Inadmissibility of cassation appeal against interlocutory order remanding for trial on merits
Legislator summary
AI generatedThe High Court of Cassation and Justice dismissed the appeal as inadmissible, thereby upholding the Court of Appeal's decision to annul the first-instance judgment and order a new trial on the merits. The dispute concerned a claim for the in-kind restitution of an industrial facility and its associated land, which the plaintiffs' estate argued was ably expropriated by the state under an erroneous application of Law No. 119/1948, subsequently privatized and sold to the defendant company. The procedural conflict centered on the admissibility of a cassation appeal filed against an interlocutory order from the Court of Appeal, which had only annulled the lower court's dismissal and referred the case back for re-judgment with a technical expertise, rather than rendering a final decision on the merits. Relying on Article 297(1) of the Code of Civil Procedure, the Supreme Court held that such intermediate decisions, which do not terminate the proceedings at the appellate level, are not susceptible to separate cassation appeals; consequently, no individual legal remedy lies against the procedural step of remanding the case until a final, definitive judgment is issued in the appeal instance.
Legislator headnote
AI generatedart. 50 din Legea nr. 119/1948, art. 304 pct. 9 C. proc. civ, art. 261 C. proc. civ, art. 297 alin. (1) C. proc. civ; Inadmissibility of cassation appeal against interlocutory order remanding for trial on merits: Împotriva deciziei pronunțate de către instanța de apel a declarat recurs pârâta S.C. M.S. S.A. Craiova, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea recursului se susține în primul rând excepția lipsei calității procesual pasive a sa, iar pe fond se arată că moara a fost achiziționată legal în baza unui contract de vânzare-cumpărare de la F.P.S.
Keywords
AI generatedCited Legislation
AI generatedRelated Decisions
AI generatedFull text
Asupra recursului de față:
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la data de 9 august 2001 sub nr. 9270 pe rolul Tribunalului Dolj, reclamanții F.L.R., F.D.C. și F.O.C., în contradictoriu cu pârâta S.C. M.S. S.A. Craiova, a solicitat instanței ca prin hotărârea pe care o va pronunța să anuleze decizia nr. 995 din 6 iulie 2001 emisă de către pârâtă prin care a fost respinsă cererea de restituire în natură a imobilului menționat în notificarea din 9 mai 2001.
- solicită obligarea pârâtei la restituirea în natură a imobilului „ M.Ț. ” situat în comuna Desa, cu utilajele devenite imobile prin încorporare și terenul aferent, în suprafață de 1500 mp.
În motivarea acțiunii reclamanții arată că sunt moștenitorii lui F.O., proprietarul imobilului din litigiu, care a fost preluat de stat în mod abuziv de la acesta, prin aplicarea greșită a dispozițiilor art. 50 din Legea nr. 119/1948.
Se mai arată de către reclamanți că ulterior Fondul Proprietății de Stat, în cadrul procesului de privatizare, a înstrăinat imobilul către S.C. M.S. S.A. Craiova.
Tribunalul Dolj prin sentința civilă nr. 69 din 14 martie 2002 a respins acțiunea ca nefondată reținând în esență că întrucât imobilul în litigiu a trecut în proprietatea statului cu titlu valabil – respectiv prin Legea nr. 119/1948 – și ulterior, în cadrul procesului de privatizare a fost cumpărat de către pârâtă, reclamanta este îndreptățită la măsuri reparatorii prin echivalent, nu la restituirea în natură a imobilului.
Împotriva acestei hotărâri a instanței de fond au declarat apel reclamanții invocând motive de nelegalitate și netemeinicie.
Curtea de Apel Craiova, prin decizia civilă nr. 145 din 27 septembrie 2002 a admis apelul, a anulat sentința și reține cauza spre rejudecare, dispunând efectuarea unei expertize tehnice de specialitate, fixând onorariu expertului și fixând termen la data de 25 octombrie 2002.
De menționat că la termenul din 7 iunie 2002 a fost introdusă în cauză, în calitate de pârâtă, pârâtă Autoritatea pentru Privatizare și Administrarea Participațiilor Statului.
Împotriva deciziei pronunțate de către instanța de apel a declarat recurs pârâta S.C. M.S. S.A. Craiova, invocând motivul de casare prevăzut de art. 304 pct. 9 C. proc. civ. În motivarea recursului se susține în primul rând excepția lipsei calității procesual pasive a sa, iar pe fond se arată că moara a fost achiziționată legal în baza unui contract de vânzare-cumpărare de la F.P.S.
Se mai susține că hotărârea recurată nu a fost motivată, încălcându-se prevederile art. 261 C. proc. civ., întrucât simpla aserțiune că se dispune anularea sentinței pronunțată de către instanța de fond, în temeiul dispozițiilor Legii nr. 10/2001, nu poate echivala cu o motivare a hotărârii.
Reclamanții-intimați au depus la dosar „Concluzii scrise” – de fapt o întâmpinare prin care au solicitat respingerea recursului ca inadmisibil, deoarece el este formulat împotriva unei hotărâri intermediare, prin care a fost doar admis apelul și s-a fixat termen pentru judecarea fondului cauzei.
Recursul este inadmisibil.
Conform art. 297 alin. (1) C. proc. civ., în cazul în care prima instanță a respins sau anulat cererea de chemare în judecată, fără a intra în cercetarea fondului și instanța de apel găsind apelul întemeiat, a anulat hotărârea apelată, va evoca fondul și va judeca procesul pronunțând o hotărâre definitivă.
Rațiunea acestei prevederi legale decurge din cerința asigurării litigiului cu celeritate, în timp rezonabil, pentru a se evita trimiterea cauzei spre rejudecare la prima instanță (posibilă anterior modificării textului menționat, prin O.U.G. nr. 138/2000).
Ea circumscrie obligația instanței de apel de a se pronunța asupra apelului și asupra fondului printr-o singură decizie.
De menționat că părțile nu sunt private de un grad de jurisdicție, datorită caracterului devolutiv al căii de atac a apelului.
Evocarea fondului și judecarea procesului se realizează în înțelesul devolutiv specific căii ordinare de atac a apelului și atâta timp cât judecata nu a fost finalizată, prin hotărâre definitivă, la care se referă prevederile art. 297 alin. (1) C. proc. civ. (astfel cum a fost modificat prin O.U.G. nr. 138/2000) nu poate fi exercitată calea de atac a recursului.
Astfel fiind decizia recurată prin care a fost anulată sentința apelată și a fost reținută cauza pentru judecarea în fond, au caracterul unei hotărâri intermediare și nu este, deci, susceptibilă de a fi atacată separat cu recurs, ci doar o dată cu hotărârea prin care se finalizează judecata în apel, numai această hotărâre având caracter definitiv.
În consecință, recursul urmează a fi respins ca inadmisibil.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de pârâta S.C. „M.S.” S.A. Craiova împotriva deciziei nr. 145 din 27 septembrie 2002 a Curții de Apel Craiova, secția civilă.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 16 martie 2003.