Split annulment claims on association decisions: internal governance acts to district court, contract-linked acts to administrative tribunal.

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin sentința civilă nr. 62/CC din 19 noiembrie 2012, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal, soluționând conflictul negativ de competență ivit între Tribunalul Dâmbovița și Judecătoria Târgoviște a constatat competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamantul Primarul Orașului P., în contradictoriu cu pârâta Asociația de Dezvoltare Intercomunitară „Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deșeurilor Solide”, în favoarea Judecătoriei Târgoviște, județul Dâmbovița.

Pentru a hotărî astfel, Curtea de Apel a reținut că prin acțiunea formulată, reclamantul Primarul Orașului P. a chemat în judecată pe pârâta Asociația de Dezvoltare Intercomunitară “Reabilitarea Colectării Transportului,Depozitării, Prelucrării Deșeurilor Solide în Județul Dâmbovița”, solicitând anularea hotărârii nr. X din 9 septembrie 2010 privind aprobarea organigramei și statului de funcții ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Reabilitarea colectării, transportului, depozitării, prelucrării deșeurilor solide în județul Dâmbovița; anularea Hotărârii nr. Y din 9 septembrie 2010 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare ale Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Reabilitarea colectării, transportului, depozitării, prelucrării deșeurilor solide în județul Dâmbovița”; anularea hotărârii nr. Z din 9 septembrie 2010 privind modificarea și completarea Metodologiei de instituire și colectare a taxei de habitat la nivel județean cu destinația specială de salubrizare; anularea hotărârii nr. W din 9 septembrie 2010 privind aprobarea mecanismului de plată pentru perioada de început a facturării serviciilor de colectare, transport și depozitare a deșeurilor solide în Județul Dâmbovița; anularea hotărârii nr. Q din 9 septembrie 2010 privind aprobarea modelului contractului cadru de prestări servicii dintre SC S. SA și terți; anularea hotărârii nr. K din 9 septembrie 2010 privind aprobarea actului adițional la actul constitutiv și Statutul Asociației de Dezvoltare Intercomunitară „Reabilitarea colectării, transportului, depozitării, prelucrării deșeurilor solide în Județul Dâmbovița.

Reclamantul a depus la dosar hotărârile ce fac obiectul prezentei acțiuni, acestea fiind emise de adunarea generală a membrilor Asociației „Reabilitarea colectării, transportului, depozitării, prelucrării deșeurilor solide în județul Dâmbovița”, fiind întemeiate pe dispozițiile H.G. nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru și a statutului-cadru ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice.

Conform dispozițiilor H.G. nr. 855/2008 din 13 august 2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru și a statutului-cadru ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare sunt constituite și funcționează pe baza O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005.

Cum legea specială a asociațiilor și fundațiilor respectiv O.G. nr. 26/2000 prevede în mod expres la art. 23 alin. (3) că „cererea de anulare a hotărârii A.G.A. a asociației se soluționează în Camera de Consiliu de către judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul”, Curtea de Apel a constatat că, în mod legal, Tribunalul Dâmbovița a procedat la declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște.

Împotriva hotărârii Curții de Apel, reclamantul Primarul Orașului P. a declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

În motivarea recursului se precizează hotărâri judecătorești prin care s-a stabilit competența materială a litigiilor ce au ca obiect anularea unor hotărâri adoptate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară "Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deșeurilor Solide în Județul Dâmbovița", în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Recurentul susține că, în mod greșit, Curtea de Apel a procedat la declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Târgoviște, deoarece, așa cum reiese din jurisprudență, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară "Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deșeurilor Solide în Județul Dâmbovița" este (asimilată) o autoritate publică și, prin urmare, actele emise de aceasta sunt acte administrative, fiind atrasă competența Tribunalului, secția de contencios administrativ.

Se mai arată că, având în vedere faptul că Asociația de Dezvoltare Intercomunitară "Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deșeurilor Solide în Județul Dâmbovița" este asimilată unei autorități publice [potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004], iar potrivit art. 1 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, "Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică (...) se poate adresa instanței de contencios administrativ competente (...)", prevederile art. 2 pct. 1 lit. d) din C. proc. civ., rezultă fără dubiu că Tribunalul Dâmbovița, secția de contencios administrativ, este competent să judece cauza de față și nu Judecătoria Târgoviște.

Examinând cauza și sentința recurată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu dispozițiile legale incidente pricinii, inclusiv cu cele ale art. 3041 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

În ceea ce privește soluționarea cererii privind anularea hotărârilor nr. Y și Z din 17 septembrie 2010 emise de Adunarea Generală a Membrilor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară "Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deșeurilor Solide în Județul Dâmbovița", Înalta Curte constată că Judecătoria Târgoviște este competentă să soluționeze acest capăt de cerere.

Pentru a hotărî astfel, instanța constată că aceste hotărâri au fost emise de adunarea generală a membrilor Asociației „Reabilitarea colectării, transportului, depozitării, prelucrării deșeurilor solide în județul Dâmbovița”, fiind întemeiate pe dispozițiile H.G. nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru și a statutului-cadru ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice.

Conform dispozițiilor H.G. nr. 855/2008 din 13 august 2008 pentru aprobarea actului constitutiv-cadru și a statutului-cadru ale asociațiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilități publice, Asociațiile de Dezvoltare Intercomunitare sunt constituite și funcționează pe baza O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2005.

