Withdrawal of cassation in organized drug trafficking case where extended confiscation was denied due to disproportionate value of vehicle relative to illicit proceeds.

Asupra recursului de față;

În baza lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința penală nr. 51 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Brăila s-a dispus, în baza art. 334 C. proc. pen., respingerea, ca nefondată, a cererii formulate de inculpatul G.C.C., de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de oferire, punere în vânzare, vânzare, distribuire, livrare cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, fără drept, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., în infracțiunea de cultivare, producere, fabricare, experimentare, extragere, prepararea, transformarea, cumpărarea sau deținerea de droguri de risc pentru consum propriu, fără drept, prevăzută de art. 4 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 53 alin. (2) lit.

a) C. pen., cu referire la art. 65 și 66 C. pen., a fost condamnat inculpatul G.C.C. la o pedeapsă de 7 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală și 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui; grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 53 alin. (2) lit. a), cu referire la art. 65 și 66 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală și 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârșirea infracțiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept.

În fine, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 53 alin. (2) lit.

a) C. pen., cu referire la art. 65 și 66 C. pen., a fost condamnat inculpatul G.C.C. la o pedeapsă de 7 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală și 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârșirea infracțiunii de oferire, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, fără drept. în temeiul art. 33 lit. a) - 34 lit.

b) C. pen. și art. 35 alin. (1)-(3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale de 7 ani închisoare, 5 ani închisoare și 7 ani închisoare, precum și a pedepselor complementare, de 5 ani, 3 ani și 5 ani, stabilindu-se ca inculpatul G.C.C. să execute pedeapsa cea mai grea, de 7 ani închisoare, sporită la 10 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), după executarea pedepsei principale.

în baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen., din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. În baza art. 350 C. proc. pen., a fost menținută starea de arest a inculpatului și s-a dispus executarea pedepsei aplicate prin privare de libertate.

în baza art. 357 C. proc. pen., în referire la art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului G.C.C., durata reținerii și arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 la zi. În temeiul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 53 alin. (2) lit.

a) C. pen., cu referire la art. 65 și 66 C. pen., a fost condamnat inculpatul G.Ș. la o pedeapsă de 10 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală și 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 53 alin. (2) lit.

a) C. pen., cu referire la art. 65 și 66 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 11 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală și 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârșirea infracțiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, fără drept. în baza art. 33 lit. a) - 34 lit.

b) C. pen. și art. 35 alin. (1)-(3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale de 11 ani închisoare și 10 ani închisoare, precum și a pedepselor complementare de 5 ani și 5 ani, stabilindu-se ca inculpatul G.Ș. să execute pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare, sporită la 12 ani, cu titlu de pedeapsă principală, precum și 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dispus executarea pedepsei aplicate prin privare de libertate. În baza art. 357 C. proc. pen., în referire la art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului G.Ș., durata reținerii și a arestului preventiv de la 06 iulie 2012 la zi. În fine, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea probelor biologice de la inculpat.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 53 alin. (2) lit.

a) C. pen., în referire la art. 65 și 66 C. pen., a fost condamnat inculpatul S.D.G. la o pedeapsă de 10 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și la 5 ani pedeapsă complementară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. în baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 53 alin. (2) lit.

a) C. pen., cu referire la art. 65 și 66 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 5 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârșirea infracțiunii de oferire, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept. Totodată, în baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 53 alin. (2) lit.

a) C. pen., cu referire la art. 65 și 66 C. pen., a fost condamnat inculpatul S.D.G. la o pedeapsă de 11 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și la 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), pentru săvârșirea infracțiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, fără drept. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit.

b) C. pen. și art. 35 alin. (1)-(3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale, de 10 ani închisoare, 5 ani închisoare și 11 ani închisoare, precum și a celor complementare, de 5 ani, 3 ani și 5 ani, stabilindu-se ca inculpatul S.D.G. să execute pedeapsa cea mai grea, de 11 ani închisoare sporită la 12 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și 5 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a), b) și e) C. pen. (respectiv, dreptul de a alege și a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice; dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat; dreptul de a fi tutore sau curator), din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În baza art. 350 C. proc. pen., s-a menținut starea de arest a inculpatului și s-a dispus executarea pedepsei aplicate acestuia prin privare de libertate. În baza art. 357 C. proc. pen., în referire la art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului S.D.G., durata reținerii și a arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 la zi. În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 și art. 66 C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., cu referire la art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul N.A.I. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup. În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 și 66 C. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., cu referire la art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pentru săvârșirea infracțiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, fără drept. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) și art. 35 alin. (1)-(3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale, de 2 ani închisoare și 3 ani închisoare, precum și a pedepselor complementare, de 3 ani și 3 ani, stabilindu-se ca inculpatul N.A.I. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. I lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale de 3 ani închisoare, pe o durată de 8 ani, stabilită în conformitate cu prevederile art. 862 C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 863 C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brăila;

b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor art. 864 C. pen., în referire la art. 83 și art. 84 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni, al neexecutării obligațiilor civile și neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere.

În baza art. 350 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului N.A.I., dacă nu este arestat în altă cauză ori sub puterea altui mandat. În baza art. 357 C. proc. pen., în referire la art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului durata reținerii și arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 la zi.

De asemenea, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpatul N.A.I.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 și art. 66 C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., cu referire la art. 76 lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul R.F. la o pedeapsă de 2 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.

În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., cu referire la art. 65 și 66 C. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., cu referire la art. 76 lit. a) C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pentru săvârșirea infracțiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, fără drept. În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) și art. 35 alin. (1) - (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale, de 2 ani închisoare și 3 ani închisoare, precum și a pedepselor complementare, de 3 ani și 3 ani, stabilindu-se ca inculpatul R.F. să execute pedeapsa cea mai grea de 3 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori pană la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei. În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale de 3 ani închisoare, pe o durată de 8 ani, stabilită în conformitate cu prevederile art. 862 C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 863 C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brăila;

b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor art. 864 C. pen., în referire la art. 83 și art. 84 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni, al neexecutării obligațiilor civile și neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere. În baza art. 350 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpatului R.F., dacă nu este arestat în altă cauză ori sub puterea altui mandat.

În baza art. 357 C. proc. pen., în referire la art. 88 C. pen., s-a dedus din pedeapsa principală aplicată inculpatului durata reținerii și a arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 la zi. De asemenea, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., în referire la art. 65 și 66 C. pen. și art. 74 lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 lit. d) C. pen., a fost condamnat inculpatul M.I.C. la o pedeapsă de 1 an închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și la 3 ani pedeapsă complementară, constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept.

În baza art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 3201 C. proc. pen., art. 19 din Legea nr. 682/2002, art. 74 alin. (1) lit. a) și c) C. pen., în referire la art. 76 lit. c) C. pen. și art. 53 alin. (2) lit. a) C. pen., în referire la art. 65 și 66 C. pen., a fost condamnat același inculpat la o pedeapsă de 3 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și la 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), pentru complicitate la săvârșirea infracțiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, fără drept.

În baza art. 33 lit. a) - 34 lit. b) C. pen. și art. 35 alin. (1)-(3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor principale, de 1 an închisoare și 3 ani închisoare, precum și a pedepselor complementare, de 3 ani și 3 ani, stabilindu-se ca inculpatul M.I.C. să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare, cu titlu de pedeapsă principală, precum și 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), după executarea pedepsei principale.

În baza art. 71 C. pen., s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen. (respectiv, dreptul a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat), din momentul în care hotărârea de condamnare a rămas definitivă și până la terminarea executării pedepsei, până la grațierea totală sau a restului de pedeapsă ori până la împlinirea termenului de prescripție a executării pedepsei.

În baza art. 861 C. pen., s-a dispus suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei principale de 3 ani închisoare, pe o durată de 8 ani, stabilită în conformitate cu prevederile art. 862 C. pen., iar în baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

În baza art. 863 C. pen., s-a dispus ca pe durata termenului de încercare inculpatul să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Brăila;

b) să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

c) să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

d) să comunice informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen., s-a atras atenția inculpatului asupra nerespectării dispozițiilor art. 864 C. pen., în referire la art. 83 și art. 84 C. pen., privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni, al neexecutării obligațiilor civile și neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere. Totodată, în baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la inculpat.

În temeiul art. 118 lit. f) C. pen. și art. 17 din Legea nr. 143/2000, s-a dispus confiscarea și distrugerea, cu păstrarea de contraprobe, a diferite cantități de droguri de mare risc (1,2 grame pulbere cocaină, fenacetină și cofeină; 31,9 grame pulbere cocaină, fenacetină și cofeină; 57,0 grame pulbere cocaină, fenacetină și cofeină; 0,5 grame pulbere cocaină cu levamisole; 3,0 grame pulbere cocaină, fenacetină și cafeina, toate depuse la Camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. cu dovada din data de 08 august 2012, precum și a diferite cantități de droguri de risc (1,4 grame cannabis și 0,6 grame cocaină în amestec cu fenatecină și cafeina, depuse la I.G.P.R. - D.C.J.S.E.O. din data de 20 august 2012.

În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, combinat cu art. 1182 alin. (1) lit. b) și i) și alin. (2) lit. a) și b) C. pen., s-a mai dispus confiscarea următoarelor bunuri și sume:

- autoturismul marca A., bun aparținând inculpatului G.C.C. și aflat în custodia numitei A.M., conform Ordonanței de aplicare a sechestrului asigurător din data de 06 august 2012, aflată la dosar sumele de 525 RON, 100 euro, 3 dolari SUA ridicate de la inculpatul G.C.C., indisponibilizate prin Ordonanța din data de 20 august 2012 și depuse la Banca C., Sucursala Brăila cu chitanțele din 21 august 2012 și recipisele corespunzătoare;

- suma de 110 euro plătită la data de 23 iunie 2012 de investigatorul sub acoperire inculpatului G.C.C.;

- suma de 220 euro plătită la data de 07 iunie 2012 inculpatului G.Ș. și predată de acesta inculpatului G.C.C.;

- suma de 200 RON plătită inculpatului S.D.G. la data de 04 aprilie 2012 de către investigatorul sub acoperire.

În fine, în baza art. 189 - 191 C. proc. pen., s-a constatat că în cauză s-au efectuat cheltuieli judiciare în cuantum de 40.000 RON, din care 33.150 RON la urmărirea penală. Au fost obligați inculpații la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, după cum urmează:

- fiecare dintre inculpații G.C.C., G.Ș. și S.D.G., la plata a câte 8.000 RON; fiecare dintre inculpații N.A.I. și R.F. la plata a câte 5.500 RON; inculpatul M.I.C. la plata sumei de 5.000 RON.

De asemenea, s-a dispus virarea sumei de 1.600 RON din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Brăila, cu titlu de onorariu avocat din oficiu la urmărirea penală pentru inculpații N.A.I. și R.F., conform delegațiilor din oficiu din 06 iulie 2012.

Prin încheierea dată în camera de consiliu la data de 19 aprilie 2013, s-a dispus îndreptarea erorii materiale din dispozitivul sentinței penale nr. 51 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Brăila, cu privire la încadrarea juridică a faptelor reținute în sarcina inculpatului M.I.C., în sensul reținerii în favoarea acestuia și a dispozițiilor art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:

Prin rechizitoriul nr. 35/D/P/2012 din 29 august 2012 al D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Brăila, înregistrat pe rolul Tribunalului Brăila sub nr. 4686/113/2012 din 29 august 2012, în temeiul art. 262 pct. 1 lit. a) și b) C. proc. pen., s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaților, după cum urmează:

G.C.C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

G.Ș., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

N.A.I., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

R.F., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003 și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- S.D.G., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. , toate cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.;

- M.I.C., pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000 și art. 26 C. pen. raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, ambele cu aplicarea art. 33 lit. a) C. pen.

