa Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, D.I.I.C.O.T., Serviciul Teritorial Ploiești, nr. 9/VIII/l/2013 rezultă că în urma denunțului formulat de către inculpatul B.T.G. a fost constituit Dosarul penal nr. 32/D/P/2013 conexat ulterior la Dosarul nr. 400/D/P/2012, iar în urma implicării nemijlocite a inculpatului s-a reușit inculparea a 6 persoane pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 4 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.

Ca atare, se constată că sunt îndeplinite cumulativ condițiile pentru a fi aplicabilă cauza legală de reducere a pedepsei, atât infracțiunile reținute în sarcina inculpatului B.T.G., cât și cele denunțate fiind infracțiuni grave în sensul dispozițiilor Legii nr. 682/2002 privind protecția martorilor.

În aceste condiții, Înalta Curte, prin admiterea recursului formulat de către inculpatul B.T.G., va reține incidența dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002 în raport de fiecare infracțiune pentru care acesta a fost condamnat și va proceda la o reducere a pedepselor proporțională cu reducerea limitelor de pedeapsă, având în vedere împrejurarea că numai inculpatul a formulat recurs (nu și Ministerul Public, pentru a deschide calea unei reindividualizări a pedepsei), fiind astfel aplicabil principiul non reformatio in pejus reglementat prin art. 385 C. proc. pen.

În raport de toate considerentele anterioare, Înalta Curte va admite recursurile declarate de inculpații B.T.G. și B.G.B., va casa în totalitate decizia recurată și, în parte, Sentința penală nr. 370 din data de 29 iunie 2012 a Tribunalului Galați și, rejudecând:

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 74 lit. a), art. 76 C. pen. va condamna pe inculpatul B.T.G. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Conform art. 71 C. pen. va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 C. pen. va condamna pe același inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Conform art. 71 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 74 alin. (1) lit. a) - 76 C. pen. va condamna pe același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare.

Conform art. 71 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen.

Conform art. 33 lit. a) - 34 lit. b) și art. 35 C. pen., va dispune contopirea pedepselor aplicate inculpatului B.T.G., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Conform art. 71 C. pen., va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen.

Va trimite cauza spre rejudecarea apelului declarat de către inculpatul B.G.B., la aceeași instanță, Curtea de apel Galați.

Va menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.

În ceea ce privește starea de arest preventiv a inculpatului B.G.B., în raport de soluția pronunțată care implică reluarea ciclului procesual, de durata deja executată din pedeapsa aplicată de către instanța de fond, de aproximativ 3 ani și 2 luni, de faptul că în cauză sunt incidente și dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2002 a căror aplicare urmează a fi făcută cu ocazia rejudecării, în ipoteza menținerii soluției de condamnare, de argumentele reținute în cazul coinculpatului B.T.G. cu referire la principiul non reformatio in pejus reglementat prin art. 385 C. proc. pen., Înalta Curte apreciază că nu se mai impune menținerea acesteia, astfel că va dispune revocarea măsurii și punerea de îndată în libertate a inculpatului dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

Va deduce pentru inculpatul B.T.G. de la 17 septembrie 2010 la 1 octombrie 2013.

Cheltuielile judiciare în recurs vor rămâne în sarcina statului, iar onorariul parțial al apărătorului din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleși, se va plăti din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile declarate de inculpații B.T.G. și B.G.B. împotriva Deciziei penale nr. 36/A din 31 ianuarie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Casează în totalitate decizia recurată și, în parte, Sentința penală nr. 370 din data de 29 iunie 2012 a Tribunalului Galați și, rejudecând:

În baza art. 2 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 74 lit. a), art. 76 C. pen., condamnă pe inculpatul B.T.G. la o pedeapsă de 3 ani și 6 luni închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Conform art. 71 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 3 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) din C. pen. art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 74 alin. (1) lit. a), art. 76 C. pen., condamnă pe același inculpat la o pedeapsă de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 (trei) ani după executarea pedepsei principale.

Conform art. 71 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen.

În baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 74 alin. (1) lit. a) - 76 C. pen., condamnă pe același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare.

În baza art. 4 alin. (1) și (2) din Legea nr. 143/2000 cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. art. 19 din Legea nr. 682/2002 și art. 74 alin. (1) lit. a) - 76 C. pen., condamnă pe același inculpat la o pedeapsă de 6 luni închisoare.

Conform art. 71 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen.

Conform art. 33 lit. a) - 34 lit. b) și art. 35 C. pen., dispune contopirea pedepselor aplicate inculpatului B.T.G., urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, aceea de 4 ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a) teza a II-a, b) C. pen. pe o durată de 3 ani după executarea pedepsei principale.

Conform art. 71 C. pen., aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a), teza a II-a, b) C. pen.

Trimite cauza spre rejudecarea apelului declarat de către inculpatul B.G.B., Ia aceeași instanță, Curtea de apel Galați.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârilor recurate.

Dispune revocarea măsurii arestării preventive a inculpatului B.G.B. și punerea de îndată a acestuia în libertate dacă nu este reținut sau arestat în altă cauză.

Deduce pentru inculpatul B.T.G., de la 17 septembrie 2010 la 1 octombrie 2013.

Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului, iar onorariul parțial al apărătorului din oficiu, până Ia prezentarea apărătorilor aleși, se va plăti din fondul Ministerului de Justiție.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 1 octombrie 2013.

ÎNCHEIERE

Ședința publică din 10 octombrie 2013

Deliberând asupra cererii de față

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

În cuprinsul minutei Deciziei nr. 2957 din 1 octombrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 715/105/2011, din eroare, nu s-a consemnat cuantumul sumei onorariului parțial al apărătorului din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleși, pentru fiecare din recurenții-inculpați B.T.G. și B.G.B.

În conformitate cu dispozițiile art. 196 raportat la art. 195 alin. (1) și art. 189 C. proc. pen., Înalta Curte va dispune înlăturarea omisiunii vădite din cuprinsul minutei deciziei menționate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E

Admite cererea de înlăturare a omisiunii vădite din conținutul minutei Deciziei nr. 2957 din 1 octombrie 2013, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în Dosarul nr. 715/105/2011.

Dispune înlăturarea omisiunii, în sensul consemnării cuantumului sumei de câte 300 RON, onorariul parțial al apărătorului din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleși, pentru fiecare din recurenții-inculpați B.T.G. și B.G.B., conținutul corect al antepenultimului alineat al minutei fiind următorul:

"Cheltuielile judiciare în recurs rămân în sarcina statului, iar onorariul parțial al apărătorului din oficiu, până la prezentarea apărătorilor aleși, în sumă de câte 300 RON, se va plăti din fondul Ministerului de Justiție".

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 10 octombrie 2013.

Procesat de GGC - AZ