O.G. nr. 26/2000 prevede în mod expres la art. 23 alin. (3) că: „cererea de anulare a hotărârii A.G.A. a asociației se soluționează în Camera de Consiliu de către judecătoria în circumscripția căreia asociația își are sediul”.

Având în vedere obiectul hotărârilor atacate, Înalta Curte constată că acestea nu intră în categoria actelor administrative ce pot fi cenzurate pe calea contenciosului administrativ, deci Judecătoria este competentă a soluționa acest capăt de cerere, având în vedere dispozițiile O.G. nr. 26/2000.

În ceea ce privește anularea hotărârilor W, Q, K, R din 17 septembrie 2012 Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze acest capăt de cerere este Tribunalul Dâmbovița, secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele în continuare arătate.

Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.

Contenciosul administrativ este definit prin art. 2 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 554/2004, modificată, ca fiind activitatea de soluționare, de către instanțele de contencios administrativ competente potrivit legii organice, a litigiilor în care cel puțin una dintre părți este o autoritate publică, iar conflictul s-a născut fie din emiterea sau încheierea, după caz, a unui act administrativ, în sensul acestei legi, fie din nesoluționarea în termenul legal ori din refuzul nejustificat de a rezolva o cerere referitoare la un drept sau interes legitim, astfel cum rezultă din prevederile art. 8, care reglementează obiectul acțiunii judiciare.

Competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal este reglementată de dispozițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 potrivit cărora „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 RON se soluționează în fond de către Tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale Curților de Apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.

Deci, art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, reglementează competența materială a instanței de contencios administrativ și fiscal, în raport cu organul emitent al actului și în funcție de cuantumul sumei ce formează obiectul actului administrativ contestat.

Potrivit art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004 cu modificările și completările ulterioare, noțiunea de act administrativ este definită ca fiind „actul unilateral cu caracter individual sau normativ emis de o autoritate publică, în regim de putere publică, în vederea organizării executării legii sau a executării în concret a legii, care dă naștere, modifică sau stinge raporturi juridice”.

Conform prevederilor art. 51 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 „Soluționarea litigiilor patrimoniale și nepatrimoniale legate de încheierea, executarea contractelor reglementate de prezenta lege, precum și a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate este de competența instanțelor de contencios administrativ și fiscal și se face, cu precădere, în procedură de urgență”.

Prin urmare, obiectul cauzei este circumscris prevederilor art. 51 din Legea nr. 51/2006 pentru că obiectul hotărârilor atacate privește executarea contractelor reglementate de această lege, iar soluționarea litigiilor este de competența instanțelor de contencios administrativ.

Asociațiile de dezvoltare intercomunitară sunt de utilitate publică, prin efectul Legii nr. 215/2001 a administrației publice locale, prin derogare de la prevederile O.G. nr. 26/2000 - art. 11 din Legea nr. 215/2001, iar persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică (cum este Asociația de Dezvoltare Intercomunitară "Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deșeurilor Solide în Județul Dâmbovița") sunt asimilate autorităților publice, potrivit art. 2 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ.

Deci, față de aceste hotărâri trebuie aplicată regula prevăzută de art. 51 alin. (3) din Legea nr. 51/2006 a serviciilor comunitare de utilități publice, instanța competentă să soluționeze capătul de cerere privind anularea acestor hotărâri fiind Tribunalul.

Prin urmare, având în vedere considerentele arătate, Înalta Curte va admite recursul, va casa sentința atacată și va stabili competența de soluționare a cererii de anulare a hotărârii nr. Y din 17 septembrie 2010 și a hotărârii nr. Z din 17 septembrie 2010 emise de Adunarea Generală a Membrilor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deșeurilor Solide în Județul Dâmbovița în favoarea Judecătoriei Târgoviște.

De asemenea, Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cererii de anulare a hotărârii nr. W din 17 septembrie 2010, a hotărârii nr. Q din 17 septembrie 2013, a hotărârii nr. K din 17 septembrie 2013 și a hotărârii nr. R din 17 septembrie 2013 emise de Adunarea Generală a Membrilor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deșeurilor Solide în Județul Dâmbovița în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția de contencios administrativ și fiscal și va trimite dosarul la Tribunalul Dâmbovița, secția de contencios administrativ și fiscal în vederea disjungerii capetelor de cerere.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de reclamantul Primarul Orașului P. împotriva sentinței nr. 62CC din 19 noiembrie 2012 a Curții de Apel Ploiești, secția a II-a civilă contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și stabilește competența de soluționare a cererii de anulare a hotărârii nr. Y din 17 septembrie 2010 și a hotărârii nr. Z din 17 septembrie 2010 emise de Adunarea Generală a Membrilor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deșeurilor Solide în Județul Dâmbovița în favoarea Judecătoriei Târgoviște.

Stabilește competența de soluționare a cererii de anulare a hotărârii nr. W din Q septembrie 2010, a hotărârii nr. Q din 17 septembrie 2013, a hotărârii nr. K din 17 septembrie 2013 și a hotărârii nr. R din 17 septembrie 2013 emise de Adunarea Generală a Membrilor Asociației de Dezvoltare Intercomunitară Reabilitarea Colectării, Transportului, Depozitării, Prelucrării Deșeurilor Solide în Județul Dâmbovița în favoarea Tribunalului Dâmbovița, secția de contencios administrativ și fiscal.

Trimite dosarul la Tribunalul Dâmbovița, secția de contencios administrativ și fiscal în vederea disjungerii capetelor de cerere.

Irevocabilă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 21 iunie 2013.