În actul de sesizare a instanței s-a reținut că inculpații au constituit un grup infracțional organizat având ca scop final distribuirea de droguri. Grupul era constituit din:

- G.C.C. - liderul grupului, cu rol de aprovizionare cu droguri, vânzare și coordonarea activității celorlalți membri ai grupului;

- G.Ș. - fratele liderului, depozitar și distribuitor, fiind dirijat de către primul inculpat pentru a realiza tranzacții cu droguri;

- S.D.G. - asigura legătura dintre M.I.C. și G.C.C., conducea cumpărătorii la vânzători (frații G.), după ce verifica dacă aceștia pot reprezenta eventuale riscuri, primind pentru această activitate 10% din valoarea drogurilor vândute; la rândul său, realiza tranzacții cu droguri primite direct de la G.C.C. sau prin intermediul lui G.Ș.;

- N.A.I. - cu rol de depozitar și transportator al drogurilor de la locuința sa la inculpatul G.C.C.;

- R.F. - cu rol de intermediar și transportator între locuința lui N.A.I. și liderul grupului, G.C.C.

În legătură cu inculpatul S.D.G., dar fără să facă parte din grupul infracțional organizat, întrucât liderul grupului, inculpatul G.C.C., se temea de acesta, se afla inculpatul M.I.C., care l-a și sprijinit pe primul în realizarea a două tranzacții cu cannabis și, respectiv, cocaină.

În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele mijloace de probă: proces-verbal de prindere în flagrant; procese-verbale întocmite de investigatorul sub acoperire; procese-verbale de investigații; procese-verbale de efectuare a perchezițiilor domiciliare; declarații martori; declarații martori cu identitate protejată; procese-verbale de redare a convorbirilor telefonice; rapoarte de constatare tehnico științifică; procese-verbale de descărcare a memoriilor telefoanelor deținute de inculpați; declarații inculpați.

În faza cercetării judecătorești s-a procedat la audierea inculpaților și a martorilor. De asemenea, au fost audiați investigatorul și martorii cu identitate protejată, au fost ascultate, la cererea inculpaților, înregistrările audio solicitate de către aceștia și s-au depus acte în circumstanțiere.

Din analiza și interpretarea coroborată a probelor administrate în cauză, instanța de fond a reținut o situație de fapt asemănătoare cu cea avută în vedere prin rechizitoriu, în sensul că:

La data de 04 aprilie 2012, organele poliției judiciare s-au sesizat din oficiu cu privire la faptul că numitul M.I.C., cunoscut ca fiind consumator de droguri, intermedia tranzacții cu astfel de substanțe, între diverși consumatori și un distribuitor ce se recomanda sub numele de „D" sau „D.Ț.", identificat ulterior ca fiind inculpatul S.D.G., care vindea cannabis contra sumei de 200 RON doza.

La rândul său, „D.Ț." se aproviziona de la o persoană neidentificată inițial, ce domiciliază în centrul istoric al municipiului Brăila și care se părea că ar fi coordonat activitatea celor doi.

Din datele de anchetă a rezultat că, de fapt, activitatea de trafic de droguri era minuțios coordonată, în municipiul Brăila existând un grup infracțional organizat, al cărui scop era obținerea de sume importante de bani din vânzarea de droguri de risc și de mare risc.

Grupul infracțional organizat s-a constituit la începutul anului 2012, deși inculpatul G.C.C., liderul grupului, potrivit susținerilor organelor de urmărire penală, deținea și vindea droguri prin intermediul inculpatului S.D.G. încă din anul 2011.

S-a reținut că, în anul 2011, numitul T.S. se afla în Penitenciarul Brăila, păstrând cu martora C.D. relații foarte apropiate și un contact permanent, prin intermediul convorbirilor telefonice.

La sfârșitul lunii decembrie 2011, T.S. a determinat-o pe martora C.D. să îi procure o doză de cannabis, pe care urma să i-o predea cu ocazia vizitei la penitenciar.

La data de 27 decembrie 2011, C.D. a procurat cantitatea de 0,7 grame cannabis de la o persoană pe nume „D.Ț.", fiind sfătuită de către T.S. cum să procedeze ca să-i predea drogurile. Apoi martora C.D. l-a vizitat pe T.S. la Penitenciarul Brăila,, unde i-a predat drogurile procurate de la „D.Ț.".

Imediat după predarea drogurilor, lucrătorii penitenciarului au descoperit infracțiunea și au sesizat organele poliției judiciare.

Substanțele respective au fost supuse analizei fizico-chimice, în conținutul acestora fiind pusă în evidență substanța activă denumită Tetrahidrocannabinol (THC), substanță psihotropă biosintetizată de planta cannabis, care face parte din Tabelul Anexă nr. III din Legea nr. 143/2000 și constituie drog de risc (R.C.T.S. nr. 2413701 din data de 13 aprilie 2012). Proba a fost consumată în procesul analizelor de laborator.

Persoana denumită „D.Ț." a fost identificată ulterior ca fiind inculpatul S.D.G., fiind și recunoscut de către martora C.D. la data de 10 iulie 2012.

Fiind audiat, inculpatul S.D.G. a recunoscut fapta comisă.

La data de 04 aprilie 2012, investigatorul sub acoperire solicitat de procuror s-a întâlnit cu inculpatul M.I.C., au discutat despre posibilitatea cumpărării de droguri, iar inculpatul l-a contactat pe inculpatul S.D.G. Inculpatul M.I.C., împreună cu investigatorul, au mers la cel de-al doilea inculpat.

Inculpatul S.D.G. i-a condus pe inculpatul M.I.C. și pe investigatorul sub acoperire în zona centrului istoric al municipiului Brăila, s-a despărțit de aceștia și s-a deplasat la imobilul situat pe str. D.H., unde locuiește inculpatul G.C.C., iar de acolo a luat o cantitate de cannabis. Inculpatul S.D.G. s-a întors la investigatorul sub acoperire și, în prezența inculpatului M.I.C., i-a înmânat doza de cannabis luată de la inculpatul G.C.C. (fragmente vegetale de culoare verde, ambalate într-o folie de staniol), contra sumei de 200 RON.

Cu acest prilej, inculpatul S.D.G. i-a comunicat investigatorului sub acoperire că, dacă dorește să mai cumpere droguri, trebuie să țină legătura prin intermediul inculpatului M.I.C.

Investigatorul sub acoperire nu avea legătura directă cu inculpatul S.D.G., nu cunoștea numărul de telefon al acestuia din urmă, putând comunica telefonic doar cu inculpatul M.I.C. care, la rândul său, comunica telefonic cu inculpatul S.D.G.

Cantitatea respectivă a fost trimisă Laboratorului de Analiză și s-a stabilit că sunt fragmente vegetale de culoare verde oliv, respectiv cannabis, care face parte din Tabelul anexă nr. III din Legea nr. 143/2000.

La data de 23 aprilie 2012, prin intermediul inculpatului M.I.C., investigatorul sub acoperire s-a întâlnit iarăși cu inculpatul S.D.G., zis „D.Ț.", pentru a cumpăra droguri.

De această dată, cei doi inculpați i-au comunicat investigatorului sub acoperire că pot vinde cocaină, iar inculpatul S.D.G. i-a mai spus că are o legătură cu o persoană care vinde cocaina cu suma de 110 euro/gram.

După această discuție, inculpatul S.D.G. s-a urcat cu investigatorul sub acoperire într-un autoturism, fără a fi însoțiți de inculpatul M.I.C., așteptând persoana care deținea cocaina.

Inculpatul S.D.G., însoțit de investigatorul sub acoperire, s-a deplasat pe mai multe străzi din municipiul Brăila, pentru a verifica dacă sunt urmăriți, apoi în autoturismul acestuia s-a urcat inculpatul G.C.C., cu care s-au convenit termenii tranzacției.

Ulterior, cei trei s-au deplasat în zona Piața Dorobanților, zonă în care locuiește inculpatul N.A.I. și unde era depozitată cocaina; inculpatul G.C.C. a coborât din autoturism, revenind după aproximativ 10 minute și înmânând investigatorului o doză de cocaină, contra sumei de 110 euro.

Totodată, inculpatul S.D.G. i-a comunicat investigatorului sub acoperire că pentru noi tranzacții cu cocaină pot ține direct legătura prin intermediul telefonului, lăsându-i investigatorului numărul său de post telefonic și i-a mai precizat că pentru următoarele tranzacții să aibă în vedere cantități mai mari de droguri.

După această tranzacție, investigatorul sub acoperire a putut comunica direct cu inculpatul S.D.G., fără a mai fi necesară intermedierea pe care o realiza inculpatul M.I.C.

Cantitatea de droguri a fost trimisă Laboratorului de Analiză și s-a comunicat faptul că proba înaintată este constituită din 0,8 grame cocaină, în amestec cu fenacetină și cofeină, care face parte din Tabelul anexă nr. II din Legea nr. 143/2000.

La data de 07 iunie 2012, investigatorul sub acoperire s-a întâlnit din nou cu inculpatul S.D.G., care era însoțit de către inculpatul M.I.C.

Investigatorul sub acoperire a discutat cu inculpatul S.D.G. despre posibilitatea cumpărării a încă două grame de cocaină, contra sumei de 110 euro gramul. Discuția s-a purtat în autoturismul utilizat de către inculpatul S.D.G., fără ca celălalt inculpat - M.I.C., să urce în respectivul autovehicul.

Imediat după aceasta, inculpatul S.D.G. l-a contactat telefonic pe inculpatul G.C.C. căruia i-a comunicat faptul că tânărul care mai cumpărase cocaină de la ei, dorea încă două grame.

Inculpatul G.C.C. a fost de acord să vândă, prin intermediul inculpatului S.D.G., încă două grame de cocaină investigatorului sub acoperire.

După această discuție telefonică, inculpatul S.D.G. a fost sunat de către inculpatul G.Ș., care i-a dat de înțeles că el va fi cel care va aduce cocaina pentru vânzare.

În autovehiculul în care se aflau inculpatul S.D.G. și investigatorul sub acoperire, a urcat ulterior și inculpatul G.Ș., toți trei deplasându-se în zona B.C. din municipiul Brăila, zonă în care locuiește inculpatul N.A.I. și unde erau depozitate drogurile de mare risc.

Inculpatul G.Ș. a coborât din autoturism și s-a întors după aproximativ 10 minute, înmânându-i investigatorului două fragmente solide de culoare albă, ambalate fiecare într-o folie de plastic de culoare verde, contra sumei de 220 euro.

Înainte ca investigatorul sub acoperire să se despartă de cei doi inculpați, G.Ș. i-a comunicat că are o cantitate mai mare și, dacă este interesat de cumpărare, îi poate face o ofertă. Cele două fragmente solide, vândute investigatorului sub acoperire, au constituit 2 grame cocaină.

La data de 05 iulie 2012, investigatorul sub acoperire s-a întâlnit din nou cu inculpatul S.D.G. pentru a realiza o nouă tranzacție cu cocaină.

Pentru cumpărarea a 5 grame de cocaină, inculpatul S.D.G. a solicitat suma de 550 euro.

Întrucât investigatorul sub acoperire primise suma de 2.500 RON, constând în 25 bancnote din cupiura de 100 RON (conform procesului verbal din data de 05 iulie 2012), investigatorul sub acoperire, însoțit și supravegheat de către inculpatul S.D.G., s-a deplasat la casa de schimb valutar aparținând SC E.E. SRL, aflată în incinta agenției de turism „A.T.", situată pe C.C., în zona modulelor, de unde a cumpărat suma de 550 euro (conform procesului verbal din data de 05 iulie 2012).

Această sumă a fost înmânată inculpatului S.D.G. în zona clădirii „P.", situată în municipiul Brăila, pe C.C.

După primirea banilor, inculpatul S.D.G. s-a deplasat în zona unui fast-food situat în apropiere, loc în care s-a întâlnit cu inculpatul G.Ș., căruia i-a dat suma de 500 euro, oprindu-și pentru el suma de 50 de euro. Acest inculpat era însoțit de către inculpatul R.F.

Inculpatul G.Ș. s-a despărțit de inculpații S.D.G. și R.F., s-a deplasat la imobilul situat în Brăila, str. D., imobil în care a rămas o perioadă scurtă de timp, după care s-a întors la locul în care îl așteptau ceilalți inculpați.

Inculpatul G.Ș. i-a dat un pachețel inculpatului S.D.G., a luat de la el o sumă de bani, apoi s-a despărțit de acesta, părăsind zona, însoțit fiind de către inculpatul R.F.

Inculpatul S.D.G. s-a îndreptat către autoturismul în care se afla investigatorul sub acoperire și i-a oferit acestuia 5 doze de cocaină, moment în care a intervenit echipa de prindere în flagrant a poliției judiciare.

Cele 5 doze au fost trimise la laborator și s-a comunicat faptul că proba vândută de inculpatul S.D.G. este formată din 3,2 grame substanță pulverulentă de culoare albă presată sub formă de bulgări care conține cocaină, în amestec cu fenatecină și cofeină.

Inculpații G.Ș. și R.F. au fost urmăriți, constatându-se că s-au deplasat la adresa situată în municipiul Brăila, str.P.M. (unde locuiește inculpatul R.F.), adresă la care au fost prinși de către organele poliției judiciare.

În locuința inculpatului R.F. se aflau mai multe persoane, după cum urmează: inculpații R.F., G.C.C. și G.Ș., respectiv martorii M.M.H. și A.I.

În temeiul autorizației de percheziție emisă de instanță, s-a efectuat percheziția imobilului situat la această adresă, fiind ridicate mai multe probe, după cum urmează:

- o doză cu substanță albă solidă aflată într-o folie de culoare transparentă, găsită lângă inculpatul G.Ș.;

- o bancnotă din cupiura de 50 de RON, rulată în formă de tub, ce prezenta urme de praf cristalin, găsită asupra inculpatului G.C.C.;

- o cantitate mică de substanță pulverulentă de culoare albă, găsită împrăștiată pe o masă pentru TV, pe care se mai afla și o doză dintr-o substanță asemănătoare aflată într-o folie de plastic de culoare neagră și un ambalaj transparent din folie de plastic cu urme de substanță pulverulentă de culoare albă.

Aceste probe au fost supuse analizelor de laborator, constatându-se că:

- proba nr. 1 este constituită din 0,6 grame substanță pulverulentă de culoare albă presată sub formă de bulgăre, care conține cocaină;

- proba nr. 2 (o bancnotă din cupiura de 50 de RON, rulată) prezintă urme de substanță pulverulentă de culoare albă pe care s-a pus în evidență cocaină;

- proba nr. 3.a (o folie din material plastic de culoare albă) prezintă urme de substanță pulverulentă de culoare albă pe care s-a pus în evidență cocaină;

- proba nr. 3.b este constituită din 0,2 grame substanță pulverulentă de culoare albă, presată sub formă de bulgăre, ambalată în folie de material plastic de culoare neagră, care conține cocaină;

- proba nr. 3.c (o punguță din material plastic transparent) prezintă urme de substanță pulverulentă de culoare albă pe care s-a pus în evidență cocaină (R.C.T.S. nr. 2413899 din data de 12 iulie 2012.

Totodată, asupra inculpatului G.Ș. a fost descoperită și suma de 500 euro, primită de la inculpatul S.D.G., în urma efectuării tranzacției cu cocaină cu investigatorul sub acoperire.

Cu acest prilej, s-a constatat că martorului M.M.H. i se oferise cocaină pentru consum de către inculpatul R.F., iar în urma inhalării drogului, starea de sănătate a martorului s-a alterat, fiind necesară transportarea lui la spital. În urma analizelor efectuate, acesta a reacționat pozitiv la cocaină.

S-a efectuat percheziția domiciliară și la imobilul de la care inculpatul G.Ș. a adus cele 5 doze cu cocaină vândute investigatorului sub acoperire, la această adresă descoperindu-se 42 doze din folie de plastic de culoare neagră, lipite la cald, cu un conținut solid și o pungă ce conținea o substanță solidă de culoare albă.

Laboratorul de Analiză și Profil al Drogurilor Constanța a comunicat faptul că probele înaintate sunt constituite din:

- proba nr. 1 - 32,1 grame substanță pulverulentă de culoare albă presată sub formă de fragmente paralelipipedice, ambalată în 42 folii din material plastic de culoare neagră, care conține cocaină;

- proba nr. 2 - 57,3 grame substanță pulverulentă de culoare albă presată sub formă de fragmente paralelipipedice, ambalată într-o folie din material plastic transparent, care conține cocaină.

A reținut instanța de fond că probele administrate la urmărirea penală au relevat faptul că, la locuința inculpatului N.A.I., inculpatul G.C.C. - unchiul său, a depozitat în perioada aprilie 2012 - iunie 2012 cantitatea de cocaină pe care o deținea.

Inițial, inculpatul N.A.I. nu a cunoscut acest lucru, conform propriei declarații, ulterior a aflat și a permis depozitarea, efectuând personal transport și livrări de cocaină, din dispoziția inculpatului G.C.C., la mai multe adrese din municipiul Brăila.

A rezultat totodată și faptul că pentru tranzacțiile din datele de 23 aprilie 2012 și 07 iunie 2012, realizate de către inculpatul G.C.C., direct sau prin intermediul inculpatului S.D.G., cocaina vândută investigatorului sub acoperire a fost luată de la locuința inculpatului N.A.I.

La locuința acestui inculpat, tot din dispoziția inculpatului G.C.C., s-au deplasat în mod repetat și inculpații R.F. și G.Ș., care au luat diferite cantități de cocaină, pe care au livrat-o la adresele indicate de liderul grupului sau le-au dus acestuia din urmă.

Aceleași probe relevă faptul că, în activitatea de coordonare a grupului, inculpatul G.C.C. discuta la telefon cu ceilalți membri, îi trimitea pe R.F. și G.Ș. acasă la inculpatul N.A.I., precizându-i acestuia cine va veni și ce anume trebuie să-i dea ori deplasându-se singur în locuința în care se aflau drogurile, sub pretextul că merge să „facă o baie".

Inculpatul G.C.C. era preocupat de calitatea persoanelor cumpărătoare, întrebând în mod frecvent pe inculpatul S.D.G. dacă persoana care a cumpărat cocaina este de încredere.

S-a mai precizat faptul că, la percheziția domiciliară efectuată la locuința folosită de către inculpatul G.Ș., drogurile de mare risc au fost descoperite fiind ascunse într-o minge. Această minge s-a aflat și la domiciliul inculpatului N.A.I., el purtând discuții cu inculpatul G.C.C., exprimându-și dorința de a juca fotbal.

Atunci când dorea ca inculpatul N.A.I. să îi ducă diferite cantități din drogurile care erau depozitate în locuința acestuia, inculpatul G.C.C. îi solicita acestuia diferite sume de bani, acestea însemnând, de fapt, numărul de doze cu cocaină pe care le cerea.

Aceste aspecte rezultă atât din convorbirile telefonice interceptate, cât și din procesele-verbale de investigații și declarația inculpatului N.A.I.

Totodată, inculpatul G.C.C. îi solicita inculpatului N.A.I. să o trimită și pe concubina sa, sub diferite pretexte, oferindu-se să îi plătească și contravaloarea deplasării cu un taxi. Chiar dacă inculpatul G.C.C. plătea deplasarea, inculpatul N.A.I. Îi cerea, totuși, să ia bani la ea, adică droguri.

Probele administrate la urmărirea penală au relevat și alte situații în care inculpatul G.C.C. s-a comportat ca un adevărat lider, respectiv episodul din data de 20 iunie 2012, când i-a trimis pe inculpații N.A.I. și G.Ș. să ducă o sumă de bani unei terțe persoane (C.S.), iar în urma unui conflict spontan, inculpatul G.C.C. a fost nevoit să își scoată subordonații din respectivul conflict, la cererea acestora (în acest sens, declarația dată de inculpatul N.A.I. la urmărirea penală).

A constatat prima instanță că, în cursul urmăririi penale, inculpații au avut atitudini diferite față de faptele pentru care au fost cercetați:

1. Inculpatul G.C.C. a recunoscut că este consumator de droguri, începând cu substanțe etnobotanice, cannabis (marijuana) și chiar cocaină, dar nu se ocupă cu vânzarea acestor substanțe. Chiar și pentru consum propriu, a susținut inculpatul, nu se ocupa personal, ci fratele său, inculpatul G.Ș. și un prieten, S.D.G., se ocupau cu aprovizionarea. Inculpatul a mai susținut că în ziua de 05 iulie 2012, zi în care s-a făcut flagrantul și inculpații au fost reținuți, i-a dat fratelui său, Ș., suma de 200 euro pentru ca acesta să procure droguri. I-au fost procurate și predate drogurile, dar nu a reușit să consume din acestea întrucât au fost reținuți de organele de poliție și parchet, fiind depistați la domiciliul inculpatului R.F.

La urmărirea penală inculpatul G.C.C. a declarat că ultima dată a consumat droguri în ziua de 05 iulie 2012, împreună cu inculpatul G.Ș., cu inculpatul R.F. (la domiciliul acestuia) și cu martorul A.I., în total „5 plicuri de „M." (substanță etnobotanică) și puțin dintr-o doză de cocaină".

Din probele administrate la urmărirea penală, în afară de membrii grupului infracțional organizat pe care îi dirija în scopul efectuării de tranzacții cu droguri, inculpatul G.C.C. realiza și personal asemenea acțiuni, așa cum rezultă și din discuțiile purtate cu diferiți clienți. Aceștia cooperau pentru cumpărarea de droguri, având un cerc de persoane cunoscute, cu preocupări în sfera traficului de droguri.

Despre aceeași împrejurare inculpatul, cu ocazia audierii la instanță, a declarat că, la momentul reținerii, se afla sub influența drogurilor consumate la domiciliul lui R.F., „stare specifică ce a ținut 24 ore". Inculpatul G.C.C. a negat în mod constant comiterea faptelor.

După luarea măsurii arestării preventive, inculpații G.C.C., R.F. și S.D.G. au încercat să influențeze martorii audiați în cauză, prin intermediul concubinei inculpatului G.C.C., A.M., fratele acesteia, A.I., zis „N.", precum și de alte persoane rămase neidentificate.

Pe timpul cât inculpații din prezenta cauză s-au aflat în Centrul de deținere și arest preventiv din cadrul I.P.J. Brăila, telefonul public aflat în incinta acestuia a fost interceptat, împrejurare în care s-au putut constata preocupările inculpaților privind probatoriul și demersurile acestora privind influențarea unor martori.

Discutând asupra probelor existente la dosarul cauzei, inculpatul G.C.C. și concubina sa erau convinși că singurul fapt incriminator aflat în materialul probator se referă la vânzarea unui gram de cocaină către investigatorul acoperit, vânzare efectuată împreună cu inculpații G.Ș. și S.D.G. la data de 07 iunie 2012, această discuție coroborându-se și cu procesul verbal întocmit de investigatorul sub acoperire la data respectivă și cu declarațiile inculpatului S.D.G.

Într-o altă discuție, inculpatul G.C.C. i-a spus concubinei sale să discute cu o persoană denumită „bărbatul Iu' C.", despre care crede că este martor cu identitate protejată. Inculpatul i-a cerut concubinei sale să îl determine pe martorul respectiv să declare că vinovat de comiterea infracțiunii este inculpatul G.Ș. și că declarațiile date până în acel moment au fost consemnate în mod mincinos, deoarece martorii au fost loviți de organele de urmărire penală.

Inculpatul G.C.C. a discutat iarăși cu concubina sa, care i-a confirmat că martorii care vor fi audiați în instanță își vor schimba declarațiile, astfel încât el să nu poată fi considerat vinovat.

În fața instanței de fond, inculpatul G.C.C. și-a păstrat atitudinea de nerecunoștere a faptelor, susținând că toată activitatea de trafic de droguri a fost desfășurată de fratele său G.Ș. și de S.D.G. și că el nu este decât un consumator de droguri.

Pe de altă parte, inculpatul G.C.C. a făcut un denunț după sesizarea instanței prin rechizitoriu cu privire la o persoană din București, poreclită „P.", în sensul că aceasta ar distribui droguri, susținând că, anterior arestării, a cumpărat droguri de la ea. Inculpatul a furnizat numărul de telefon pe baza căruia a fost găsită, contactată, s-a stabilit o întâlnire și s-a reușit cumpărarea a 0,30 grame, substanță care avea în compoziția sa și heroină.

Ulterior procurării drogurilor, inculpatului i s-a cerut să identifice persoana poreclită „P.", dar nu a fost în măsură, deși a susținut că a cunoscut-o personal.

Pentru aceste considerente, cu adresa nr. S.778/2012 din 29 noiembrie 2012, D.I.I.C.O.T. - Biroul Teritorial Brăila a apreciat că inculpatul G.C.C. nu întrunește condițiile de aplicare a art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, în sensul reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă.

Instanța de fond, analizând situația expusă de către organul de urmărire penală prin prisma datelor oferite de acesta, dar și a dispozițiilor legale în materie, a reținut că, potrivit art. 19 din Legea nr. 682/2002 „persoana care are calitatea de martor, în sensul art. 2 lit. a) pct. 1 și 2, și care a comis o infracțiune gravă, iar înaintea sau în timpul urmăririi penale ori al judecății denunță sau facilitează identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit astfel de infracțiuni, beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege, în sensul art. 2 lit. a) din lege, "martorul este persoana care se află în una dintre următoarele situații:

1. are calitatea de martor, potrivit C. proc. pen. și prin declarațiile sale furnizează informații și date cu caracter determinant în aflarea adevărului cu privire la infracțiuni grave sau care contribuie la prevenirea producerii ori la recuperarea unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni;

2. fără a avea o calitate procesuală în cauză, prin informații și date cu caracter determinant, contribuie la aflarea adevărului în cauze privind infracțiuni grave sau la prevenirea producerii unor prejudicii deosebite ce ar putea fi cauzate prin săvârșirea unor astfel de infracțiuni ori la recuperarea acestora; în această categorie este inclusă și persoana care are calitatea de inculpat într-o altă cauză.

A apreciat prima instanță că, din coroborarea acestor texte de lege rezultă că inculpatul G.C.C. îndeplinește și condițiile prevăzute la punctul 1 și cele de la punctul 2.

S-a reținut în acest sens că, împrejurarea că nu a fost în măsură să recunoască pe cel denunțat, poate fi și efectul trecerii timpului, al faptului că tranzacțiile aveau loc pe timpul nopții și în timp scurt, aspecte care pot afecta reținerea ulterioară a fizionomiei unei persoane. Instanța de fond a mai avut în vedere și faptul că, urmare a denunțului său, s-a reușit identificarea persoanei, procurarea drogurilor, restul de activități privind tragerea la răspundere penală căzând în sarcina organului de urmărire.

Față de cele expuse, instanța de fond a reținut în favoarea inculpatului G.C.C. prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002, în sensul reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă.

2. Inculpatul G.Ș., cunoscut în cercul său infracțional sub numele de „F.", în cursul urmăririi penale nu a recunoscut nimic din activitatea infracțională care a făcut obiectul cercetării penale. A susținut că el obișnuiește să plece din țară pentru a lucra în străinătate și nu cunoaște nimic din activitatea infracțională a coinculpaților S.D.G. și a fratelui său C. Întrebat de instanță în ce perioade a fost plecat din țară, a răspuns că a fost plecat "în perioada paștelui.”

În cursul cercetării judecătorești, inculpatul G.Ș. a recunoscut atât faptele reținute în sarcina sa, cât și faptele comise de către inculpatul G.C.C., din dorința de a-l disculpa pe acesta din urmă.

3. Inculpatul S.D.G. a desfășurat o intensă activitate de distribuire a drogurilor, convorbirile telefonice purtate relevând și alți consumatori în afara inculpaților, precum martorii V.B. ori Ș.L.C.

Inculpatul S.D.G., fiind audiat în cursul urmăririi penale, a recunoscut faptele reținute în sarcina sa și a dat relații cu privire la faptele celorlalți inculpați.

În fața instanței de fond, însă, inculpatul S.D.G. a declarat că menține în parte declarațiile date la urmărirea penală, susținând că drogurile pe care le-a vândut proveneau nu de la inculpatul G.C.C., ci de la fratele acestuia, inculpatul G.Ș. Totodată, inculpatul a susținut că, de fiecare dată, a vândut droguri la solicitarea coinculpatului M.I.C. ori a investigatorului sub acoperire.

A apreciat prima instanță că aceste susțineri ale inculpatului nu sunt adevărate, pentru că el a vândut droguri mult înainte de a se sesiza organele judiciare, martorei C.D., precum și altor persoane. Dacă nu ar fi desfășurat o activitate infracțională de trafic, organele judiciare nu s-ar fi sesizat în cauză. Este adevărat că investigatorul a insistat să-i fie predată o anumită cantitate de droguri, într-o anumită zi și la o anumită oră, dar aceasta a ținut de organizarea flagrantului și era la a patra cumpărare din partea investigatorului. Astfel fiind, susținerile inculpatului în sensul că a fost provocat au fost considerate ca nefondate, cu atât mai mult cu cât la momentul efectuării flagrantului, inculpatul G.C.C. avea aprovizionată o cantitate de 89,4 grame cocaină, în afară de cantitatea vândută cu ocazia flagrantului și în perioada anterioară.

4. Inculpatul R.F. a avut în faza de urmărire penală o atitudine sinceră, declarând că se cunoaște cu frații G., cu inculpatul N.A.I., precum și cu inculpatul S.D.G.; că aceștia sunt și consumatori de droguri, dar și traficanți; că activitatea de vânzare a drogurilor s-a desfășurat sub coordonarea inculpatului G.C.C.; că el personal a desfășurat diferite activități la solicitarea inculpatului G.C.C., în sensul că transporta droguri de la locuința lui N.A.I. la locuința liderului; că a transportat de la locuința lui N.A.I. la locuința lui G.C.C. o minge dezumflată și aflată într-o sacoșă.

A reținut prima instanță că susținerile inculpatului R.F. din cursul urmăririi penale se coroborează cu probele administrate în această fază procesuală, inclusiv cu înregistrările convorbirilor telefonice purtate de acest inculpat.

În fața instanței de fond inculpatul nu și-a mai recunoscut faptele, susținând că el nu a transportat niciodată droguri de la locuința lui N.A.I. la locuința lui G.C.C. și că nu i-a făcut niciodată servicii lui G.C.C. A justificat schimbarea declarațiilor prin aceea că declarațiile date la urmărirea penală au fost luate când el se afla sub influența drogurilor, stare care s-a menținut din ziua de 5 iulie până în ziua de 6 iulie seara, respectiv mai mult de 24 ore.

Din înregistrările audio efectuate după arestarea inculpaților rezultă că inculpatul R.F. a purtat, la rândul său, convorbiri telefonice cu persoane care nu au fost identificate, pe care le-a dirijat către posibili martori, care urmau să fie sfătuiți să declare în mod mincinos.

La rândul său, inculpatul a fost sfătuit de o persoană neidentificată să își schimbe declarațiile date inițial, existând o înțelegere între inculpații arestați preventiv în acest sens, discuții care s-au purtat în zilele de 23 și 26 iulie 2012, dar și în zilele de 2 și 6 august 2012. În ultimele convorbiri i s-a confirmat inculpatului R.F. că fuseseră purtate discuții cu martorii din dosar, pentru ca aceștia „să schimbe declarația în fața procurorului.

Încercările de influențare a martorilor au fost confirmate și de martorii V.B. și Ș.L.C., declarațiile lor coroborându-se cu convorbirile telefonice înregistrate la Centrul de reținere și arestare preventivă.

5. Inculpatul N.A.I. a avut o atitudine sinceră la urmărirea penală, recunoscând faptul că în locuința sa aveau depozitate drogurile inculpații G.C.C. și G.Ș.; că din dispozițiile lui G.C.C., în mod repetat a transportat droguri la diferite adrese fără a primi personal banii; aceștia erau primiți de către G.C.C. A mai susținut inculpatul că frații G., unchi ai săi, îl vizitau la ore dintre cele mai diverse pentru a-și lua drogurile în scop de valorificare; că pentru a face un serviciu lui G.C.C., acesta îi trimitea un mesaj codificat, în loc de un gram de cocaină, spunea un milion.

La instanța de fond inculpatul N.A.I. nu și-a menținut declarațiile date la urmărirea penală susținând că asupra sa s-au exercitat presiuni de către lucrătorii de poliție. A declarat că nu îl cunoaște pe inculpatul R.F., că unchii săi, frații G., nu au avut depozitate la el niciodată droguri. Cu privire la minge, obiect în care au fost depozitate drogurile, a declarat că nu are cunoștință acest aspect. A susținut că are la domiciliu o minge pe care a folosit-o uneori când a jucat fotbal cu unchiul său C.

6. Inculpatul M.I.C. a avut o comportare sinceră în cursul urmăririi penale, dar și în cursul judecății el a solicitat judecarea în procedura simplificată prevăzută de art. 3201 C. proc. pen., recunoscând în totalitate faptele reținute în sarcina sa.

S-a reținut că inculpatul este student în anul I la Institutul de Marină, acesta furnizând date și informații organului de urmărire penală, astfel că, pe baza acestora, au putut fi identificate și trase la răspundere penală alte persoane, întrunind astfel condițiile prevăzute de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, în sensul reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă.

În baza acestor elemente de fapt, a apreciat prima instanță că, în drept:

- faptele inculpaților G.C.C., G.Ș., S.D.G. (zis „D.Ț.") și N.A.I. care, în cursul anului 2012, au inițiat și constituit un grup infracțional organizat, sub coordonarea primului inculpat, în scopul obținerii de venituri materiale din comercializarea de droguri de risc (cannabis) și de mare risc (cocaină) în municipiul Brăila, realizând activități de procurare, transport, deținere, depozitare, oferire și vânzare de astfel de substanțe supuse controlului național, în perioada aprilie - iulie 2012, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de inițiere și constituire a unui grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- fapta inculpatului G.C.C. care, în cursul lunii aprilie 2012, a deținut și vândut droguri de risc -cannabis (fapta din data de 04 aprilie 2012), în municipiul Brăila, prin intermediul inculpatului S.D.G., ajutat de inculpatul M.I.C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000;

- faptele inculpatului G.C.C. care, în perioada aprilie - iulie 2012, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a deținut și vândut, în mod repetat, direct sau prin intermediul inculpaților S.D.G., G.Ș., R.F. și N.A.I., droguri de mare risc - cocaină (faptele din datele de 23 aprilie 2012, 07 iunie 2012 și 05 iulie 2012), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- faptele inculpatului G.Ș. care, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, la data de 07 iunie 2012, prin intermediul inculpatului S.D.G., ajutat de inculpatul M.I.C., din dispoziția inculpatului G.C.C., a deținut și vândut droguri de mare risc - cocaină, iar la data de 05 iulie 2012, împreună cu inculpatul S.D.G., a deținut și vândut droguri de mare risc - cocaină, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- faptele inculpatului S.D.G. (zis „D.Ț.") care, în perioada decembrie 2011 - aprilie 2012, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a deținut și vândut, în mod repetat, droguri de risc (cannabis) în municipiul Brăila (faptele din datele de 27 decembrie 2011 și 04 aprilie 2012), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- faptele inculpatului S.D.G. (zis „D.Ț.") care, în perioada aprilie 2012 - 05 iulie 2012, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, în mod repetat, a deținut, oferit, vândut și efectuat operațiuni privind circulația de droguri de mare risc, intermediind, cu ajutorul inculpatului M.I.C., vânzarea unor cantități de cocaină de către G.C.C. și G.Ș. (faptele din datele de 23 aprilie 2012, 07 iunie 2012 și 05 iulie 2012), întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- faptele inculpatului N.A.I. care, în perioada aprilie 2012 - iunie 2012, în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a deținut, depozitat și livrat (sub coordonarea inculpatului G.C.C.), în mod repetat, droguri de mare risc (cocaină), vândute ulterior de către G.C.C., direct sau prin intermediul inculpaților G.Ș., R.F. și S.D.G., ajutat de inculpatul M.I.C., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- fapta inculpatului R.F. care, în cursul primăverii anului 2012, a aderat la un grup infracțional format din inculpații G.C.C., G.Ș., S.D.G. (zis „D.Ț.") și N.A.I., grup infracțional organizat care a fost constituit în scopul obținerii de venituri materiale din comercializarea de droguri de risc și de mare risc în municipiul Brăila, inculpatul realizând, în perioada aprilie 2012 - iulie 2012, activități de deținere și transport de astfel de substanțe supuse controlului național, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de aderare la un grup infracțional organizat, prevăzută de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003;

- faptele inculpatului R.F. care, în perioada aprilie 2012 - iulie 2012, din dispoziția lui G.C.C., în realizarea aceleiași rezoluții infracționale, a deținut și transportat diferite cantități de droguri de mare risc (cocaină) în municipiul Brăila, de la locuința lui N.A.I. la diferite adrese indicate de către G.C.C., iar la data de 05 iulie 2012 a deținut și i-a oferit cocaină, pentru consum propriu, martorului M.M.H., întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, în formă continuată, prevăzută de art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.;

- fapta inculpatului M.I.C. care, la data de 04 aprilie 2012, l-a ajutat pe inculpatul S.D.G. să vândă o cantitate de droguri de risc (cannabis) deținută și oferită spre vânzare de către G.C.C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000;

- fapta inculpatului M.I.C. care, la data de 23 aprilie 2012, l-a ajutat pe inculpatul S.D.G. să vândă o cantitate de droguri de mare risc (cocaină) deținută și oferită spre vânzare de către G.C.C., întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de complicitate la trafic de droguri de mare risc, prevăzută de art. 26 C. pen., raportat la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000.

A reținut instanța de fond că, din punct de vedere subiectiv, toți inculpații au săvârșit faptele cu intenție directă.

Apreciind săvârșirea infracțiunilor și vinovăția inculpaților ca fiind dovedite, instanța de fond a dispus condamnarea acestora, proporțional cu gradul de pericol social al faptelor, împrejurările în care au fost comise, persoana și conduita procesuală a inculpaților.

La alegerea pedepselor, precum și la individualizarea cuantumului acestora, instanța, conform art. 72 C. pen., a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepsei și anume: dispozițiile părții generale a C. pen., limitele de pedeapsă fixate de normele speciale incriminatoare, gradul de pericol social concret al faptelor comise, determinat atât de modul de producere, cât și de importanța valorilor sociale afectate.

S-a reținut în acest sens că faptele săvârșite sunt prin natura lor periculoase, afectând un fascicul de relații sociale privind sănătatea populației. De asemenea, s-au avut în vedere și datele personale ale inculpaților, lipsa unor ocupații concrete și a mijloacelor de existență.

Prima instanță a mai avut în vedere, de asemenea, faptul că inculpații G.C.C., G.Ș. și R.F., deși nu se află la primul conflict cu legea penală, nu sunt recidiviști, fie pentru că au săvârșit faptele în minorat, fie pentru că s-a împlinit termenul de reabilitare.

Totodată, prima instanță a ținut seama și de poziția procesuală a inculpaților.

Astfel, în ceea ce îi privește pe inculpații N.A.I., R.F. și M.I.C., instanța de fond - având în vedere atitudinea sinceră a acestora (în cazul primilor doi, numai la urmărirea penală, iar a celui de al treilea, pe tot parcursul procesului penal) și lipsa antecedentelor penale - a reținut în favoarea lor circumstanțele atenuante prevăzute de art. 74 lit. a) și b) C. pen., cu consecința reducerii pedepselor sub limita minimului textului de incriminare.

În privința inculpaților G.C.C., G.Ș. și S.D.G., prima instanță a reținut că aceștia au săvârșit faptele în mod repetat, în baza aceleiași rezoluții infracționale, împrejurare care trebuie să se constituie într-o puternică circumstanță agravantă, precum și că pe tot parcursul procesului penal primii doi au avut o atitudine nesinceră, inculpatul G.Ș. fiind nesincer și atunci când a recunoscut faptele întrucât a urmărit astfel să îl absolve de răspundere penală pe inculpatul G.C.C.

De asemenea, a apreciat prima instanță că inculpatul S.D.G. a fost nesincer atunci când a susținut că în întreaga activitate infracțională G.C.C. nu a avut nicio contribuție, încercând să ascundă adevărul, pentru a-l absolvi pe acesta din urmă de răspundere penală.

Față de numărul repetat de acte materiale, de conduita nesinceră și îndreptată în mod vădit împotriva aflării adevărului, în contradicție cu probele existente în dosarul cauzei, instanța de fond a constatat că nu poate reține în favoarea inculpaților G.C.C., G.Ș. și S.D.G. circumstanțe atenuante, astfel încât s-a orientat către pedepse cuprinse în limitele textelor de incriminare. În cazul inculpatului G.C.C., au fost avute în vedere și prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Instanța de fond a mai reținut că săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art. 2 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 143/2000, precum și a infracțiunii prev. de art. 7 din Legea nr. 39/2003, atrage - pe lângă aplicarea unei pedepse principale cu închisoarea - și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi, potrivit aceluiași text de incriminare, enumerarea drepturilor care pot și trebuie să fie interzise, precum și durata și condițiile în care se poate face fiind prevăzute de art. 64-67 C. pen.

Față de conținutul dispozițiilor menționate, prima instanță a constatat că, atunci când textul de incriminare prevede aplicarea pedepselor complementare, această dispoziție are caracter imperativ, în condițiile în care pedeapsa aplicată este de cel puțin 2 ani închisoare.

În ceea ce privește aplicarea pedepselor accesorii, a reținut prima instanță că aceasta trebuie realizată atât în baza articolelor 71 și 64 C. pen., cât și prin prisma Convenției Europene a Drepturilor Omului, a Protocoalelor adiționale și a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului care, în conformitate cu dispozițiile art. 11 alin. (2) și art. 20 din Constituția României, fac parte din dreptul intern ca urmare a ratificării acestei Convenții de către România prin Legea nr. 30/ 1994.

Astfel, s-a reținut că, în cauza Hirst contra Marii Britanii (hotărârea din 30 martie 2004), Curtea a analizat aspectul interzicerii legale automate a dreptului de vot persoanelor deținute aflate în executarea unei pedepse, constatând că în legislația britanică „interzicerea dreptului de a vota se aplică tuturor deținuților condamnați, automat, indiferent de durata condamnării sau de natura ori gravitatea infracțiunii" și s-a concluzionat că o aplicare automată, în temeiul legii, a pedepsei accesorii a interzicerii dreptului de a vota, care nu lasă nici o marjă de apreciere judecătorului național în vederea analizării temeiurilor care ar determina luarea acestei măsuri, încalcă art. 3 din Primul Protocol adițional.

În același sens, în cauza Sabou și Pîrcălab contra României (hotărârea din 28 septembrie 2004), Curtea a subliniat că, în dreptul roman, interzicerea exercitării drepturilor părintești se aplică în mod automat și într-o formă absolută cu titlu de pedeapsă accesorie, oricărei persoane care execută pedeapsa cu închisoarea, fără nici un control din partea instanțelor și fără a lua în considerare tipul de infracțiune.

Prin urmare, în aplicarea jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului, instanța nu a aplicat în mod automat, ope legis, pedepsele accesorii prevăzute de art. 64 C. pen., ci a analizat în ce măsură, în prezenta cauză, acestea se impun față de natura și gravitatea infracțiunii săvârșite sau comportamentul inculpaților.

Față de circumstanțele personale ale inculpaților, respectiv vârsta acestora, precum și față de natura faptelor săvârșite și circumstanțele producerii acestora, instanța de fond a apreciat că se impune față de toți inculpații aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și lit. b) C. pen., motiv pentru care, în baza art. 71 C. pen., a interzis tuturor inculpaților dreptul de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, respectiv dreptul de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat, pe durata executării pedepsei principale.

În privința inculpaților G.C.C., G.Ș. și S.D.G., instanța de fond a apreciat că este oportună și interzicerea dreptului de a alege, prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen., aceștia aflându-se într-o situație de profundă nedemnitate electorală, având în vedere natura relațiilor sociale afectate prin săvârșirea infracțiunilor și nivelul de afectare a acestora.

De asemenea, în privința acelorași inculpați (G.C.C., G.Ș. și S.D.G.), instanța de fond a apreciat că se impune, cu titlu de pedeapsă accesorie, dar și complementară, și interzicerea dreptului de a fi tutore sau curator (prevăzută de art. 64 alin. (1) lit. e) C. pen.), având în vedere că, prin faptele lor cu un înalt grad de pericol social, au afectat relații sociale privind sănătatea populației, iar drogurile erau destinate unui segment al populației tinere.

În ceea ce privește modalitatea concretă de executare a pedepselor aplicate, instanța a apreciat, în contextul celor deja menționate, că scopul pedepselor poate fi atins în condiții și modalități diferite de executare.

Astfel, referitor la inculpații G.C.C., G.Ș. și S.D.G. s-a reținut că, față de circumstanțele personale ale acestora, executarea efectivă a pedepselor se impune cu necesitate.

În ceea ce îi privește pe inculpații N.A.I., R.F. și M.I.C., instanța de fond a apreciat că nu este necesară executarea efectivă a pedepselor, primii doi având în cursul urmăririi penale o poziție sinceră, contribuind la stabilirea adevărului în cauză, iar cel de al treilea, pe toată durata procesului penal, dând dovadă în mod constant în cursul procesului penal de sinceritate, recunoaștere și regret a faptei comise.

Având în vedere aspectele de mai sus, instanța a dispus, în baza art. 861 C. pen., suspendarea executării pedepsei principale sub supraveghere, pe o durată stabilită în conformitate cu prevederile art. 862 C. pen., în referire la art. 82 alin. (3) C. pen. pentru inculpații N.A.I., R.F. și M.I.C.

În baza art. 71 alin. (5) C. pen., s-a dispus și suspendarea executării pedepsei accesorii pe durata suspendării pedepsei principale.

S-a stabilit în sarcina inculpaților, în baza art. 863 C. pen., ca pe durata termenului de încercare să se supună măsurilor de supraveghere prevăzute de textul invocat, respectiv:

- să se prezinte la datele fixate la Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Brăila;

- să anunțe în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile precum și întoarcerea;

- să comunice și să justifice schimbarea locului de muncă;

- să comunice informații de natură a le putea fi controlate mijloacele de existență.

În baza art. 359 C. proc. pen., instanța de fond a atras atenția inculpaților asupra nerespectării dispozițiilor art. 864 C. pen., în referire la art. 83 și art. 84 C. pen. privind revocarea suspendării executării pedepsei în cazul săvârșirii unei noi infracțiuni, al neexecutării obligațiilor civile și neîndeplinirii cu rea credință a măsurilor de supraveghere.

În baza art. 350 alin. (3) C. proc. pen., s-a dispus punerea de îndată în libertate a inculpaților N.A.I. și R.F. de sub puterea mandatelor de arestare preventivă, dacă nu sunt arestați în altă cauză sau în executarea altei pedepse.

În baza art. 357 C. proc. pen. și art. 88 C. pen., s-a dispus ca din pedeapsa principală cu închisoare aplicată inculpaților G.C.C., G.Ș., S.D.G., N.A.I. și R.F. să se deducă durata reținerii de 24 ore și durata arestării preventive, de la data de 06 iulie 2012 la zi.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 76/2008 privind organizarea și funcționarea Sistemului Național de Date Genetice Judiciare, s-a dispus prelevarea de probe biologice de la toți inculpații din prezenta cauză.

Instanța de fond a mai reținut că se impune luarea și a măsurilor de siguranță prevăzute de art. 118 lit. f) C. pen. și art. 17 din Legea nr. 143/2000, sens în care a dispus confiscarea și distrugerea mai multor cantități de droguri, cu păstrarea de contraprobe (1,2 grame pulbere cocaină, fenacetină și cofeină; 31,9 grame pulbere cocaină, fenacetină și cofeină; 57,0 grame pulbere cocaină, fenacetină și cofeină; 0,5 grame pulbere cocaină cu levamisole; 3,0 grame pulbere cocaină, fenacetină și cafeina, toate depuse la Camera de corpuri delicte din cadrul I.G.P.R. / D.C.J.S.E.O. cu dovada din data de 8 august 2012, respectiv 1,4 grame cannabis și 0,6 grame cocaină în amestec cu fenatecină și cafeina, depuse la I.G.P.R. / D.C.J.S.E.O. cu dovada din data de 20 august 2012.

În temeiul art. 17 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, art. 1182 alin. (1) lit. b) și i) și alin. (2) lit. a) și b) C. pen., instanța de fond a mai dispus confiscarea autoturismului marca A. având numărul de înmatriculare XX, bun ce aparține inculpatului G.C.C. și aflat în custodia numitei A.M., conform Ordonanței de aplicare a sechestrului asigurător din 06 august 2012, având în vedere următoarele aspecte:

Potrivit art. 1182 C. pen., cu denumire marginală „Confiscarea extinsă”, introdus prin Legea nr. 63/2012 din data de 22 aprilie 2012: „Sunt supuse confiscării și alte bunuri decât cele menționate la art. 118, în cazul în care persoana este condamnată pentru comiterea uneia dintre următoarele infracțiuni, dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material și pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de 5 ani sau mai mare: a) proxenetism; b) infracțiuni privind traficul de droguri și de precursori; [...]; h) asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni;[...]. Confiscarea extinsă se dispune dacă sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiții:

a) valoarea bunurilor dobândite de persoana condamnată, într-o perioadă de 5 ani înainte și, dacă este cazul, după momentul săvârșirii infracțiunii, până la data emiterii actului de sesizare a instanței, depășește în mod vădit veniturile obținute de aceasta în mod licit;

b) instanța are convingerea că bunurile respective provin din activități infracționale de natura celor prevăzute la alin. l.

Pentru aplicarea dispozițiilor alin. (2) se ține seama și de valoarea bunurilor transferate de către persoana condamnată sau de un terț unui membru, de familie, persoanelor cu care persoana condamnată a stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți ori dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc cu acesta, persoanelor juridice asupra cărora persoana condamnată deține controlul.

Prin bunuri, conform prezentului articol, se înțeleg și sumele de bani.

La stabilirea diferenței dintre veniturile licite și valoarea bunurilor dobândite se vor avea în vedere valoarea bunurilor la data dobândirii lor și cheltuielile făcute de persoana condamnată, persoanele prevăzute la alin. (3).

Dacă bunurile supuse confiscării nu se găsesc, în locul lor se confiscă bani și bunuri până la concurența valorii acestora.

Se confiscă, de asemenea, bunurile și banii obținuți din exploatarea sau folosirea bunurilor supuse confiscării.

Confiscarea nu poate depăși valoarea bunurilor dobândite în perioada prevăzută la alin. (2), care excedează nivelului veniturilor licite ale persoanei condamnate."

Din conținutul textului citat, a rezultat - în opinia instanței de fond - că, pentru a se dispune confiscarea specială, trebuie îndeplinite mai multe condiții, implicite, respectiv cu privire la natura infracțiunii, în cazul de față trafic de droguri și asocierea în vederea săvârșirii de infracțiuni [lit. b) și h)], posibilitatea ca fapta comisă să asigure un folos material, cuantumul pedepsei aplicate să fie de 5 ani sau mai mare, precum și condiții explicite, enumerate de legiuitor, respectiv valoarea bunurilor pe o perioadă de 5 ani să depășească valoarea veniturilor și instanța să aibă convingerea că bunurile provin din activități ilicite de natura celor săvârșite de inculpat.

Verificând probele aflate în dosarul cauzei, prin prisma dispozițiilor care reglementează instituția confiscării extinse, instanța de fond a reținut că sunt îndeplinite atât condițiile implicite, cât și cele explicite prevăzute, respectiv natura infracțiunii, folosul material, cuantumul pedepsei, lipsa totală a veniturilor licite, în condițiile dobândirii unui autoturism marca A. de către inculpatul G.C.C. la data de 21 mai 2012, conform facturii, cu suma de 57.730,40 RON. Inculpatul a dobândit autoturismul în perioada în care a săvârșit faptele deduse judecății, deși potrivit raportului Inspectoratului Teritorial de Muncă al Județului Brăila din data de 30 iulie 2012, nu a avut niciodată contract de muncă ori altă sursă de venituri licite. În lipsa oricăror venituri licite, instanța de fond și-a format convingerea că autoturismul dobândit de inculpatul G.C.C. este rodul activității sale infracționale și, în baza textelor mai sus menționate, a dispus confiscarea acestuia.

Pe de altă parte, prima instanță a mai dispus confiscarea și a sumelor de 525 RON, 100 euro, 3 dolari SUA ridicate de la inculpatul G.C.C., indisponibilizate prin Ordonanța din 20 august 2012 și depuse la Banca C., Sucursala Brăila cu chitanțele din 21 august 2012 și recipisele corespunzătoare. De asemenea, de la inculpatul G.C.C. au mai fost confiscate: suma de 110 euro, plătită la data de 23 iunie 2012 de investigatorul sub acoperire inculpatului G.C.C.; suma de 220 euro plătită la data de 07 iunie 2012 inculpatului G.Ș. și predată de acesta inculpatului G.C.C.; suma de 200 RON plătită inculpatului S.D.G. la data de 04 aprilie 2012 de către investigatorul sub acoperire.

Împotriva sentinței penale nr. 51 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Brăila au declarat apel inculpații G.C.C., G.Ș. și S.D.G.

Inculpatul G.C.C. a arătat că apelul formulat vizează nelegalitatea și netemeinicia hotărârii pronunțate de Tribunalul Brăila.

Astfel, a susținut că nu se impunea condamnarea sa pentru infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, ci achitarea, în baza art. 10 lit. c) C. proc. pen., întrucât nu a comis această faptă.

În motivarea acestei susțineri, a precizat inculpatul că instanța de fond a preluat practic argumentarea din rechizitoriu, în care s-a arătat că inculpatul S.D.G., împreună cu inculpatul M.I.C. și cu investigatorul sub acoperire, au mers în centrul istoric al municipiului Brăila, unde inculpatul S.D.G., deplasându-se spre un imobil, s-a întors cu o doză de cannabis pe care a vândut-o investigatorului sub acoperire cu suma de 200 RON. S-a reținut că imobilul spre care s-a deplasat inculpatul S.D.G., de unde acesta a revenit cu acea cantitate de cannabis, este un imobil pe str. D.H., unde locuiește inculpatul G.C.C. A apreciat inculpatul că nu poate fi primită această motivare întrucât inculpatul S. nu a oferit niciun detaliu în sensul că ar fi procurat acea cantitate de 2,1 grame cannabis de la inculpatul G.C.C. În plus, niciunul din cei prezenți la acel moment nu a făcut o astfel de precizare în privința inculpatului G.C.C. Mai mult, cu ocazia descoperirii în flagrant, inculpații consumau cocaină, iar la perchezițiile efectuate în cauză nu s-a descoperit nici cea mai mică urmă de cannabis, ci doar cocaină. Raportat la aceste argumente, inculpatul a apreciat că hotărârea de condamnare pentru această infracțiune este nelegală și a solicitat achitarea sa, în baza dispozițiilor art. ll pct. 2 lit. a) în referire la art. 10 lit. c) C. proc. pen. (fapta nu a fost comisă de inculpat).

În ceea ce privește cea de a doua infracțiune reținută în sarcina inculpatului G.C.C., aceea de trafic de droguri de mare risc, acesta a arătat că s-a dispus condamnarea sa pentru trei acte materiale (23 aprilie 2012, 07 iunie 2012 și 05 iulie 2012). A apreciat inculpatul că pedeapsa de 7 ani închisoare pentru această, infracțiune este mult prea aspră în raport de circumstanțele concrete ale cauzei. S-a solicitat a se avea în vedere că instanța de fond a reținut și dispozițiile art. 19 din Legea nr. 682/2000. De asemenea, a arătat inculpatul că nu i se poate reține faptul că ar fi deținut acea cantitate de drog în vederea vânzării întrucât niciuna dintre probele administrate în cauză nu conduce către această concluzie. Cu privire la această infracțiune, a solicitat inculpatul a se constata că pedeapsa individualizată este prea mare în raport cu circumstanțele concrete ale cauzei. De asemenea, a precizat inculpatul că același lucru trebuie să se constate și în raport de infracțiunea prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003 și, totodată, în raport de cuantumul pedepselor aplicate inculpaților R.F., M.I.C. și N.A.I., cărora li s-a reținut forma deținerii, transportului, pentru unii dintre ei chiar vânzarea efectivă.

Sub un al treilea aspect, inculpatul G.C.C. a criticat hotărârea pronunțată de instanța de fond cu privire la dispoziția de confiscare a autoturismului marca A., cu numărul de înmatriculare XX, care a fost indisponibilizat prin măsura sechestrului asigurător din data de 06 august 2012.

În acest sens, s-a arătat că între motivare și dispozitiv există o contradicție pe temeiul de drept, dar care poate fi îndreptată. Astfel, instanța în motivare a arătat că a avut în vedere măsura confiscării extinse, prevăzută de art. 1182 lit. b) și h) C. pen., în realitate fiind vorba despre lit. i) a art. 1182 C. pen., iar nu de lit. h) a aceluiași text de lege. Totodată, a solicitat inculpatul a se avea în vedere că instanța de fond a înțeles să facă aplicarea art. 1182 C. pen., deși această dispoziție a fost introdusă prin Legea nr. 63/2012, publicată în M. Of. din data de 19 aprilie 2012 și care a intrat în vigoare la 22 aprilie 2012. Or, infracțiunea de constituire a grupului infracțional organizat, prevăzută de art. 7 din Legea nr. 39/2003, a fost comisă la începutul anului 2012, când nu era în vigoare art. 182 C. pen. Mai mult decât atât, și infracțiunea de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, se presupune că a fost comisă la data de 04 aprilie 2012, anterior intrării în vigoare a legii în discuție. Din această perspectivă, a învederat inculpatul că instanța de fond nu putea să aibă în vedere confiscarea extinsă cu privire la aceste infracțiuni. A conchis inculpatul că dispozițiile art. 1182 C. pen., referitoare la confiscarea extinsă, nu puteau fi aplicate în speța de față, inculpatul depunând la dosarul cauzei un contract de împrumut având ca obiect pentru suma necesară pentru achiziționarea autoturismului.

Prin motivele comune de apel, inculpații S.D.G. și G.Ș. au solicitat admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțate de Tribunalul Brăila, iar în rejudecare, să se constate că sentința apelată este netemeinică din perspectiva cuantumului pedepselor rezultante aplicate inculpaților. S-a arătat că în mod greșit instanța de fond a apreciat că inculpații ar fi avut o poziție total nesinceră, aceștia arătând că nu au solicitat aplicarea dispozițiilor art. 3201 C. proc. pen. Au învederat inculpații S.D.G. și G.Ș. că au recunoscut cu lux de amănunte faptele proprii, ceea ce nu recunosc cei doi inculpați fiind faptul că o parte dintre droguri ar fi provenit de la inculpatul G.C.C.

Au mai precizat inculpații că sentința apelată apare ca fiind netemeinică și prin raportare la faptul că cei care nu au recunoscut săvârșirea faptelor și care aveau antecedente penale au primit pedepse cu suspendare sub supraveghere, în vreme ce inculpații apelanți, deși au recunoscut faptele, nu au beneficiat de nicio circumstanță atenuantă și au primit foarte mari.

În esență, au solicitat inculpații S.D.G. și G.Ș. a se face aplicarea și în privința lor a dispozițiilor art. 74 lit. a) și c) C. pen., cu consecința prevăzută de art. 76 C. pen., respectiv reducerea pedepselor sub minimul special.

În fine, au mai solicitat inculpații a se avea în vedere că au încercat să facă un denunț, însă procurorii cunoșteau despre acea faptă, astfel încât declarațiile lor au fost folosite doar ca probă în dosarul respectiv.

În faza procesuală a apelului s-a procedat la reaudierea martorului Ș.L.C., care a revenit asupra declarațiilor date în fața instanței de fond, arătând că înțelege să mențină declarațiile date în faza de urmărire penală. De asemenea, au fost reaudiați inculpații G.Ș. și S.D.G., care și-au recunoscut vinovăția în ceea ce privește infracțiunile reținute în sarcina lor, dar au negat implicarea inculpatului G.C.C. în comiterea infracțiunilor deduse judecății.

Prin decizia penală nr. 200/A din 22 iulie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori, au fost admise apelurile declarate de inculpații G.C.C., deținut în Penitenciarul Galați, G.Ș., deținut în Penitenciarul Galați și S.D.G., deținut în Penitenciarul Galați.

A fost desființată, în parte, sentința penală nr. 51 din 16 aprilie 2013 a Tribunalului Brăila și, în rejudecare:

Au fost înlăturate din cuprinsul sentinței penale apelate dispozițiile privind condamnarea inculpaților G.C.C., G.Ș. și S.D.G., precum și cele privind aplicarea pedepsei accesorii față de aceștia.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat inculpatul G.C.C. la o pedeapsă principală de 3 ani închisoare și la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 19 din Legea nr. 62/2002, a fost condamnat inculpatul G.C.C. la o pedeapsă principală de 1 an și 6 luni închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept (2,1 grame cannabis).

În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 19 din Legea nr. 682/2002, a fost condamnat inculpatul G.C.C. la o pedeapsă principală de 5 ani închisoare la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de oferire, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, fără drept (96,2 grame cocaină).

În baza art. 33 lit. a) C. pen. combinat cu art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, inculpatul G.C.C. urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea de 5 ani închisoare, sporită la 5 ani și 6 luni închisoare, alături de pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 71 C. pen., i s-a aplicat inculpatului G.C.C. pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

A fost menținută starea de arest a inculpatului G.C.C. și s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și a arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 până la zi, respectiv 23 iulie 2013.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.Ș. la o pedeapsă principală de 2 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.

În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul G.Ș. la o pedeapsă principală de 4 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de oferire, punere în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, fără drept (96,2 grame cocaină).

În baza art. 33 lit. a) C. pen., combinat cu art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, inculpatul G.Ș. urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare, sporită la 5 ani, alături de pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 71 C. pen., i s-a aplicat inculpatului G.Ș. pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

S-a menținut starea de arest a inculpatului G.Ș. și s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și a arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 până la zi, respectiv 23 iulie 2013.

În baza art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, cu aplicarea art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.D.G. la o pedeapsă principală de 2 ani și 6 luni închisoare și la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 2 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup.

În baza art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. c) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.D.G. la o pedeapsă principală de 1 an și 6 luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de oferire, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de risc, fără drept (2,8 grame cannabis).

În baza art. 2 alin. (2) din Legea nr. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. și art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., în referire la art. 76 alin. (1) lit. b) C. pen., a fost condamnat inculpatul S.D.G. la o pedeapsă principală de 4 ani și 6 luni și la pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de oferire, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deținerea ori alte operațiuni privind circulația drogurilor de mare risc, fără drept (96,2 grame cocaină).

În baza art. 33 lit. a) C. pen. combinat cu art. 34 lit. b) și art. 35 alin. (3) C. pen., s-a dispus contopirea pedepselor aplicate, inculpatul S.D.G. urmând să execute pedeapsa principală cea mai grea de 4 ani și 6 luni închisoare, sporită la 5 ani, alături de pedeapsa complementară constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen. pe o perioadă de 3 ani.

În baza art. 71 C. pen., i s-a aplicat inculpatului S.D.G. pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. (1) lit. a) teza a II-a și b) C. pen.

S-a menținut starea de arest a inculpatului S.D.G. și s-a dedus din pedeapsa aplicată acestuia durata reținerii și a arestului preventiv, de la 06 iulie 2012 până la zi, respectiv 23 iulie 2013.

Au fost înlăturate din sentința penală apelată dispozițiile privind confiscarea de la inculpatul G.C.C. a autoturismului marca A. cu numărul de înmatriculare XX, indisponibilizat prin ordonanța nr. 35/D/P/2012 din data de 06 august 2012.

Au fost menținute celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.

În temeiul art. 189 C. proc. pen., s-a dispus că suma de 225 RON, reprezentând onorariile parțiale pentru apărătorii desemnați din oficiu în apel (75 RON - av. P.A.; 75 RON - av. F.S.; 75 RON - av. B.D.), va fi avansată din fondurile Ministerului Justiției, către Baroul Galați.

În temeiul art. 192 alin. (3) C. proc. pen., cheltuielile judiciare în apel au rămas în sarcina statului.

Analizând hotărârea atacată prin prisma motivelor de apel invocate, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform prevederilor art. 371 alin. (2) C. proc. pen., Curtea de Apel a constatat că instanța de fond a reținut o corectă situație de fapt și a dat încadrările juridice corespunzătoare faptelor reținute în sarcina inculpaților G.C.C., G.Ș. și S.D.G., dar și faptelor reținute în sarcina celorlalți inculpați, care nu au înțeles să apeleze sentința pronunțată de instanței de fond.

S-a reținut că implicarea inculpaților în comiterea infracțiunilor deduse judecății, ca de altfel și vinovăția fiecăruia dintre ei a rezultat dincolo de orice îndoială din materialul probator administrat în cauză, analizat pe larg de instanța de fond în considerentele sentinței penale apelate. De altfel, și în fața instanței de apel inculpații G.Ș. și S.D.G. au recunoscut săvârșirea faptelor, fiecare dintre ei încercând însă să îl disculpe pe inculpatul G.C.C.

Pe de altă parte, prin atitudinea procesuală manifestată în fața instanței de apel, contrar celor declarate de inculpații G.Ș. și S.D.G., inculpatul G.C.C. a recunoscut, practic, comiterea infracțiunilor prevăzute de art. 7 alin. (1) din Legea nr. 39/2003, respectiv de art. 2 alin. (2) din Legea nt. 143/2000, cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen., nemaisolicitând achitarea decât pentru infracțiunea prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, susținând că nu ar fi fost implicat în vânzarea, la data de 04 aprilie 2012, a cantității de 2,1 grame cannabis către investigatorul sub acoperire, prin intermediul inculpaților M.I.C. și S.D.G., or, din mijloacele de probă administrate în cauză, a rezultat că, la data de 04 aprilie 2012, investigatorul sub acoperire s-a întâlnit cu inculpatul M.I.C., cu care a discutat despre posibilitatea cumpărării de droguri, inculpatul M.I.C. contactându-l în acest sens pe inculpatul S.D.G. După ce s-au întâlnit cu inculpatul S.D.G., acesta i-a condus pe inculpatul M.I.C. și pe investigatorul sub acoperire în zona centrului istoric al municipiului Brăila, unde s-a despărțit de aceștia și s-a deplasat la imobilul situat pe str. D.H., iar de acolo a luat o cantitate de cannabis. Inculpatul S.D.G. s-a întors la investigatorul sub acoperire și, în prezența inculpatului M.I.C., i-a înmânat doza de cannabis luată din imobilul menționat (fragmente vegetale de culoare verde, ambalate într-o folie de staniol), contra sumei de 200 RON. La momentul respectiv, inculpatul S.D.G. i-a comunicat investigatorului sub acoperire că, dacă dorește să mai cumpere droguri, trebuie să țină legătura prin intermediul inculpatului M.I.C.

S-a constatat că din mijloacele de probă administrate în cauză (în special, din declarațiile inculpaților) a rezultat că în imobilul situat pe str. D.H. locuia inculpatul G.C.C. Mai mult, audiat fiind în cursul urmăririi penale, inculpatul S.D.G. a precizat că a luat o cantitate de cannabis de la inculpatul G.C.C., pe care i-a vândut-o „prietenului inculpatului M.", acesta fiind investigatorul sub acoperire.

S-a reținut că justificarea oferită de inculpatul S.D.G. nu are suport în materialul probator al cauzei, în speță neexistând suspiciuni că acesta ar fi fost constrâns să declare astfel de către organele de urmărire penală (aceste precizări regăsindu-se inclusiv în declarația dată de inculpat în fața procurorului, în prezența apărătorului ales) ori că respectivele declarații ar fi fost date într-un moment în care inculpatul se afla sub influența drogurilor.

Astfel fiind, s-a apreciat ca fiind nefondată solicitarea inculpatului G.C.C., de achitare pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de risc, prevăzută de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000.

Pe de altă parte, s-a considerat ca fiind legală și temeinică soluția pronunțată de prima instanță în ceea ce privește modalitatea de executare a pedepselor rezultante principale aplicate inculpaților apelanți, cuantumurile acestor pedepse fiind apreciate însă ca nejustificat de mari în raport cu împrejurările de fapt concrete ale cauzei, cu atitudinea procesuală a inculpaților, dar și cu modalitatea de soluționare a cauzei în privința inculpaților N.A.I., R.F. și M.I.C.

În ceea ce privește individualizarea judiciară a pedepselor, instanța de apel a observat că, de principiu, potrivit art. 72 C. pen., la stabilirea și aplicarea pedepselor se ține seama de dispozițiile părții generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana infractorului și de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală, în cauza de față, constatându-se că instanța de fond nu a făcut o corectă aplicare a tuturor acestor criterii în privința inculpaților G.C.C., G.Ș. și S.D.G.

În opinia instanței de apel, la stabilirea pedepselor trebuie să se țină seama în mod esențial de împrejurările de fapt concrete ale cauzei, adică de pericolul social concret pentru ordinea publică a infracțiunilor deduse judecății.

Astfel, în privința infracțiunii prevăzute de art. 2 alin. (1) din Legea nr. 143/2000, s-a observat că aceasta a avut ca obiect o cantitate foarte mică de cannabis (respectiv 2,8 grame), împrejurare care justifică în mod suficient, prin ea însăși, cel puțin o orientare a pedepselor aplicate inculpaților găsiți vinovați de comiterea acestei infracțiuni înspre minimul special prevăzut de lege.

Pe de altă parte, s-a avut în vedere că nici cantitatea de droguri de mare risc cu care au fost depistați inculpații nu este una deosebit de mare (96,2 grame), iar acest aspect trebuie să se regăsească în procesul de individualizare și dozare a pedepselor aplicate.

Cu privire la inculpații G.Ș. și S.D.G., s-a apreciat că se poate reține circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., cu consecința reducerii pedepselor individuale aplicate sub minimul special prevăzut de lege, în condițiile art. 76 C. pen. Chiar dacă atitudinea lor procesuală nu a fost pe deplin conformă cu adevărul, aceștia încercând prin declarațiile lor să zădărnicească tragerea la răspundere penală a inculpatului G.C.C., liderul grupului infracțional, instanța de apel a apreciat că nu ar fi rezonabil ca sinceritatea declarațiilor prin care aceștia se autoincriminează să rămână fără efecte în planul individualizării pedepselor aplicate, aceasta cu atât mai mult cu cât prima instanță a reținut în favoarea inculpaților R.F., M.I.C. și N.A.I. circumstanța atenuantă prevăzută de art. 74 alin. (1) lit. c) C. pen., deși nici aceștia nu au avut o atitudine sinceră pe tot parcursul procesului penal, hotărârea pronunțată de instanța de fond rămânând definitivă cu privire la acest aspect.

În plus, s-a reținut că din fișa de antecedente penale a inculpatului S.D.G. rezultă că acesta nu figurează în evidențe cu antecedente penale, în vreme ce antecedentele penale ale inculpatului G.Ș. constau în aplicarea față de acesta a măsurii educative a internării într-un centru de reeducare, prin sentința penală nr. 2401 din 06 noiembrie 2000 a Judecătoriei Brăila, spre deosebire de aceștia, inculpatul G.C.C. figurând în evidențe cu multiple condamnări.

S-a apreciat că reindividualizarea pedepselor aplicate inculpaților G.Ș. și S.D.G., ca urmare a reținerii în favoarea acestora a circumstanței atenuante prevăzute, se impune și prin prisma atitudinii complet nesincere manifestate de inculpatul G.C.C., care beneficiază în schimb de cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 19 din Legea nr. 682/2002.

Chiar și în condițiile în care inculpatul G.C.C. beneficiază de cauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 19 din Legea nr. 682/2002, s-a apreciat că pedeapsa efectivă aplicată acestuia trebuie să fie mai mare decât pedepsele ce vor fî aplicate inculpaților G.Ș. și S.D.G., inculpatul G.C.C. fiind liderul grupului infracțional și organizatorul întregii activități infracționale.

Referitor la cel de al treilea motiv de apel invocat de inculpatul G.C.C., respectiv acela privind greșita confiscare a autoturismului marca A., având numărul de înmatriculare XX, instanța de apel l-a apreciat ca fiind fondat. S-a reținut că, raportat la întinderea activității infracționale care face obiectul prezentei cauze (în concret, fiind vorba despre o cantitate de 2,1 grame cannabis, respectiv despre o cantitate de 96,2 grame cocaină) și, implicit, la valoarea cantității totale de droguri traficată de inculpatul G.C.C., nu se poate afirma cu certitudine că suma de bani necesară achiziționării de către inculpat a autoturismului cu privire la care s-a dispus confiscarea extinsă ar fî provenit din săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri, pentru a se putea considera îndeplinită condiția prevăzută de dispozițiile art. 1182 alin. (2) lit. b) C. pen. A fost avut în vedere că, pentru a putea aplica măsura de siguranță a confiscării extinse, instanța trebuie să aibă convingerea că bunurile confiscate au fost dobândite în urma unor activități infracționale de natura celor deduse judecății. Disproporția vădită dintre valoarea autoturismului cu privire la care instanța de fond a dispus confiscarea extinsă și sumele de bani pe care inculpatul G.C.C. le-ar fi obținut din activitatea de trafic de droguri, precum și lipsa unor indicii temeinice din care să rezulte posibilitatea ca inculpatul să fi obținut aceste sume, au determinat instanța de prim control judiciar să aprecieze că, în speța de față, nu este îndeplinită condiția prevăzută de art. 1182 alin. (2) lit. b) C. pen. pentru a se dispune confiscarea specială a autoturismului marca A., având numărul de înmatriculare XX, aparținând inculpatului menționat, aplicarea unei astfel de măsuri apărând a fi excesivă, nerezonabilă.

Pe de altă parte, contrar opiniei exprimate de inculpatul G.C.C., prin apărător ales, s-a apreciat că, în speță, exista posibilitatea aplicării dispozițiilor privind confiscarea extinsă atâta vreme cât dispozițiile legale care reglementează această măsură de siguranță au intrat în vigoare mai înainte ca inculpatul să fi fost judecat definitiv pentru activitatea infracțională dedusă judecății.

În acest sens, s-a reținut că, potrivit art. 12 alin. (2) C. pen., legea care prevede măsuri de siguranță sau măsuri educative se aplică și infracțiunilor care nu au fost definitiv judecate pană la data intrării în vigoare a legii noi, rezultând, așadar, că în materia măsurilor de siguranță nu se aplică principiul legii penale mai favorabile, ci acela al retroactivității legii penale, legea în vigoare la momentul judecării cauzei fiind legea conformă nevoilor societății.

În fine, nu a putut fi admisă nici apărarea inculpatului, în sensul că suma de bani necesară pentru achiziționarea autoturismului marca A. ar proveni dintr-un împrumut contractat cu numitul R.M., înscrisul doveditor depus la dosar apărând, mai degrabă, ca fiind unul pro causa, acesta neavând dată certă. Mai mult, a apărut ca neverosimil faptul că numitul R.M. a acceptat să împrumute inculpatului G.C.C. suma de 15.000 euro, fără constituirea unor minime garanții în vederea recuperării împrumutului.

Referitor la neconcordanțele existente între considerentele hotărârii apelate și dispozitivul acesteia, cu privire la temeiul juridic al confiscării extinse dispuse de instanța de fond, s-a constatat că ne aflăm în prezența unei simple erori materiale, fiind evident faptul că temeiul juridic corect este acela prevăzut de art. 1182 alin. (1) lit. i) C. pen. (infracțiunea de inițiere sau constituire a unui grup infracțional organizat ori de aderare sau sprijinire sub orice formă a unui astfel de grup), iar nu acela prevăzut de lit. h) a aceluiași articol (asocierea pentru săvârșirea de infracțiuni).

În altă ordine de idei, s-a apreciat ca fiind netemeinice considerentele sentinței penale apelate cu privire la conținuturile pedepselor accesorii și complementare aplicate inculpaților G.C.C., G.Ș. și S.D.G. S-a reținut că, raportat la natura infracțiunilor comise (infracțiuni referitoare la droguri), dar și la gravitatea concretă a acestora (reflectată, mai cu seamă, de cantitățile de droguri traficate), observând și considerentele hotărârilor pronunțate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cauzele Hirst contra Marii Britanii și Sabou și Pîrcălab contra României, prezentate pe larg de instanța de fond în conținutul hotărârii apelate, în speța de față nu se impune interzicerea cu privire la inculpații apelanți a dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. a) teza I C. pen. (respectiv, dreptul de a alege) ori a dreptului prevăzut de art. 64 alin. (1) lit. e) C. pen. (dreptul de a fi tutore sau curator).

Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs inculpatul S.D.G., fără a indica motivele ce stau la baza promovării căii de atac, dosarul fiind înregistrat pe rolul secției penale a Înaltei Curți de Casație și Justiție la data de 23 august 2013.

Potrivit rezoluției, termenul de judecată a recursului a fost fixat la data de 20 ianuarie 2014, la termenul din 9 septembrie 2013 urmând a se proceda la verificarea legalității și temeiniciei arestării preventive a recurentului inculpat, prilej cu care acesta a învederat că înțelege să-și retragă recursul declarat în cauză, depunând la dosar și o cerere scrisă în acest sens.

Față de această împrejurare, concluziile reprezentantului parchetului și ale apărătorului desemnat din oficiu pentru recurentul inculpat au fost în sensul de a se lua act de manifestarea de voință a acestuia.

Astfel fiind, în temeiul dispozițiilor art. 3854 alin. (2) raportat la art. 369 alin. (1) C. proc. pen., Înalta Curte va lua act de declarația de retragere a recursului formulat de inculpatul S.D.G.

În temeiul art. 192 alin. (2) C. proc. pen., recurentul inculpat va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat, în care se va include și onorariul apărătorului desemnat din oficiu, conform dispozitivului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Ia act de retragerea recursului declarat de inculpatul S.D.G. împotriva deciziei penale nr. 200/A din 22 iulie 2013 a Curții de Apel Galați, secția penală și pentru cauze cu minori.

Obligă recurentul inculpat la plata sumei de 400 RON cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 200 RON, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiției.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, azi 9 septembrie 2013.